Page 5 - Drumul_socialismului_1967_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂI
COM

In zilele de 29, 30 noiembrie şi 1 ghe Stoica şi Virgil Trofin ca mem­
decembrie 1967 a avut loc Plenara bri supleanţi ai Comitetului Execu­
Comitetului Central al Partidului tiv al C.C. al P.C.R.
Comunist Român. La lucrările plenarei au partici­
Plenara a dezbătut şi a aprobat pat ca invitaţi şefi ai secţiilor C.C.
în unanimitate proiectul planului de al P.C.R., prim-secretari ai comite­
stat al economiei naţionale şi pro­ telor regionale de partid, preşedinţi
iectul bugetului de stat pe anul ai sfaturilor populare regionale,
1968, care urmează a fi supuse spre conducători de instituţii centrale de
legiferare Marii Adunări Naţionale. stat, redactori şefi ai ziarelor cen­
Plenara a analizat activitatea trale.
desfăşurată de organizaţiile de ANUL XIX. NR 4017 SiMBATA 2 DECEMBRIE 1967 4 pagini 25 de bani
In cadrul dezbaterilor au luat cu-
partid, de tineret, de celelalte orga­ vintul tovarăşii : Mihai Marin eseu,
nizaţii obşteşti şi de stat pentru e­ Iosif Uglar, Vasile Potop, Dumitru
ducarea tineretului şi a adoptat în
unanimitate hotărîrea cu privire la Balalia, Mihai Burcă, Vasile Mate- 0 DELEGAŢIE A C.C. AL P.C. DIN In întîm pinarea C onferinţei Naţionale a P. I . R.
eseu, Gheorghe Petrescu, Ion Ichim,
îmbunătăţirea muncii educative în Bujor Almăşan, Ladislau Braniş,
rindurile tineretului şi a activităţii Miu Dobrescu, Constantin Dăscă-
yos, membru al C.C. al P.C.C. „SFiRŞIT DE AN" PE
Uniunii Tineretului Comunist. lescu, Petre Duminică, Gheorghe COLUMBIA A SOSIT ÎN CAPITALĂ
Plenara a examinat problemele Călin, Dumitru Popa, Emil Drăgă- Vineri la amiază a sosit în
privind pregătirea Conferinţei Na­ nescu, Roman Moldovan, Ion Circei, Capitală o delegare a Comite­ La aeroportul Băneasa de­
ţionale din 6 decembrie a.c. a Parti­ Gheorghe Pană, Aurel Duca, Mihail tului Central al Partidului Co­ legaţia a fost intimplnată de
tovarăşii Nicolae Ceauşescu.
munist din Columbia, condusă
dului Comunist Român şi a adoptat de tovarăşul Gilberto Vieira. secretai general al C.C. al
în unanimitate hotărîri corespun­ Roşianu, Ion Gheorghe, Petru Ena- secretar general al CC. al P.C P.C.R., Paul Nieulescu-Mizi), ŞANTIERUL DE LA MINTIA
membru al Comitetului Execu­
din Columbia, care, la invitaţia
che, Barbu Zaharescu, Ştefan Bă­
zătoare. lan, Constantin Pîrvulescu, Chivu C C. al P C.R., face o vizită in tiv. al Prezidiului Permanent,
Plenara a ales în unanimitate pe Stoica. ţara noastră. secretar al C.C al PC.R,, Mi­
Din delegaţie fac parte Iova-..
hai Dalea, secretar al C.C. al
tovarăşii Florian Dănălache şi Ja- ră.şii Juan Viana, membru al P.C R., de activişti de partid Un telefon primit ieri ia re­ conducerile şantierelor la baza Vorbind despre aceştia din
nos Fazekaş ca membri ai Comite­ In încheierea lucrărilor plenarei a Comitetului Executiv al C.C. (Agerpres) dacţie de la ing. leronim Hu- căreia a stat analiza comună, urmă, secretarul comitetului de
sâptămînalâ, a stadiului fiecă­
san, directorul general al În­
partid al şantierului ni î-a pre­
al P.C.C. şi Jose Cardona Ho-
tului Executiv şi pe tovarăşii Gheor- vorbit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. treprinderii centrala termoe­ rei lucrări şi, îndeosebi, mun­ zentat ca pe oamenii de a ci-
lectrică Deva, ne-a anunţat că. ca entuziastă a colectivelor de ror aotivitalc depind rezulta­
numai în 11 luni, întreprinde­ constructori". tele tuturor formaţiilor de lu­
Delegaţia C.C. al P.C.R. rea şi-a realizat planul de in­ la oamenii din brigada lui Mi­ cru. Faptul este firesc şi ex­
Acest „îndeosebi" se referă
plicabil. In condiţiile muncii
vestiţii pe întregul an 1967.
Este un succes de seamă, pe hai Popescu, la maiştrii Nico- mecanizate, maşinile şî utila­
care constructorii şi beneficia­ îae Incze şi Eusebiu Dumitrul, jele au un cuvînt hotăritor
Dezbaterea documentelor Plenarei s-a întors in Capitală rul marelui şantier de la Min­ la echipa lui Aurel Simina, ca­ adăugat-o Ilia Oniciuc, Bog­
Despre „greutatea" pe care i-au
tia, realizatori ai unui impor­
tant obiectiv prevăzut în Di­ re au aplicat o tehnologie mo­ dan Bichescu, Ion Hrubi, Vă­
dernă, de mare productivitate,
Vineri s-a înapoiat în Capi­ gres al Partidului Comunist rectivele celui de al IX-lea leni in Slurza şi toţi ceilalţi
tală. venind de la Londra, de­ din Marea Britanic. La sosire, Congres al partidului, îl închi­ la finisarea clădirii principale şoferi, excavatorişti. buldoze-
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 legaţia Comitetului Central al pc aeroportul Băneasa, dele­ nă apropiatei Conferinţe Na­ Se adresează brigăzii lui Lu­ »işti. ne spune mai mult decil
cian Popescu şi fierarilor-be-
_____________ _ _____*______________________________________________________________ Partidului Comunist Român, gaţia a fost întâmpinată dc to­ ţionale a P.C.R. tonisli conduşi de Petre Stoian, orice altă istorisire drapelul
condusă de tovarăşul Virgil varăşii Leonte Răutu. membru O vizită ad-hoc la faţa locu­ de colectiv'evidenţiat in între­
Trofin, membru supleant al al Comitetului Executiv, secre­ lui ne-a întărit convingerea că care au executat „ca la carte" cerea socialistă pe care-1 de­
lucrările de excavare, îndigui­
Comitetului Executiv, se­ tar al C.C. al P.C.R., şi Vasile rezultatul deosebit despre care re şi belonarc. aferente bara­ ţin de Irei trimestre consecu­
cretar al C C. al P C. R., Patilmeţ, secretar al C.C. al ne-a vorbit directorul general jului de pe Mureş Este o a­ tiv şi „perspectiva de a fi...
CREŞTEREA NIVELULUI DE crările celui de al 30-lea Con­ P.C.R., de activişti de partid al întreprinderii nu este alt­ preciere plină de semnificaţii fruntaş pe 1067". Le urâm
lu­
a
care
participat
la
(Agerpres)
ceva decît urmarea firească a
unui ansamblu de preocupări pentru lucrătorii întreprinderii succes. Ca de altfel tuturor co­
lectivelor de constructori şi be­
de gospodărire şi utilizare a
şi măsuri pentru a face tot utilajelor grele, care au scor­ neficiarului de pe marele şan­
„Slăvită fii, Republică iubită1* ceea ce este necesar şi cu pu­ monit şi transportat miile Je tier al Termocentralei electri­
tinţă ca lucrările să se desfă­
ce de Ia Mintia.
TRAI, IMPORTANTA REALI­ Festivalul „Slăvită fii, Re­ Stremţ (Alba), Brănişca, şoare în ritm susţinut, pe tot metri cubi de pămînt. G1I. C.
publică iubită !", organizai Burjuc (Ilia), Sintandrci frontul, şi fără stagnări. De (
altfel, ing. Floiea Bereş, direc- '
dc Comitetul regional pen­ (Deva). Soli ai artei popu­ torul tehnic, ni le-a schiţat în
tru cultură şi artă in inlîm- lare din aceste zone folclo­ oîteva cuvinte: „Eliberarea din ira d ifia a fost respectată
pinarca celei de a XX-a a­
ZARE A SOCIETĂŢII NOASTRE niversări a proclamării Re­ rice vor readuce pe scenă, timp a amplasamentelor pen­
tru a se putea începe lucrări­
după o pregătire plină de
publicii, îşi desfăşoară cu răspundere, jocul, cintecul le; asigurarea întregii docu­ îndeplinirea planului anual muncitorii întreprinderii au
şi obiceiurile bunedorenc înainte dc termen este o ade­ dat peste sarcinile la zi 200 to­
succes primele etape, Gazde ce-şi păstrează nealtcrală mentaţii şi tuturor avizărilor vărată tradiţie a muncitorilor ne calupi, 2.903. tone piatră
Ridicarea continuă a nive­ la sută fa|â dc anul 1960 şi cu îi vor fi miine comunele originalitatea. conform scadenţelor întocmite de la I.R.I L. Brad. Ca şi în pentru construcţii, 34 garnituri
lului de (rai material şi cultu­ I. cod ri;A 141,4 la sută faţă de anul 1955. iniţial; o strînsă colaborare cu anii trecuţi, prinlr-o bună or­ dc mobilă combinată tip „Cri-
ral al populaţiei constituie un Din totalul volumului de ganizare a muncii, extinderea şul“, 15 biblioteci, 1 500 bucăţi
obiectiv centra) al politicii directorul Direcţiei regionale mărfuri desfăcute populaţiei mecanizării lucrărilor, utiliza­ bandaje pentru armături. La
de statistică
Partidului ComuniM Român. in anul 1966. mărfurile ali­ rea din plin a fondului de toate acestea se mai adaugă
iar cele ncalimcnlare 47,9 la In cooperativele agricole
In anii puterii populare, parti­ mentare reprezintă 41,1 la sută limp, colectivul dc aici a reu­ realizarea unor beneficii, şi e­
conomii suplimentare la pre­
dul nostru, conducind cu în­ şit să îndeplinească prevederi­ ţul de cost in \aloarc de 400 000
ţelepciune şi consecvenţă ma­ riilor cu 12,3 )a sulă, aplicată sută. le pc 1967 cu o lună mai de­ lei.
sele de oameni ai muncii de eşalonat pe ramuri de activi­ Dc asemenea, piuă la sfirşi- vreme Pinâ la 1 decembrie,
Ir oraşe şl sate pe calea con­ tate şi creşterile care sc. acor­ tul anului 1967 sc prelimina
struirii cu succes a socialismu­ dă an dc an prin planul de desfacerea unui volum de măr­
lui in ţara noastră, a asigurat stat, vor asigura sporirea sub­ furi de peste 3 miliarde Iei, cu
dezvoltarea fără precedent a stanţială a salariului mediu Ia 76,5 la sută mai mare faţă de ACTIVITĂŢILE ANEXE-SUR- Acceleratorii
economiei naţionale şi ridica­ peste 1.400 Iei in 1970, fată de 1960 şi cu 15,6 la sută mai
rea continuă a bunăstării ma­ 1.115 lei în 1965. mare faţă de 1965.
teriale şi a nivelului cultural Veniturile suplimentare rea­ In comparaţie cu anul 1960,
al populaţiei. lizate de populaţie, numai ca in anul 1966, s-au desfăcut
Astăzi, în România socialis­ urmare a creşterii generate a populaţiei cu 37,4 la sută mai SÂ DE VENITURI ÎNSEMNATE în pulsul producţiei
tă poporul muncitor trăieşte salariilor, se vor ridica la ni­ multă piine, cu 37,9 la sută
o viaţă nouă, prosperă şi fe­ velul anului 1970. cind toţi sa­ mai mult orez, cu 62,6 la sută
ricită. Cifrele planului de dez­ lariaţii vor beneficia dc a­ mai mult ulei, cu 175,0 Ia sută Zilele trecute am consemnai tregu! colectiv, şi in mod deo­
voltare economica a ţării noas­ ceastă majorare, la suma de mai mult lapte, cu 43,9 la sută Tradiţia şi condiţiile locale cat 450 000, incasîndu-se aproa­ rilor prezente. în urma unei a­ in coloanele ziarului nostru un sebit cei peste 90 dc eviden­
tre pentru perioada 1966—1970, peste 10,5 miliarde Ici. mai multe preparate de car­ specifice multor unităţi coope­ pe 110.000 lei. nalize temeinice a posibilităţi­ succes obţinut de colectivul de ţiaţi in intrecerea socialistă
înfăţişează perspectivele măre­ Politica consecventă a parti­ ne, cu 45,7 la sută mai multe ratiste din regiunea noastră au Deşi executate intr-un vo­ lor existente, s-a ajuns la con­ muncă de la întreprinderea din rindul cărora amintim pe
ţe care ne stau in faţă In ur­ dului şi guvernului de ridica­ textile-incâlţămintc, cu 88,5 la permis lărgirea simţitoare a lum mic în acest an, lucrările cluzia că activităţile anexe pot „Vidra" din Orăştic — înde­ Ana Tetruţâ, Margareta Por­
mătorii ani. re continuă a nivelului dc trai sută mai multă mobilă etc. sferei preocupărilor şi surselor de confecţionare a diferitelor şi trebuie să devină o sursă de plinirea planului anual la ex­ tic, Pompiliu IM ara, Gheorghe
Pentru traducerea in viaţă al oamenilor muncii îşi găseşte In acelaşi linip populaţia a de cîştig ale cooperatorilor, obiecte ca : mături, coşuri de cîştiguri mai însemnate pen­ port înainte de termen. Ieri, de Maghiar, Nicolae Dubleş, Pe­
a hotăririlor Congresului al o vie ilustrare şi in realiză­ cumpărat in cantităţi sporite, îndeletniciri cum sînt: prelu­ tru cooperativele agricole. Faţă la aceeaşi unitate, am primit o tru Bodnar, Nicolae Pop, Cor­
IX-lea al P.C.R., au fost luate rile obţinute de oamenii mun­ obiecte dc uz casnic cu folo­ crarea unor produse agricole, nuiele, cozi pentru unelte etc.. de 18.359.000 lei cît reprezintă altă veste : îndeplinirea planu­ nelia Ştrf, Florica Munteonu,
s-au dovedit a fi deosebit de
anii care i-au urmat, o se­ cii in regiunea Hunedoara. sinţă îndelungată, care uşurea­ a materialelor, confecţionarea rentabile. Un exemplu eloc­ in acest an încasările, în anul lui anual de producţie cu o Ana Socol, Petru Arsin, Za-
rie de măsuri ce au dus la Astfel, numai în anul 1967, ve­ ză eforturile gospodăriei. Ast­ diverselor obiecte, prestările vent ne oferă cooperatorii din viitor ele vor spori cu peste lună mai devreme. liaria Cindea, Lidia Tomescu,
creşterea veniturilor populaţiei. niturile totale ale populaţiei fel, in anul 1966 populaţia a de servicii industriale şi ne­ 50 la sută. îmbunătăţirea acti­ Tovarăşul (uliu Dicu. şeful Victor Dirling şi alţii.
Astfel, in anul 1960, veniturile din regiune au crescut cu 65,1 cumpărat 4.535 frigidere, 5.053 Industriale, reprezintă mijloa­ Bâcia, care din astfel de. acti­ vităţii celor peste 120 ateliere serviciului plan. după ce a fă­
băneşti ale populaţiei proveni­ la sută faţă de anul 1900. Ro­ maşini de spălat rufe, 2.197 ce de ridicare a gradului de vităţi au realizat peste 450.000 de fierărie, timplârie şi rotâ- cut o completare referitoare la
te din salarii au sporit cu 11,3 lul hotăritor in creşterea aces­ maşini de cusut, 10.882 televi­ utilitate şi a valorii produse­ lei venituri. rie, în sensul de a presta un depăşirea lună dc lună a pla­
la sută faţă de 1905. Majoră­ tora l-au avut veniturile rea­ zoare şi 11.264 aparate de ra­ lor, asigură o valorificare su­ Deşi modeste pinâ acum. re­ volum mai mate de servicii nului sortimental, a enumerat
rile de salarii aplicate in a­ lizate din salarii care. în anul dio. perioară a resurselor interne zultatele înregistrate din pres­ pentru terţi, înfiinţarea de noî ciţiva acceleratori care au im­
rest an pentru lucrătorii de la 1967, comparativ cu anul 1060, şl folosirea chibzuită a forţei tarea de servicii industriale şi ateliere care să execute o ga­ pulsionat producţia : darea iu „SALBA DE
C.F.R, docheri, economiştii din au crescut de 1,8 ori. Impor­ Ca urmare a creşterii puterii de muncă. In cadrul acestor neindustriale de către unităţi­ mă mai largă de lucrări pentru exploatare a unei noi secţii de
întreprinderi şi instituţii, pre­ tant este faptul că peste 86 la de cumpărare a ţăranilor coo­ activităţi, ponderea o deţine le cooperatiste, prin interme­ populaţie, încadrarea acestora mânuşi, in/.esirarea întreprin­
cum şi mărirea salariilor mici sută din această creştere s-n peratori, a sporit şi volumul prelucrarea laptelui şi fabrica­ diul diferitelor ateliere, bru­ cu meseriaşi stabili din rindul derii cu maşini de derulat,
din toate ramurile de activita­ realizat pe seama salariului de mărfuri desfăcute popu­ rea rachiurilor, de unde în a­ tării, mori ş.a., oferă posibili­ cooperatorilor, constituie prin­ tuns. călcat. întins şi pieptănat,
te asigură la nivelul unui an mediu care, in anul 1967 pe laţiei de la sate in anul 1966 cest an. cooperativele agricole tatea să se tragă concluzia că cipalele căi de ridicare a efi­ punerea in funcţiune a unei SMARALD"
întreg, creşterea veniturilor regiune, este de peste 1.300 lei cu 157,2 la sută faţă de 1955. încasează peste 13.000.000 Iei este necesară intensificarea e­ cienţei activităţilor anexe din benzi transportoare de mare
salariaţilor cu peste un miliard lunar pe un salariat. Cel mai Concomitent cu dezvoltarea venituri. forturilor în această direcţie. CA P Preocupîndu-se îndea­ capacitate ş.a.m.d. Aceste mă­ Ca o salbă de smaralde
şî jumătate Iei. mare salariu mediu (peste industriei în regiunea Hune­ De altfel, se şi prevede ca in proape, mai mult decît pinâ suri, împreună cu buna orga­ montată în preţioase briuri
Aşa cum sc subliniază în Ho­ 1.400) s-a realizat in industrie doara, ca rezultat al bogatelor O apreciere favorabilă me­ anul viitor, să crească venitu­ acum, de rezolvarea unor ast­ nizare a muncii, au sporii pro­ de corali, insulele Eiji se ri*
tărîrea Plenarei din 5—6 oc­ şi construcţii. sale resurse naturale, s-a or­ rită orientarea unităţilor coo­ rile din astfel de activităţi de fel de probleme, uniunile coo­ ductivitatea cu 5 la sută. Pe a- dică din apele albastre ale O­
peratiste spre confecţionarea
tombrie a.c., sporirea salariu­ Factorul Notărilor care a de­ ganizat şi dezvoltat reţeaua la 3,7 milioane le», cit se rea­ peratiste îşi vor putea aduce ccaslă bază în cele 11 luni s-au ceanului Pacific la jumătatea
lui mediu, ridicarea nivelului terminat creşterea salariului comerţului de stat şi coopera­ pe plan local a cărămizilor şi lizează acum, la peste 6.3 mi­ o contribuţie sporită la conso­ produs peste prevederi 18000 distanţei dintre insulele Noi­
fabricarea varului. In cadrul a
minim al salariului, ca şi mă­ mediu l-a constituit depăşi­ tist in scopul satisfacerii cerin­ 55 cooperative s-au confecţio­ lioane lei. Un model de chib­ lidarea economieo-organizato- perechi mănuşi din piele. 3.500 le Hebride şi Samoa. Arhi­
rirea ponderii salariaţilor cu rea productivităţii muncii şi ţelor de consum ale populaţiei nat pentru nevoi proprii şi in zuinţă gospodărească au dove­ rică a cooperativelor agricole, articole de blănărie şi 18 500 pelagul Fiji este format din
cîştiguri intre 1.000—1.500 lei ridicarea calificării profesio­ de Ia oraşe şi sale cu un volum vederea livrării la alte or­ dit şi cooperatorii din Teiuş, prin valorificarea superioară a m.p. piei ovine. aproximativ 36J dc insule
la peste 40 la sută din totalul nale. sporii de mărfuri. ganizaţii economice peste care din floriculturâ au obţi­ resurselor interne existente în La realizările amintite şi-a (dintre care doar o sută sînt
salariaţilor, constituie expresii Creşterea veniturilor oame­ An de an, numărul unităţi­ 3.300 000 bucăţi cărămizi. La nut peste 130.000 lei fiecare unitate. adus din plin contribuţia în- locuite) ocupind o suprafaţă
grăitoare ale politicii partidu­ nilor muncii este oglindită şi lor din comerţul socialist a C.A P Rapolt, unde a existat Privite prin prisma realiză­ N. TÎRCOB de ocean de 18.000 kmp. Cea
lui nostru de ridicare a bu­ în volumul sporit de mărfuri crescut, ajungind in anul 1967 o preocupare mai susţinută în mai mare dintre insule —
năstării poporului pc măsura cumpărate dc populaţie. Ast­ la 2.136, ceea ce reprezintă o
dezvoltării forţelor de produc­ fel, in anul 1966, volumul to­ creştere de 25 Ia sută fată dc această direcţie, cu ajutorul
ţie şi creşterii potenţialului e­ tal de mărfuri desfăcute popu­ anul 1951. presei mecanice s-au făcut
conomic al ţării. laţiei, prin comerţul de stat şi peste o jumătate de milion că­
Majorarea generală a sala- cooperatist, a crescut cu 66,6 (Continuare tn pag a 2-a) rămizi din care s-au valorifi­ P E T O T
G L O B U L
Nu vin oamenii la casa de cultură ? Viti Levu — acoperă 58 fa
sută din suprafaţa totală a
arhipelagului, a cărui popu­
laţie se ridică la 470.000 de
In oraşul Petroşani, alături artistice profesioniste. Au fost insă de mai malta vreme, şi multe la număr, care au eşuat locuitori, dintre care 250.000
de blocurile nou construite, prezentate concerte, cu con­ care şi-a lăsat o amprentă ne­ din lipsă de participanţi. hinduşi, 5.000 chinezi iar res­
care au schimbat înfăţişarea cursul soliştilor Operei de gativă asupra activităţii casei Este greu de presupus că, tul autohtoni.
localităţii, a fost dată în folo­ Stat din Bucureşti, al Filarmo­ de cultură, este slaba partici­ in Petroşani, salariaţii din în­ Pină la sfîrşitul secolului
sinţă o modernă şi spaţioasă nicii bucureştene, au fost sus­ pare a locuitorilor din oraş la treprinderi şi instituţii, laolal­ XVIII, nici una din marile
casă de cultuiâ a sindicatelor, ţinute spectacole de colectivul la un însemnat număr din ac­ tă cu membrii lor de familie, puteri colonialiste nu s-a in­
care face faţă cerinţelor celor Teatrului de Operă si Operetă ţiunile ce se organizează aici. ar avea o poziţie refractară teresat de arhipelagul insu­
mai exigente pentru desfăşura­ din Timişoara. Publicul din Aceasta are ca urmare faptul faţă de casa de cultură, con­ lelor Fiji, descoperit şi recu­
rea unei ample activităţi cul- Petroşani a fost delectat de că, unele din ele, se ţin in fa(a struită pentru ei, faţă de ac­
tural-artistice. formaţii de muzică populară, unui număr nejustificat de mic ţiunile cullural-artistice. noscut In 1643 de celebrul
navigator olandez Abel Tas-
Nu s-ar putea spune că nu venite din diferite regiuni ale de participanţi sau, altele, pur Totuşi participarea Ia acţi­ man. Apele arhipelagului
există preocupare din partea unile ce se organizează este presărate de recife erau con­
conducerii casei de cultură, nemulţumitoare. Am încercat siderate foarte periculoase
pentru a organiza acţiuni cu o să găsesc explicaţiile acestei pentru a fi navigabile, iar
terpatică variată, destul de cu­ ANCHETA LA PETROŞANI stări nedorite a lucrurilor. Pen­ pe deasupra, locuitorii săi îşi
prinzătoare. Se încearcă orga­ tru o mai bună edificare am creaseră un înspăimântător
nizarea diferitelor manifestări cerut părerea mai multor pre­ renume■ prin cruzimea şi fe­
cultural-educative, încadrate în şedinţi ai comitetelor sindica­ rocitatea lor. Acestea sînt
cicluri — „Magazin ştiinţific'4, ţării, sau de spectacolele pre­ şi simplu nu se mai ţin, pen­ telor din localitate. insulele care odinioară, pc
„Spre o înaltă eficienţă econo­ zentate de formaţia „Sincron" tru că nu au cui să fîe pre­ „Au fost acţiuni la care au băncile şcolii sau în povesti­
mică", „Călătorind pe glob", din Bucureşti. zentate. participat oamenii — spunea rile căpitanului Conic, evocau
„Frumosul artistic” şi altele — La o bună parte din aces­ Aş aminti doar oîteva din Vişovan Onisiu — preşedinte­ scene. înfricoşătoare de ca­
în cadrul cărora oameni cu o asemenea acţiuni: expunerea le sindicatului de la Uzina de nibalism.
temeinică pregătire din loca­ tea, spectatorii au umplut pi­ „Diamantul negru — trecu­ utilaj minier — dar răminînd Pînă la mijlocul secolului
litate fac expuneri lunare. în­ nâ la refuz sala de spectaco­ tul. prezentul şi viitorul Văii nemulţumiţi de calitatea uno­ XIX, organizarea socială d'n
le, ceea ce atestă că. atunci
soţite de filme şi alte materia­ cind se prezintă spectacole de Jiului"; simpozionul „Politica ra, a scăzut interesul lor faţă insulele Fiji era dc tip tri­
le, caie să faciliteze mai buna externă a R.S.R.", simpozionul de ceea ce li se oferă la casa bal şi feudal. Aristocraţia <t-
înţelegere a temelor ce se pre­ o înaltă ţinută artistică, sau „Sfaturi pentru tinerele mame", de cultură". păsa cu o singeroasă tiranic
zintă şi o mai mare atracti- dnd se organizează acţiuni cu I. RAŢIU E. CRISTEA
o tematică interesantă şi cu
vitate. un bogat conţinut, oamenii expunerea „Ce se petrece in­ activist al comisiei pentru
Pentru satisfacerea unor darnici de asemenea manifes­ tr-un minut", cu referiri din activitatea culturală a U.G.S.R. La cooperativa agricolă din Geoagiu, se acordă o atenţie deosebită îngrijirii cores­ (Continuare în pag. a 4-a).
punzătoare a animalelor. In foto: medicul veterinar Ioan Confan, fâcînd controlul stării
gusturi estetice mai mari, aici tări participă din plăcere. producţie, botanică, societate sănătăţii unui lot de tineret taurin. Foto I V. ONOIU
sînt invitate periodic formaţii Un fenomen care dăinuie şi altele, din păcate destul de (Continuare tn pag. a S-a)