Page 2 - Drumul_socialismului_1967_12

Vineri t decembrie 196?
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

DE CE ÎN S A L Ă S-A Termene mereu

in schimb dc

experienţa amînate
LĂSAT T Â C E itE A ? Armarea metalică cu In planul de cercetare pe prafului, să fie demontată in

grinzi în consolă şi stilpi 1967 al Centrului de cercetări vederea lărgirii halei.
pentru minereuri Deva a fost Este surprinzător câ aceeaşi
hidraulici dc tip feromatic prevăzută tema î .Studiul cap­ direcţie generală D.G F.SN. a
— Rezultatele tn sectorul probleme în cadrul adunărilor ne-am fi putut înscrie în rîn- a fost mult extinsă la E.M. tării şl recuperării pentru va­ avizat simultan şi studiul de
zootehnic sînt aşa cum Je ştim generale, desfăşurarea învăţă­ dul unităţilor, cu rezultate buj Lupeni. La sectorul V, de lorificare a prafului de talc adaptare a liniei a V-a pentru
cu toţii, adică departe de con­ mântului de partid. In aseme­ ne din raion. pildă, ea se aplică în exclu­ din instalaţia de preparate captarea prafului şi proiectul
diţiile şi posibilităţile pe care nea împrejurări nu este de Intr-adevăr, nu o dală s-a Zlaşti”, beneficiar I M. Hune­ de amplificare a instalaţiei,
le avem. arăta tovarăşa [«'lori­ mirare că a existat o slabă dovedit că. fiind lucrat după sivitate, economisindu-so doara După o intîrziere de cî- care prevedea demontarea li­
ca Florea în cadrul adunării mobilizare a eforturilor co­ regulile agrotehnice înaintate, astfel timp şi importante teva luni a avizului de studiu niei a V-a şi construirea liniei
generale de dare de seamă şi operatorilor la îndeplinirea pâmîntul cooperatorilor din cantităţi de lemn. Din acest întocmit de centrul de cerce­ a Vl-a şi a VII-a. Evident câ In
alegeri ce a avut loc la co­ sarcinilor economice ce au re­ Lâpugiu poate da producţii cu sector au fost aleşi minerii tări, s-a trecut la executarea u- situaţia aceasta, se flmîna ter­
operativa agricolă din Lâpu- venit unităţii. mult superioare celor obţinute noi confecţii metalice care ur­ menul aplicării cercetării.
giu, raionul Ilia. Cooperatorii Este suficient să arătăm că în acest an. loan Candori, Francisc Kul- mau sâ fie montate la linia V Dar îneît s-a trecut degrabă
se feresc să lucreze Jn fermele la nici una din culturile de Nici potenţialul productiv al cear şi Grigore Pop şî tri­ de măcinare. Paralel cu stu­ la demontarea liniei a V-a şi
de animale deşi aici se cîştigâ cimp nu s-au realizat produc­ animalelor nu sc ridică la ni­ mişi pe timp de G zile la diul pentru captarea prafului la lărgirea halei, la intervenţia
de6tul de bine Eu acum în­ ţiile planificate, iar in zooteh­ velul cerinţelor, ceea ce scoa­ însă, s-a elaborat de către cercetătorului s-a stabilit ca
grijesc un număr de peste 50 nie. cu excepţia îndeplinirii e- te în evidenţă lipsa de preocu­ I. M. Motru (rog. Oltenia) IPROMIN şi un proiect pentru linia a V-a. la remontare, sâ
bovine, lucru pe care în con­ feclivului de bovine, nici un pare pentru aplicarea unei în­ pentru a le împărtăşi celor amplificarea instalaţiei de mă­ fie prevăzută şi cu amenajări­
diţii normale trebuie sâ-1 facă alt indicator nu este la nivelul grijiri, furajări şi selecţii co­ Simion Moţa este unul dintre cei mai pricepuţi strun­ de acolo, metodele de sus­ cinare cu Încă două linii, VI le necesare captării prafului.
■3-4 oameni Dar. 'pentru că prevederilor. respunzătoare Faţă de rezol­ gari de la Uzina R.M.R. Simeria. Piesele prelucrate de ci ţinere folosite de ei. şi VII. Prin proiect se prevede Un al treilea aviz însă, de
sîntem in adunare generală, aş Cauzele unor astfel de re­ varea unor astfel de probleme sînt de bună calitate. In fotografie, strungarul Simion Moţa ca linia V, la care urma sâ se dala aceasta hotârîtor, opreşte
dori să ştiu cine dintre co­ zultate sînt bine cunoscute. Nu trebuia să manifeste maximum prelucrează bandajul roţilor pentru locomotivă. facă adaptarea pentru captarea lucrările de amplificare şi sta­
muniştii aflaţi aici în sală vrea de răspundere şi exigenţă or­ Foto: I. TEREK bileşte refacerea celor distruse
să lucreze cu mine în acest ganizaţia de partid, fiecare cu ocazia trecerii la .amplifi­
sector. membru al său. care" (pereţi demolaţi, instala­
In sală s-a lăsat o tăcere de­ Revenind la întrebarea to­ ţie demontată, săpături pentru
plină. Inlrebarea a rămas fără Adunări de dări de varăşei Florica Florea, care a noi unele revendicări secţiilor fundaţii etc) In sfîrşit, linia a
răspuns. Nimeni nu s-a anga­ rămas fără răspuns în aduna­ ce concură la bunul mers al V-a se va remonta cu toate a-
jat să pună umărul la urnirea seamă şi alegeri rea generală a comuniştilor, Funcţionarea neîntre­ furnalelor. Deosebit de impor­ menajârile propuse prin studiu
lucrurilor din loc, la îmbună­ este lesne sâ-i aflăm cauza Pe tant in creşterea producţiei de de cercetare ! Oare nu va veni
tăţirea activităţii in sectorul In organizaţiile lingă faptul că nu s-au între­ fontă este sâ crească ponderea un alt aviz, care sâ întoarcă
zootehnic. Dacă avem in, vede­ prins prea multe acţiuni me­ aglomeratului autofondant ce totul de la capăt ?
re râ principalul criteriu de a­ de partid nite să asigure întărirea cali­ intră în încărcătura furnalelor, După felul în care conduce­
preciere a eficienţei activităţii tativă a organizaţiei, preocupa­ ruptă a furnalelor ia minim 90 la sută. Un sim­ rea întreprinderii a reacţionat
desfăşurate de comunişti îl rea pentru primirea în partid plu calcul ne arată că dacă la .transformările0 de pînă a­
constituie rezultatele economi­ a fost slabă. Din rîndul acti­ procentul dc fier în aglomerat cum se vede câ totul e posi­
ce înregistrate de cooperativa s-au însăminţat în totalitate vului de partid, al femeilor (TJrmarc din pag. 1) a peste 55.000 tone fontă, pen­ unui mers continuu, neîntre­ va creşte cu numai I la sută, bil.
agricolă este uşor să ne dăm suprafeţele stabilite, modul de sau tineretului, de la alegerile tru care am plătit oţelâriilor rupt al furnalelor va fi obiec­ se pot obţine zilnic cu circa
seama, privind problemele sub aplicare a lucrărilor de între­ anterioare şi pînă acum nu Mersul redus al furnalelor şi multe penalizări. De asemenea, tivul nr. 1 asupra căruia ne S5 tone fontă mai mult. Din
acest aspect, că au existat ţinere a lăsat de dorit In zo­ s-a primit nicj un membru în numărul mare de opriri acci­ nu s-a acţionat suficient de o­ vom concentra toate forţele şi aceste motive ni se pare câ EXPUNERI, EXPOZIŢIE
multe goluri în privinţa înde­ otehnie nici nu se poate po­ organizaţie. Rău este că de ac­ dentale se explică prin cali­ perativ în reducerea mersului puterea noastră de muncă. merită sâ se acorde maximum
plinirii sarcinilor ce au stat in meni de folosirea principiului tivitatea acestei organizaţii nu tatea slabă a reparaţiilor şi re­ încetinit al furnalelor şi în­ In acest scop sint preconi­ de importanţă îmbogăţirii a­ Pesle 300 elevi şl cadre di­
faţa organizaţiei de partid, a cointeresării materiale a îngri­ s-a interesat mai îndeaproape viziilor. Deşi gîtul furnalului lăturarea avariilor. zate a se aplica mai multe mă­ glomeratului. Dacă in ultima dactice ale grupului şcolar mi­
biroului său. jitorilor, iar permanentizarea nici biroul Comitetului raional nr. 8 a fost schimbat, totuşi Insist asupra acestor lipsuri suri. Schimbarea aparatului vreme rezistenţa cocsului s-a nier din Barza au audiat o in­
Multe neajunsuri puteau fi lor constituie încă un semn de de partid Ilia, care putea să pentru că după toate aparen­ îmbunătăţit, au fost perioade teresantă expunere susţinută
înlăturate dacă. aşa după cum întrebare. sesizeze mai din timp neajun­ funcţionarea lui nu s-a îmbu­ ţele există primejdia ca unc­ de încărcare la furnalul nr. 7 cind calitatea lui a lăsat mult de tovarăşul dr. Ing. Aron Po­
remarcau tovarăşii Roman Po- — Orice argumente am cău- surile existente aici şi să inter­ nătăţit. Dimpotrivă, în două ie din ele să se perpetueze şi ne va permite sâ ridicăm pre­ de dorit. pa. reclorul Institutului de
povîci. Olivia Toma, Ludovic !a pentru a justifica existenţa vină operativ in acordarea u­ rînduri furnalul s-a răcit ne- anul viitor Or, cunoaşterea şi siunea la 1-1,1 atmosfere la Pentru a capta toate Izvoa­ mine Petroşani. Expunerea s-a
Căta şi losif Dan. s-ar fi făcut acestor neajunsuri, ele nu sînt nui sprijin eficient. permis de mult. La neajunsu­ înlăturarea lor mi se pare că gîtul furnalului, asigurînd ast­ rele de metal într-un singur referit pe larg la dezvoltarea
mai mult pe linia întăririi ca­ valabile şi nu ne încălzesc cu Există condiţii ca prin întă­ rile existente în sectorul de reprezintă principala rezervă fel un mers uniform şi per­ şuvoi esle necesar să punem industriei extractive în ţara
litative şi numerice n organi­ nimic, spunea tovarăşul losif rirea numerică şi calitativă a întreţinere se adaugă nivelul internă dc creştere a produc­ manent. Tot la acest furnal, in accent pe valorificarea rezer­ noastră în ultimii 20 de ani.
zaţiei dc partid. S-au ţinut Semăn De-abia acum ne dăm organizaţiei de partid din ca­ scăzut al pregătirii profesio­ ţiei dc fontă. Lucru absolut trimestrul I al anului viitor velor interne de care am vor­ precum şi la unele lucrări de
lanţ însă deficienţele în ceea seama ce trebuia să facem pen­ drul C A P. Lăpugiu, aceasta nale a muncitorilor ce deser­ necesar dacă avem in vedere vor fi reparate puţurile de ar­ bit. Şi o vom face. Cu prile­ specialitate apărute în ultima
ce priveşte finalizarea acţiu­ tru ca planul de' venituri să nu să-şi exercite cu întreaga com­ vesc furnalul şi minimalizării faptul că în 1968 producţia dere a ti«ei caupere. Scontăm jul dezbaterii documentelor vreme referitoare la această
nilor înscrise în propriile pla­ fie realizat numai în propor­ petenţă rolul de conducător unor prescripţii tehnologice şi secţiei va creşte cu 35.000 to­ ca prin această măsură tem­ Plenarei CC al P C R. din oc­ ramură.
nuri de muncă, exercitarea cu ţie de 70-80 Ja sută, iar valoa­ politic şi coordonator al efor­ reguli elementare de lucru Cu peratura acrului insuflat să
competenţă a dreptului de con­ rea zilei-muncâ înjumătăţită. turilor cooperatorilor pentru fiecare abatere efectele nega­ ne fată de sarcinile acestui an. crească la !000-1050°C, lucru tombrie ac. colectivul secţiei Cu acelaşi prilej, în localul
trol asupra activităţii consi­ In cazul cînd organizaţia de consolidarea economico-oi ga- tive n-au întîrziat să se ara­ Dispunem de toate mijloacele pc deplin posibil fntrucit Ia noastre şi-a afirmat hotărîrea grupului şcolar a fost descin­
liului de conducere al coopera­ partid şi biroul ei ar fi acţio­ nizatoricâ a unităţii şi ridica­ te Regimul inconstant al zgu­ tehnice şi materiale necesare furnalul nr. 8 o asemenea pro­ fermă de a păşi cu dreptul în să o expoziţie tehnico-ştiinţi-
tivei agricole, alegerea şi dez­ nat cu mai multă hotârîre şi rea eficienţei întregii el acti­ rilor şi variaţiile mari de ba- ca nivelul stabilit sâ fie atins blemă a fost rezolvată in bune anul care vine. Adică de a ficâ minieră, care, prin Inter­
baterea celor mai imporlante pricepere in momentele grele vităţi. zicitate au dus Ia declasarea şi chiar depăşit. Cînd fac a- condiţiuni. înfăptuirea acestei pune toate forţele şi capaci- mediul unor planşe, schiţe, re­
ceaslă afirmaţie mă bizui pe măsuri va avea ca efect ime­ latea în scopul creşterii pro­ produceri, reflectă un mare nu­
următorul calcul; dacă vom diat micşorarea consumului ducţiei de fontă. Răspundem măr de elemente ale tehnicii
reduce cu numai 3 la sută o­ specific de cocs. Deoarece a­ pe această cale oţelarilor şi le noi existente în minerit.
pririle accidentale vom putea cest combustibil are o mare promitem că furnaliştii se vor n ic o la e n u n u r
obţine, cu actuolele capacităţi, pondere in balanţa de materii achita cu cinste de sarcinile elev în anul al III-lea \?
Cărţi pentru mai mult cu 20.000 tono fon­ prime şi materiale, s-a hotărît încredinţate. Şcoala dc maiştri Brad
tă. Micşorarea duratei de mers
ca Ia fabricarea fiecărei tone
încetinit al furnalelor cu 2 la
sută, Înseamnă ^creşterea pro­ de fontă sâ so consume 80-85
mc gaz metan, fapt ce va îm­
ducţiei cu încă 5.000 tone fon­ bunătăţi considerabil mersul
tă, Se pot face şi alte calcule, uniform al furnalelor.
care să ilustreze marea rezer­ Aşa după cum oţelarii au
siderurgişti stă la îndemînâ. Asigurarea formulat pretenţii Juste la a­
vă de timp productiv ce ne
dresa noastră, pretindem şl
Sub semnăturile Jui C. Do-
brescu, P. Perussi şi L. A-
mancei, în Editura Tehnică a in finisare un nou proiect
apărut „Folosirea oxigenului
în siderurgie*. Cartea pre­
zintă bazele practicii de fo­ De la filiala Institutului cipale de conexiuni din C.S.
losire a oxigenului în side­ de proiectări de uzine şi in­ Hunedoara, necesară con­
rurgie care, in etapa actuală, stalaţii metalurgice din Hu­ struirii noii oţelării electri­
nedoara, am aflat că in pre­ ce a combinatului. Proiec­
ia o amploare din ce în ce zent se află in stadiu de fi­ tul în ansamblul său şi de-
mai mare. Sînt prezentate nisare un nou proiect. taliilo aferente sint execu­
problemele de bază legate de Esto vorba de extinderea tate cu maximum dc preci­
De curînd, întreprinderile forestiere din regiunea noastră au fost înzestrate cu noi
utilizarea oxigenului la ela­ tipuri de mecanisme de mare productivitate. Printre acestea se numără şi încărcătorul şi modernizarea stat iei prin­ zie şi rigurozitate tehnică.
borarea oţelului în cuptoa­ I.F.R.ON. 200 de construcţie românească. Cu ajutorul acestui utilaj se pot încărca zil­
rele Martin, în cuptoarele e- nic circa 200 m.c. material lemnos.
lectrice cu ara şl în conver-
tlzoare. Se expun metodele
tehnologice, instalaţiile de poartă pansamentul pe frun­ Cind auzi, sufletul Iul Va­
bază, modul de introducere Ostracizarea sentimentelor te. De fapt, prin capul lut sile se răsuci, zbătindu-se ca
a oxigenului, unele particu­ Vasile treceau fel de fel de o pasăre rănită, apoi simţi
ginduri, de explicaţii. fre­
larităţi legate de folosirea o- care i se părea insă foarte bi­ cum în el se prăbuşeşte ceva
iminent. La sftrşlt, luară o
xîgenuluî şl caracteristicile zar. Pînă la sfîrşitul orei, Iul hotărire, singura hotărlre
(Urmare din pag. 1) la şcoală. N-avea cum să se Era de fapt o minciună tot
materiilor prime utilizate. i justifice tn faţa colegilor. ce spunea. Nu minţlse nicio­ Vasile i se păru un veac iar considerată de el ca bună: să
Lucrarea analizează particu­ Ca-n fiecare dimineaţă, Va- dată. Acum a fost insă îm­ prima pauză fusese parcă cea se ocolească, să nu se mal
larităţile teoretice şi praoti- — „Vai, Florina să facă sile o aştepta cu emoţie pinsă spre minciună de pro- mal scurtă din viaţa lui. uite unul la celălalt.
una ca asia ? Să umble cu pria-i mamă. Cc era să fa­ Florina reuşi să-i sptfâ dis­ In după-amiaza aceea, Va­
oe dîn care rezultă avantaje­ Florina nu venise Insă la
scrisori dc la băieţi?* Foc de că ? Avea şl ea mludria ei cret doar atit : „după ultima sile n-a mai mers acasă. A
le la folosirea aerului îmbo­ supărată, mama Florinei se şcoală. „Ce s-o fi intimplat ? şi personalitatea ei. Să spună oră, mă aştepţi in parc, la hoinărit încoace şl încolo, a­
găţit în oxigen în cazul sec­ repezi in camera de-alături Să fie bolnavă ?“ — se gin- că a fost bătută ? $i pentru statuie. Am să-ţi spun ade- poi a căutat undeva, mal la
dca Vacile. „Dacă nu vine,
ţiilor de furnale. Sînt pre­ Florina isi făcea lecţiile in am să-mi notez cu atenţie ce ? Nu ! Era prea jignitor vărul“. marginea oraşului — acolo
zentate. de asemenea, scopul linişte. Fără să scoată măcar toate explicaţiile şi-am să i pentru ca. ...Cursurile din ziua aceea unde să nu-l vadă profesorii
un cuvînt, o luă la palme . .Clopoţelul anunţa înce­ au fost un chin pentru Va­ —, o crişmă. S-a înfundat
utilizării aerului îmbogăţit Numai după ce se stimpără, le dau mîine“. Cu o sirguin- perea primei ore de curs ; sile J^a sfîrşitul ultimei ore intr-un colţ şl a cerut de
in oxigen, principalele mo­ dădu drumul citorva vorbe ţă sporită, oră de oră Vasile ora de matematică Vasile ieşi primul din clasă. Spuse­ două ori cite 50 de grame de {
îşi notă toate explicaţiile. A
duri de utilizare, primele în­ jignitoare. Apoi, continuă din doua zi, cind Florina opărit nu putea fi atent deloc II se colegilor că se grăbeşte ţuică.
cercări industriale, modifi­ nou bătaia cu un liniar ce în pragul clasei, toţi colegii, frăminta păţania Florinei spre casă, (minciună). Cum Cind a ajuns acasă, a înce­
cările proceselor în furnale, era la indemtnă : .Na, băiefi in frunte cu Vasile, sc strân­ Profesorul se opri din expli­ ieşi, o luă la fugă, spre parc put să mintă. Mirosul dc
Se aşeză pe o bancă in spa­
particularităţile tehnologioe Iţi trebuie !* seseră in jurul ei. Avea în- caţii. tele statuii şi aştepta După ţuică Insă l-a trădat. Tatăl
şl constructive, precum şl re- ; Cu lacrimi în ochi. Florina tr-un colţ al frunţii un pan­ — De ce nu eşti atent, M. citeva minute sosi şl Florina. l-a luat la bătaie, dar el n-a
sament, iar înspre o ureche
zulţaţele practice. ! o imploră să n-o mai bală, sc vedeau vinătăi. Vasile ? Ochii li se pironiră unii in spus nimic.
Tn final, cartea redă pro- , promiţindu-i că n-o să mai — „Ce s-a intimplat? Ce ai — Sint bolnav, mă doare alţii, fiecare căutind parcă să ...Zilele s-au scurs una du­
blemele legate de alimenta­ scrie in viaţa ei nici unui bă­ păţit ?“ — întrebau cu toţii. Îngrozitor capul, tovarăşe citească In străfundul lor a- pă alta. In catalog au înce­ întreprinderea raională de industrie locală Brad. Pro­
rea cu oxigen şi reţelele de ' iat In urma bătăii. Florina Florina a încercat să moti­ profesor. devăruri ascunse. Apoi, Flo­ put să apară şi de o parte şi ductivitatea lucrătorilor din atelierul de lustruit mobilă a
distribuţie a oxigenului in I rămăsese cu o leziune in veze intr-un fel propriu. Se Era a doua minciună Pri­ rina puse capul in pămxnt de alta note rele... Pentru fost mult sporită prin introducerea a cinci maşini de lus­
truit.
cadrul unităţilor siderurgice. frunte şi cu vinătăi pe faţă. reţinea să nu plingă şi, strin- ma o comisese Florina cind şl, printre lacrimi, începu toţi colegii se ridică un mare In fotografic : muncitoarea Elena Stana lucrînd cu una
A doua zi n-a putut merge gînd din pumni, povestea le povestise colegilor de ce mărturisirea... semn de întrebare.
Lucrarea Laminarea pro- din aceste maşini. Foto : V. ONOIU
flîelor, de A. Crafti şi T. -1
Drâgan, tratează procesele
la Roşia de Secaş au început
tehnologice de laminare a di­ (Urmare din pag. 1) cu bune rezultate activitatea. gestante fiindcă nu ştim sâ fi decovll la Ieşirea din grajd bolilor. Aşa se face că la bri­ vesc unilateral problema zo­ otehnic. Rolul medicului vete­
fost controlate în vara aceasta
feritelor proflle, începînd cu Continuînd ancheta noastră Dc fapt, reproducţia se poate este străjuită de munţii de gu­ gada Ciopeia există animale otehniei, se mulţumesc sâ se rinar este de a participa în
noi netransportat de mai bine
intereseze numai de starea să­
pregătirea materiei prime jj trebuie sâ cunoască sectorul pe o arie mai largă am des­ vedea şi după numărul fâtări- de un an de zile, iar în grajd, bolnave încă din primăvară. nătăţii animalelor şi neglijea­ mod practic şi constructiv la
realizarea principalilor indica­
(lingouri, semifabricate), în- II zootehnic sub toate aspectele. prins o serie de aspecte atît lor şi după producţia de lap­ din lipsa unor geamuri, domi­ Nimeni nu le-a aplicat un tra­ ză complet aspectul zootehnic.
Cu cit se preocupă mai mult pozitive cit şi negative. te De la 72 de vaci mulgem tori de plan din zootehnie, de
câlzlrea metalului pentru la­ de problema furajării, îngriji­ Despre medicul Marin Do- nă un curent insuportabil. tament adecvat. Un asemenea exemplu ni-1 o- a prevenj şi combate mortali­
minare şl terminînd cu li­ rii şi selecţiei, cu alit va avea garu de )a circumscripţia ve­ ferâ medicul Simion Câtâban, tatea şi sterilitatea, pornind de
vrarea produselor finite. Ca­ mai puţin de lucru pe linia terinară Turdaş, n-am auzit de la circumscripţia veterina­ la îngrijirea şi hrănirea ani­
ră Peştişul Mare. In sectorul
combaterii bolilor. Medicul ve­ malelor pînă la măsurile pre­
pitole speciale se acordă terinar mai trebuie sâ fie şi decît cuvinte de laudă Poate său de activitate, ca urmare a ventive de înlăturare a bolii.
fi găsit mereu in mijlocul co­
schemelor de Jaminare posi­ economist, să-şi organizeze de operatorilor, împletind în mod M ic u l veterinar $i efici­ unor măsuri necorespunzâtoa- Intre aspectul zootehnic şî cel
bile şi oalibrâril. Sînt prezen­ aşa natură activitatea în sec­ armonios activitatea sanitar- re dc îngrijire şi furajare, nu­ sanitar-veterînar există o in­
mărul de mortalităţi este foar­
disolubilă legătură De aceea
tate şl utilajele caracteris­ tor, îneît sâ facă din zootehnie veterinarâ cu asistenţa zooteh­ te ridicat. La Peştişul Mic, au medicul veterinar este chemat
o ramură rentabilă.
tice. nică. El este promotorul nou­ murit G5 de capete ovine din să-şi desfăşoare activitatea
Pentru el producţia trebuie lui în producţie obţinînd re­ efectivul rulat, de 254.
sâ fie mediul de afirmare, de zultate deosebite: cel mai mic enta sectorului zootehnic Nesatisfăcătoare este munca multilateral, sâ ţină cadenţa
dovedire a cunoştinţelor acu­ număr de mortalităţi din raion, şi pe tărîmul sanitar-veterînar. cu evoluţia ştiinţei şi tehnicii
mulate de-a lungul anilor de procentul de natalitate la bo­ La Peştişul Mare bî-ntuie o înaintate, să dea dovadă de
studii Avem în regiunea noas­ vine de peste 93 Ia sută şi boală între viţeii tineri care a iniţiativă şl hotârîre în valo­
tră mulţi medici veterinari ca­ realizarea integrală a efective­ secerat maj mult de 14 capete, rificarea rezervelor care exis­
re prin munca asiduă de zi <• lor medii la toate categoriile fără sâ se întreprindă însă ce­ tă în fiecare unitate. In munca
zi, prin seriozitatea şi modes­ de animale, sînt doar citeva zilnic 20-30 Iitrj lapte — mar­ Lipsa de preocupare se ma­ Urmările muncii defectuoase sa el trebuie ajutat de către
tia ce-i caracterizează au ştiut fapte care îi evidenţiază acti­ fă. nifestă şi în aceea că grosie­ în această cooperativă se re­ va mai hotărît pentru comba­ consiliul de conducere al co­
terea ei.
să-şi cîştige încrederea oame­ vitatea. , Tovarăşul Solomon Ştefă- rele sînt administrate întregi, flectă şi în rezultatele obţinu­ operativei, care sâ dovedească
nilor cu care lucrează, sâ facă Redăm şi unele aspecte ne­ nesc, şef de fermă, ne-a rela­ in hrana animalelor. în timp te. La nîcj o categorie de ani­ Cu prilejul anchetei organi­ mai multă preocupare şi inte­
din sectorul zootehnic o sursă gative privind munca unor tat : „Mi-e necaz că nu nj s-au ce maşina de tocat este îm­ male, în afară de ovine, nu s-au zate a reieşit câ activitatea în res în traducerea în viaţă a
inepuizabilă de venituri. In a- medici veterinari, care din di­ întocmit raţii furajere pentru prumutată fermei de stat Sîn- realizat efectivele planificate, cadru) sectorului zootehnic, recomandărilor şi îndrumărilor
ceastâ direcţie aş vrea sâ dau ferite motive se dezjc de ma­ animale şi că nu s-a fixat un tâmâna Orlea. Deşi există ţă­ iar din veniturile anuale de grija de a rezolva cu compe­ primite. Se cere de asemenea,
doar citeva exemple. Medii ii rea răspundere pe care o au program de grajd". rile, nu pot fi administrate a­ 307.137 lei nu s-au realizat de­ tenţă orice problemă de spe­ ma| mult sprijin şl îndruma­
Cornel Anca de la circum­ în producţie. Pe lingă cele relatate am nimalelor din lipsa unor iesle cît 205.000 lei. fn schimb, nu­ cialitate ii caracterizează pe re şi din partea consiliilor a­
scripţia veterinară Orâştie, 11 io — Pe doctorul nostru, tova­ mai semnalat o serie de defi­ sau vase corespunzătoare Din mărul de mortalităţi înregis­ majoritatea medicilor veteri­ gricole regional şi raionale, de
Antonescu de Ia circumscrip­ răşul Vasile Cişmaş — ne-au cienţe existente aici, ca şi în relatările îngrijitorilor am n- trat anul acesta se ridică la 40 nari. Dar în contrast cu aceş­ a urmări şi controla activita­
ţia veterinară Sebeş, Romulus spus cîţiva cooperatori din celelalte brigăzi dc Ia coopera­ flat că nimeni din consiliile de bovine, 63 ovine, iar la porcine tia mai există încă specialişti tea dusă in fiecare cooperati­
Groza din circumscripţia Strei Ciopeia. raionul Haţeg — nu tiva agricolă Sîntâmăria Oi- conducere nu participă dimi­ procentul este de 50 la sulă care uită că principala lor mi­ vă agricolă. în aşa fel ca zo­
Sîngeorgiu şi alţii. l-am văzut de circa 3 sâptâ- lea Furajele nu au fost cîntâ- neaţa şi seara Ja programul de siune este de a fi prezenţi a­ otehnia să devină o ramură
Demn de menţionat este şi mini Vine doar tehnicianul ve­ rile şi nu au fost predate la grajd. din totalul efectivului. colo unde se hotărăşte soarta puternică, aducătoare de mari
felul cum unii dintre tinerii terinar la două zile să facă in- brigadierii zootehnici, numai Pe lingă asistenţa zootehni­ Ancheta ne-a dezvăluit şi alt producţiei, uită câ pe Jîngâ me­ venituri. îndrumată şi condusă
absolvenţi ca : Traian Coslescu sămînţâri artificiale. Nu cu­ aşa se explică lipsa lor de pa­ că slabă nu se iau nici măsu­ stil neeorespunzător de mun­ dicina veterinară proprlu-zisă cu competenţă de către spe­
de la Pian. Kaumcr Dietei de noaştem însă cîte vaci sînt ză şi gospodărire. Linia de rile necesare pentru tratarea că. Unii medici veterinari pri- ei trebuie să mai ducă o mun­ cialişti cu înaltă calificare pro­
că susţinută şi sub aspect zo­
fesională.