Page 9 - Drumul_socialismului_1967_12

u ut.
Regională |
[ HwnH tIB -D PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ I
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România

D E C R E T

pentru convocarea Marii Adunări Naţionale

IN TEMEIUL ART. 64 PCT. 1 DIN CONSTITUŢIE,

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România

D E C R E T E A Z Ă :
ANUL XIX. NK 4018 DUMINICA 3 DECEMBRIE 1907 4 pagini 25 do bani

ARTICOL UNIC. — MAREA ADUNARE NAŢIONALA SE
In înlinUminarea ConJvrmţei_ Iraţionale a ./?. LATURI, ÎN ZIUA DE 9 DECEMBRIE 1967, ORELE 10 DIMI­
CONVOACĂ IN A OPTA SESIUNE A CELEI DE-A V-A LEGIS­
NEAŢA.
Preşedintele Consiliului de Stat,’
EXEMPLUL VIU Â 25-a mie tonă de otel peste plan Bucureşti. 2 decembrie 1067 CHIVU STOICA

Desfăşurînd o entuziastă întrecere socialistă in cinstea
Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, side­
rurgicii hunedoreni au obţinut realizări de scamă. Dc cu-
rind ei au elaborat cea dc-a 25-a mie tonă de oţei peste
AL COMUNIŞTILOR plan. Succesul este deosebit dc important T E L E G R A M A
Rezultatul obţinut este urmarea
firească a extinderii
unor tehnologii moderne, dc elaborare a oţelului, in primul
rind a tehnologiei de elaborare prin insuflarea oxigenului
iu baia dc metal cu ajutorul lăncilor. Acest procedeu a per­ Excelenţei Sale
Comitelui de partid de la temă el a venit cu propuneri torul V, losif Lengyel, sectorul mis creşterea productivităţii pe fiecare cuptor cu circa 22 la
Exploatarea minieră Lupeni se concrete şi a cerut conducerii Vil. Mihai Blaga, sectorul sută. Domnul SERETSE KHAMA
ocupă cu grijă dc ridicarea ac­ minei să întreprindă măsuri Viu şa. O parte din aceştia Preşedintele Republicii Rolswana
tivităţii tuturor comuniştilor la corespunzătoare. Dar, pentru sînt şi membri ai comitetelor GABERONES
nivelul cerinţelor şi exigenţei, ca ele să fie însuşite şi aplicate dc partid pc sectoare sau ai Cu ocazia primei aniversări a proclamării Excelenţei Voastre sincere felicitări împreună
pe care partidul nostru le pu­ de întregul colectiv, era nevoie birourilor organizaţiilor de 33.251 hantri peste planul anual Republicii Botswana, în numele Consiliului de cu cele mai bune urări de bunăstare şi .pro­
ne în laţa membrilor săi. In nu numai de măsuri adminis­ bază. Stat a! Republicii Socialiste România, al po­ gres poporului Botswanei.
această direcţie el ajută orga­ trative, ci şi de o muncă politi­ Exemplul lor a fost urmat cu Investiţi cu o mare răspun­ vederi lucrări agricole echiva­ porului român şi al meu personal, adresez
nizaţiile de bază să desfăşoare că, de fapte concrete prin care încredere de ceilalţi comunişli dere, aceea de a-şi spori apor­ lente cu 33.251 hectare arătu­ CHIVU STOICA
o largă muncă educativă în să se demostreze pe „viu“. cum şi alţi mineri nemembri de tul la consolidarea economică ră normală. Preşedintele Consiliului de Sfet al
tiodurile membrilor de parlid, s-ar spune, eficacitatea măsuri­ partid. Ca urmare, deşi n-a şî organizatorică a cooperati­ In fruntea întrecerii pentru Republicii Socialiste RomAnia
să dezvolte la fiecare simţul lor preconizate. Cine alţii dacă trecut multă vreme de la între­ velor agricole, mecanizatorii folosirea cu randament sporit
datoriei faţă de sarcinile ce re­ nu .comuniştii erau chemaţi să prinderea acestor acţiuni, pînă de In staţiunile de maşini şi a utilajelor şi executarea unor
vin organizaţiei in ansamblul demonstreze acest lucru. în prezent circa 20 la sută din tractoare din regiunea noastră lucrări de calitate superioară
Se poate
spune că atunci
activităţii economice cînd s-a pus problema creării muncitorii mineri dc la lucră­ au înregistrat frumoase succe­ se află colectivul de mecani­
Fireşte, asemenea preocupări în toate sectoarele şi la toate rile productive (abataj, pregă­ se în acest an. Pînă la înce­ zatori de la S.iVî T. Miercurea
tire şi deschidere) au organizat
n-au rămas fără urmări. Acti­ genurile de lucrări miniere a locuri de muncă model, pe ba­ putul lunii decembrie toate
vitatea organizaţiilor de bază unor locuri de muncă model, in ză de grafice. Experienţa acu­ cele cinci S.M.T.-uri au înde­ care a înregistrat o depăşire
în rindul membrilor lor este în ce priveşte folosirea cu maxi­ mulată de ei este in atenţia plinit şi depăşit planul anual de peste 15.000 hantri fată de
continuă îmbunătăţire, ceea ce mum de eficienţă a celor 8 comitetului de partid, care se de hantri, executînd peste pre­ sarcinile stabilite.
se observă în numărul tot mai ore din program, ca şi perfec-' preocupă să o facă larg cunos­
mare al comuniştilor care se ţio'narea pe baze ştiinţifice a cută penlru a fi însuşită şi de
situează în fruntea acţiunilor producţiei şi- a miincii, comu­ celelalte brigăzi Cu o lu n ă mai devrem e
iniţiate de acestea, ei fiind e­ niştii au fost- printre primii Rezultatele acestei preocu­
xemple demne de urmat pen­ care au cerut ca în locurile pări s-au soldat cu realizări în­
tru nemembrii de partid. lor de muncă*sâ se treacă la semnate în producţie. Numai Cei aproape 4.000 de lucră­ Conferinţei Naţionale a P.C.R.
Studiind, cu ajutorul specia­ organizarea activităţii pe bază brigada comunistului Constan­ tori ai cooperativei „Viaţă no­ Rezultate deosebite s-au în­
liştilor, felul cum este folosit de grafic. Cei. dinţii care au tin Petre, de exemplu, lucrind uă” din Orâştie raportează în­ registrat la încălţăminte feţe
timpul de muncă, comitetul de trecut la organizarea locului de după metoda amintită a ridicat deplinirea planului anual cu o de piele, mobilă, prestări de
parlid a ajuns la concluzia că muncă model au.fost comuniş­ lună mai devreme. Acest fapt servicii industriale şi nein­
în toate sectoarele exploatării tii şefi de brigadă de abataj STELIAN BARIIULESCU este urmarea unei munci entu­ dustriale şi lucrări după co­
mai sînt încă mari rezerve in cu front lung Ion Popescu din ziaste, desfăşurate în fiecare mandă
• ce priveşte sporirea eficienţei sectorul III, Ion Jurj, sectorul secţie pentru obţinerea celor V. BETEA
muncii fiecărui om. Pe această IV, Petre Constantin, sec­ (Continuare în pag. a 2-a) mai bune rezultate în cinstea corespondent

(®oeeâ.p.ondenţii. n&itii

nat lucrarea cu 35 de zije mai
tratumit : devreme, localnicii n-au mîn-
eat încă pîine proaspătă do la
noua fabrică. Motivul ? Lip­
seşte un pirometru pentru ca
fabrica să intre în funcţiune.
lea Jiului spectacole din reper­
Un nou microraion toriul său Peste 3.000 de spec­
tatori au avui deja prilejul să Lucrări de amena­
în construcţie aprecieze calitatea celor două
speptacole prezentate pînă a-, jare a pieţei
cum în sala Casei de cultură Combinatul siderurgic Hunedoara : Aspect de la strungăria de cilindri.
VULCAN (dc la C. Male- a sindicatelor din Petroşani.
escu) Este vorba de opera .Bărbie­ ILIA (de la Miron 'J'ic)
La Vulcan a începui con­ rul din Sevilla" de Rossini şi Piaţa din Ilia a fost dotată
strucţia unui nou microraion opereta „Dragoste de ţigan” de cu două chioşcuri de desfacere
care, în final, va avea 2.256 de a legumelor şi fructelor. îm­
Lehai. din beton face parte, de ase­ Transportul în comun-
prejmuirea ei cu prefabricate
apartamente construite in blo­
curi cu 4 şi 10 nivele. Acest Se aşteaptă menea, din lucrările de ame­
nou complex de locuinţe va fi najare ce s-au executat aici.
racordat la reţeaua centrală de un pirometru Prin procurarea unor materi­
termoficare a oraşului ale pe plan loca) (cărămidă, element al civilizaţiei noastre
material lemnos ele) s-au e­
SEBEŞ (de la Paraschiva conomisit înseninate sume de
Spectacole de operă Rădăcină) bani faţă de prevederile devi­
La Sebeş a fost terminală zului. îmbunătăţirea continuă a ALEXANDRU DEVIAN prindea 25 de trasee ce însu­
şi operetă construcţia unei fabrici de pli­ transportului în comun se în­ director al Direcţiei regionale mau 715 km, acum sînt deser­
scrie în preocuparea generală
ne cu o capacitate de 7 tone în
vite cu autobuze ale D.R.T.A.
a transporturilor auto
24 de ore. Pe lingă sala de fa­ Pentru înfrumuse­ ce se manifestă in etapa actua­ Hunedoara—Deva 127 de trasee pe o distanţă li­
în Valea Jiului bricaţie şî a cuptoarelor, noua lă de ridicare necontenită a niară de 1.605 km, înregistrin
fabrică este înzestrată şi cu u ţarea oraşului gradului de civilizaţie şi a bu­ muncitoreşti, a extinderii ce­ du-se cîte 1.500 de plecări <
PETROŞANI (de la Maria depozit de făină, camere de năstării întregului popor Dez­ lor existente, a intensificării sosiri pe zi.
Negruţ) cernere, magazie de pline, la­ SIMEKIA (de la Ilie Cojo­ voltarea lui este determinată şi perfecţionării legăturilor în­ Ritmul rapid în care s-a dez­
In stagiunea 19G7/19C8. co­ borator. centrală termică pro­ carul de ritmul susţinut de Indus­ tre sat şi oraş. Este suficient voltat sectorul transporturilor
lectivul Opere; de stat din Ti­ prie etc. Cu toată strădania Pentru înfrumuseţarea ora­ trializare socialistă a tării, de să arătăm că dacă in 1957, dis­ rutiere a asigurat legături din
mişoara prezintă lunar Sn Va­ constructorilor care aO ternii- diversificarea şi modernizarea
şului Simena, gospodarii de puneam doar de 75 de auto­ ce în ce mai bune între Joc£-
aici au procurat 1.500 fire de continuă a industriei construc­ buze, cu care au fost transpor­ litâţi, a înlesnit posibilităţile
trandafiri şi aproape 500 de toare de maşini. Faţă de rit­ taţi 3.609.133 de călător i, in a­ de deplasare a călătorilor di-
mul mediu anual de dezvolta­
Desecări arbori ornamentali, a căror re a transporturilor în gene­ cest an, numărul ioi a ajuns cele mai îndepărtate localităţi
plantare a şi început Vor fi
pînă la staţiile C.F.R. O dat.i
la 349. iar ni călătorilor trans­
ral, cel mai repede s-a dezvol-
plantaţi, de asemenea. 300 de
portaţi la 23.880.000. Din da­
. salcîmi pe aleea spre parcul lat transportul auio, căruia, în lele statistice rezultă că in a­ cu dezvoltarea unor centre mun
citoreşti — Valea Jiului, Brac!,
In anul curent, la E.M. Lonea s-au dat in exploatare dendrologic, precum şi peste ultimii ani, i s-a acordat o im­ cest an numărul călătorilor Deva, Alba lulia etc., — a
o serie de obiective importante. Printre acestea se numără pe 200 hectare 100 specii rare de răşinoase. portanţă deosebită. transportaţi numai în regiunea fost deschise C0 de trasee spt-
şi un modern puţ de extracţie cu scltip (obiectivul din Prin amenajarea unui spaţiu Găsim firească această dez­ noastră depăşeşte de două ori cialc, pe care se asigură trans­
dreapta), construit în vecinătatea puţului vechi. verde cu grupuri de trandafiri voltare, mai ales dacă o înca­ pe cel din anul 1950, înregis­ portul salariaţilor in două
pe strada 30 Decembrie, supra­ drăm in contextul marilor pre­ trat pe întreaga ţară. trei schimburi. Ei cîştigâ ast­
Nu o dată pc Valea Clii- ţa creşterii producţiei pot li faţa zonelor verzi din Simeria faceri ce au avut loc pe plan S-a extins considerabil şi re­ fel timp preţios în parcurge­
mîndiei recoltele cooperatori­ învinse. Acţiunea de deseca­ va creşte cu încă un hectar. economic şi social, ca urmare ţeaua kilometrică din regiune. rea distanţei pînâ Ia şi de la
La C .S . Hunedoara: lor au fost dijmuite din cau­ re, care afectează 200 hec­ a apariţiei unor noi centre Dacă in urmă cu 10 ani, ea cu- locul de muncă. Au fost înfiin­
za apelor care stagnau pc tare şi sc execută in aceste ţate şi cui-se navetă: Brad-
culturi. Apa, un dar al na­ zile, constituie o contribu­ Cri.şcior din 10 în 10 minute.
turii, în loc să vină în spri­ ţie de scamă adusă de co­ Deva—Hunedoara din jumăta­
S-a aprins focul la furnalul nr. 3 jinul producţiei aici era por­ operatori la înfăptuirea pro­ u te in jumătate de oră. Deva--
nită să pericliteze soarta re­ gramului de punere în va­ „Festivalul filmului la sate Simeria din oră în oră
După efectuarea reparaţii­ Prin reintrarea in exploata­ loare a potenţialului produc­
lor capitale cu mult timp rea curentă a furnalului nr. coltei. tiv al pămîntului prin extin­ Formele noi de organizai '
După o matură chibzuin­
înainte de vreme, vineri, la 3. se creează posibilitatea în­ ţă s-a ajuns la concluzia că derea lucrărilor de îmbună­ şi exploatare a parcului aut
furnalul nr. 3 de la Combi­ deplinirii şi depăşirii pro­ obstacolele ce au stat in fa­ tăţiri funciare. Manifestare intrată în tradi­ nematografele săteşti din cele­ Filmele prezentate vor fi aplicate în ultimii ani au per­
natul siderurgic din Hune­ ducţiei de fontă planificată ţia vieţii noastre artistice, „Fes­ lalte raioane larg popularizate. Pentru pri­ mis obţinerea unor indici tel:-
doara, a fost aprins focul. pe anul 1967. tivalul filmului la sale", care De !a o edifie la alta a fes­ ma dată, în această ediţie a nico-economîci ridicaţi şi u ••
se deschide astăzi şi se desfă­ tivalului cresc în amploare festivalului voi fi expuse, !a grad de confort în continuă
şoară — în două etape — pînă manifestările culturale care au sate, vitrine mari, luminoase, creştere. Au fost scoase din u'
la 17 februarie 1968, devine loc, iar filmele artistice şi do­ fotomontaje, afişe de dimen­ autobuzele necorespunzâloar-:
din an în an un factor tot mai cumentare prezentate sînt vi­ siuni mari. ca stare tehnică, cele incomo­
CRCDCŢI CĂ AŞA II AJUTAŢI ? oullural al oamenilor muncii zionate de un număr, tot mai EMERIC HOROVITZ de, a căror exploatare nu nitif
puternic al ridicării nivelului
era economică ; au fost infim -
mare de spectatori.
din mediul rural. în prima e­ Există create toate premi­ directorul întreprinderii
tapă participă în festival ra­ sele pentru ca cifra de 440.000 cinematografice regionale (Continuare în pag. a 2-a)
O rudă, un prieten sau o cu- . minica intre orele 14 şi IC. In la o grabnică însănătoşire a laritate o înrăutăţire a stării ioanele Alba, Sebeş, Haţeg şi de spectatori, care a fost în­ de stat Hunedoara
oraşul regional Hunedoara, ui­
registrată anul trecut în fes­
noştinţâ s-a îmbolnăvit şi in­ cazuri excepţionale se mai bolnavilor, îi „îndoapă” cu fel generale a bolnavilor noştri. Ei mind ca în etapa a If-a, la a- tiva), să fie, în această ediţie,
au nevoie de linişte deplină,
ternarea ei în spital este imi­ permite intrarea celor dina­ şi fel de alimente contraindi­ mai ales după operaţii, iar cei ceaslă acţiune să ia parte ci­ depăşită. (Continuare în pag. a 2-a)
nentă O compătimim, îi du­ fară. : îndeosebi a membrilor cate. ţigări etc. producindu-lc dinafară ii obosesc, ii surme­
cem lipsa, ne interesăm dc familiei, dar numai cu apro­ mai mult rău. Nu-şi dau seama nează”. „Fără să vorbim de Incendiul a fost
starea ei, o vizităm. Ii dorim barea conducerii spitalului sau că în felul acesta bolnavul a­ cazurile foarte grave, cînd pre­
însănătoşire şi o aşteptăm să a şefilor de secţii. re numai de suferit, iar mun- zenţa membrilor familiei este localizat şi stins
se reîntoarcă in mijlocul nos­ necesară chiar, a adăugat me­
tru. dicul , chirurg Petre Fekcte,
De-a lungul perioadei de spi­ munca noastră este stînjenitâ Intr-una din zilele tre­
talizare şi noi, cci apropiaţi, D e sp re orele de adeseori de o anumită catego­ cute, în curtea cetăţeanu­
putem să-i venim în ajutor. rie de vizitatori. Foarle ne­ lui Vincrsar Ilie din Un-
Una dintre prescripţiile cele răbdători, nervoşi, ne bombar­ gurei, raionul Sebeş, a iz­
vul trebuie să le respecte, se vizitare a bolnavilor bări, fac gălăgie iar noi nu ne meninţa să se extindă şi la
mai importante pc care bolna­ dează cu fel de fel dc între­ bucnit un incendiu. El a­
referă la relaţiile cu noi, cei putem concentra de ajuns. vecini. Dar la semnalul de
dinafară, la felul cum trebuie Le-am explicat de atîtea ori alarmă al formaţiei locale
să decurgă cele patru ore sâp- că fac mai mult râu celui su­ dc PCI., au sărit în aju­
lâmînale în care esle permisă ca noastră a medicilor este ferind, dar degeaba”. tor nu numai membrii a-
vizitarea bolnavilor. Vreau să subliniez că ma­ Tovarăşul doctor Constantin cc.stci formaţii, ci şi un
rea majoritate a bolnavilor dală peste cap mare număr de cetăţeni
Intr-o discuţie avută zilele noştri ca şi a rudeniilor şi a Am trecut prin cîleva sec­ Grămadă, şeful secţiei boli
trecute cu tovarăşul doctor celorlalte categorii de vizita­ ţii ale spitalului. Medicul loan din sal. Prin acţiuni rapide
Romulus Rusii, directorul Spi­ tori, au înţeles aşa cum se cu­ Moza, şeful secţiei chirurgie, contagioase. împreună cu co- şi sigure, incendiul a fost
talului unificat din Deva, ne aflînd scopul vizitei noastre, localizat şî apoi stins.
spunea : vine rostul acestor vizite Din ne-a declarat: „In urma anu­ GH. I. NEGREA IOAN DAVID
— Vizitarea bolnavilor inter­ păcate, mai sînt unii vizitatori mitor vizite (a celor greşit în­ corespondent
naţi în spitalul nostru este re­ care răstălmăcesc menirea vi­ ţelese n a.) se observă cu -regu­ (Continuare in pag. a 2-a) ..şi dacă mai adăugăm două bile, fac...
glementată miercurea şi du­ zitelor şi in loc să contribuie