Page 2 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3759
rrxr*

S. VLAHOS P O Ş T A
P

R Individualitate complexă, cu o structură lirică
şi dramatică în acelaşi timp, Sotlrls Vlahos îm­
O bină poezia de largă respiraţie — şl aflrmînd
aceasta mă gindesc nu atît la întinderea versu­ L I T E R A R A
rilor, cît la organizarea Internă a poeziei — cu
F notaţia concentrată, tlnzînd spre esenţă
Fire accentuat meditativă, cultlvînd o pondere
a cuvîntului şl a metaforei, S. Vlahos a contri­
buit la evoluţia versului de calitate în cadrul cer­ MINODORA CIOSA — Brîznlc sul, ceea ce ne face să credem că
cului literar .Flacăra" din Hunedoara, al cărui (lila). Este un progres evident şi cert: nici pentru dv. ideca nu a fost prea
membru activ este de mai mulţi ani, şl Ia râs- (deea limpede, metafora mai sigură, clară. Celălalt catren — „Catrenul
L pîndirea unor valori poetice prin traducerile pu­ cuvîntul cu nerv. Ambele poezii — tău", conţine versuri uşoare.
blicate in reviştele noastre literare. „Cîntului" şi „Volburi" — reţin aten­ Poezia „Ullimul clnlec" dezvăluie
ALEXANDRU DANA ţia, deşi amîndouă mai au fisuri. Insă posibilităţile dumneavoastră li­
„Volburi" creeazfl otmosferă, are un rice Din capul locului trebuie să vă
L aer meditativ destul de evoluat faţă spunem că ntît unele versuri, ca ex­
de producţiile anterioare : „Ciudat se primare, cît şi oplico sentimentului,
I Feresfre-n m©8 scutură pădurlle-n amiaza/ şl păsări ca viziune, precum şi atmosfera poe­
disperate ţîşnesc din ele-n zbor/ şl
ziei, toate acestea stau sub tutela
vlntul vute, sună, văzduhul slngerea- eovirşitoare a lui Eminescu : „Dc-a-
R Cind zilnic ne petrecem şi, unul lîngă altul, ză/ din plscurile-nalte, cum oare am* cuma cu n-o să-ţl mal cînl/ Nici flo­
să cobor ?*’.
rile, nici rîul, nici iubirea/ Iar chipul
Lăsăm setos privirea o clipă sâ se-allne Apreciem şi calitatea rimelor : sub- tău pâli-va-n al meu gind ;/ S-or scu­
I Şi multă vreme, încă, ne pare că înaltul stantlv-verb. tura de-acuma r!nd po rînd/ Iluzii ce
E numai trepidaţii de flăcări şl coline, Io strofa a doua, primele două ver­ ne-au alintat Iubirea" etc. etc.
suri sint minore, sub nivelul întregii Poezia „curge" frumos pinâ la fi­
C Devine gindul nume şi numele, cuvîntul poezii Atmosfera creşte în strofa a nal, e simţită, noşte chiar emoţii, caro
Prin care ne-nţelegem neliniştea tăcută, treia, ideea poeziei fiind apoi expri­ pălesc însă. Ce o de făcut ? Se pare
SAVU ALBESCU STAN MARIN Şi forţa se înfruntă, chiar viratele şl vîntul distihul final: „Şi-aştept în nerăbda­ că vă lipseşte lectura poeziei contem­
mată cu claritate (şi o mare lucru că
atl izbutit aceasta) în versurile din
Cînd, grea, singurătatea şi fruntea ne-o încutâ.
porane, clocotul şi patosul acesteia.
Ţîşneşte-n amintire un dans şi-o pasiune — re cu focul meu etern/ furtunile Iubi­ Lacuna nu o Ireparabilă. Cltiti, aşa­
dar. poezie, multă poezie. Mai tri­
îmbrăţişarea noastră multiplicatâ-n vreme rii senin să ţl le-aştern”. miteţi.
Şl pare-se că ziua deschide, cînd apune, In cealaltă poezie — „Cîntului" —
Cu pălăria cu boruri mari, cu bas­ pastelului şi portretistica, atras fiind Un ţărm spre care urcă străvechile trireme. IULIAN IORDACHE — Vulcan
tonul, cu masivitatea şl voluntaris­ de figurile expresive ale moţilor şi primul vers din strofa a doua con­ ANCA OCTAVJAN — Brad , M. LES-
mul expresiei, aşa l-au cunoscut toţi mocanilor, figuri care ii vor umple Cîercdl vbi ţine o Imagine banolă: „Şl-o luntre CUN1ADE — Deva / I. PREDA — Hu­
cei care astăzi îşi aduc aminte de cl, de aci înainte întreaga activitate. O Şi ţărmul nu se-opune. Se lasă cucerit să-ţl închipui din lună", ior pe dea­ nedoara ; ION TODOREAN — Sebeş;
toţi acei cărora le fusese prieten. primă expoziţie personală, cuprin­ de pînze şi de oameni mergind prin nesfirşit. supra, versul are o silabă In minus NICU IRIMIE — Uroi (Simeria). Doar
Despre. Savu Albescu, „pictorul de zând portrete de ţărani de pe Valea fată de celelalte, care il vatâmâ rit­ o undă fragilă de lirism străbate,
la Feneş", s-a scris puţin Doar cî- Ampoiului, peisaje, schiţe din răz­ io ÂptiseoS mul. In general, rămînînd la această deocamdată, versurile dumneavoas­
teva ziare ale vremii comentează ex­ boi, precum şi cîteva dintre pînzele poezie, strofa a doua e mal pulîn tră.
poziţiile de la Sibiu, Cluj şl Alba Iu- executate la Paris, o deschide la Si­ EchiBîbry realizată declt prima. Căutotl şi-i daţi
lia. Cîndva înaintea primului război biu, în sălile muzeului „Asociaţiunii" Cind vii in Apuseni oceeaşl conciziune şl limpezime. DJNU POIENARU — Deva. Prea
mondial, un ziar francez îi anunţa care, în urma succesului avut, îi achi­ dintr-un colţ adînc de tară, Aşteptăm să lucraţi oceste două mult declarativisro. prea constatative
debutul în termeni elogianţi. In fie­ ziţionează o colecţie de douăzeci de găseşti inima mea rîzînd versurile dumneavoastră. Fiţi mai
care publicaţie se găseau aceleaşi lucrări. pe culmi, ca o flacără rară Uneori, îmi e inima grea, poezii In spiritul Indicaţiilor enun­ zgîrclt în cuvînt şl expresie. Mai tri­
Tare grea. Tot pămintul
date biografice, cu mici diferenţieri, „Subiectele ardeleneşti", cum le Ai să mă vezi acolo atîrnă de zbaterea cl. ţate şl apoi să ni le retrimiteti. Nă­ miteţi, selectat,
aceleaşi păreri asupra tablourilor numea un cronicar clujean în presa lingă turmele de oi. Abia mai pot păşi. dăjduim in publicarea lor. Ţineţi-ne IONEL RECEANU — Brad. Printro
sale. aceleaşi „pătrunderi" ale criti­ vremii, cuprinzînd peste 300 de lu­ lîngă petele albe de lină la curent cu ceea ce considerat! mai lucruri izbutite. „Gorunul dumnea­
cilor în adîncul lucrărilor sale, a­ crări în ulei şi pastel, portrete şi pei­ blindc şi mol, Mă-nclin a cădere, mai mult, izbutit in creaţia dumneavoastră li­ voastră suferă de prozaisme şi con­
ceasta pentru că Savu Albescu şi-a saje din Zlatna, Abrud, Alba şi Pe­ lîngă cirezile care sfarmă liniştea tot mai mult, în tăcere. rică şi scrieţi-ne şi cîteva rînduri torsionări ; „De stat străjer şi nemiş­
mărit doar gama troşani formau cea atît de duios Atunci, nu ştiu de unde. despre dumneavoastră. cat mereu/ Dc adia încordare nu
subiectelor, tehnica dc a doua expozi­ cu sunet de clopot sl bătaie de os. Te iveşti lîngă mine-miracol. HOREA DEZM1R — comuna Ighiu ţl-e greu ?/ Ml-am picurat la rădă­
pâstrînd-o aceeaşi, Tradiţii ţie personală des­ Trăiesc fericit in lemnul de brad. Şî-n partea-mi cealaltă (Albo). — Vorbind în general, dar cină flori/ Boblţele de rouă... din su­
cu puternica In­ chisă la Cluj. A­ mă plimb o dată cu vlntul Aşezi Inima ta. pornind de la catrenele dumneavoas­ dori" etc. etc. Poate, dacă aţi lucra
fluenţă academis- propiat oamenilor şi poţi să-mi ascult! la izvor tră, modalitatea aceasta de exprima­ pe text cu migala, ati mat concen­
poetic
re Implică mult meşteşug
tâ. Activitatea sa, şi personalităţi din jurul său, pic­ In apa ce curge, cuvîntul. Cum de dispare tot greul? (ritm, rimă, măsură) şi apoi o forţă tra versurile, şi oşa prea multe, dînd
Aici, sint acasă, stăpîn pe cetate —
îmbinată cu o via­ torul îi cuprinde primesc călători. de conciziune accentuotă, cu alte cu­ transparentă ideii.
ţă plină de călăto­ fiunedorene în lucrările sale dacă-n poartă Lumini în zare vinte. o serie de dificultăţi de bună TACHE OCHIŞOR — Deva. Proza
rii (născut la Boi- din ce în ce mai cu gînduri bune vor bote. scamă de înlăturat cu timpul Reve­ dumneavoastră redă un fapt brut,
netransfigurat. Poate, în fond, ati fost
ţa, lîngă Sibiu, în mult, alăturindu-le De nu, voi şti să-mi adun şi puterea nind la „Catrenul amurgului". în pri­ impresionat puternic de cele real in-
1885), şi-o desfăşoară, începînd cu a­ figurile eroilor români atît de dragi cu fierul croindu-mi cărare Se limpezeau nedesluşitele vedenii. mele două versuri „Amurgul fumegă timplate, dar nu transmiteţi prea
nii de şcoală de la cursul inferior din poporului, „Horia, Cloşca şi Crişan", de-ar vrea o bucată Albul tăcea în aripi strins-închise. la capul lumii/ cărbunii ard şi din­ multe cititorului.
Sibiu, apoi prin clasele de belle-arte „Avram lancu", „Tudor Vladimires- din cetatea mea morc I Nici un hotar pe-aproape, nici un sălaş. colo de zare", reuşiţi să olcâtuiti o
din Viena şi Munchen. Stilul scola­ cu", cu care lucrări îşi deschide o Cînd vii în Apuseni Alb şi albastru, doar, şi iarba îngălbenită, imagine care ne reline atenlia (pro­ VASILE TODICA — Hunedoara.
stic germanic al acelor clase îl îm­ nouă expoziţie la Alba lulia. Şi-o linişte în care ţi-auzi paşii uitaţi, babil era mai fericit cuvîntul capătul Sintem de părere să frecventaţi cer­
pinge spre Paris unde, în atelierul In anii 1943-44, la Bucureşti, în- dintr-un colt adînc de tară, Şi inima şi gîndul spre culme aspirînd; în loc de capul), dar celelalte două cul literar din localitatea dumnea­
piciorului Frnnţoi Flameng, face pri­ mănunchind cele mai frumoase lu­ găseşti inima mea orzînd Şi vezi cum se încutâ, cind se-adînoeşte, zarea, versuri, $i in special ullimul „Chipul voastră. V-ar ajuta, în mod cert. să
mele studii de fizionomie şi nud crări din activitatea sa, deschide o pe culmi, ca o flacără rară! Lăsînd sâ-1 scape în ape tot soarele aprins. acela nu-l vad că răsare/ din despt- vă clarificaţi anumite probleme ale
Călătoriile făcute prin Londra. ultimă expoziţie. carea-ntrczărită-a luminii" — creează scrisului.
Amsterdam şi Italia, îi sedimentează Bun cunoscător a) posibilităţilor de Şl apa se trezeşte şi din adîncul ei un fel de nebuloasă care ineocă ver­ Iv. MARTINOVICf
acurateţea stilului academic, iar anii mînuire ale pastelului, lucrează cu Oraşele-necate de mult, in alte ape
dinaintea primului război mondial îi sensibilitate pentru realizarea efec­ Aprind lumini şi torţe prin temple şl cetăţi.
aduc primele succese cu „Pescari pe tului scontat, reuşind, în cazul por­ IOSIF LUPULESCU
Sena", „Domnişoara X de la Opera tretelor de profundă înţelegere psi­
Comică" ele. In acest timp el a parti­ hologică, să dea lucrărilor o tentă
cipat la trei dintre expoziţiile ofi­ frapantă, de contrast, într-o gamă
ciale, primind astfel dreptul de a simplă, dominată de influenţa clar­ La 20 d© ani
participa la Salonul pictorilor fran­ obscurului renascentist. MARIA DINCA
cezi, unde ii este admisa lucrarea, Moare la 27 decembrie 1957, în
„D-na A. BA plină activitate. Am începui să urc spre zenit
ţM. Levy, într-un „bloc-notes" apă­ La numai cîţiva ani, o expoziţie Ca o cioeîrlie in răsărit de soare,
rut în revista „Art et Travail". prin retrospectivă îl face cunoscut publi­ Am 20 de ani! Sînt îndrăgostit Pîecare-n larg
1913, după o prezentare a vieţii şi ac­ cului din regiune prin lucrările de De nisipul mării şi de o floare.
tivităţii lui Albescu, elogiază lucra­ ultimă perioadă şi prin cele repre- Zărilor le-am întins mina, in semn de salut
rea amintită, exprimîndu-şi totodată zcnlînd figurile de revoluţionari ro­ Şi m-am privit in a lor cristale.
şi încrederea în talentul său mâni Pe obraji îmi rîdeau stele de var şi de lut. De cîte ori gîndirea-mi înalţ, ca un catarg,
O dată cu izbucnirea primului răz­ Astăzi, la Feneş, amintirea lui Sa­ Hainele-mî luceau — albe — ca nişte zale; Trăiesc aievea visul plecărilor in larg.
boi mondial Savu Albescu părăseşte vu Albescu e păstrată de atelierul Alergam de Ja un geam la altul Pe drumul căutării, menit-am fost, mereu
Parisul, fiind înrolat, alături de alţi său, prin lucrările expuse, aşa cum Mai sus, înflăcărat de-a inimii furtună; Să uît din virstă-mi anii, să nu mai fiu tot eu,
pictori, pe lîngă Cartierul General al le avea in timpul vieţii, prin bas­ Sfidam cu mistria, norii. înaltul;
armatei române din Iaşi, pentru a toanele de călătorie şi pălăria cu bo­ Juram pe cer şi o floare brună
executa schiţe de război. ruri largi, prin biblioteca sa, prin Sâ cobor norii în grîu; Cu'timpul ce se scurge, din umbra lui gindind,
După război se stabileşte la Feneş, cuvintele celor ce l-au cunoscut. Dunărea s-o port la brîu La fiece plecare, tot alta mă cuprind.
lingă Alba lulia, unde-şi încropeşte Ca un zeu; şi pe mistrie Şi dacă vremea-n mersu-i pe umăr s-n oprit,
un atelier, desăvîi-şindu-şî tehnica BANCIU PAUL EUGEN Port a zilei veşnicie. Las sufletul la cînnă, lot mai întinerit.

ION 1UAR1NESCU
L u n a c ă r ţ i i la s a t e

Penfru cei mici

(Urmare din pag. 1) de bază şi suplimentară a coo­ nele cereşti şi tălmăcirea lor", din lupta penlru triumful so­
peratorilor, le-au fost de un „Facerea lumii", „Potopul lui cialismului în patria noastră,
Chiar şi iarBia s-au bucurat cărţile care evocă real ajutor în muncă Noc", „Fumatul", „Băuturile din transformările revoluţio­
De un binemeritat
succes
alcoolice" ele. au satisfăcut tot
figurile unor domnitori care Cursanţii de la invăţămintul mai mult preferinţele citi­ nare petrecute în viaţa şalelor,
au fost puse la îndemina citi­
au luptat pentru libertatea şi agrozootehnic de masă cu du­ torilor de la sate. torilor. în tiraje de masă, ope­
Chiar şi iarna pe ninsori neatîrnarea neamului, pentru rata de trei ani, in sprijinul că­
Eu in casă îmi cresc flori unirea românilor de pretutin­ rora s-au tipărit în anul trecut Menîle să valorifice bogatele rele clasicilor literaturii româ­
Bucuroasă sînt de ele deni, pentru dreptate socială, cărţi ca „Legumicultura", „Vi­ tradiţii culturale ale regiunii neşti şi universale.
Ca de zbor de rîndunelc. ca „Mihai Vodă Viteazul" şi ticultura", „Cultura plantelor noastre, tezaurul folcloric şi Credem că în „Luna cărţii
Lîngă ţurţuri, pe fereastră, „Cuza-Vodă". de cîmp" sau „Creşterea ani­ istoria acestor meleaguri, car­ la sale", datorită măsurilor
Primâvara-mi rîde-n glastră. Mai mult, pentru numeroşii malelor", le^au apreciat elo­ iile .Ţinutul Hunedoarei — luate şi manifestărilor preco­
cititori cooperatori. broşuri gios căci in paginile lor au gă­ străvechi leagăn el culturii ro­ nizate a se organiza, aceste co­
cum sint cea intitulată „Din sit un sfat bun pentru a deveni mâneşti". „Pagini din trecutul mori minimale, cărţile, îşi vor
activitatea unei cooperativo a­ făuritori ai unor producţii ve­ de luptă al muncitorimii hunc- găsi noi lectori şi pe zi ce tre­
dorene", „Luceferi de metal"
ce ele vor deveni prieteni tot
getale şi animale tot mai bo­
S t U F X IB 1 gricole dc producţie", care pre­ gate. De aceea ele trebuie să şi „Ceteră cu glas de foc", pu­ mai apropiaţi ai oamenilor
zintă sub formă de reportaj re­
blicate în anul trecut, pun la
zultatele obţinute în creşterea existe în biblioteca personală dispoziţia cititorilor un mate­ muncii de la sale. Bibliotecile
stau la dispoziţia tuturora, în
a fiecăruia
Sturzul a zburat din f-muri producţiei vegetale şi animale, rial artistic şi documentar de­ librării şi la cooperativele de
Şi-a venit sâ batâ-n geamuri dezvoltarea proprietăţii ob­ Alte cărţi apărute in colec­ osebit de util. consum se găsesc cărţile prefe­
Ca să-mi ceară fîrmiturl, şteşti, creşterea nivelului de ţiile „Cunoştinţe folositoare”, rate. Trebuie doar împrumuta­
Că nimic nu-î pe-arâturl trai material şl cultural al „Ştiinţa învinge". „Orizonturi", Literatura beletristică, în te sau cumpărate, pentru că
De mîncare pentru el membrilor ei, sau cea cu ti­ prezenlind pe înţelesul tutu­ proză sau versuri, cea care ne ele dăruiesc hrană minţii şi i­
Prin zăpadă şi prin ger. tlul „Organizarea şi retribuirea ror cuceririle obţinute de şti­ înnobilează cugetul, s-a bucu­ nimii, lărgesc orizontul ideolo­
Bucuros ii dau mîncare muncii în cooperativa agricolă inţă, sau probleme care preo­ rat de o asiduă căutare, fapt gic şi cultural, dau posibilitatea
Grîuşor ca rupt din soare, dc producţie", referitoare la or­ cupă masele largi de cititori, cape a dus la o largă editare.
Fiindcă vreau, la primăvară, ganizarea raţională a produc­ cum ar li „Curentul electric", Alături de cărţi ale scriitorilor cunoaşterii a tot ce a creat ge­
Sâ-1 aud cîntînd pe-afară. ţiei şi a muncii şi la retribuţia „Fiinţe care nu se văd", „Sem­ noştri contemporani, inspirate niul uman.
9 i ■ ■ ■ ■ ■ ■ H R 1 I I H I H Q I R 9 1 1 1 1 9 1 1 m ■ ■ hi m
— Vezi ? — zise al doilea corb. — Unde? Lănţişorul cu crucea Incirllga- se aşeza pe cite-o piramidă şi a-
C O St B I I — Uită-tc bine !... — La gîtul meu! tă căzu intr-o prăpastie plină cu prindea cîte-o filă. Scrumul cădea
— Cc să văd ?
— Nu văd nimic!
smoală, din care ieşiră milioane
la baza piramidelor, în riul lim­
— Drept. Milioane de oameni
n-au văzut dccît lănţişorul de de cranii găurite de gloanţe... pede de lacrimi ce şerpuia prin­
Apoi ieşiră din smoală milioane
tre cranii. La al şaptelea dans,
aur... de sunete ce şuierau prin găuri­ umbra se aşeză pe ultima pira­
Un huruit înfricoşător, cu poc- cult. Un foşnet. Pădurea foşneş­ vişinie. Nu mai auzisem cinte- — Mai uită-te o dată! le craniilor. Sunetele sc închegau midă in dreptul scheletului şi
etc şl fum umplu zarea Un te Nu ! Ochii... Mă uit atent. cul acela Mă uitai şi văzui la gîtul ne­ in cuvinte Cuvintele in glasuri. zise:
ird de camioane se iviră de Ochii! Zării o licărire albastră: — Dc unde-l ştii? — o întrebai. gru al corbului un lănţişor dc Atunci văzui cum din fiecare ve­ — Eu sini şeful durerilor oa­
• lupă cotul dealului, ureînd obo- sta ghemuită in desiş, nemişca­ — O, e vechi !... Foarte vechi! aur. rigă a lanţului dc aur ieşiră o- menilor! Durerea lor m-a hrănit,
■ Ite panta. Se îndreptau spre hi­ tă. Fugii spre ea. . Tremura toa­ ■ L-am auzit de la o femeie bă- — Nu mai vezi nimic ? — în­ inizi brune, mari, păroase. Şi to­ m-a crescut, cu lacrimile lor tru­
drocentrala din munte.. tă, iar de pe fruntea imbrobona- trlnă. trebă iarăşi corbul.. tul in jur era greu şi înăbuşitor, pul mi-am curăţit. Iată riul lacri­
tă i se scurgeau pc faţă stropi — Visul?.., — Nu ! nu văd !... totul era brun, chiar şi acrul era
Fata se trezi. Se uită în jur, Fata tăcu. Stătu aşa, cu ochii milor stors de la oameni! — zise
Vă2u camioanele şi se îndreptă mari. mari albaştri aţintiţi la căpriorii — Uită-te cu atenţie! Nu mă brun... lopindu-se în noapte.
prc poarta masivă a cetăţii. — Lasă-mă !... Stai!... Mai bine colibei. Părea că-şi adună de un­ mintă Nu vrei să vezi semnul Intre cranii, înfiptă pină-n briu Stăm in aer plutind, uitindu-
Urcă zidul. Flutură basmaua. hai cu mine. deva, de departe, gîndurile.....Ve­ nostru, darul adus de noi ome­ în smoală, stătea nemişcată o um­ mă in prăpastie, cind veni in
\colo pe zid, în vini, cu basmaua O ţineam strins la piept. O pri­ nisem să culeg din pajişte flori nirii ?... bră. zbor la mine, o pasăre albă, mare,
n mină, zimbind, ml s-a părut veam ţintă in pupilele negre, in şi, deodată, obosită, adormisem, — O ! văd, o cruce dc oţel nea­ — Cine eşti ? — întrebai. foarte frumoasă, şi-mi zise:
i mai frumoasă. pupilele mari şi-mi văzul frun­ ultindu-mă la norii alburii ce se gră, încirligală intr-o verigă în — Un schelet. — Nu te mai uita in prăpas­
tea brăzdată in ochii ei. lariţul de aur. — Schelet ?
M-am mai putut răbda şl mă mişcau pe cerul înalt, la frun­ — Acesta e semnul nostru. El — Da ! sint scheletul lui.. tie, la întuneric Viuo!
trezii strigind in pajişte, alergind — Apoi ?... zele pădurii, la freamătul surd te duce la riul cel mare şi fru­ — Nu eşli umbră ? Parcă eşti Mă urcă pe aripa albă şi mă
•pre ca : — Iţi spun visul şi., sărută-mă, al ierbii.. mos La riul lacrimilor. E talis- umbră !... aduse aici, pe pajişle,'.
— Maria Maria !... zise fata ieşind din tufiş şi in- Eram în văzduh, ţinută in manul durerii. — Nu ! El este umbră ! Eu sînt In aceste clipe, huruitul camioa­
Fata sări ca o seînteie, fugi pe dreptindu-se spre căpiţă. Smul­ ghlare de patru corbi uriaşi. Era Eram îmbrăcată într-o glugă schelet — zise, inălţindu-şl o mi­ nelor ce urcau panta, îndreptin-
• oastă la vale, intrind in pădure, serăm cite un braţ de fin şi co- vijelie cu tunete şi fulgere şi ce­ neagră şi zburind aşa peste nă spre cerul neguros. du-se spre hidrocentrala din
I)ornăm in vale. II aşternurăm munte, mă trezi.
— Unde-i ?... Unde-i ? — mă în colibă, pe pămintul galben Fi­ rul era ca smoaîa. Unul din ei, munţi, apăru deodată pe cer soa­ In văzduhul negru dansa o um­
,ntrebam, ascnltind răspunsul tă- nul era moale, proaspăt, foarte tocmai cind zburam deasupra rele şi văzduhul se lumină ca ar­ bră hidă : cu dinţi mari, cu o şu­ — Auzi? Pavele...
rut al ierbii. Intrai in desiş, cer­ mirositor şi puţin umed. Ne aşe­ unei prăpăstii infiorătoare, zise : gintul. viţă miţoasă de păr pe frunte, cu Fata, se uită în jur şi nu văzu
cetai tufă cu tufă şi n-o aflai. zarăm — Eu sint cea mai bătrînă pa­ Corbii se speriară. Ochii înce­ mustaţă tunsă, zbirlită, in timp nimic, decit liniştea scrii, căpiţa
<mi scot binoclul. Mă uit şi nu — Spune !... săre ! Am două sute de ani. Ii pură să li sc roşească, să scintc- cc craniile se adunau şi se aşezau de fin şi căpriorii albi de mes­
sad, decit cîmpul verde, meste- împlinesc acum, in noaptea a­ ieze, să sc invirtcască în orbite... in piramide uriaşe in dreptul teacăn ai colibei.
zenii albi... Plec. Urc in potecă. — Mai intii să-ţi cint ceva ceasta, la ceasurile douăsprezece. Sc repeziră spre. creierul munţi­ scheletului Umbra dansă şapte
Mă uit iarăşi. Cobor. Cotcsc pe — Cintă! — zic, pironindu-mi Să ştii, am misiune să te port în lor, să se ascundă, dar soarele le dansuri, ţinind în mină un atlas SIVAN MAXIMiLIAN
poteca ascunsă. Urc din nou. As­ ochii In părul ei negru, pe bluza întuneric... arsese trupurile„ cu şapte ţări. După flecare dans IlustraJIe: V. MIHAILESCU