Page 3 - Drumul_socialismului_1967_12

3
DRUMUL SOCIALISMULUI
Vinari 1 docombrle 1907

011106 CU

In staţia G .f.R . Iscronl
CITITORII
AU INTRAT ÎN EXPLOATARE 3 UNII FERATE

Nu vl s-a înlimplat nicio­ aştepţi la telefon. octombrie şi el se repetă.
In stafia C.F.B. Iscroni au ducerea vagoanelor ineftr- dată să deplîngeti telefonul ? Din Bretea Strei pină la Ha­ Sint de comunicat situaţii la Citind articolul „Prin mun­
fost date în exploatare de cate in stafia Iscronl se va Cum, chiar aşa de perfect să ţeg nici nu-ţl trebuie bicicle­ diferite organe, se pot ivi şi ca cetăţenilor", apărut în
curind, trei linii ferate, face numai cu o singură funcţioneze el mcît să puneţi tă Pînâ-ţi răspunde centra­ cazuri urgente pentru solici­ ziarul nostru din ziua de 17
(vie au fost executate in locomotivă, fafB de patru satisfăcut, de fiecare dată, lista ajungi pe jos şi treci tarea unui ajutor medical noiembrie a.c., tov. Lupşa
scopul imbunălâfiril trans- cite erau necesare pentru receptorul în furcă 7 Oh, dar dincolo de Haţeg Nu cre­ sau de stingere a unui incen­ Angliei din Pojoga, raionul
porlurîlor de cărbune la L- ducerea aceluiaşi număr de asta echivalează, pur şi sim­ deţi 7 încercări s-au făcut, la­ diu, sau .. Cite probleme nu Ilia, ne face cunoscut că ce­
zina de «reparare din Coro- vagoane prin 6tafia Vulcan. plu, cu Însăşi descoperirea tă : pot fi rezolvate pnn telefon ? tăţenii din comuna vecină.
ieşti. Prin intrarea lor in Datorită creşterii capaci­ lui. Nu ştiu cum oamenii din Ora 7. De la Sfatul popu­ Uite insă cA fiind puşi in a­ Zam, au început desfunda­
funcţiune, foţA de vechea tăţii de garore o stafiei Is­ acea vreme şi-or fl manifes­ lar comunal se sună la cen­ semenea situaţii, oamenii în­ rea unui şanţ pe lingă dru­
soluţie folosită, drumul par­ croni, trenurile vor putea tat bucuria descoperirii aces­ trală. Nimic 1 Se revine. A­ cep sâ-1 deplîngă. I se impu­ mul ce duce spre Brad, dar
curs de fiecare vagon in fi încărcate marşrutlzat. tui mijloc rapid de comuni­ ceeaşi tăcere mormîntalâ. tă câ-i demodat. Dar cum să nici pină în prezent n-au ter­
parte se scurtează cu aproa­ I. CRIŞAN care dar astăzi, cînd avem Oamenii nu-şi pierd însă fie bietul de el demodat? minat-o. Dînsul îşi aminteş­
pe 3 km. In acolaşi timp, a- corespondent nevoie de el mai mult ca ori* răbdarea. Sună. sună fără o­ Deocamdată în nici un colţ te cum in anii trecuţi, cînd
cînd. nemulţumirile la adre­ prire Degeaba Peste un ceas al lumii nu s-a renunţat încă şanţul respectiv n-a fost des­
sa lui au devenit ceva „la sau două, oamenii îşi pierd la telefon. Din contră numă­ fundat, din cauza ploilor a­
modă'*. Dacă vrej să vorbeşti răbdarea. Cineva dă o fugă rul abonaţilor creşte uimitor. bundente s-au produs inun­
pînâ la centrală
Demodată este atitudinea a­
„Colţul Iepuri şi fazani din Brad sau Petroşani cu — Nu-mi face apel, răs­ celor centraliste care îşi ca­ daţii. Sperăm ca sesizarea
noastră să vină în sprijinul
Deva, n-ai decît să urci pe punde liniştită telefonista de muflează lipsa de operativi­ cetăţenilor din Zam care
gospodinei" pentru export bicicletă şl să pleci intr-aco­ serviciu. tate după paravanul „deran­ s-au dovedit de atftea ori că
lo Dacă se întfmplâ să nu ai
sint gospodari harnici şt pri­
De la masa de verificare a
Tn magazinele de specia- nfcl barieră, ajungi mai re­ fost infirmată însă această jamentelor pe circuit", al cepuţi.
I. ,te ale O.O.V.L.F. din o- In ultimele zile, de pe ae­ pede să vorbeşti între patru părere. Episodul s-a petrecut „supra-suprasolicitărilor" etc. Tov. Lupşa, vă mulţumim
rnşcle Deva, Hunedoara şi roporturile Băneasa şi Arad în Intervalul dintre 24 şi 31 pentru articol şi sperăm să
Petroşani, s-a amenajat au plecat spre Paris, Roma ochi cu chematul decît să-1 I. CIOBANU ne trimiteţi şi alte veşti in­
„Coiful gospodinei4' in care şi alte oraşe francezo şi ita­ teresante despre satul dv.
se vind noile produse des­ liene, avioane evind la bord
hidratate realizate In cen­ o încărcătură deosebită: ie­
trele de producţie ale puri şi fazani. De Ja deschi­
I.R.V.L.F. Este vorba de derea actualului sezon de vl-
spanac, roşii, ceapă, vine­ nătoarc şi pină in prezent PEDAGOGIA
le, varză, ardei gras şi alte au fost livraţi Ia export Propunerea dumneavoas­
legume in pungi de 100, 250 5 000 de fazani şi 3.000 de Ie­ BOB tră, tovarăşilor ing. Cazacu
şi 500 grame. In total s-au puri vii. Emllian şi Petraru Petre,
pus deja în vinzare 60 200 Zeci de declaraţii, referate, bă cu apucăturile «pedagogu­ gogic al acestui „protejat". Ele­ contabil şef la şantierul de
pungi. (Ager preş) note de comportare, adrese. lui de modă veche". Iată şi ci- vul F. D. (din clasa a VlII-a), construcţii nr. 3 Deve-Min-
Interior din magazinul de artizanat Deva. Toate, adunate în decurs de a­ teva fapte: „Subsemnata C. IM., de pildă, a fost lovit peste o­ tia, ca salariaţii flotanţi să
proape un an, au dat naştere elevă la Liceul nr. 2 Hunedoa­ braz. Altădată, în furia ea dez­ beneficieze de cumpărarea in
unui dosar pe coperţlle căruia ra, declar că In ziua dc 13 oc­ lănţuită împotriva celor care rate a unor mărfuri, nu poa­
te fi realizată. O.C.L. Produ­
scrie : „Cazul maistrului Balaj tombrie 19C7 trebuia sâ mer­ nu au fost de acord cu propu­ se industriale Deva nu poate
gem în practică. La îndemnul
Iosif". Pentru a fi clasat acest
prima
nerea dc a-i procura băutură,
perîor colorat sa află
lume adunate variantă a tabloului, iar pe dosar, şl o dată cu el sâ se despre maistrul Balaj Iosif), maistrul a spart ceasul unui te decît în condiţiile prevă­
tovarăşului profesor (e vorba
vinde mărfuri cu plata în ra­
elev.
stingă şi o poveste tristă des­
pinză a fost descoperită cunos­
cuta semnătură a lui
Conducerea şcolii a încercat
care să contribuie la cumpă­
brandt şi data — 1632. Rem­ pre „pedagogia paharului şl a am întocmit o listă cu elevii sâ se lipsească de „serviciile" zute de H.C.M. 1078 pentru
pumnului", trebuie avizarea
secţiei de învâţâmînt a Sfa­ rat băutură pentru tovarăşul acestuia, dar fără rezultat. aplicarea decretului 296/959.
CANALE DE IRIGAŢII LA tului popular regional. Dar ni­ profesor, eâ nltfeî nu ne duce Probabil, cineva de la secţia
PENTRU SECURITATEA mld încărcături explozive oa­ cul incendierii rezervoarelor meni de aici nu'*ee încumetă în combinat. In recreaţie am
PASAGERILOR re au scos afară dornurile de combustibil din aripi.. 3800 METRI ÎNĂLŢIME să o facă şl astfel dosarul con­ prezentat lista, dar dînsul n de invâţâmînt a Sfatului popu­
pentru fixarea aripilor. In a­ spus că nu de listă are ne­ lar regional este de acord cu
Inventatorii americani D. celaşi timp, s-a deschis cite o O PINZA A LUI tinuă nnveta Hunedoara—Deva asemenea metode pedagogice,
Manîedi şi A. Raitl au experi­ mică paraşută pe fiecare aripă, REMBRANDT In munţii Pamir, la o înăl­ şl retur, adâugîndu-i-se de fie­ voie, ci de bani. Apoi i-am trecute de mult la arhiva cu
mentat cu succes o tehnică de iar altă paraşută de 19 m s-a ţime da 3.800 metri, s-a con­ care dată o nouă piesă. Nu­ amintiri. In statul nostru, şcoa­
securitate aeriană prin care un deschis deasu.pra fuzelajului De curind în colecţia de ta­ struit un canal de Irigaţii care mai ceea oe-î lipseşte nu î se la nu are nevoie de astfel de Tovarăşe Barbu Ioan Ar-
avion avariat îşi aruncă aripile Pilotul a rămas in fuzelaj pină blouri a muzeului Ermitaj a va alimenta cu apă o mare su­ adaugă, şl anume, o rezolu­ pedagogi, pentru că este vor­ tenie de la O.C.L. Produse a­
şj^coboară lin pe pămînt cu cînd a coborît la 457 m, după fost descoperită o nouă pînzâ prafaţă de pămînt. Aici vor fl ţie susţinută de probe Incon­ ba, in primul rind, de educa­ limentare Deva, vă mulţu­
paraşuta. Sistemul poate fi a­ care s-a evacuat cu paraşuta aparţinind lui Rembrandt. Es­ semănate culturi furajere. ţia tinerei generaţii Or, aceas­ mim pentru articolul trimis.
plicat la cele mai mari avioa­ proprie. Fuzelajul, care a cobo­ te vorba de tabloul „închina­ In prezent, în partea sovie­ testabile, care de altfel există, 'L tă educaţie nu se poate face
ne cu reacţie de pasageri. In- rît cu viteza de 5 m/sec., a ate­ rea prorocilor". considerat pî- tică a Pamirului sînt irigate prin care maistrului Balaj cu bîta şi cu alcoolul, aşa cum Tema abordată este intere­
Ir-o experienţă făcută la La- rizat fără să sufere vreo ava­ nă acum doar o copie a ori­ 17 000 hectare de pămînt, iar Iosif aâ I se retragă dreptul înţelege maistrul Balaj Iosif. santă, dar insuficient trata­
kehurst (Neiv Jersey), pilotul rie Dislocarea aripilor este ginalului care s-ar afla intr- pînâ în 1970 această suprafa­ de a f! pedagog. De ce ? De altfel, după isprăvile sale, tă. Vă rugăm deci ca, fiind
unui avion cu un singur mo­ necesară, deoarece astfel se re­ unui din muzeele din Gdte- ţă va creşte cu 71.000 ha. cumpărat 2 sticle de berc, dar elevii nu vor să*l mai recu­ în specielitate, sâ ne scrieţi
tor a oprit motorul la altitu­ borg. In urma numeroaselor a­ PELICULA Sus-numltul „pedagog" înde­ ne-a avertizat eâ nu scăpăm
dinea de 1 400 m, apoi a învîr- duce greutatea suportată de nalize făcute pe tablou. s-a r eco n d iţio n a tă plineşte funcţia de maistru aşa de ieftin, ccrîndu-nc sâ-i noască de educator De ce nu un articol mai concret despre
til un comutator, declanşînd paraşută şi se micşorează ris­ descoperit că sub stratul su- pentru lucrări practice la Li­ procedează la fel şi organele metodele noi folosite de
Filmul lui Serghej Eisenstein aducem o jumătate de Ug de in drept ? O.C.L. produse alimentare în
„Octombrie", despre care timp ceul nr. 2 din Hunedoara. Cum alcool rafinat, lucru pc care
îndelungat s-a crezut că nu va a ajuns ald, râmîne o enig­ l-am şi făcut../1. aprovizionarea la domiciliu
putea fi recondiţionat, va fi mă. Se ştie însă că Balaj Iosif Iată ce spune în declaraţia I g a lAteanu a consumatorilor.
prezentat în curind pe ecra­ sa şi V. A., elevă Ja acelaşi
nele sovietice Filmul a fost ere unele antecedente penale. liceu : „Auzind de Ia elevii cla­
recondiţionat de un grup de In ultimii ani' a fost o pasăre sei a IX-a R că pentru a mer­
cineaşti din Moscova înfrunte călătoare prin şcolile dîn Deva ge in practică au fost nevoiţi
sâ dea de băut tovarăşului pro­
cu Grigori Alexandrov, care a­ şi Hunedoara. Peste tot I s-a fesor, am făcut şi noi la fel,
cum 40 de an| a lucrat împre­ reproşat, pe bună dreptate, că deoarece dînsul ne-a spus că
ună cu Eisenstein la turnarea nu se ţine de treabă şi că ceea ne va duce In combinat dacă...
lui. ce face el seamănă maî degra- ne ţinem de cuvînl". Declara­ combată eroziunea solului, iar
ţii similare au mai făcut şl alţi Insămiiuam seca­ pe de alta să fie produse alune
pentru consum Dar în ce sta­
in.00 : 18,00 ; 20.00 ; 22.00 :
24.00
Vineri Radio 2.55 (programul I) 7.30 ; 8.S0 ; 12.09 , elevi. diu se află acţiunea ?
Iată deci cum, pentru a se
23,00 ;
)4,00 ; 17.00 ; 18,5* ; 21.00 ;
0.55 (programul II). A APĂRUT : Numărul bucura de orele de practică Este imposibil să aflăm De
1 decembrie PROGRAMUL I : 6(10 — 8.2.5 Mu- prevăzute în programa de în- ră şi la consiliile agricole Orăştie şi
Sebeş ni se răspunde că aceas­
vâţămînt. elevii de aici
au
lică fi actualităţi ; 8.25 Moment poetic Televiziune fost nevoiţi să-şî rupă din mi­ tă problemă este cunoscută
interpretat de Ludovic Antal ; 8 30 La culegem grîu doar de tovarăşii Lupaş şi Lef­
microlon, ine)od<a preferată ; 10,IU cile economii, satisfâeînd ast­ ter. Dacă i-am fi găsit pe dîn-
Guri de limba rusă ; 10.-16 „Cîntai'c matricol fel capriciile ..pedagogice" ale
Cinema RrtmSniei socialiste" — program de eîn- Pentru ropii : A R C- — De re 7 ; 19.00 S f W E I A maistrului Balaj Iosif Cei care In perioada InsAminţârilor dc şii, ne-ar fl spus probabil că
18.30
18.00 Drumuri gi popasuri ;
altcineva se ocupă de acţiunea
tece : 12,00 „Frumos curgi Argej la va­
le" — clnlcee gi jocuri niunrene)li : Antologie şcolară ; Cnmil Prtrcscu ; 1 0 6 8 au avut curajul să se opunA toamnă, mecanizatorii din bri­ respectivă. Cert esle insă că
10,13 Dumbrava minunata (emisiune 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.05 A pretenţiilor sale. au simţit pe gada nr 12 de la S M T. Haţeg,
pentru gcoljri) ; 10,30 Formaţii vncalc gr ml a de ; 20.00 Studioul muiir.nl. propria piele arsenalul peda- «are deserveşte şi cooperativa n-am putut afla nici măcar
DEVA î PnulSiuetil (cţncmalnţraful .le muriră uşoară : Loj l’aragu.ayni ; Valsul (II) : 20.00 Tainele profesiuni­ 1000 agricolă din Sinpetru, au fost dacă s-au adus puieţ.il de la
,.1’airifl") i Paiiira Photnîx („Aria**) I 15,15 Coordonate culturale ; li.Jtl l’er- lor ; 21.00 Reflector ; 21,1.3 Film artis Staţiunea agricolă din Ştefâ-
KIMZKIA I Mntlii. Mntlii, Alo Japo­ sniiaje nin operele : Sandu în nprieio tic : ..Scoţi in Antarctica' : 29,0* Tc- puşi la multe încercări, uncie
nia i Migninul <ic pe «traaj mate I ,,Aua l ugojena" dc Fii,trei Harbu ; Ic | ii i njtl ii I dc noapte. chiar surpriză pentru ei Des­ neştl şi ce unităţi au sarcina
HUNF.DOAItA i Prirooiera din Caurai 16.30 Documentele Plenarei, amplu pro­ pre ce este vorba ? sâ-î planteze. Asta ne face 5â
(..C«o»l»uclorul“) : Procesul de Io Ve- gram al viitorului ; 17.10 In slujba pa­ credem că de plantarea aluni­
«ona : Un idiot la Parii (,,l:lo<ira“) | triei ; 18.30 Jurnal agrar ; 20.0.1 Radio- De la începutul anu­ Intr-una din zile, tractoriştii
"I KLIUC t Anuuţ matrimonial | PE­ uingaiin aportiv ; 20.<0 Concurs tu pu­ Vremea lui şi pînâ in ziua de C u v ite z a nu mers să execute arături pe lor ni) se ocupă concret, nimeni.
TROŞANI i Cu bArlMţii ir o alli povci- blic ; 72,30 Moment poetic : „Roşu ver­ o Larla unde urma să se in- Aşa că aşteptăm să primim cit
<e („Republica”) j Agonie ţi ««lac („1 tical* de Nicbita Slăncscu (fragmente) ; 25 noiembrie, la secţiu­ sămlnţeze grîu. Cocenii nu mai urgent răspuns la întreba­
Nnieoil>rie“) r LUPENI i SurCOull ll- 2.02 Melodiile nopţii. PENTRU 24 ORF nea starea civilă a Sfa­ bînevoiserâ insă su se depla­ rea : cînd vor produce fructe
(*iul celor 7 miri ; VIII.CAN i Casic- PROGRAMUL II : 8.00 Culori sonore tului popular al oraşu­ ...m e lc u lu i alunii a căror plantare se mai
I - oii ; PLTRILA i Sutrouff — lijcnl ce­ — muncă uioaiă ; 3.35 Solişti de mu­ Vreme schimbitnare cu cerul mai mult seze singuri la marginea tar­
lor 7 miri ; LONEA : Succei, Cltarlir i tică populari ; I0.30 Teatru radiofonic. lui Deva, au fost înre­ lalei sau la grajdurile coopera­ află încă în studiu 7
Pnmcrioflut („Minerul**) l Falilafl (..? ,,Lady Windermeerc ţi evantaiul ei" de miros. Vor cădea precipitaţii locale anb tivei, unde este locul lor de de­
Noiembrie**) ; ANINOASA i Imalrlc Oscar U’lldc ; I3.00 Melodii dc Caincli.a (mină de ploaie. Vini moderat din sec­ gistraţi 1000 de nou- Pentru anul curent, la în­
(rtroccole i flARUATKNI • Jandarmul Dăscâlcscu. Radu Gbeorglnu >i Riclt.ard torul est }i sun est. Temperatura aeru­ treprinderea forestieră Orăştie pozitare. Pentru a nu pierde
din SainJ T»»-pr/ • OIUŞTIE i Fan- Stein ; 13.50 Din cefe mai cunoscute lui elalionjră. macimele vor (i cuprin­ născuţi. Stirbu Cris­ timpul prielnic de lucru, me­ Adăpost
se înde 5 fi tO grade, iar minimele In
Inmcle cc grăbete („Flacăra'*) ; metoJii populare ; I' .00 Sclrcfiuai din u- tian, al doilea copil in s-a planificat, printre altele, canizatorii au trecut la elibe­
Marele restaurant („Patria") i GFOA- peceta „Valgurile Vienei' de Slranss- tre 2 gi 5 grade. Dimineaţa fi seara __ construirea a patru cabane
GIU-BAl : Momentul adcvlruloi ; CU- Moueti : 15,30 Cronica literară ne Vie ceaţă familia părintească, are moderne. Fiecare cabană era rarea terenului, oporaţiune pe
C.IR t Precarul din Loulcinna •or Crăciun : Ion Horea — ..l’oer.ii’ care trebuiau s-o facă membrii abandonat
(„Muocilomr”) : niliRcnţa („7 Noiem­ I/.I0 Uvertura tragică dc llrnbms ; PENTRU URMĂTOARELE numărul matricol 1000. prevăzută cu dormitoare, bu­ cooperatori.
brie**) ; SKRF.J) i Cele două orfeline 17.00 Memoria pămîntului cătărie, magazie pentru ali­
(,.Sfbe|ul“) t Călătorie Linia*Mcă („Pro­ ..Clliigiireni* — documentar rumănesc 2 ZILE In numai două zile, la După ce terenul a fost arat,
raitiofu-
gresul") t APOLDUL DK SUS : Tune­ nic ; 19.30 Curs de limba Spaniolu cifra de 1.000 s-au mai mente, magazie pentru mate­ s-a trecut la în.săminţare. Dar.
lul ; ALJlA IIILIA : Gnljjofs („23 Au­ 19.50 Noaple bună. copii : „Vulpoiul fi Vreme variabilă cu cer nnros Tem- riale şi un birou. începutul In loc de sămintâ de grîu, me­ La cooperativa agricolă din
gust") : Munlparnassc 19 : l.ady peratura In iigoară creţtere. adăugat 64. părea să fie promiţător. Ser­ Teiuş s-au realizat multe lu­
MacVbeth din Siberia („ Victoria") i zăpada" ; 20,00 Scări de operă ..Fedo- canizatorii au eonslalal că li se
TEIUS : Fantoma din Morriivillej Ape ra" de Giordano ; 21,30 Intîlnire cu viciul investiţii din cadrul în­ trimisese secară. Fiind sesizat, cruri frumoase. Se aştepta ca
lirr.prr.i ; ZLATNA : Evadare Io tă­ eroii lui Petre Ispiresru ; 22,15 Carnet treprinderii a luat măsuri pen­ inginerul cooperativei, Gheor- o astfel de apreciere sâ fie fă­
plastic : Evoluţia portretului în istoria
cere : l.cnin în Polunia ; GURAIIAR- tru a asigura un ritm cores­ ghe David, a rămas şi el sur­ cută şi la adresa unui adăpost
artelor plastice ; 20,00 Cepoiiţie de
ZA : Canaliile ; HAŢEG : Angelica d muzică moară. punzător lucrărilor. Dar, nu­ prins dc situaţie. Cele intîm- pentru păsări. Vâzlnd că s-a în­
recele ; PRAD ■ îndrăgostiţii din Ma- Ruletioe dc jtirî radinJutnalcF CADRUL „S A P TA M i POEZIEI" mai pentru o perioadă scurta plalc nu l-au deranjat prea ceput turnarea fundaţiei halei,
rnna ; II,IA : Denun(ăloruI. 9.00 ; 11,01) ; I? 15 ; 12,05 ; 15.00 ; de timp. După numai cîteva mult.. Secara a fost dusA la ma­ cooperatorii se bucurau la gln-
săptăminî, sloba organizare o gazie, iar griul a sosit în ziua dul că unitatea îşi va lărgi
muncii, lipsa unor materiale abia următoare după oro 9, sursele de reolizare a venituri­
şi preocuparea nesaţisfâcâtoa- timp în care semănătoarea a lor băneşti. Acum însă, cînd
DIRECŢIA COMERCIALA re in urmărirea modului cum stat în oimp nefolosilă sini construcţia trebuia sâ fie ter­
minată, există îndoieli Mulţi
Astfel de „surprize*'
organizata între 1 şi 7 decembrie 1967, decurg lucrările şi-au pus am­ dăunâloare si dovedesc exis­ nu ştiu ce să creadă, deoarece
prenta. Rezultatul ? Deşi tre­
REGIONALA buiau sâ fie terminate la 15 tenta unei mari doze de como­ construirea adăpostului s-a
LIBRAR ILE (lin Deva, Hunedoara. Alba lulia şi Petro­ octombrie ac., cabanele din ditate şl lipsA rle interes din abandonat. De ce ?
şani vă oferi un bogat sortiment de lucrări cu podii prin­ parchetele Canciu, Mâgureni. partea conducerii cooperaţi vei Tovarăşii din consiliul de
cu sediul în oraşul Deva, str. Dr. Petru Groza, tre care : Lunca Râchiţii şi blocurile de pentru soarta recoltei Consiliul conducere, inginera, medicul
Ia sectorul de exploatare Gră­ agricol raional Haţeg şi veterinar, ridică toţi din umăr
nr. 24 Balada Lun i — Horia Furtună dişte sînt încă în construcţie. uniunea cooperatistă ce au de cînd li se pune întrebarea. Zic
angajează de urgen(ă : Cabana de la Lunca Răchitii spu$ despre aceste inttmplări că au ouzit pe la raion că ei nu
păsări. Cine
„hazlii" ?
vor mal creşte
Poezii — Ion Piliat putea fl terminată, dar, după
— 2 tehnicieni I devize-proiectare ; executarea acoperişului, ţigla le-a „promis" acest lucru nu
poa>e nimeni sâ spună. Credem
— 1 tehnician I construcţii ; Ochiul cel i iare — Angela Croltoru a trebuit sâ fîc dată Jo9 pen­ Cînd vom în schimb că dâră ar trebui ca
tru că grinzile aşezate pc că­
— 1 revizor contabil principal ; întoarcerea poetului priori erau prea slabe. De ce tovarăşii respectivi sâ suporte
cheltuielile pentru materialele
— 2 merceologi principali. la uneltei ? sale — Cărnii Baftazar oare nu a fost sesizat acest lu­ mînca alune? consumate şi lucrările efectua­
cru înainte de aşezarea ţigle­
Informaţii suplimentare se pot obţine la ser­ lor? te s-ar apuca serios de treabă
Frumuseţile zilnice — Mlrcea Mfcu şi ar lua măsuri de dare în
viciile personal şi organizarea muncii din ca­ Serviciul de Investiţii de la In această toamnă este pre­ folosinţă a adăpostului. Este
văzut ca In cadrul cooperative­
drul D.C.R., telefon 1227. Poezii — B. Fundolanu I. F. Orâştîe cunoaşte situa­ lor agricole din raioanele Orăş­ în interesul unităţii şi al coo­
ţia de la cele 4 cabane, dar se
peratorilor sâ realizeze acest
Pasărea tăi; tă — Ileana Mălănclolu mulţumeşte cu atît. Pină cînd? tie şi Sebeş să se planteze 10 obiectiv, existînd posibilitatea
hectare cu aluni. Scopul este măririi simţitoare a surselor de
Soare scufu udat — Ion Sofia Manoleacu L. DEM ETER dublu : pe de o parte să se venituri ale unităţii.
Zeii neatenj I — A. I. Zăine9cu
ŞANTIERUL ENERGOCONSTRUCŢIA
Rocadă — Virgll Teodorescu
Poezii — Mariana Dumltrescu iarnă ?
0EVA-M1WTIA Inimă desenată — Radu Boureanu
Pentru cine n-a făcut acest lucru. 0.0 V L F. Hunedoara pune Io dispoziţie prin unităţi­
Elogiu simplităţii — Pavel Bellu le sale de desfacere din oraşele Hunedoara, Slmeria, Călan, Ghelar şl Te-
ANGAJEAZA IMEDIAT liuc sortimente bogate de legume şi fructe: cartofi, varză, ceapă, rădăeinoase
jH l
4 fochişti pentru încălzire centrală, autorizaţi. i'iii Iubirea Uib rilor — Georg Demetru Pan conserve de legume, murături, mere şl alte produse specifice sezonului de toam-
nă-iarnă.
Salarizarea se face conform H.C.M. 1306/1965. îtţjj j ■ ulii i i Povestea Io inel
I) 1 — Cicerone Teodorescu
Pentru nelocalnici sc acordă spor de şantier din Adresaţi-vă cu încredere unităţilor comerciale ale O.O.V.L.F. Hu­
prima zi de angajare. Uliii nedoara.