Page 5 - Drumul_socialismului_1967_02

T
j H uirdoara-D ttva
Astăzi, preşedintele
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI

■ I I I I PAGINA 2

Consiliului de Stat,
In şcoală,

mai mult cîntec

şi joc Chivu Stoica, pleacă

9
O scrisoare într-o vizită oficială

pe să pt amină
ANUL XIX. NR. 3760 JOI 2 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI
de prietenie în Tunisia

conomică, au fost preconizate mă­
Organizarea muncii în cooperativele agricole Habib Burgluba, preşedintele Consi­ suri menite să stimuleze schimburile
Dînd curs invitaţiei preşedintelui
liului de Stat al Republicii Socialiste comerciale, precum şi colaborarea in­
România, Chivu Stoica, pleacă astăzi, dustrială. In acest sens, în primă­
joi, în Tunisia, unde va face o vizită vara anului 1964, au fost semnate la
oficială de prietenie. Bucureşti acorduri comerciale şi de
Această vizită se înscrie pe linia plăţi stabilindu-se totodată şi listele
de mărfuri care să constituie obiec­
politicii de apropiere şi înţelegere re­
creşterea roiului Brigăzii ciprocă pe care România o promo­ sîan.
tul comerţului exterior româno-tuni-
vează consecvent cu toate popoarele
Potrivit acestora. România a livrat
lumii, indiferent de sistemul lor so­
o gamă variată de mărfuri, importind
cial şi politic. Ea va facilita, de bună
seamă, intensificarea pe scară mai în schimb, de pe piaţa tunisiană, pro­
largă a relaţiilor româno-tunisienc. duse specifice economiei acestei ţări,
De altfel, în cadrul legăturilor pe îndeosebi fosfaţi. Anul trecut, o de­
care le are cu multe state ale con­ legaţie comercială română a vizitat
tinentului african, România a stator­ Tunisia, după care o delegaţie simila­
nicit cu Tunisia relaţii multilaterale, ră tunisiană a venit în România. În­
trevederile şi discuţiile purtate de
si a răspunderii brigadferuiuidi) rii principiilor independenţei şi suve­ membrii delegaţiilor s-au concretizat
care se dezvoltă în spiritul respectă­
în semnarea a două protocoale — unul
ranităţii naţionale, egalităţii in drep­
referitor la lărgirea nomenclatorului
turi, avantajului şi respectului reci­
proc. neamestecului in treburile in­
sibilităţile de cooperare economică
terne de mărfuri, iar celălalt privitor la po­
In 1963. cele două ţări au stabilit intre cele două ţări, în special în
relaţii diplomatice la rang de am­ domeniile minier, agriculturii, indus­
basadă. Ulterior, au fost încheiate triei materialelor de construcţie şi
acorduri şi protocoale privind cola­ al industriei chimice.
Se pot da şi alte nume­ în medie de la fiecare realizările unităţilor, în lor şi neexecutarea la borarea pe târîmurile ştiinţei şi teh­ întreaga presă tunisiană, persona­
roase exemple care dc- vacă. Din producţia a- ultimă instanţă influen- timp a arăturilor de va­ nicii, învăţămîntului, culturii, artelor, lităţi ale vieţii politice a tării, ca şi
monslrează însemnătatea raintită, peste 2.100 litri tind negativ asupra acti­ ră sau toamnă. Toate a­ presei, radioteleviziunii şi sportului, preşedintele Tunisiei, Habib Burghiba,
şi necesitatea îmbunătă­ a fost produclia-marfă, vităţii economico-organi- ceste aspecte vizează precum şi în domeniul comerţului. Ele In declaraţiile făcute recent, au sub­
liniat contribuţia importantă pe care
ţirii organizării muncii depăşindu-se astfel pre­ zatorice a cooperativei a­ faptul că uneori briga­ prevăd vizite reciproce ale unor oa­
si conducerii activităţii vederile contractuale ini­ gricole respective. Să dierii nu manifestă o c- meni de ştiinţă, cultură şi artă, tur­ prezenta vizită a preşedintelui Consi­
brigăzilor pentru consoli­ ţiale la livrare cu 100.000 dăm cîteva exemple. Pro­ xigentă sporită pentru nee ale unor ansambluri artistice, or­ liului de Stat al României o va aduce
la dezvoltarea multilaterală a colabo­
darea economico-organir litri lapte. Numai de la ducţiile de 1.450 kg griu, înfăptuirea atributiunilor ganizarea de expoziţii, editarea de rării româno-tunisiene.
zatorică a cooperativelor acest produs s-a realizai 7.000 kg cartofi şi 1.700 ce le sînt încredinţate. cârti, acordarea de burse pentru stu­
ogricole. La Peşteana. ra­ un venit de aproape kg porumb la hectar ob­ Despre ce răspundere denţi şi specialişti etc. TUDOSE N1ŢESCU
ionul Haţeg, de pildă. 600.000 lei Rezultatele a­ ţinute do cooperativa a­ poate fi vorba atunci In ceea ce priveşte cooperarea e- redactor la Agerpres
iducliile medii prevă­ mintite nu pot fi despăr­ gricolă din Cugir nu re­ cînd în prezenta briga­
zute la griu si porumb ţite de munca brigadie­ flectă pe deplin condi­ dierului Nicolae Filon,
au fost depăşite cu 452 rului' zootehnic. Clusch ţiile de care dispune a* nn mecanizator care de­
şi respectiv 600 kg la Stim'oilă, caro se află per­ coastă unitate. De la un serveşte cooperativa a­
hectar. Aici s-a acordat manent în mijlocul în­ an la altul şi de la o tar­ gricolă din Cugir. in loc Sarcinile anului 1967 vor fi realizate
o mare alentie reparti­ grijitorilor pentru a le la la alta. oscilaţiile de să are terenul destinat
zării diferenţiate a sar­ da îndrumările şi spriji­ producţie sînt de ordinul acestui scop, a arat tri­
cinilor de producţie pe nul necesar în vederea sutelor sau chiar miilor foiul care se afla alături
brigăzi şi aplicării retri­ bunei desfăşurări a pro­ du kg, ceea ce denotă de tarlaua respectivă ? la un nivel superior celui prevăzut
buţiei suplimentare. De cesului de producţie. A­ existenta unui nivel scă­ Sau, un alt caz. Cum se
asemenea, s-a statornicit semenea exemple ne o­ zut de organizare a mun­ poate explica altfel de­
o bună legătură între feră şi brigadierii zoo­ cii in cadrul brigăzilor al ca o lipsă de interes în planul de stat
brigăzile de cîmp ale co­ tehnici Ionel Hanţa de la pentru executarea la din partea brigadierului,
operativei şi brigada de cooperativa agricolă din timp şi de calitate a lu­ în primul rind, faptul că
tractoare care deserveş­ Boz, raionul Ilia. Ion Ro­ crărilor agricole. Intre pînă în luna decembrie In ţara noastră s-au încheiat re­ pînă la sfirşitul acestui an o pro­
te această unitate, fapt man (Rapolt), Ion Ocner brigăzile de cîmp şi me­ la una din brigăzile coo­ cent adunările organizate în între­ ducţie suplimentară de peste 400 mi­
ce a permis ca lucrările (Miercurea) şi alţii. In canizatorii care deser­ perativei agricole din prinderile industriale, unităţile agri­ lioane lei, în condiţiile unei eficien­
agricole să fie executate unităţile amintite, datori­ vesc această unitate, nu lloldea, raionul Ilia, de cole socialiste şi organizaţiile eco­ ţe concretizate in 95 milioane lei e-
la timp si în bune con­ tă răspunderii şi intere­ s-ou stabilit relaţii strin* pe o însemnată suprafaţă nomice, in cadrul cărora au fost dez­ eonomii realizate prin reducerea
diţii agrotehnice. sului pe care-l manifes­ se tie colaborare, fapt nu se recoltase încă pro­ bătute cifrele planului de stat pe a­ peste prevederi, a preţului de cost.
ducţia de cartofi ? La tel
Dar nu numai prin e­ tă brigadierii în îndepli­ dovedit de numeroasele s-a întîraplat şi cu pro­ nul 1967. Ca şi în anii anteriori, dez­ Trebuie semnalat că la întrecerea
xemplul brigăzilor spe­ nirea sarcinilor ce le-au cazuri de staţionare a ducţia de pe un hectar baterile au prilejuit largi investiga­ socialistă participă peste 1.000 de în­
cializate do cîmp sau fost încredinţate, s-au tractoarelor în timpul de grădină la cooperativa ţii ale oamenilor muncii asupra uti­ treprinderi industriale.
Cele mai importante depăşiri ale
mixte se poate dovedi im­ realizat însemnate canti­ campaniilor agricole din agricolă din Sălciva. lizării pe scară largă a rezervelor planului de producţie se vor înre­
productive din fiecare întreprindere.
portanta creşterii rolu­ tăţi de lapte şi carne cauz.a slabei planificări a Sarcinile anului 1967, menite să asi­ gistra în ramurile de bază ale eco­
lui brigăzii şi a răspun­ peste prevederile planu­ folosirii forţelor şi mij­ Aici s-au cheltuit sume - gure noi premise pentru îndeplini­ nomiei naţionale. Astfel, 7 mari în­
derii brigadierului. $i în lui, in acelaşi timp spo­ loacelor de lucru dispo­ însemnate cu pregătirea 1 rea prevederilor planului cincinal, treprinderi ale industriei metalurgi­
sectorul zootehnic soar­ rind simţitor veniturile nibile. terenului, consumul de au căpătat un nou contur. în sensul ce vor furniza peste prevederile pla­
ta producţiilor si a veni­ băneşti obţinute de pe Un fenomen care se sămîntă şi întreţinerea majorării lor, datorită importantelor nului circa 14.000 tone fontă, 13.000
turilor este hotărîlă de urma creşterii animale­ repetă de ani de zile şi In cadrul labcratorulu; de agrofitotehnie ue Ia Staţiunea experimen­ angajamente in întrecerea socialistă tone oţel, 11.300 tone laminate, 6 500
modul în care este orga­ lor. care influenţează nega­ culturii, pentru ca în fi­ tala din Geoagiu, se fac numeroase’studii şi cercetări pentru ameliorarea care au in vedere realizarea unui po­ tone cocs metalurgic şi diferite alte
nizată munca. Cooperati­ Din păcate se mai în- tiv soarta recoltei, dimi- nal ele să se irosească. plantelor, crearea, de noi soiuri, stabilirea celor mai potrivite măsuri agro­ tenţial economic superior celui pre­ produse. Douăsprezece dintre cele
va agricolă din Apoldul tilnesc şi cazuri cînd re­ nuînd-o cu sute de kg la tehnice ce trebuie aplicate în condi.ţii diferite de sol şi climă. văzut in planul de stat, în condiţiile mai importante unităţi ale industriei
de Sus a obţinut în anul zultatele înregistrate de hectar, este eliberarea . ,n fotografie: laboranta- Letiţia Fotelclea examinează la microscop unei eficienţe cît mai înalte. construcţiilor de maşini vor realiza,
(-•-ut cîte 2.603 1 lapte unele brigăzi umbresc cu intîrziero a terenuri­ grauncioni de polen ai unei plante de porumb. Numai colectivele a o sută de în­ potrivit angajamentelor asumate,
(Continuare în pag. a 3-a)
Foto: V. ONOIU treprinderi industriale vor furniza maşini, instalaţii şi agregate peste
plan. a căror valoare se ridică la 60
milioane lei. De asemenea, zece u­
Pribil, Aurel Pădurean şi Rudolf zine şi combinate chimice s-au anga­
0 IMPORTANTA Relk, plivind alimentarea centrală cu troşani. cinematografele „7 No­ jat să depâşescâ planul producţiei
aer a arzătoarelor de gaze de la cau-
pere. Insuflarea aerului se face a­ ACTUALITĂŢI HUNEDORENE iembrie" din Petroşani. „Minerul" pe anul în curs cu produse în valoa­
re de 52 milioane lei.
cum de la o instalaţie centrală, folo- din Lonea, „11 Iunie" din Calau Iniţiativele oamenilor muncii din
sindu-se un singur ventilator în loc şi „Victoria" din Teiuş. ţara noastră apar astfel ca un nou
REZERVĂ de trei, fapt care duce la eliminarea diferite spitale din regiune şi din la Începutul lunii ianuarie 1967 Dintre cinematografele săteşti, şi important stimulent al producţiei
opririlor cauzate de arderea motoa­
industriale. Anul trecut, prin înde­
relor de la ventilatoare şi asigură o Experienţă valoroasă ţară. Printre zborurile mai im­ şi pină ieri să între în depozit 57 primele trei locuri le-au ocupat plinirea angajamentelor asumate,
raionul Sebeş,
cele din Cîlnic,
portante efectuate în ultimul
funcţionare mai corespunzătoare a In parchetele Pîrîul Grecului, de garnituri camere combinate de Bucureşci, raionul Brad şi Bohil- s-a realizat o producţie suplimentară
preîncălzitoarelor. Tot astfel s-a a­ Pirîul Ursului, Pravâţ şi Leucuş timp se numără cele care au tipurile „Păltiniş", „Crişul" „Brad", na. raionul Orăştic. de 3 miliarde lei, sumă echivalentă
OE CREŞTERE juns la creşterea cu peste 20 grade de la I.F. Haţeg a început aplica­ transportat sînge la Spitalul T.B.C. Jrina", „llva" şi „Constanta", 25 cu investiţiile pe care statul le alocă
Celsius a temperaturii aerului cald rea experienţei valoroase a fores­ Brad şi la spitalele din Haţeg şi de biblioteci, 25 bucăţi mese te­ în acest an pentru dezvoltarea a
insuflat şi utilizat în procesul de to­ tierilor din parchetul Poiana O­ Sebeşi De asemenea a fost trans­ levizor şi altele. Seminţe din soiuri noi două dintre regiunile ţârii.
portat cu avionul la Tg. Mureş
A PRODUCŢIEI pire si elaborare a foniei, ceea ce mului privind exploatarea lemnu­ un bolnav din Deva aflat in stare întreprinderea regională Agro-
influenţează in mod pozitiv sporirea
lui în trunchiuri şi catarge. .
productivităţii furnalului şi reduce­ Experienţa acestui parchet a gravă. Premiaţii concursului sein din Orâştie a primit canti­ Mineralierul „Lupeni“
rea consumului de cocs. fost împărtăşită cu prilejul unui tăţi însemnate de seminţe din so­
iuri şi hibrizi care nu au fost cul­
DE METAL ză alit preocuparea colectivului de schimb de experienţă organizai în Pentru confortul reţelei cinematografice tivate pînă acum în unităţile agri­ a sosit în portul Constanţa
Rezultatele de pină acum ilustrea­
parchetul Poiana Omului.
furnalişti de a îmbunătăţi continuu A apartamentelor Ieri, la Întreprinderea regiona­ cole din regiunea noastră. Dintre In portul Constanta a acostat o
indicatorii lehnico-economici ai agre­ In sprijinul bolnavilor lă cinematografică, a avut loc inmî- acestea amintim seminţele d e : nouă navă intrată în exploatarea flo­
varză din soiul Ialomiţa 28. vine­
Furnalîşlii de la Uzina „Victoria" gatelor, cît şi rezervele mari care Depozitul dc mobilă din Deva nnrea premiilor în bani, câştigă­ te din soiurile Delicia şi Danu­ tei noastre marilime comerciale : mi­
Călan au acumulat o experienţă va­ există încă nevalorifieate. Ele arată ostc solicitat de tot mai mulţi torilor concursului reţelei cinema­ biana precum şi porumb dublu neralierul „Lupeni", al 4-lea din cla­
loroasă privind folosirea intensivă şi că sînt posibilităţi reale de ridicare Staţia Aviasan din Deva îşi a* cumpărători. Pentru a satisface tografice pe anul 1966 hibrid 99; 405 şi 409. Cooperative­ sa de 25.400 trlw construit în Japo­
eficientă a capacităţilor de produc­ a indicilor de utilizare la un nivel duce o contribuţie de seamă la cerinţele acestora, s-ou încheiat Primele locuri in cadrul con­ le agricole din Miceşti, Apoldul nia pentru ţara noastră. Primul său
(ratarea operativă a bolnavilor.
ţie. Prin îmbunătăţiri tehnologice, superior. Pornind de la acest consi­ Această staţie este înzestrată cu contracte cu furnizori din regiu­ cursului au fost cîştigate de sec­ de Jos. Cilnic şi altele au ridicat contact cu portul de bază coincide cu
modernizări şi perfecţionări aduse derent specialiştii de la Uzina „Vic­ 5 avioane care transportă oa­ ne si din tară. Grija pentru o bu­ încheierea primei călătorii de produc­
procesului de producţie, ei au reuşit toria" Călan au acum în atenţie ca meni, medicamente si sînge la nă aprovizionare a făcut ca de ţia raională de cineficare din însemnate cantităţi de seminţe ţie. Vasul a adus peste 24.000 tone
să mărească continuu randamentul o problemă majoră ridicarea parame­ Sebeş, secţia orăşenească din Pe­ din noile soiuri şi hibrizi. de minereu din portul indian Ma-
agregatelor, să obţină indicatori de trilor de producţie la furnalul nr. 2, dras.
producţie cantitativi al cărui randament
şi calitativi din este mult sub ni­
ce în ce mai înalţi. velul cerinţelor
Iată şi un exem­ LA UZINA S-au stabilit încă
plu concludent : în din anul trecut cau­
ultimii 6-7 ani, „VICTORIA” CĂLAN zele mersului gre­
producţia de fontă oi şi ale deranja­ In fr-o com ună d e m unfe
obţinută pe ace­ mentelor ce apar în
la?! volum util de furnal şi unitate funcţionarea acestuia. Pe bază de
de timp s-a dublat. studii şi cercetări efectuate de ca­
Preocuparea cadrelor tehnico-ingi- drele tehnice s-a ajuns Ia concluzia Râchitova e o comună de munte. Pentru a da temei deplin celor spu­ mii ani cetâlenii celor 8 sate aparţi­
nereşli. a maiştrilor, încărcătorilor şi că este necesară modificarea actua­ Cosele oamenilor se înşiră de-a, lun­ se. preşedintele ne-a amintit cu nătoare comunei au ridicat prin con­
topitorilor de a descoperi şi pune în lului profil care îngreunează mult gul unor vălişoare ca nişte mărgele lux de amănunte cele construite aici. tribuţie bănească şl muncă patrioti­
valoare noi rezerve, menite să spo­ coborirea încărcăturii în spaţiul de to­ pe ală. Prin fiecare sat trece cîte o Ne vom opri doar asupra cîtorva, mai că un spaţios sediu destinat sfatu­
rească producţia de fontă este mult pire. S-a dedus astfel că este nece­ vale. Drumul spre inima comunei du­ deosebite, care, alături de celelalte, lui popular.
mai evidentă acum, cînd întreaga ac­ sară şi mărirea capacităţii creuzetu­ ce cînd pe buza dealului, clnd pe fac dovada hărniciei locuitorilor săi.
tivitate s-a concentrat spre înfăptui­ lui pentru a se reduce numărul des­ lîngâ vale. Apele mici, limpezi, curg La acestea s-or mai putea adăuga
rea sarcinilor ce le revin din lucră­ cărcărilor de la 12 la 6-7, în 24 de sprintare, clipocind pe sub podeţe încă multe altele. Un lucru de mare
rile recentei plenare a C.C. al P.C R. ore. Pentru aceasta însă, este nece­ cochete, mirosind încă a ciment. interes public care a stîrnit mult en­
La furnalul nr. 1, cel mai vechi a­ sară o supradimensionare a fundaţi­ E deajuns să vezi aceste mici po­ tuziasm pentru realizarea lui a fost
gregat de acest fel de la Călan, s-au ei furnalului propriu-zis. duri, cinci la număr, şi-ţi dai uşor ccl al amenajării drumurilor, Multe
obţinut în luna ianuarie indici de u- Din calculele lehnieo-eeonomice e- seama de hărnicia locuitorilor, de se­ sate ca Mesteacăn, Coleştî, nu a­
lilizare la nivelul celor realizaţi Ia feetuale rezultă că modificările a- tea lor de a face comuna, locurile, na­ veau drum de acces la centrul de co­
furnalele noi, automatizate de la Hu­ minlite vor asigura creşterea produc­ tale cît mai frumoase, mai pitoreşti. FILE DE mună. Zeci şi sute de cetăţeni au pur­
nedoara: peste 1,400 tone fontă pe ţiei de fontă la acest agregat cu 13 Ochiul în desfătările Iul nu se poate ces la amenajarea, nivelarea drumu­
m.c. volum util şi zi calendaristică. la sulă şi micşorarea cu 5-7 la sulă a rilor. Au executat diguiri, au scos
In timp ce indicele de utilizare a consumului de cocs metalurgic. Se opri însă aici. De o parte şi de alta pomi din pâraînt, au construit po­
furnalului a crescut cu peste 6 la îmbunătăţesc în acelaşi timp şi con­ a văii rid parcă sub soarele rece duri. In salul Răchitova s-o făcut un
sulă, comparativ cu realizările din diţiile de muncă ale furnal îşi i lor. de ianuarie pereţii roşii ai noilor ca­ M O N O G R AFIE drum nou de peste un kilometru de­
anul trecut, consumul de cocs pe to­ Măsurile şi îmbunătăţirile con­ numit Valea Celţil. Cetăţenii prin lo­
na de fontă s-a micşorat cu 36 kg. structive prevăzute au fost deja de­ se. Aproape trei sferturi din aşeză­
Care este „secretul" obţinerii aces­ finitivate, urmînd să se aplice în prac­ rile comunei sînt construite din că­ curile cărora urma să fie croit dru­
tor succese? Răspunsul l-am primit tică in trimestrul al !I-lea cu ocazia rămidă mul nu s-au dat la o parte dc a con­
de la inginerul Iosif lacob, şeful ser­ executării reparaţiei capitale planifi­ — Nu s-a pomenit niciodată la noi tribui cu o bucată de pămînt fără a
viciului tehnic din uzină: cate a furnalului. De altfel ele stau aşa ceva, cu ani in urmă, ne povesteş­ Credem că puţine comune se pot cere despăgubiri. Gratie preocupării
— Creşterea indicilor de utilizare la baza întocmirii de către IPRQMET
a furnalului — rezervă importantă a proiectului de reparare şi moder­ te mîndru de aceste frumoase case, roîndri cu cinci cămine culturale, toa­ cetăţenilor s-a putut introduce auto­
de sporire a producţiei de metal — nizare a acestui agregai. Se: creează Cornel Dăbuceanu. preşedintele sfa­ te construite în ultimii 3-4 ani, pe buzul dc la Haţeg pînă în satul Ciu­
este în primul rind rezultatul hărni­ astfel posibilitatea elaborării cu a­ tului popular comunal. Nu o spun scenele cărora cîntecul, jocul şi ve­ la Mare. Spre sfîişitul anului cursa
ciei şi strădaniei celor care-l deser­ celeaşi capacităţi de producţie a li­ selia vieţii noi sînt ca la ele acasă. va li prelungită pînă în satul Ră­
vesc. S-a asigurat un mers constant nei cantităţi tot mai mari de fontă, dintr-un sentiment de patriotism lo­ Apoi, cele cinci şcoli noi în sălile că­ chitova. sediul comunei.
şi o utilizare intensivă a agregatului creşte eficienţa economică a furna­ cal, dar e uimitor cîte s-au făcut în rora stau zilnic aplecaţi asupra caie­
printr-o bună întreţinere şi evitarea lelor, se înfăptuieşte una din prin­ ultimii ani în comuna noastră. Nu­ telor şi cărţilor fiii răchitovenilor. Se
opririlor accidentale. cipalele sarcini trasate de conduce­ mai cine a fost acum 5-6 ani aici şi află aici, în curs de construcţie, o CH. JURCA
Trebuie subliniată în mod deosebit rea de partid şi de stat — sporirea
îmbunătăţirea adusă instalaţiilor de producţiei de metal. a cunoscut bine comuna atunci, îşi şcoală generală cu 8 săli de clasă
preîncâlzire a aerului, ca urmare a poate da seama de marile înnoiri ca­ care va crea condiţii şi mai bune
aplicării inovaţiei maiştrilor Roman A. ZAHARIE re s-au petrecut în aceste locuri. de învăţătură pentru copii. In ulti­ (Continuare In pag. • S-a)