Page 6 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2 A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3760
----

Im şcoală, 2 prezintă fragmente din Kalman;
opciela
„Prinţesa circului" de
11,20 Cârti care vă aşteaptă ,- 11,45
Popas folcloric cu Natalia Gliga
m ai m uiî FEBRUARIE 1967 şi Stela Firulescu ; 12.50 Pagini
din balete româneşti : Suita din
baletul „Cind strugurii sc coc" do
Mihail Joro ; 15.UU Din lolclorul
muzical al popoarelor ; 16,30 O
^
OS
cm tcc ş i goc (Sin e m a ♦ poveste pentru voi, copii : „rsprâ-
®
•
vilc lui Făt-Frumos Cătălin' ; 16,40
DEVA: Barbă roşie (cinemato­ Premiere de operă dc-a lungul a­
nilor: „Boris Codunov® de Mu-
Concursul cullural-artistic al pio­ tural-artistică. Cu sprijinul comisiei graful „Patria"); Laguna dorinţe­ sorgski; 17,10 Dc la frescele Vo-
nierilor şi şcolarilor — devenit tra­ cultural-artisticc de pe lingă consiliul lor („Arta"),* SIMERIA : Aventu­ ronetului la Coloana infinită. Po­
diţional, a prilejuit adevărate sărbă­ nostru regional s-au trimis, pentru rile lui Werner Hoit — seriile 1 pasuri la unele monumente de
tori ale cîntccului şi dansului. Prin fiecare şcoală, 15 ştime cu cinlecc pa­ şi II , HUNEDOARA : Steaua fără artă ale Bucureştlului; 17,30 Mu­
organizarea acestuia an de an, s-a triotice. pioniereşti şi din folclorul nume („Flacăra"),- CALAN: Ulti­ zica si poezia : Schiller şi Beetho^-
găsit o minunată posibilitate de o regiunii ; s-au pus la dispoziţie piese mul miliardar ; PETROŞANI : ven (Oda bucuriei); 16,40 Ritmu­
dezvolte la copii dragostea Iotă de de teatru din colecţia „Teatru şco­ Warlok („7 Noiembrie"),- Partiza­ rile cincinalului. Realizarea ritmi­
creaţiile populare şi lolclorul regiu­ lar", s-au dat indicaţii în privinţa nii în cîmpic („Republica"); LU- că a planului dc in vesti fii ,* 10.00
nii. Au fosl obţinute rezultate fru­ formaţiilor dc dansuri şi orchestrale, PENI: Joc limonada („Muncito­ Scară pentru tineret. Din cuprins;
moase in privinţa antrenării unui nu­ recitatorilor, soliştilor vocali şi in­ resc"),- Fantomas .se dezlănţuie Timpul de iarnă e timp mort ?
măr însemnat ele formaţii şi de copii strumentişti, s-au lăcut recomandări („Cultural"); C.URABARZA: Ca­ (convorbire cu tineri de la rate
la activitatea artistică. concrete cu privire la îmbogăţirea lea Victoriei; PETR1LA : Steaua despre preocupările şi activitatea
Fără a simplifica contribuţia adu­ repertoi iilor, folosind şi valorificind baletului; LONEA : Trageţi in Sta- lor in acest anotimp); 22,55 Vă
să Ia îmbunătăţirea activităţii cullu- folclorul local. nislas („7 Noiembrie"); In Nord plac aceste melodii ?
ral-artislice din şcoli, trebuie arătat Esle apreciată preocuparea mul­ spre Alaska („Minerul"); VUL­
că, in organizarea accslor concursuri tor şcoli pentru pregătirea formaţii­ CAN : In genunchi mă întorc la
au lost scăpate din aten|ic multe din lor corale, pentru organizarea şi des­ tine ; CR1V1D1A : întuneric în pli­ televiziune
laturile muncii educative. Fixarea u­ făşurarea unor acliuni dc masă cu nă zi ; URICANI : Old Shater-
nui repertoriu obligatoriu, stabilirea scopul învăţării de cintecc patriotice hand t AN1NOASA : Crcdeli-mA
fazelor in perioadele de vîrf ale pro­ ca „Trei culori0, „Pui de Ici", „Mar­ oameni ; BÂRBÂTENI : Duminică 18.00 Pentru copii. In loc de ci­
cesului instructiv, obligativitatea unor şul lui Jancu", a cîntccelor pionie­ la New York ; PAROŞENJ : Casa nema : „Wilhclm Teii"; 18,20
formaţii au dus la o insuficientă va­ reşti. „Mulţumim din inimă partid Deşi se număr? printre şcolile înfiinţate în ultimii ani, Liceul din Ilia a fost înzestrat cu o bază ma­ noastră; LIVEZENI : Decoraţii Pcnlru tinerelul şcolar. Studioul
lorificare a bogatului nostru folclor; iubit". „Am cravata mea” etc Evi­ terială care asigură o temeinică pregătire elevilor. pentru copiii minune,- ORASTIEî pionierilor; 18.50 Publicitate; 19.00
in activitatea formaţiilor nu s-o cu­ denţiem in mod special Şcoala nr. I IN FOTOGRAFIE: elevi ai clasei a X-a în laboratorul de fizică. Diligenta („Patria"); Therese Des- Telejurnalul de seară; 19,20 Bu­
prins întreaga masă de copii. Ocu- Hunedoara, Şcoala nr. I Alba lulia, queyroux („Flacăra"); CUGIR : letinul meteorologic; 19,23 „Mult
pîndu se de pregătirea in pripă a Liceul din Haţeg, şcolile generale din
e dulce şi frumoasă''... Emisiune
unor lormatii pentru concurs, o mare oraşul Petroşani şi multe altele. Sînt Acţiunea „Zimbru" („Muncito­ de limbă română contemporană;
resc"); ALBA 1ULIA : Serbările
parte din aceştia rămîneau In afara demne de reliefat preocupările ce e­ o dată cu aselenizarea primilor galante („23 August"); Cenuşa — 19,35 Oraşele muzicii : Ncapole;
sferei activitălii artistice. xistă în pregătirea echipelor de dan­ astronaufi, care ar asambla apara- seriile 1 şi II („Victoria"); ZLAT- 20,05 Campionatul european do
Trebuie să recunoaştem că in şco­ suri de la Şcoala generală din Sîn- tnjul trimis, în prealabil, printr-un NA : Dragostea şi moda ; T61US : patinaj artistic Exerciţii libere,
lile noastre, copiii cîntau încă puţin, gătin (raionul Sebeş). Liceul din Ghe- vehicul spaţial Informaţiile capta­ bărbaţi. Transmisiune dc la Liu*
învăţau puţine poezii, organizau pu­ lar, Şcoala generală din Vaţa şi al­ te dc telescop ar fi transmise apoi Escrocii dc la mînăslirc ; SEBEŞ : bliana,- 23,30 Telejurnalul de noap
Vremea zăpezilor („Progresul") ,-
ţine serbări Oricît de important ar tele. pe Pămînt prin televiziune. fe,- 23.40 închiderea emisiunii.
fi studiul matematicii, fizicii, chimici, In scopul seleclionării şi stimuhV.if Insulele feTmccole („Sebeşul");
APOLDUL DE SUS: Notre Dame
nu trebuie să neglijăm educaţia ar­ celor mai bune formalii cultural-ar- Insecticid extrem ar putea fi montate pe o supra­ de Paris,- HAŢEG: Misiune extra­
tistică. listice din cadrul fiecărui raion, Con­ faţă de 1 cm palrat. Grosimea Cel mai puternic ordinară, ILIA; Moneda antică.
Ţinînd con! de aceste consideren­ siliul regional. împreună cu secţia de eficient iranzislorilor fixaţi pe circuit nu Timpul probabil
te, noile documente ale organizaţiei dc invătămint au stabilit ca în pe­ depăşeşte o treime din grosimea microscop electronic
pionierilor aduc în viaţa şcolii mai rioada vacantei dc primăvară şi pri­ PRAGA. — In Cehoslovacia s-a unui fir de păr de om.
mult joc, mai mult cintcc. mai multă ma parte a trimestrului al lll-Ica. realizat un insecticid extrem de BONN. — Sub conducerea pro­
veselie şi distracţie. In viitor se vor consiliile raionale şi orăşeneşti să elicicnl. Un gram din acest insec­ fesorului Ernst Ruska, oamenii de PENTRU 24 ORE
aduce îmbunătăţiri substanţiale con­ programeze şi să sprijine şcolile in ticid este suficient pentru a dis­ Instalaţii astronomice ştiinţă de la Institutul Max-Planck PROGRAMUL I: 6.15 Actualita­
Vreme schimbătoare cu cerul
cursului pionierilor şi şcolarilor. Pen­ privlnla organizării unor spectaco­ truge un miliard de insecte dău­ pentru microscopie electronică din tea agrară Din experienţa unită­ noros mai mult ziua şi înseninări
tru a umple golul care s-a creat in le. a unor concursuri între şcolile nătoare. in Lună Berlinul occidental au realizat cel ţilor frunloşe în creşterea Lăsă­ trecătoare în cursul nopţii. Vor
decursul anilor în acest domeniu de generale. De asemenea. în perioada Insecticidul, care este un deri­ mai puternic microscop electronic rilor Răspundem ascultătorilor. cădea precipitaţii slabe sub formă
activitate, se pune la inderaina şco­ acţiunilor închinate sărbătoririi Zilei vat al farmcsoluluj, a fost elabo­ NEW YORK. — „Ideea instalării din lume. Datorită capacităţii sale Buletin agro-meteorologic 6,25 dc ninsoare. Temperatura in u­
lilor. unităţilor şi detaşamentelor do pionierilor se vor prezenta în cen­ rat de Institutul dc chimie orga­ unui telescop pe Lună, capabil să rezolutive, care permite pină şi Moment poetic — interpretat de şoară scădere. Maximele, ziua vor
pionieri mai multe culegeri de cin- trele dc raioane şi oraşe, spectacole nică şi biochimic al Academiei dc cerceteze Universul şi chiar Pă- recunoaşterea a două puncte dc- Sandu Simlonică 9.30 Radiomago- fi cuprinse intre —3 şi +2 grade
tece şi jocuri, mai multe piese de cu cele mai bune formalii din şcoli; Ştiinţe din Cehoslovacia. mînlul în condiţii unice, este din părlolc intre ele la numai a zecea zinul ascultătoarelor; 10.30 Radio- iar minimele, noaptea între —8 şi ,
teatru, precum şi alle mijloace nece­ cu ansamblurile folclorice ce vor lua El preîntîmpină dezvoltarea lar­ ce în ce mai actuală", au declarat milioana parle dintr-un milimetru, racheta pionierilor; 11,00 Ansam­ —3 grade Ceaţă locală dimineaţa
sare desfăşurării activitălii cultural- liinlă se vor desfăşura parăzi ale pio­ velor din ouă şi transformarea lor, specialiştii americani R. D. Shel- noul aparat face vizibilă organiza­ blul Tealrului dc stat do operetă şi seara.
arlistice. nierilor. fiind inofensiv pentru om şi pen­ ton, V. B. Morris şi E. J. Stern- rea atomilor din moleculă, precum
Pină la apariţia unui nou regula­ Experienţa nc-a dovedit că se vor tru animale. glass cu prilejul unei conferinţe şi structura atomică a celulelor
ment, Consiliul regional al Organiza­ obţine bune rezultate dacă de !a în­ limite la Institutul american pen­ corpului, a virusurilor şi a bacte­
ţiei pionierilor, cu sprijinul secţiei ceput se asigură o temeinică orion: tru aeronautică şi aslronautică. riilor. Din acest punct dc vedere,
de invătămint a Sfatului popular re­ tare şi organizare. Este necesar, aşa­ Limita nanosecundei Un telescop de 30 cm, eliberat dc el constituie un ajutor preţios
gional şi în colaborare cu Comitetul dar. ca membrii consiliilor organiza­ efectul atmosferei terestre, au de­ pentru medicină şi biologia mole­
regional pentru cultură şi artă au luat ţiilor pioniereşti de la raioane, oraşe a fost depăşită clarat ei, ar putea obţine detalii culară
măsuri ca in şcoli să sc desfăşoare şi din şcoli, să acorde o atenţie deo­
o intensă muncă de pregătire a for­ sebită activitălii cullural-artistice. să NEW YORK - Limila nanose- de 3—10 ori mai fine decit oricare Prof. Ernst Ruska, care a cola­
maţiilor artistice in vederea selecţio­ studieze posibilitatea creării unor cundci (o miliardime dintr-o se­ telescop dc pe Pămint. borat încă In 1931 la realizarea
nării celor mai bune, a organizării formalii deosebite ca gen şi a unor cundă). a lost depăşită: circuitul Cei trei oameni do ştiinţă ame­ primului microscop electronic, lu­
unor spectacole la nivelul raioanelor ansambluri mari în care să (ic cu­ electronic experimental, pus re­ ricani au prezentat apoi planul in­ crează de zece ani la acest instru­
şi oraşelor, sau cu ocazia sărbăto­ prins MU număr cit mai mare de copil cent la punct de firma americană stalării pe Lună a unei sla|ii ştiin­ ment prin care speră să răzbată
ririi Zilei pionierilor. I.B.M „răspunde", în realitate, în pînă la limitele posibile în mate­
Acccnlul principal se va pune In ION RAŢIU 400 bilionimi dc secundă. ţifice automate, operînd cu ajuto­
acest an pe munca de pregătire in vicepreşedinte In ce priveşte dimensiunile aces­ rul energiei nuclearo şi avînd în ria fizică
şcoli, pe antrenarea unui număr cîl al Consiliului regional tui circuit electronic, ele sînt alît centru un telescop. Ei au precizat
mai mare de elevi la activitatea cul- dl Organizaţiei pionierilor de mici, că 16 astfel de circuite că acest plan ar pulea li realizabil împotriva muşcaturilor

de şarpe
mare
număr de cetăţeni.
.Spinoasa' problemă a cantine! muncii cure s-a străduit in panaceu universal împotriva muş­
Nu.e permis ca un. om al
Pină acum nu s-a descoperit un
cele Opt ore să-şi facă da­
toria cîl mai bine să-l obse­ căturilor de şarpe ; leacurile şi. în
special serurile folosite, au efect
Dragă Georgicâ. cantină lată ce mi-a de­ iile sînt extrem de sărace rantul singur nu poate re­ deze gîndul unde şi cum va numai împotriva muşcăturilor a­
clarat E.M. pe cai'e am în- Pe hîrlie sînt trecute fel de zolva problema ridicată şi lua masa, ce va mînea? numitor şerpi. Medicul american
Pentru astăzi sini aştep­ tîlnîl-o pe stradă la cîteva fel de specialităţi Dar în nici n-am putea arunca vi­ Viitoarea mea epistolă va dr. E. Lockhart a avui de curînd
tat cu veşti din Brad Scri­ minute de la ieşirea din realitate, aceleaşi feluri de na loială asupra lui Esenţa purta sigiliul poştei din Al­ de tratat cazul unui copil muşcat
soarea dc faţă ţi-o trimit- serviciu: înîneare le găseşti săptă- problemei pe care o consi­ ba lulia. Cu bine, al tău dc un şarpe veninos Pînă să ob­
Chiar dc aici. Am foarte — La noi in oraşul Brad inîni de-a rîndul Pur şi der spinoasă rămîne înfiin­ prîelen ţină serul respectiv, el a pus pi­
ţarea unei cantine, pe lingă IONICA ciorul micului pacient în gheată.
sfatul popular orăşenesc. Nu
ştiu dacă mai există şi alte După patru ore. i-a făcut injecţia
0 SCRISOARE PE SÂPTAMINA centre de raioane în situa­ Dragă prietene, cu serul respectiv, dar a conti­
ţia noastră Eu sînt şi de­ nuat şi compresele cu gheată timp
putată şi ştiu că s-a pus a­ Inlr-adcvăr, aşa cum zici de patru zile. Copilul părea vin­
mulţi prieteni la Brad şi-ţi se simle lipsa acută a unei simplu le saluri numai ci­ cum cîteva luni intr-o se­ şi tu, problema cantinei în decat. Compresele cu gheată au
dai seama cit de frumoase cantine. Pentru cei care tind lista de bucate. siune a comitetului execu­ oraşul Brad e deosebit de îost suprimate Văzînd că durerile
au fost clipele şederii mele sînlem necăsătoriţi, aceasta — Sînt trei feluri de cior­ tiv al sfatului popular, pro­ importantă. Credem că or­ şi temperatura reapar s-au aplicat
in acest oraş Am trecut în e o problemă deosebită. be începind de astă primă­ blema înfiinţării unei can­ ganele competente voi re­ din nou comprese cu gheată pe pi­
revistă împreună aspecte Sincer îţi spun, cind mă uit vară şi pînă acum Ciorbă tine S-a dat însă un răs­ zolva-o îndeplinind astfel ciorul muşcat. După alte două zi­
legate de familie, viaţă şi la ceas şi văd că sc apropie de peiişoare, cu carne de puns foarte evaziv, că se va o dorinţă a cetăţenilor de le, vindecarea a fost definitivă.
societate. Am auzit atîtea ora 15 şi trebuie să mă duc porc şi ţărănească — inter­ face. dar să vedem cum aici. Aşteptăm să vedem ce Dr. Locharl a ajuns la concluzia
lucruri frumoase că-mi da iar la restaurant să iau ma­ vine în discuţie cetăţeanul ş a.m d. măsuri se vor lua Pină a-
ghes inima de bucurie. Dar sa încep să mă frămînt. Ne O. L. Diferă doar la culoa­ Cred că sfatul popular ar tunei iţi doresc numai suc­ că prin compresele de gheată se
eu nu despre acestea vreau adunăm mai mulţi şi ne în­ re, dar gustul e acelaşi. Plus trebui să privească mai se­ ces şi te aştept pe sâplămî- obţine contractarea vaselor dc
să-ţi scriu, deşi ele merită trebăm încotro să mergem de asta, în restaurant e tare na viitoare cu veştile pro­ sînge, şi astfel, veninul pătrunde
o deosebită atenţie Mai să mîneâm. Nu-i vorbă, la frig rios problema înfiinţării u­ mise de la Alba lulia. în organism în canlităti mici, îm­
mulţi prieteni nii-au spus restaurant găsim mîncare — Aş vrea să mai adaug, nei cantine, fiind vorba de Centrul de radiofolografîe de la spitalul de boli pulmonare Deva.
să scriu ziarului că nu au o caldă pregătită, dar meniu- ne spune E. M. că restau­ rezolvarea cerinţelor unui GEORGICÂ potriva cărora acesta poate lupta fu foto: medicul Văcaru Olimpiu examinînd la aparatul Rdntgen un
cu succes. pacient Foto: I. TEREK

Sînt bolnavi cate consultă medi­ mai posedă o uşoară acţiune laxati- se pot forma pietre însoţite sau nu survine mai ales între 30-70 ani; u­ pregălirc al alimentelor (rintaşuri, Tratamentul esenţial în afecţiunile foarje reci vor fi evitate. Desigur că
cul fiindcă ii „doare ficatul". In ma­ vă. Este evident că aceste agremente de inflamaţie (litiază biliară cu sau neori se observă la mai mulţi mem­ prăjeli etc) acţionează reflex asupra căilor biliare de care am pomenit regimul alimentar suportă modificări
joritatea cazurilor, acestea sînt afec­ anatomice (căi biliare intrahepatice, fără eolccistitâ), sau sînt posibile nu­ bri ai aceleiaşi familii, fiind vorba vezicei favorîzînd inflamaţia perete­ este regimul alimentar şi de viaţă. în funcţie de afecţiunea pe care o
ţiuni ale căilor biliare, veziculei extrahepatiee cu vezicula biliară, etc) mai tulburări funcţionale (care se pot în aceste cazuri de o predispoziţie lui său şi formarea calculilor. Obe­ Subliniind rolul nociv al prăjelilor, prezintă bolnavul (colecistîta acută
biliare şi nu suferinţe ale ficatului. trebuie să-şi armonizeze simul­ extinde şi se extind de fapt şi asu­ familiară, transmisă de obicei pe zitatea. a te roşele roza, sedentarismul rintaşurîlor, maionezelor şi conser­ sau cronică, litiaza biliară însoţită
Confuzia esle atit de înrădăcinată tan funcţiunile in vederea eliminării pra celorlalte căi extrahepatiee) con- calea mamei. etc., se înscriu printre factorii favo- velor, acestea vor fi eliminate. Pro­ dc colică sau nu, dischinezle biliară
încit surprinde bolnavul căruia în­ bilei în intestin in momentul diges­ lurînd aşa-zisele dischinczii biliare Medul de alimentare e mai impor­ rizanţi. filactic, lupta se va reduce în prin­ hipotonicâ sau hipertonicâ, etc.). Me­
cerci să-i strecori convingerea că tiei. Realizarea acestui act este asi­ a) Colccislila cronică nclitiozică tant decît factorul familial Litiaza Boala poale evolua toată viaţa, fă­ cipal la combaterea şi prevenirea dicul va fi acela care va face reco­
ficatul esle sănătos. Esle adevărat că gurată prin coordonarea sa de către este destul de frecventă, survine mai biliară se observă maî ales la per­ ră acuze din partea bolnavului, sau prăjelilor şi rîntaşurilor. Se va avea mandările competente şi corespunză­
între ficat şi căile biliare există le­ sistemul nervos. In funcţie de cali­ ales la persoanele tinere, intre 20-45 soane caic consumă alimente din bel­ se poate exterioriza — atunci cind in vedere ca in alcătuirea regimului toare
gături strînse, interdependenţă şi in­ tatea alimentelor ingerate, vezi­ ani. şi predomină la’sexul feminin. şug şi mai ales carne şi mîncăruri vezica biliară este inflamată, cind alimentar să fie evitate, de aseme­ Pe lingă tratamentul dietetic se re­
fluente reciproce. Dar bolile căilor cula biliară evacuează o canti­ Boala se caracterizează prinlr-o grase. De asemenea viaţa sedentară, calculul migrează sau intervin fe­ nea, alimentele care produc fermen­ comandă un regim de viaţă dozat,
biliare îmbracă expresie clinică pro­ tate normală de bilă. Alimentele formă variată de sîmptome, unele a- repaosul — din diverse motive — în­ nomenele spastice, funcţionale — taţii şi putrefacţii intestinale cumpănit. In afara perioadelor acute
prie, aşa după cum suferinţele fica­ care, pentru a fi digerate şi resor­ trâgînd atenţia asupra veziculei bi­ delungat la pal, sînt factori care favo­ prin dureri violente cunoscute sub In afara fazelor acute sau a co­ sau crizelor dureroase se va evita se­
tului au un contur particular, de si­ bite, nu neeesilă prezenţa bilei nu liare, altele îmbrăcind un caracter rizează formarea calculilor. Numărul numele de colici ai veziculei biliare. licelor veziculare se vor .permite: căr­ dentarismul Sînt indicate plimbările
ne stătător, de multe ori cu evoluţie antrenează golirea veziculei, pe cind general, polimorf, ce pot acoperi, pietrelor găsite în vezicula biliară, Durerea este localizată subcostal nuri slabe (găină, porumbel, viţel, pe jos de 2-3 ori pe zi, duşuri căl­
severă şi consecinţe grave cele care impun acţiunea ei stimu­ masca, suferinţa organului biliar. precum şi mărimea şi culoarea lor, dreapta, iradiază in spate sau umă­ vacă slabă, peşte slab de apă curgă­ duţe. gimnastică de cameră (cu ex­
Înainte, deci, de a vorbi despre a­ lează energic evacuarea rezervorului Bolnavii acuză dureri în regiunea diferă de la caz la caz De obicei cal- rul drept, şi e însoţită de greţuri, toare — şalău, ştiucâ, păstrăv), lap­ cepţia bolnavilor care suferă de li­
fecţiunile veziculei biliare se impun biliar. Sînt unele alimente care in­ subcostală dreapta, uneori destul de culii diferă de la mărimea unui bob vărsături, agitaţie, subfebrilîtatc. U­ tele integral, folosit la prepararea tiază biliară). Vor fi evitate trau­
cîteva date despre forma şi funcţiu­ fluenţează alît formarea, secreţia, de vii; se mai pling de tulburări diges­ de mei la aceea a unui ou de bibi­ neori, la aceste semne clinice, se supelor, pireurilor, fierturilor, lap­ mele psihice, conflictele, solicitările
nea normală a căilor biliare. bilă la nivelul ficatului, cît şi dre- tive, ca greţuri, balonări postpran- lică Numărul, de asemenea, variază poate adăuga icterul (gâlbenarea) cu tele bătut, iaurtul sau kefirul, brîn- fizice şi intelectuale intense.
Ficatul, un organ glandular enorm, narea ei masivă, prin căile biliare, diale, amar in gură, vărsături, scaune în funcţie de mărimea lor. In unele decolorarea scaunului şi colorarea ro­ zeturile proaspete (brînza de vacă, Tratamentul medicamentos va com­
cel mai mare din organism, secretă pleta pe cel igîeno-dietetie şi va vi­
bila aproape neîntrerupt. Aceasta, za cojiiponenla inflamatoric (antibio­
prin canaliculele şi căile biliare din Pe tem e m edicale —— — —— — --------------- tice), dureroasă (antispastice), ner­
interiorul ficatului, aşa-zise căi bi­ voasă (calmante). Se vor combate
liare inlrahepatice. este îndreptată constipaţia, fermentaţiile şi putrefac­
prin conductele sau căile biliare din ţiile intestinale.
afara ficatului — extrahepatiee — în Cura hidru-mincrală (Olăneşti, Câ-
intestinul subţire, unde se amesleeă BOULE VEZICULEI BILIARE» TRATAMENT Şl PROFILAXIE limâneşti, Slânicul Moldovei, Bodoc,
cu conţinutul intestinal, bolul ali­ Borsec, Vîlcele, Zizin, Mainaş etc. în
mentar Prezenta bilei nu este nece­ funcţie de afecţiune) aplicată în afa­
sară în intestin decîl alunei cind trec ra pei iodelor acule. favorizează dre-
alimentele. Or, cum rilmul alimentar narca căilor biliare, combale proce­
este discontinuu, pe timpul repaosu- in intestin (untdelemnul de măsline, moi, diaree etc. Aceste semne pot să cazuri s-au găsii peste 1000 de pie­ şiatică-brună (ca berea) a urinii. urdă, telemea slabă, caşul dulce, ouă sele inflamatorii ale veziculei şi sta­
lui digestiv, bila este acumulată in­ uleiul de sola şi cel de floarea-soare- apară adeseori după erori de regim tre in veziculele extirpate chirurgi­ De multe ori acest ansamblu de moi (cu precauţie) sau sub formă de za la nivelul intestinului. Aceste ape
tr-un rezervor care poartă numele lui, smîntina, gălbenuşul de ou, etc). (ingestia de prăjeli, lînlaşuri, mă­ cal. manifestări se instalează după o a­ ochiuri româneşti, unt, untdelemn, pot fi utilizate şi la domiciliu) bol­
de veziculă biliară Aceasta are for­ Sînt altele care stimulează numai se­ runtaie, ouă, ciocolată etc.), după e­ Mecanismul dc formare a pietrelor limentaţie dubioasă, scuturături, mer­ mărgărinâ, paste făinoase bine mes­ navilor. Efectuarea concediilor de o-
mă de pară şi este legală de colec­ creţia de bilă la nivelul ficatului, nervări, eforturi intense, sau pot sur­ esle departe de a fi complet lămurit. sul cu motocicleta pe drum acciden­ tecate, z a r z a v a t u r i preparate dihnâ la o altitudine de 400-500 m.,
toarele biliare extrahepatiee prin­ fără sâ influenţeze evacuarea ei veni în legătură cu ciclul menstrual Se admite totuşi, în general, că o a- tat ele. prin fierbere, prin aburi, fructe de plin efectul calmant asupra întregu­
tr-un canal. Capacitatea de înmaga- (carnea de vacă. ficatul, rinichii) sau Tulburările generale sînt ample, numitâ substanţă care intră în com­ c) Dischlncziilc biliare sînt tulbu­ bună cablate, crude dar fără coaje, lui organism, influenţează favorabil
zinare este relativ mică dacă se ţine îşi exercită efectul numai asupra e- bogate: cefalee, instabilitate nervoa­ poziţia bilei, la un moment dat îşi rările funcţionale ale veziculei bilia­ eventual rase sau coapte ia cuptor, componenţa vegetativă a sistemului
seama de faptul că bila este secretată vacuârii bilei (untul, ciocolata, mar­ să, inlabililale, insomnii, oboseală, pierde proprietatea de a se menţine re şi ale căilor sale de excreţie. Ele Se pot administra şi sub formă de nervos, componenţă caic deţine un
aproape continuu de către ficat. Pe­ garina. etc) sau, în sfîrşil, nu au nici scădere în greutate progresivă, sub dizolvată şi se depune, realizind cal- constau fie în pierderea funcţiei mo­ suc de fructe sau compoturi bine rol de prim ordin în tulburările func­
reţii veziculei biliare au însă proprie­ un fel de influenţă nici asupra for­ febrilităţi, iar la femei se observă u­ culii Această substanţă poate fi torii a unor formaţiuni (vezicula bi­ (ierte. Dintre dulciuri se vor permite, ţionale ale căilor biliare. In cazuri
tatea de a resorbi apa care intră în mării şi secreţiei bilei, nici asupra neori, pe lingă toate acestea ame-’ pigmentul care dă culoarea galbenă liară, sfincterele căilor biliare), fie in mierea, dulceaţa, jeleurile, siropu­ deosebite, slabi li le de medic, se re­
compoziţia bilei şi astfel, aceasta din evacuării ei (făinoasele, zaharurile, noree (oprirea menslruaţiei) şi dis- a bilei — bilirubina; alteori o sub­ exagerarea ei Prima eventualitate rile. curge la actul chirurgical.
urmă, esle concentrată, îngreunată legumele, fructele fierte şi proaspete) menoree (dureri în cursul menstrua­ stanţă înrudită cu grăsimile — co­ condiponează aşa-zisele dischinezii Se vor interzice: mezelurile, eirna- In general, afecţiunile veziculei bi­
In funcţie de necesităţi, vezicula Acest mecanism fiziologic funcţio­ ţie!) Episodic se pol adăuga tulbu­ lesterolul — sau anumite săruri de hipotonice, iar a doua eventualitate tii, vînatul, conservele, carnea grasă liare sînt afecţiuni cronice care ne­
biliară, ai cărei pereţi conţin fibre nează ireproşabil alît timp cit nu rări cardiace (palpitaţii, dispnee la calciu, şi în sfrişit, pot participa mai cele hipertone (colecistatonie, hîper- de porc, raţă, gîsca, peştele gras, brin- cesită tratament complex, îndelun­
musculare, se contractă şi evacuea­ survin modificări în componenţele efort, tulburări de ritm, dureri pre- multe substanţe la formarea calcu­ tonia vezicei biliare etc.). zeturlle fermentate, grăsimea de gat, perseverent şi competent Coope­
ză, drenează bila înmagazinată şi care concură la realizarea lui. cardiace etc.). lilor. Simptomatologia e polimorfă, în porc, fasolea albă, mazărea, cioco­ rarea permanentă dintre medic şi
concentrată, in intestin. Aici îşi e­ Dar căile biliare extrahepatiee — b) Litiaza biliară esle o boa­ Cum sc ajunge la lipsa dc stabili­ funcţie de modalitatea funcţională lata, ceapa, usturoiul, mirodeniile pu­ bolnav asigură succesul terapeutic,
xercită rolul fiziologic, ajulă. prin din care face parte şi vezicula bi­ lă â veziculei biliare şi a căi tate a acestor substanţe, este o pro­ Dureri subcoslale, cu iradieri variate, ternice, alcoolul, vinul acid, uneori înlătură complicaţiile şi evită — de
sărurile biliare, la transformarea liară — pot fi sediul unor modificări lor biliare, cai aclerizală prin for­ blemă nelămurită CeiŢ este că unii greţuri, vărsături, cefalee etc. cafeaua. cele mai multe ori — sancţiunea chi­
grăsimilor în picături extrem de funcţionale sau organice. Deci, la ni­ marea şi prezenţa unor calcuii (pie­ factori alimentari (abuzuri de făi­ Medicul va preciza în toate cazu­ Alimentele trebuie pregătite sim­ rurgicală
mici (emulsîonarca grăsimilor) şi la velul veziculei biliare, se pot cantona tre) în interiorul acestor organe. noase, dulciuri, grăsimi, carne, etc.) rile diagnosticul. El va recurge, pe plu, fără rînlaş şi prăjeală şi admini­
absorbţia lor intestinală Mai prote­ infecţii, realizind inflamaţia cronică Cînd este prezentă şi infecţia locală duc la emiterea unor substanţe care lîngâ examenul clinic, la tubajul strate fracţionat în 5 mese pe zi. Dr ROIUULUS RUSU
jează dezvoltarea unor microorga­ a vezicei biliare, fără formare de pie­ se vorbeşte de colecistită litiazică. intră in componenţa pietrelor — co­ duodenal, examenul radiologie şi al­ Masa de seară nu va fi luată ime­ medic primar interne
nisme utile mediului intestinal şi tre (colecistîta cronică nclitiazicăj, Boala este mai frecventă la femei şi lesterol, bîlirubină — iar modul de tele. diat) înaintea culcării, iar băuturile Spitalul Deva