Page 6 - Drumul_socialismului_1967_12

i

Sîmbăto 2 decem brie 1967
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

1 A V lN T S P R E

BUNĂSTARE

Monografii Azi, toată lumea învaţă

în ascensiune derurgic din Hunedoara. La portului minereului, de intro­ deosebită învâţâmîntului, Exis­
nedoara se acordă o atenţie
Ne aflăm la Combinatul si­
abatajelor
ducerea susţinerii
furnale, oţelârii sau laminoare, prin toreretare, vom întîlni fel tă în prezent o diversitate de
...Hunedoara înseamnă foc lăzi noile construcţii ale Hune­ aproape lotul este mecanizat şi şi fel de mecanisme ce vin în şcoli, începînd cu grădiniţele
continuu, macarale şi schele doarei impresionează prin automat zat. O apăsare pe bu­ sprijinul muncii omului. Ace­ şi pină la cele mai înalte for­
dar şi oraş modern, puternic grandoarea şi noua linie arhi­ ton şi agregatul dă ascultare. leaşi aspecte le vom vedea şi me. Aproape un sfert dtn
ancorat în realitatea zilelor tectonică în care se îmbină Unii dintre cei aflaţi în fata in uzinele metalurgice, în fa­ populaţia regiunii este cuprin­
noastre. La para focului ne­ modernul cu supleţea, eleganţa să în învâţâmîntul organizat
stins se plămădeşte otelul pre­ cu îndrăzneala. meselor de comandă ţintesc bricile industriei uşoare, peste de stat. Vom aminti că numai
zentului şi viitorului, pe seme- Noul spital. înzestrat cu a­ mai departe. Au perfectă drep­ lot. In centrul acestor minuni in şcolile generale învaţă pes­
Ua nervilor de oţel ai schele­ paratură modernă, în totalita­ tate. Si Uem în era simplifi­ ale tehnicii se află omul, ce! te 87.000 elevi, de instruirea
lor se încheagă bucuria confor­ te automatizată, constituie o cării la maximum a operaţii­ care cu priceperea lui con­ cărora se ocupă aproape 4.000
tului şi a traiului fericit de mîndrie legitimă a fiecărui hu- de cadre didactice. In ţara
casă nouă. nedorean. lor din procesul de producţie. tribuie la ridicarea patriei pe noastră a fost de mult legife­
Privită in toată măreţia ei, Strlns între chingi de beton Hunedo enii au în faţă exem­ cele mai înalte culmi. Dar, rată gratuitatea învâţâmîntu-
imaginea de astăzi a Hune­ şi oţel, firul bătrinei Cerne a ple co icrele: maşinile de pentru a rezolva aşa cum se lui. In plus, elevii primesc ma­
doarei are putere de simbol, fost zăgăzuit înainte de intra­ calcul electronice. cuvine multiplele probleme pe nuale gratuit. Pentru a crea
înălţimea ameţitoare a plâmi- rea în oraş, apele ei formînd condiţiile necesare însuşirii cu­
nilor prin care respiră sacadat lacul de la Cinciş, locul de în- Dacă vom face o vizită în care le are în fală, el învatâ, noştinţelor predate, a fost
cuptoarele şi furnalele, se în­ tîlnire al hunedorenilor pe sectoarele extractive ale re­ se pregăteşte în permanentă. creată o puternică bază mate­
trece cu robusteţea de zece ca­ timp de vară. O realizare a că­ giunii, ie vom da seama de Prin grija partidului şi sta­ rială. Alte zeci de mii de tineri
turi a blocurilor pline de lu­ rei înfăptuire hunedorenii mai mecanizarea încărcării şi trans­ tului nostru, în regiunea Hu- învaţă în şcoli profesionale,
mină, orînduite în şiraguri din virstnîci nu şl-o puteau ima­ şcoli de maiştri, şcoli tehni­
Dealul Chizîdului spre partea gina. ce etc.
de răsărit a noului oraş. Pentru întregirea tabloului De fapt, toată lumea învaţă.
In vertiginoasa ascensiune a Hunedoarei socialiste, in care In întreprinderi şi uzine sînt
monografiei citadelei de otel, viaţa pulsează cu intensitate organizate cursuri de califica­
la loc de cinste stă scris nu­ cresoîndă, trebuie amintite u- re a muncitorilor ; alţii îşi în­
mărul sutelor de blocuri con­ nitâţile comerciale şi de de­ suşesc mai multe meserii înru­
struite şi al zecilor de mii de servire, casa de cultură, clu­ dite, in raport cu contribuţia
familii mutate în apartamente­ burile, bibliotecile, cinemato­ ce trebuie să şi-o aducă in pro­
le oraşului întinerit. Copiii noii grafele, cantinele, parcurile. cesul de producţie. La Fabrica
Hunedoare învaţă tainele ştiin­ Toate dau oraşului tinereţe şi
Veniturile totale ale populaţiei din regiunea Hunedoara au crescut în anul 1967, fată chimică din Orâştîe, de pildă,
de anul 1960, cu 65,1 la sută, ţei în şcoli şi licee de o seamă vioiciune, trasează coordona­ mecanicii de întreţinere în­
cu ei, sub grija şi îndrumarea tele vieţii noi.
Anii din urmă au făcut din
atentă a cadrelor de învăţă­ vechiul oraş provincial un pu­ vaţă şi meseria de operator pe
maşinile de injecţie ale sec­
tori şi profesori. Semnificativ
Creşterea nivelului de trai, este faptul câ numărul elevilor ternic centru economic şi in­ R eţeaua comercială din oraşe şi sate şi-au construit ţiei de mase plastice. Chiar şi
regiune a cunoscut o
peste 31.000 case.
renume a
dustrial al cărui
Hunedoarei de astăzi întrece
de citeva ori pe ce! al popu­ străbătut ţâri şi mări, ducînd dezvoltare considerabilă. Da­ inginerii şi tehnicienii nu se
laţiei oraşului de dinainte de vestea mărcilor de oţel fabri­ torită construcţiilor de noi T ransportul călătorilor mulţumesc cu ce au învăţat
spaţii, înzestrării acestora cu
război. cate aici şi a iscusiţilor lui agregate şi mobilier, califică­ este asigurat în prezent pe băncile şcolilor sau în acti­
importantă realizare noscut doar prin Caslelul „Cor- făurari. are rii de noi cadre şi aprovizio­ de 349 autobuze Aparţinind forme ei îşi însuşesc tot ce e
Dacă oraşul vechi era cu­
vitatea practică. Prin diferite
Astăzi Hunedoara îşi
pe o
D.R.T.A.,
dc
reţea
nării cu un bogat sortiment
vinu)*', monumentală operă a
definită şi conturată în fiinţa
trecutului nostru istoric, as- personalitatea ei foarte bine de produse alimentare şi ne- 1605 km Numai în anul 1967 nou in ştiinţa şi tehnica mon­
vie a ţârii. Asemănarea ei cu alimenlare, volumul desface­ au fost transportaţi aproape dială şi se preocupă să aplice
o pompă uriaşă care împinge rilor va depăşi în anul 19G7 24 000.000 de călători în practică cele acumulate.
a societăfii noastre cu o forţă nebânuită miile de cifra de trei miliarde lei. G rija pentru apărarea Astăzi nu pot fi întîlniţi oa­
tone de metal pe toate arte­
COMORI rele şantierelor şi uzinelor con­ Creşterea se poate calcula muncii sănătăţii oamenilor meni care să nu înţeleagă în
se manifestă
prin
amintind că în anul 1955 s-au
mod conştient necesitatea He
structoare de maşini este cit
(Urmare din pag. 1) gic Hunedoara, centrul minier Brad, în oraşul se poate de fericită. Aproape desfăcut mărfuri către popu­ acordarea, an de an. a unor a învăţa. In regiunea noastră
Deva şi altele). este şi clipa cînd de sub caja laţie in valoare de 1 221.056.000 fonduri sporite. De sănătatea funcţionează universităţi popu­
Statul nostru manifestă o grijă permanentă celui mai mare laminor din lei
Extinderea reţelei comerciale a avut loc mai şi faţă dc îmbunătăţirea condiţiilor dc odihnă STRĂBUNE ţară — blumingul 1.300 — vor cetăţenilor se ocupă 836 me­ lare, şcoli de muzică şi arte
ales pe seama creării de spaţii comerciale şi tratament ale oamenilor muncii In acest ieşi primele cantităţi de lami­ dici şi 2397 cadre sanitare plastice, se organizează cicluri
corespunzătoare Ia parterul noiior blocuri de scop statul şi organizaţiile obşteşti prevăd a- Născut pe plaiul Miori­ nate. Î mbunătăţirea perma­ medii şi Auxiliare. de conferinţe, şedinţe de comu­
nentă a condiţiilor de
locuinţe, precum şi prin construirea de spaţii nua! în bugetul lor importante sume pentru ţei, românul a ştiut să cu­ ...Monografii în ascensiune.
separato — eomplexo comerciale, care permit trimiterea oamenilor muncii la odihnă şi tra­ leagă în priviri şi în De o parte cea a uriaşului com­ trai ale oamenilor muncii — P reocuparea pentru elec­ nicări ştiinţifice şi multe altele.
desfacerea unui volum sporit dc mărfuri în tament. In anul 1966 au fost trimişi la odihnă suflet toată frumuseţea binat a cărui inimă de foc rod al politicii partidului — trificarea satelor a fost Deschiderea gustului de a
condiţii corespunzătoare. şi tratament in diferite staţiuni din ţară un locurilor şi-a anotimpurilor. arde cu intensitate sporită, din­ sc reflectă şi prin aceea că intimpinată cu multă bucurie cuceri noi taine ale .ştiinţei şi
O atenţie deosebită s-a acordat şi creării număr dc peste 24 mii persoane. In aceeaşi A luat frunza şi a imitat colo cea a oraşului nou, a vie­ cetăţenii din regiunea noas­ de locuitorii din mediul rural. culturii, crearea celor mai bu­
unei reţele comerciale corespunzătoare in lo­ perioadă şi^au petrecut concediul de odihnă cu ea ciripitul rîndunicii, ţii in toată plinătatea şi înflo­ tră îşi construiesc locuinţe Ca urmare, astăzi numărul ne condiţii de Instruire, este
calităţile rurale ale regiunii. In prezent, coo­ la staţiunile din regiunea noastră, un număr cu fluierul şi-a ingînat ja­ rirea ei. Se completează şi se proprietate personală. O cifră gospodăriilor electrificate din una din marile realizări ale
peraţia de consum din regiune îşi desfăşoară dc 4.259 persoane, iar in anul 19G7 un număr lea şi durerea, în scoarţa întrepătrund reciproc, dind este semnificativă: In perioa­
activitatea comercială în peste 900 unităţi. de peste 5.800 persoane. ulmului a încrustat basmele vieţii valenţe şi sensuri noi. da 1951-19G6 cetăţenii de Ia rogiune, întrece cifra de regimului democrat-popular.
Un factor important ce stă la baza ridicării In taberele şi coloniile din regiune şi-au copilăriei, pietrei i-a dat GH. I. NEGREA 66.000 V ALBU
nivelului dc viaţă al populaţiei satelor, îl con­ petrecut vacanţa în anul 1967 peste 12 mii glas, fâcîndu-i chip după
stituie şi extinderea olectrificărit rurale. In şcolari. chipul lui.
anii regimului nostru, acţiunea dc electrifi- O dată cu dezvoltarea oraşelor, au fost ne­ Coborîti parcă din legen­
raro s-a desfăşurat intr-un ritm fără prece­ cesare măsuri pentru îmbunătăţirea transpor­ dă, rapsozii noştri populari
dent în istoria ţârii, smutgînd din bezna întu­ tului în comun, in care scop a fost mărit par­ au transmis din tatâ-n fiu
nericului un număr tot mai insemnnt de sate. cul dc autobuze al unităţilor dc gospodărie toate aceste frumuseţi. Da­
Pînă la sfîrşitul acestui an, in regiunea Hu­ orăşenească, dc Ia numai 3 in anul 1950, la tinile şi obiceiurile, cinte-
nedoara vor fi electrificate peste 500 sate, 210 în anul 19G7. cele şi jocurile le-au adus
adică 60 la sută din numărul total Al sulelor O preocupare importantă a conducerii de peste veacuri, pâstrîndu-le
nealteratâ frumuseţea.
regiunii. Numărul gospodăriilor olectrificate partid şi dc stat — care îşi găseşte o vie oglin­ Azi, cînd cîntecul şi jo­
este de peste 66.000. adică 72,5 la sută din nu­ dire şi în realizările obţinute în regiunea Hu­
mărul total ol gospodăriilor din satele elec­ nedoara — a conslituit-o ridicarea nivelului cul e la el acasă, cînd doi­
na nu mai izvorăşte din la­
trificate. cultural a] populaţiei de la oraşe şi sate. As­ crimi, iar tulnicul duce ves­
O dată cu electrificarea satelor au pătruns tăzi, chiar şi în cele mai îndepărtate locali­ tea bucuriei din munte-n
în mediul rural radioul, televizorul, cinema­ tăţi ale regiunii există biblioteci, cămine cul­ munte, arta a irumpt năval­
tograful, maşina dc spălat rufe şi alte mij­ turale, cinematografe, sînt asigurate condiţiile nic, dezvăluind talente ne-
loace care contribuie la ridicarea nivelului dc necesare desfăşurării procesului dc învăţă- bânuite. In cîte cămine cul­
viaţă al populaţiei satelor noastre. mînt pentru toţi copiii de virslă şcolară. turale, în cîte cluburi şi ca­
In prezent işi desfăşoară activitatea în re­
In anii regimului dcmocral-popular s-au giunea noastră 259 grădiniţe, aproape 700 de se de cultură nu intîlneştl
produs importante schimbări in raportul din­ şcoli generale, 23 dc licee, 7 licee de specia­ astăzi diplome cu menţiu­
tre populaţia urbană şi cea rurală. Punerea litate ctc nea : Premiat Ia faza pe
în funcţiune a unui număr însemnat dc obiec­ raion sau regiune, laureat
tive industriale a dus la deplasarea popu­ Paralel cu şcolile de cultură generală, s-a la faza pe tară. Se încheie,
laţiei în mediul urban şi în special in cen­ extins .şi reţeaua unităţilor pentru învăţămîn- in curînd. al VlII-lea con­
tul profesional şi tehnic, unde îşi desfăşoară
trele muncitoreşti Dezvoltarea industriei şi activitatea în acest an şcolar 18 unităţi şco­ curs artistic republican, ca­
aşezărilor urbane a necesitat construirea unui re a antrenat aproape 20.000
mare număr de locuinţe. Ca urmare a inves­ lare, cuprinzînd 8.420 elevi şi G47 cadre di­ de artişti amatori din regiu­
tiţiilor alocate, în perioada 1951—19G6. s-au dactice. ne. uniţi în peste 1.100 de
construit din fondurile statului in oraşe şi Pentru pregătirea cadrelor cu studii supe­ formaţii. N-a fost concurs
centre muncitoreşti din regiune peste un mi­ rioare, necesare industriei, în cadrul celor din cele opt de Ia care ar­
lion dc m p. supralaţă locuibilă, respectiv două facultăţi ale Institutului de mine din Pe­ tiştii amatori hunedoreni să
35.606 apartamente. troşani, învaţă în prezent 1.122 studenţi, vii­ nu aducă o diplomă. un
In aceeaşi perioadă, prin grija statului s-au tori ingineri mineri şi elcctrotchnicieni. premiu, un titlu. S-au în­
pus la dispoziţia oamenilor muncii impor­ Noul avint a] industriei, agriculturii, trans­ cheiat patru bienale de artă
tante cantităţi dc materiale de construcţii din porturilor, creşterea productivităţii muncii, populară şi n-a fost una de
care populAţia de la sale şi oraşe a construit dotarea cu mijloace tehnice moderne vor duce Ia care rapsozii noştri să
la sporirea venitului naţional, a producţiei si
peste 31.000 de casc cu o suprafaţă locuibilă nu aducă o diplomă, un
de 1.107.348 m.p. consumului pe cap de locuitor la principalele premiu, un titlu.
produse, asigurînd satisfacerea intr-o măsură
Cîntecul, jocul, frumuse­
Dc asemenea, pină la finele anului 1967 sc tot mai mare a cerinţelor materiale şi cultu­ ţea spirituală păstrată din
vor da in folosinţă din fondurile statului un rale ale oamenilor muncii. strămoşi se îmbogăţeşte, Ca urmare a investiţiilor
număr dc peste 3000 apartamente, cu o supra­ Sarcinile trasate de Plenara C.C. al P.C.R. primind rzî străluciri oare alocate, în perioada 1951—
1967 s-au construit din fon­
faţă locuibilă dc 112.042 m.p din 5—G octombrie 19G7, deschid noi perspec­ vor duce mereu fala como­ durile stalului în oraşele şi COORDONATE RURALE
Cea mai mare parte a locuinţelor construite tive pentru intensificarea ritmului de dezvol­ rilor folclorice ale acestor centrele muncitoreşti ale
din fondurile dc stat au fost amplasate în tare a economiei naţionale, In scopul ridi­ meleaguri. regiunii Hunedoara peste
oraşele şi centrele industriale din regiune (ba­ cării continue a nivelului de trai material L. LAKA 38.600 apartamente.
zinul carbonifer Valea Jiului, centrul siderur­ şi cultural al oamenilor muncii.
Străbaţi azi satele hunedo- cere, pentru câ au ce să vă EI îşi va adăuga noi şi noi va­
rene şi râmii impresionat de arate. Vi se vor miji ochii lenţe materiale şi spirituale,
ceea ce vezi. Pe locuri altădată uitîndu-vâ în odăile Jor în­ va cunoaşte adînci transfor­
Examenul bărbătesc al con­ ce-şi anunţa intrarea pe hor- peste 14.000 de apartamente dat Pelroşaniului mlndrla de zîmbeşte în seninele chipuri virane se răsfaţă case noi, cu cărcate de podoabe, garnituri mări sociale, spre bucuria şi
strucţiei noii ctitorii de la o- ta Văii Jiului. Eva a crescut. spaţioase, confortabile. centru universitar. Brazii au ale miilor de muncitori ce-şi grădini, magazine alimentare, de mobilă, televizoare, aparate mindria harnicilor săi locui­
bîrşia Jiului a strîns între co- Tatăl ci, constructorul Feche­ Tinereţea ride în cromati­ crescut. Cei ce l-au sădit, schimbă bancul de lucru cu dispensare, farmacii, şcoli, că­ de radio, frigidere, aspiratoare, tori, întregului nostru popor.
perţile uriaşei cronici a me­ te, i-a dăruit fetiţei la un an ca veselă a cartierelor cc-şi slut azi absolvenţi porniţi pupitrul şi stiloul. Asistenţa mine culturale, creşe, trotuare, covoare, maşini de spălat şi Noua sistematizare a satelor
leagurilor româneşti pagini un dispensar, la trei ani o primesc botezul cu fiecare an: din amfiteatrele Institutului medicală le e asigurată de drumuri şi şosele drepte pe alte obiecte de uz casnic cu va duce la întărirea econom i-
folosinţă îndelungată. O să vă
care circulă autobuze şi maşini.
încărcate de vigoare şi lirism, grădiniţă, la 7 ani o şcoală, „Braia /", „Braia 11", „Braia de mine spre subteranele de aproape 200 de medici, de a­ Vezi pe ogoarele întinse unde spună, sfătos şi blînd, cum co-organizatorieâ a cooperati­
de forţă şi generozitate. Ve­ la 14 ani un liceu, şi în jurul 111“, „Carpoţi", „Aeroport", cărbune şl aur ale ţării. Unul proape 600 de cadre medii. se leagănă holdele, pe lucrâ- trăiesc, despre viaţa lor nouă velor de producţie, a celorlalte
chea vatră industrială şi-a re­ Tinereţea sc revarsă în că­ lorii pâniîntului conducînd şi luminoasă. O să vedeţi copii unităţi de producţie, la creşte­
compus istoria la dimensiuni mine, in spaţiile comerciale maşini, strunind herghelii de rumeni in obraji aplecaţi dea­ rea continuă a nivelului He
incomparabile şl în miezul cu ţinută contemporană, in cai putere, spre a smulge gliei supra cărţilor — elevi ai sule­ trai material şi cultural al
fiecărui episod se află oa­ casele de cultură, cinemato­ mirificile sale roade. Acolo sătenilor, la înfrumuseţarea şi
menii acestor locuri, cu ela­ grafe şi cluburi din fiecare unde nu vei vedea prezenţa lor lor de şcoli ce-şi ridică faţa­ gospodărirea localităţilor rura­
nul şi bărbăţia lor, cu idea­ VALEA JIULUI - DIMENSI oraş, in schiţele ce prezintă fizică, simţi în schimb braţul dele albe pe vetrele satelor. le, in scopul ridicării nivelului
lurile şi demnitatea lor. tabloul urbanistic al viitoru­ lor în siluetele stilpilor purtă­ Poate o sâ mergeţi într-o lor edilitar şi gospodăresc.
Valea Jiului, valea oraşelor lui apropiat. In cetăţile de tori de lumină, în edificiile seară la căminul cultural şi Parcă vedem satul de mîine,
născute pe pămintul stropit beton de după dantelăria ridicate spre a adăposti ştiinţa sigur c-o sâ vă desfătaţi sufle­ al cărui peisaj va împrumuta
de sîngcle revoluţionarilor, UNI INCOMPARABILE schelelor, în camioanele ce din geometria arhitectonică a
şi-a prins la cingătoare cu­ se descarcă In faţa magazi­ de carte şi cultură, grija pen­ tele vâzînd pe cel în mina oraşelor, cu pastelurile sale,
nuna frumuseţilor cotidiene, nelor, in cărţile din raftul tru sănătatea oamenilor. căruia se apleacă bobul de aur
dăruite de braţele, mintea şl librăriilor, în floarea sădită Stâpînil ogoarelor cuprinşi al griului, cum cintâ din fluier adunat. înzestrat cu toate ser­
idealurile fiilor acestor văi In scuarul tinăr, găsim îm­ de febra înnoirilor caută să-şi şi vioară, cum dâ glas cînte- viciile şi edificiile de Interes
sau ale celor veniţi de aiurea plinirea fiecărui ban din facă viaţa tot mai frumoasă, ^bştesc ca : şcoală de învăţâ-
să-şi caute aici brăţara nes­ lor, spaţii verzi, flori, alei, „8 Martie", „Paring", „Mi- e Gheorghe Feler, şeful Ex­ cele peste 127 milioane lei — celor, veseliei şi bucuriei pe mînt general, cămin cultural,
temată a muncii. magazine de tot felul. Certi­ croraionul fî-iC", „Oltuz", ploatării miniere Lonea, al­ darul ţării din acest an pen­ traiul cit mai bogat. Şi reuşesc care o trăieşte. Dueeţi-vâ în
De la obîrşie şi pină la îm­ ficatele de naştere ale cole­ in străzile largi cu panglici tul e inginerul Ciriperu, şe­ tru frumuseţea materială şi cu fiecare zi, cu fiecare clipe. biblioteci, cinematografe, case cinematograf, bibliotecă, dis­
brăţişarea de la Surduc, cele gelor ci poartă azi nr. 100 de beton cu denumiri de ful minei Lupeni, altul e In­ spirituală a Văii. Duceţi-vă la ceasul cînd coboa­ de cultură şi vă veţi da seama pensar, casă de naştere, baie
două Jiuri işi poartă apele sau poate 1000... Locul naş­ flori, In edificiile culturale ri­ ginerul şef al Combinatului Făurarii frumuseţilor ce ră noaptea şl cînd ogoarele, de imensa lor sete de a cunoaş­ comunală, magazin de vînzare
prin locuri cu biografii uoi. terii: Oraşul Uricani. dicate în flecare cartier, In carbonifer Valea Jiului, al­ recompun istoria Văii la di­ văile şi cîmpule se îmbracă in a mărfurilor, unităţi de âlir
F.va Fechete e la virsta ma­ Oraşul nou Uricani, oraşul zecile de şcoli. Un liceu la Pe­ tul e inginerul loan Lăzăres- mensiuni incomparabile se te, de a pătrunde în tainele mentaţie publică, brutării, ate­
joratului. Certificatul ei dc nou Lupeni, oraşul nou Vul­ trila, altul la Vulcan, unul cu din Ministerul Minelor... află prinşi intr-un elan de haina tăcerii şi veţi vedea cînd vieţii, artei şi culturii. Vă veţi
naştere are adinei semnifi­ can oraşul nou Petroşani, la Lupeni, altul la Uricani, Sute, mii. îmbogăţire spirituală, de ne­ se aprind în întuneric, mii, forma o imagine a ceea ce este liere de reparat şi deservit şi
caţii. Poartă numărul de în­ oraşul nou Petrila, oraşul două la Petroşani.. Dealul Tinereţea zburdă in larma stăvilită forţă creatoare, fă- sute de mii de ferestre. Dincolo satul contemporan cu oamenii cîte altele, care voi' ridira şi
registrare 1. Locul naşterii: nou Lonca... In toată Valea Maleel, pe care elevii au veselă a zecilor de mii de cind dovada bărbăţiei, idea­ de ele o mînă tînârâ sau aspră sâi inimoşi şi talentaţi. mal mult satele noastre pe
cătunul Uricani. E primul JiuliLi aii răsărit din cărămi­ plantat odinioară puieţi de copii ce părăsesc zilnic sălile lurilor şi demnităţii lor. a întors comutatorul. Nu ezi­ treptele bunâsfâr:i şi civiliza­
copil născut pe şantierul dă şi oţel, din beton şi sticlă brad, e azi cetatea cărţii ce-a spaţioase ale noilor şcoli, LUCIA LICIU Aflat pe drumul mereu ţiei.
taţi la chemarea lor şi intraţi ascendent al progresului, satul
înăuntru. Vă poftesc cu plă­ românesc păşeşte mai departe.
g h . .furca