Page 1 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DU? TOATB TÂR1LB. UNITIVÂI
Vizita tovarăşului Todor M o v

în tara noastră

In continuarea vizitei de giunilor Cluj şl Muieş-Auto- Banc, Mihai Dilea, Nicolae
prietenie pe care o face în tara norr.â Maghiară. Vereş. prim-secretar al Comi­
noastră, tovarăşul. Todor Jîv- Au fost vizitate întreprinderi tetului regional . Mureş Auto-.
kov, şi soţia, împreună cu to­ industriale, sate. nr.de peste nomă Maghiară al P.C.R., pre­
tot înalţii oaspeţi ou fost sa­ cum şi de ambasadorul Bul­
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi
lutaţi cu căldură si dragoste gariei la Bucureşti, Gheorghi
soţia, au fost" in zilele de 29 de localnici. Bogdanov, cei doi conducători
şi 30 septembrie, oaspeţii re­ însoţiţi de tovarăşii îosif au luat parte la o vînătoare.
Masă oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

Sîmbâtă seara, tovarăşul xandru Bh'lâdeanu, Alexandru cum şi ambasadorul Bulgariei
Nicolae Ceauşescu şi soţia au Drăghici, cu solia, 11 ie Verdet, la Bucureşti, Gheorghi Bog­
oferit la Bucureşti o masă în cu soţia, îosif Banc, cu soţia, danov.
cinstea tovarăşului Todor Jiv- Manea Mânescu, Mihai Dalea,
kov şi a soţiei sale. cu Soţia, Andrei Păcurarii, şef Masa a decurs într-o atmos­
Au luat parte tovarăşii Ale­ de secţie la C.C, at P.C.R., pre­ feră caldă, tovărăşească.

INVESTIŢIILE AN U LU 11967 Vi R A P S O D IA B E L Ş U G U L U I

Din datini lisat, obiceiul joc de c.dhe un întreg popor. lurile acestea străbune, şi au
strămoşesc de a serba prin îşi dau astăzi intîlnlre în făcut să sporească recolta la
clntec şi joc culesul roade­ locuri de agrement unde vor hectar an de an.
REALIZATE INTEGRALI lor bogate ale toamnei, da­ închina un pahar de vin in recoltaţi spun că ne putem
struguri
Primele şarje de
cinstea belşugului şi a bucu­
rul muncii şi al fertilităţii
riilor toamnei, mecanizatorii
ogoarelor. al grădinilor şl li­
toamne, de licoarea lui Ba-
vezilor acestui pămlnt stră­ de la Daia în frunte cu şeful bucura de culesul acestei
bun, coboară prin timp pînă lor de echipă Chişbac An­ chus, care nici de dala a­
la noi, Despre manifestările drei, cei care au realizat ceasta nu $i-a desminţit gus­
legate de această sărbătoare peste 40 la sută din planul tul şl buchetul.
v
i
i
Explicaţia „obiectivă ne vorbesc legendele, scrie­ peratorii brigăzii a tl-a con­ noi transporturi de arome şi
campaniei de toamnă, coo­
In grădini se
pregătesc
rile vechi, ne povestesc bă-
dusă de Tănăsoni Mar ia de
trlnli. Dar frumosul
obicei
nuanţe, de fructe şi legume
s-a destrămat in timp, s-a la cooperativa agricolă de proaspete ce vor kia drumul
înjumătăţit tn vreme, aşa producţie Bretea Strei, care pieţelor, iar tn pilulele di
cum s-a înjumătăţit şi pii- au obţinut o producţie de porumb s-au adus primele
de la I.O.I.L. Petroşani nea acestui popor împărţită peste 2.500 kg. grlu la hec­ poveri din noua recoltă a a­
zilnic de secole intre ţăra­
tar. Se vor cunoaşte astăzi
cestui an
nul care o producea şl stă- brigadierii fruntaşi Boldor Pimîntul acesta străbun a
pinul care i-o fura. Dintr-o Lucreţia de la cooperativa primit sub brazda lui să-
sărbătoare obştească de mare
La I.O.I.L. Petroşani planul de investi­ proprietari, apăruţi inopinat, şi-au recla­ fast ea a devenit prilej de agricolă din Orăştie, Şen- minţa mirabilă a viitoarei re­
drescu loan de la brigada de
Intlmpine
colte, venind să
ţii pe 9 luni n-a fost realizat decît in mat drepturile. petrecere pentru o clasă în­ tractoare din Beriu, cu mun­
proporţie de 52,8 la sută, din care valoarea A auzit şi filiala orăşenească a Băncii de gustă. citorii fruntaşi Glatz David sărbătoarea cea mare cu re­
aferentă construcţiei montajului se ridică Investiţii. Lucrarea n-a putut fi finanţată. zultate noi, hotărit să lege
la abia 34,3 la sută. Mult prea puţin pen­ A început in mare grabă întocmirea docu­ In aceste vremuri noi, de la I.A.S. Apold, Bălăcea- două capete ale vremii, anul
tru o întreprindere care pretinde, cu argu­ mentaţiilor aferente, înaintarea lor spre toamna patriei s-a ridicat nu Maria şi Hnsaru Victo­ agricol vechi şi anul agricol
mente solide, că are nevoie de aceste lu­ aprobare organelor de resort, aşteptarea a- prin anotimpul social care ria de la Ferma avicolă nr. nou căruia de pe acum t se
crări. probărîl, etc., etc. Şi uite aşa termenul de o încununează, prin epoca de 2 Mintia, cel care prin mun­ pun baze temeinice.
ca lor au contribuit la rea­
Câutînd să aflăm ce anume a generat a- începere s-a .transferat* din martie in iu­ mari cuceriri ale socialis­ lizarea şi depăşirea planului In crame, mustul fierbe,
ceastâ situaţie am făcut cuvenita deplasare lie. mului, cind roadele hărnici­ de producţie De fiecare de­ voia bună şl veselia fac să
la Petroşani. Ne aşteptam ca interlocutorii Lucrarea a început, dar cu ţîrlîta Prin . Locul de muncă al fizicienei Elena Opriţa este microsco­ ei aparţin celor care le-au cadă. strălucească feţele. Nostalgia
noştri să explodeze într-o cascadă de ar­ 15-20 august cineva a constatat că ritmul pul electronic, cu ajutorul căruia determină microstructura produs, iar sărbătoarea a­ Pianul de Sus va fl prezent toamnei este înlocuită de fe­
gumente, care mai de care mai convingă­ • impus de grupul de şantiere al T.R C.H. nu otelurilor aliate fabricate în C.S. Hunedoara. ceasta a belşugului este cele­ bra petrecerii şi a cîntului
toare, de esenţă pur .obiectivă-. Cînd colo este corespunzător, că in nici un caz ma­ brată astăzi prin clntec şi la această mare confruntare nou, un cfnî de bucurie şi de
am dat peste o istorioară la suprafaţă pu­ niera de lucru nu va duce la realizarea a belşugului cu mult-aprecia- izbimii. Aduceţi, oameni,
ţin hazlie, în esenţă însă foarte indolentă. totală a sumei planificate. Atunci s-a găsit tele legume obţinute in bri­ amfora de la Sarmizegetusa
Spusă cu tonul cel mai liniştit de directo­ o soluţie .salvatoare* : restructurarea pla­ gada condusă de Sinea Ma­ şi pocalele de la Grădişte şi
rul întreprinderii, ing. Farcaş Emeric, îsto- nului şi repartizarea sumei devenite subit ria, produse a căror faimă a turnaţi în ele vinul acesta
rioaia noastră n-a început cu tradiţionalul disponibilă altei sau altor unităţi de indus­ RECITAL Şantierul Ccrna-Telluc trecut de mult graniţa ţării nou de Alba lulla, de Vin-
„ A fost o dată...-, ci cu „iniţial*. Deci, ini­ trie locală din regiune. Veche boală ! Oare noastre. gard şi Ighiu, şi cu veselie
ţial atelierul mecanic care face obiectul cînd se vor lecui unii de ea ? Cu avizul or­ Se vor întrece astăzi în să ciocnim pentru lucrătorii
părţii de constructie-inontaj a fost nomina­ ganului tutelar al I.O.I.L. s-a încheiat cu DE CANTO şl-o îndeplinit planul anual clntec şi joc cooperatorii din vrednici ai ogoarelor, pentru
lizat în planul pe 1967 cu întreaga sa va­ constructorul o minutâ prin care s-a pre­ Secăşel, Calda, Tărtăria şl prospeţimea acestui pămlnt
loare : 1 510-000 lei. Se preconiza începerea văzut .executarea în acest an a numai ŞI BALET Simeria, cei care prin min­ hunedorean, centru c/nstirea
execuţiei la data de 1 martie a.c. In fapt 710.000 lei din valoarea iniţială. Restul la Colectivul şantierului Cer- plan pe anul in curs l-a a­ tea şi munca lor au arătat toamnei frumoase si bogate.
lucrarea a început la data de 1 Iulie. De anul... Să nu-şi închipuie nimeni că după na-Teliuc, aparţinlnd de dus buna organizare a cit de bogat rodesc pămin- ŞTEFAN CRĂCIUN
ce ? Toată lumea, proiectant, constructor, această restructurare constructorul se sim­ Casa de cultură din Pe­ I.C.F. Deva a repurtat un muncii şi folosirea utila­
beneficiar, secţiunea de sistematizare a te mobilizat să-şi îndeplinească sarcina. De­ troşani a găzduit un „Reci­ deosebit succes. Ziua de 29 jelor şi mecanismelor la
Sfatului popular orăşenesc Petroşani, inclu­ contează lunar lucrări în valoare de 50.000 tal extraordinar dc canto septembrie a.c. a fost în­ întreaga lor capacitate. In-
siv secţiunea de industrie locală a Sfatu­ lei, are, la obiectivul amintit, cîte 3-4 oa­ şi balet", susţinut de ar­ scrisă cu majuscule în car­ fruntînd cu bărbăţie capri­ Delegaţia Partidului Comunist
lui popular regional, credea că probleme­ meni care lucrează in dorul lelii. Poate tişti de frunte ai Operei tea de onoare a constructo­ ciile vremii şi împotrivirea
le aferente noii construcţii sint deplin re­ urmează o nouă restructurare. Mai ştii !?... române din Bucureşti, Ar­ rilor, marcind realizarea muntelui, brigăzile condu­
zolvate. Spunem la început că dincolo de uşoara tista emerită Teodora Lu- integrală a planului fizic se de (oan Turlea şi Anto­
Cineva de la secţiunea de sistematizare el resursă hazlie istorioara relatată poartă caciu — originară din Pe­ pe acest an. ne Filip, maiştrii loan Ba- din Belgia a părăsit Capitala
a Sfatului popular orăşenesc Petroşani, a- în sine destulă indolenţă. S-or găsi proba­ troşani — Elena Dîma, fon Un deosebit aport la în­ lint şi Dionisie Sandor au
runcind cîteva vorbe în aer. a liniştit toa­ bil şi cîteva glasuri protestatare, nu zi­ Stoian, Dionisie Konya, Ni- deplinirea cu trei luni mal efectuat 29 km de drum Sîmbătâ dimineaţa a pără­ cutiv, al Prezidiului Perma­
te spiritele : .Există, fraţilor, şi amplasa­ cem nu. lertaţi-ne, tovarăşi, dar încălcarea colae Florei. Cristina Pora, devreme a sarcinilor de auto forestier. sit Capitala delegaţia Partidu­ nent, secretar al C.C. al P.C.R.,
ment. Terenul e al statului*. Asta aşa în unei hotâriri de partid şi de stat care pre­ Aurora Văcaru şi ceilalţi lui Comunist din Belgia’ con­ Manea Mdnescu, membru su­
doi timpi Şi trei mişcări, fără vreun con­ vede răsp^ăt necesitatea pregătirii temeini­ interpreţi au oferit publi­ dusă de tovarăşul Marc Dru- pleant ai Comitetului Execu­
sult prealabil al documentelor existente. ce a începerii unei lucrări de investiţii nu cului petroşănean un spec­ T E L E G R A M E maux, vicepreşedinte al parti­ tiv, secretar al C.C. al PC.R..
dului, care, la invitaţia C. C.
poate fi categorsită altfel
Cînd să înceapă construcţia a venit şi dan­ tacol de o înaltă ţinută ar­ al P.C.R.. o făcut o vizită în Ghizela Vass $î Bujor Sidn,
şefi de secţie la C.C. al P.CR..
danaua. Ia terenul de unde nu-1 !? Cel doi A OARGA tistică. ţara noastră Andrei Ştefan, prim-adjunct
La aeroportul Băneasa, de­ de şef de secţie la C. C. al
Tovarăşului CIU EN-LAI legaţia a fost salutată de to­ P.CR.
Premierul Consiliului de Slat varăşii Alexandru Drăghici,
al Republicii Populare Chineze membru al Convtetului Exe- (Agerpres)
Pekin
Cu prilejul celei de-a XVlII-a aniversări a proclamării
Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Con­ ASUZI, IN INIE-
siliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi întregului ! Prin Cercul
popor chinez calde felicitări.
Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă sti­
mă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din RIORUL ZIARULUI:
toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor mun­
cii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi le urează noi suc­ ! Arctic
cese în construirea societăţii socialiste.
îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colabo­ • Manifestări
rare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile mar-
xism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor De două ori pe an, lapo­
dezvolta şi pe mai departe în interesul ambelor noastre ţâri, ce vor avea nii din extremitatea nordi­
al cauzei socialismului şi păcii in lume. că a Europei pornesc intr-o
călătorie periculoasă cu tur­
ION GHEORGHE MAURER loc în regiune mele lor dc reni. Toamna,
Preşedintele Consiliului de Miniştri părăsind munţii din nord, el
al Republicii Socialiste România îşi, conduc animalele către
cu prilejul Zi­ adăpostul pădurilor din sud,
tar primăvara străbat acelaşi
Excelentei Sale drum în sens invers. Şi de
Arhiepiscopului MAKARIOS lei recoltei fiecare dată traseul lor ane-
Preşedintele Republicii Cipru
Nicosia
• Relatări des­
In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Re­
publicii Social iste România şi al meu personal, adresez Exce­
lenţe], Voastre, vcu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii C i- pre rodul bogat
pru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi
fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot
al ogoarelor voios trece prin Cercul Art
CHIVU STOICA tic.
Preşedintele Consiliuluî de Stal Multă vreme, zăpada adln-
Belşug şi bucurie. Foto : ILEANA TEREK al Republicii Socialiste România că păstrează urmele rentier
ce se împletesc cu cele ale
schiurilor oamenilor ce con­
duc turmele. Term om etri1
arată 309C sub zero.
sornic, trebuie spus că aceas­
SECVENŢE FEROVIARE ta se datorează şl strădaniei prin zăpada afinată apre-
Am pornit pe urm,a turmei
pe care omul acesta o depu­
ne In munca zilnică, conştiin­ piindu-ne din ce în ce meu
mult de sunetul clopotelor pe
ciozitatea sa remarcabilă care cu puţin timp înainte
Călătorim... mereu călăto­ nopţii, martori sau partici­ intrai şl de cum i-am făcut tru studiu. Pentru că Octa­ filrid, o calitate deja cunos­ de-obta le auzeam Auzim
rim. Şi oare citi din oamenii panţi la consumarea unei cunoscut motivul neaştepta­ vian . Dragotă \esli şi-studeni cută şi apreciată dk munci­ voci intr-o limbă străină ni
pe care i-ai întreba ar pu­ secvenţe mereu şi mereu re­ tei mele vizite. Am aflat ast­ la fără frecvenţă al. unei fa­ torii colectivului din care deodată zărim înaintea noa<
face parte.
tea cu convingere spune că petate... o voce de crainic fel că Octavian Dragotă — cultăţi de ştiinţe economice. V-aţi pus vreodată întreba­ tră vreo 3 000 de reni, odih •
nu sini frumoase călătoriile vestind pe un ton invariabil pentru că el era omul ce-mi Doar un caz. Unul singur. rea cum se descompune sau nindu-se tn luminişul unei
cu trenul, că n-au încercat, egal sosiri ori plecări, ros­ reţinuse atenţia — instruc­ Asa cum ne-a ' încredinţa: cum se compune un tren ? păduri imense de. pini. Tur­
prin ani, emoţia unor neui­ tind în final aceeaşi formu­ tor de staţie, zăboveşte timp Vasile Bretoiu, secretarul co­ Sau tnai bine zis cum se des­ ma este condusă de doi fraţi,
tate revederi şi despărţiri lă nvă dorim călătorie plă­ de 12 ore in faţa pupitrulUI mitetului de partid din Sta­ compune şi cum se compune Maţii şi Ertco Kertomen, cc
petrecute in cine ştie ce ga­ cută", un fluierat scurt şi a­ ţia C.F.R. Teiuş, sfiit nume­ la timp si fără deficienţe ? re se aflau deja la cea de-a
ră, că nu li s-a intimplat in- poi... acea fluturare a mîi- roşi cei ce işi aduc contribu­ Dacă vreţi să primiţi In a­ doua călătorie anuală. Pope ■
că, măcar în treacăt, să fie nllor ca o zbatere intensă de ţia la asigurarea unor bune devăr un răspuns bogat si sul are loc lingă orăşeh I
martori tăcuţi şi retraşi ai aripi policrome... cifi dintre condiţii transporturilor dc exact, cind veţi avea drum Galellivare. De jur împre­
bucuriilor şi tristeţilor celor ei, ziceam, se gîndesc fie şi ÎN SE M N Ă R I călători şi mărfuri, la expe­ pe la Teiuş, căutaţi-l pe şe­ jur, pădurea este atit 4e
sosiţi ori plecaţi ? Şi cîţi, din o clipă la cei ce fac totul dierea şi dirijarea în condi­ ful de manevră Aurel Radu. deasă, incit te apără foarte
cei întrebaţi, nu şi-ar aminti pentru siguranţa şi regulari­ ţii de siguranţă si fluentă re­ Sint convins că veţi fi mul­ bine de gerurile năpraznicc
de gările mici, provinciale, tatea circulaţiei, pentru asi­ gularitate a diferitelor gar­ ţumiţi de răspuns, pentru că Călătoria a fost grea. P«
aruncate parcă la capăt de gurarea unor bune condiţii nituri pe drumurile de fier omul acesta In 26 de ani de alocuri, zăpada atingea i»
lume, consemnate şi de li­ transportării călătorilor şl de comandă şi că prin inter­ ale ţării. activitate susţinută ar ii înălţime de ? picioare. Dii-
teratură şl îndeosebi de mărfurilor ? mediul noilor instalaţii de Acarul loan Galdean, de tanţ.a pe care Maltt şi Erko
producţiile cinematografice In timp ce mă plimbam li­ centralizare electrodinamicu, pildă, lucrează in staţie din foarte greu de spus clte tre­ Kertomen o au de parcurs
din intiiele decenii ale vea­ niştit, nu de mult, pe pero­ conduce întreaga activitate a 1943 şi pe parcursul a toţi nuri a descompus ori a com­ nu este prea mare, dar, te
pus. Dar ceea ce se poate
cului nostru. nul staţiei Teiuş, în aştepta­ stafiei. Un singur om. Două­ aceşti ani el şl-a dovedit vt- spune, in schimb, e că in toţi tuşi, nu pot s-o parcurgă în
Se vorbeşte, nu fără te­ rea unui tren, privirea mi-a sprezece ore de încordare, oilenţa, aduclnd statornic, aceşti ani Aurel Radu a mat puţin de 7 şt chiar 10
mei, de un farmec şi o anu­ zăbovit asupra unui om. li de atenţie, oricînd pregătit iară abateri, o contribuţie muncit fără nici un fel de zile.
me tristeţe a gărilor. Şi e desluşeai allt de lesne aten­ pentru o soluţionare rapidă preţioasă la realizarea pla­ abateri, reuşind să imprime „Şi în tot acest timp n i
firesc. Pentru că aici, $i pu­ ţia şi concentrarea întipărite a unor situaţii dificile ce nului în condiţii de maximă tovarăşilor soi un spirit de vedem decit zăpadă şi iarăţi
ţine sini locurile unde se in- pe faţă incit o clipă m-a stră­ s-ar ivi. Şi omul acesta, co­ siguranţă şi regularitate o muncă corect şi ferm. zăpadă. Aceasta este viaţr.
tlmplă asa, oamenii îşi ma­ bătut gindul că omul aceia ordonatorul deplin al între­ circulaţiei. Din 1940 lucrea­ Călătorim... mereu călăto­
nifestă deschis, spontan, fără nici măcar nu simţea cum gii activităţi a staţiei, găseş­ ză aici magazinerul de tran­ rim. Dar ciţi dintre noi se noastră. Cîinii sint cei tnei
prea multe oprelişti, entu­ prin ferestrele larg deschise te timp şi pentru o atentă şi zit Niţu Filip. Şi dacă măr­ glndesc că frumuseţea si si­ buni tovarăşi de viaţă. înţe­
ziasmul ori regretul. Şi dacă ale încăperii unde se afla, sea­ neobosită îndrumare a per­ furile care pleacă din staţia guranţa călătoriei noastre se leg perfect tot ce le spunem
lucrul ar fi cu putinţă n-ar ra îşi trimitea cu dărnicie sonalului operativ, în vede­ Teiuş, dirijarea lor fără lip­ datorează multor oameni, ca Şi parcă ştiu că drumuriU
li interesant de aliat cl/i din răcoarea. Curiozitatea de a suri şi prisosuri, în diferite cei amintiţi, răsfiraţi pe dru­
oamenii aceştia ce pleacă şl afla cine e şi ce face aveam rea ridicării nivelului profe­ direcţii se execută în bune murile de fier ale ţării! Pe drumurile regiunii. Intrarea în oraşul Alba lulia, MANUEL LEGRANII
vin In orele zilei, în orele să mi-o domolesc de cum am sional, găseşte timp şi pen­ condiţii şi cu precizie de cea­ NICOLAE DRAGAN
{Şgntiausrt pag. a 4-a)