Page 1 - Drumul_socialismului_1968_01

VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUSESCU,

ION GHE08GHE MAURER,

PAUL NKULESCU-MIZIL

ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA

BELGRAD 3. — Trimisul vard Kardeli, membru al Con­ O.siek şi Mirko Tepavaţ. pre­
special Constantin Mitea trans­ siliului Federaţiei şi al Prezi­ şedintele Comitetului regional
mite : Miercuri dimineaţă a diului CC, al U.C.I.. Mika Şpi- al Uniunii Comuniştilor din
sosit în R.S.F. Iugoslavia to­ liak, preşedintele Vecei Exe­ Serbia pentru Voivodina, Liu-
varăşul Nicolae Ceauşescu, se­ cutive Federale şi membru al bo S. Babici, consilier al secre­
cretar general al Comitetului Prezidiului CC. al U.C.I.. tarului de stat pentru aface­
Central al Partidului Comu­ Mialko Todorovici, secretar al rile externe, lakşa Pelrici, am­
nist Român, preşedintele Con­ Comitetului Executiv al CC. basadorul iugoslav în Româ­
siliului de Stat al Republicii al U.C.I.. Vladimir Bakarici, nia. Lazar Lilici, şeful Proto­
Socialiste România. împreună preşedinte al C C. al U.C. din colului în Secretariatul de
cu tovarăşii Ion Gheorghe Croaţia, membru al Consiliului Stat pentru Afacerile Externe,
Maurer. membru al Comitetu­ Federaţiei, Koeea Popovicî, precum şi Aurel Mălnăşan.
lui Executiv, al Prezidiului membru al Consiliului Fede­ ambasadorul României în Iu­
goslavia, care au întimpinat la
Permanent al C C. al P.C.R,
raţiei şi al Prezidiului C C. al
BENEFICIARI, ASIGU­ Miniştri al Republicii Socialis­ şedintele Scupştinei Croaţiei partid şi de stat români.
IN TRIMESTRUL I T E L E G R A M E preşedintele Consiliului de U.C.L, lakov Blaieviei. pre­ frontieră pe conducătorii de
Oaspeţii români au fost sa­
te România, şi Paul Niculescu-
ESTE NECESAR Excelenţei Sale Mizil, membru al Comitetului şi membru al Consiliului Fe­ lutaţi cordial de numeroşi ce­
deraţiei. şi Vladimir Popovici,
Generalului NE WIN, Executiv, al Prezidiului Per­ membru al Consiliului Federa­ tăţeni din Osiek aflaţi pe pe­
Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birniane manent. secretar al C C. al ţiei şi al Prezidiului CC. al ronul gării şi pe străzile ora­
SĂ SE REALIZEZE R A N G O O N P.C.R., pentru a face o scurtă’ U.C.I. şului.
25 LA SUTĂ DIN RAŢI in Întregime Republicii Socialiste România şi al meu personal, doresc sâ vizită de prietenie la invitaţia şi losip Broz Tito îşi strîng cu dreptat apoi spre cabana Tig-
Coloana de maşini s-a în­
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu
In numele poporului român, al Consiliului de Stat al
tovarăşului losip Broz Tito,
adresez cordiale felicitări şi oele mai bune urări de sănă­ preşedintele R.S.F. Iugoslavia. căldură miinile şi se îmbrăţi­ veş a fermei de vînătoaie
..Cerbul". In dupâ-amiaza ace­
La gara din Osiek, oaspeţii
PLANUL ANUAL tate pentru Excelenta Voastră, de bunăstare şi progres pen­ români au fost aşteptaţi şi' şează. Cei doi conducători de leiaşi zile, conducătorii de
tru poporul birnianez cu prilejul celei de-a XX-a aniver­
partid şi de stat trec în re­
partid şi de stat români, răs-
DOCUMENTAŢIILE I sări a zilei independenţei Uniunii Binnane. salutaţi de tovarăşii losip Broz vistă compania de onoare ali­ punzînd invitaţiei gazdelor, au
Tiio, preşedintele R.S.F. Iugos­
UE INVESTIŢII NICOLAE CEAUŞESCU lavia, preşedintele Uniunii Co­ niată pe peronul gării. participat la o partidă de vî-
Preşedintele Consiliului de Stal muniştilor din Iugoslavia, Ed- ■ . Cu trenul special au sosit la nătoare.
al Republicii Socialiste România
Pentru constructori, sfîrşitul 60 apartamente (singurele res­ recţia contractării, admiterii la
unui an şi începutul altuia tanţe pentru planul de locuin­ finanţare a obiectivelor, nu se Tovarăşului LU1S CARLOS PRESTES, Convorbiri româno-iugoslave
este întotdeauna mai greu. ţe) ia Uricani. amenajări la Fa­ pot deschide şi pregăti din vre­ secretar general al Partidului Comunist Brazilian
Mai mult ca oricînd paralel cu brica de cărămizi din Orăştie, me punctele de lucru. Toate a­ RIO DE JANEIRO
activitatea de bază trebuie re­ şcoală la Sarmi.segetuza, in­ cestea sînt premise nefavora­ Cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei dv. de naş­ Miercuri, 3 ianuarie, au Gheorghe Maurer, membru al preşedinte al CC. al U.C, din
zolvate o multitudine de sar­ ternatul liceului din Brad, gră­ bile pentru o execuţie norma­ tere, Comitetul Central' ai Partidului Comunist Român, vă început convorbirile între to­ Comitetului Executiv, al Pre­ Croaţia, membru al Consiliu­
cini, dintre care pregătirea lu­ diniţa de copii, creşâ de car­ lă. De aceea ne gîndim sâ lu­ transmite dv., vechi militant al Partidului Comunist Bra­ varăşii Nicolae Ceauşescu, se­ zidiului Permanent al CC. ol lui Federaţiei. Kocea Popovici,
crului ocupă un loc definitoriu. tier, atelier pentru repararea ăm măsuri radicale împotriva zilian. cele mai calde felicitâri. cretat general al C C. al P.C.R., P.C.R., preşedintele Consiliului membru al Consiliului Fede­
Ca totul să decurgă normal, să aparaturii medicale, staţia de beneficiarilor care nu s-au do­ Vă dorim, dragă tovarăşe Carlos Prestes, multă sănă­ preşedintele Consiliului de de Miniştri ; Paul Niculescu- raţiei şi al Prezidiului C.C. al
se poală efectua pregătiri te­ salvare, amenajări la secţia de vedit suficient de pregătiţi în tate, viată îndelungată şi activitate rodnică în lupta pe care Stat al Republicii Soci at ist e Mizil, membru al Comitetului U.C.L, lakov Blajevîeî, pre­
meinice e necesar ca benefi­ ‘pediatrie In Deva etc. privinţa achitării sarcinilor ce o desfăşoară Partidul Comunist Brazilian pentru consolida­ România, şi losip Broz Tilo, Executiv, al Prezidiului Per­ şedintele Skupştinei Croaţiei
ciarii de lucrări sâ pună la dis­ Plutonul este format din Di­ le revin... rea organizatorică, politică şi ideologică a rîndurilor sale, preşedintele Uniunii Comuniş­ manent, secretar al C. C. al şi membru al Consiliului Fe­
poziţia constructorului, inte­ recţia comercială regională, în­ Punctul de vedere al con­ pentru făurirea unităţii forţelor patriotice şi democratice tilor din Iugoslavia, preşedin­ P.C.R., Andrei Păcurarii, mem­ deraţiei, Vladimir Popovic\
gral şi în timp util, documen­ treprinderea minieră Deva, structorului, hotârirea care braziliene, apărarea intereselor vitale ale clasei muncitoare, bru al C C al P.C.R., şef de membru al ConsiliuLui Fede­
taţiile tehnice de execuţie. D.R.E.T.I.L. Hunedoara. Trus­ se pare că o va lua, ni se par ale întregului popor brazilian, pentru pace, democratic şi tele . Republicii Socialiste Fe­ secţie la CC. al P.C.R., Vasile raţiei şi al Prezidiului C.C. al
— In anul acesta, ne spunea tul regional de panificaţie, foarte întemeiate. Aşadar, be­ progres social. derative Iugoslavia. Şandru, adjunct al ministrului U.C.I., Mirko Tepavaţ, preşe­
tovarăşul Simion Marton, şe­ O.N.T. şi alţii. Sumele, diferen­ neficiari, grăbiţi-vă ! Comitetul Central Din partea română, la con­ afacerilor externe, şl Aurel dintele Comitetului regional
ful serviciului relaţii — devi­ ţiate în funcţie de anvergura a! Partidului Comunist Român vorbiri participă tovarăşii Ion Mălnăşan. ambasadorul Repu­ al U.C. din Serbia pentru Voi­
ze al T.R C.H . sarcinile noastre fiecărei lucrări, diferă, dar cu­ A. OARGÂ blicii Socialiste România la vodina, Liubo S. Babici, con­
de plan vor cunoaşte o creşte­ mulul lor dă naştere unei ci­ Belgrad. silier al secretarului de stat
re cu 17 milioane lei. Pînă la fre de ordinul a aproximativ Din partea iugoslavă parti­ pentru afacerile externe. lakşa
această dală planul nostru de douăzeci de milioane lei. Pu­ cipă Edvard Kardeli, membru Petrici, ambasadorul R.S.F. Iu­
producţie are o acoperire cu păză peste colac, acestui nea­ al Consiliului Federaţiei şi al goslavia în România.
documentaţii a cărei proporţie juns îi urmează altul. Con­ Prezidiului C C al U C I., Mika In cadrul convorbirilor a
este mult mai bună ca anul structorul se plînge că va in- Şpiliak, preşedintele Vecei avut loc un schimb de păreri
trecut. Cel mai bine se stă în timpina greutăţi şi din cauza Executive Federale şi membru asupra problemelor interna­
privinţa documentaţiei nece­ lipsei de amplasamente pentru al Prezidiului CC. al U.C.L, ţionale actuale şi asupra unor
sare construcţiei de aparta­ 21 de obiective in valoare de Mialko Todorovici, secretar al probleme de interes comun.
mente. activitate cu pondere 37.000.000 lei. Comitetului Executiv al CC.
structura planului de pro- Desigur că în faţa unei ast­ al U.C.L, Vladimir Bakarici, (Agerpres)
■ţie. A fost asigurată aproa- fel de situaţii sînt invocate ar­
integral. Şi totuşi... gumente, explicaţii, motive cit
Ce înseamnă acest ,,şi totuşi0 mai obiectivizate cu putinţă.
narat de suspensia imediată in Pot fi ele luate în considera­
/orbirea interlocutorului nos- ţie ? In fermele agricole de stat
.n ? înseamnă. în ciuda tim­ — In nici un caz, ne spu­
purii extrem de înaintat, o nea tovarăşul Ştefan Ciomoş,
nejcoperire cu documentaţii inginer şef al T.R.C.H. Pentru
*e|tru lucrări în valoare de că ele generează o suită de
TfOO.OOU lei Deci inconsec- neajunsuri evidente — stînje- Există posibilităţi
’îţa anilor trecuţi, iar se face nesc în cel mai înalt grad
siiiţitâ. Din ,,plulonul° dator­ pregătirea execuţiei. Comite­
nicilor se detaşează, prin di­ tul de Stat al Planificării nu
versitatea şi valoarea lucrări- oferă repartiţii de materiale
■b* Sfakil popular regional, derit .pe.bazîL>de' proiecte. -.-In
prin secţiunile sale de specia­ lipsa acestora, noi nu putem pentru creşterea
litate. care are datorii faţă de inaintâ în timp util comenzile
constructor în valoare de către furnizor. Orice întîrziere
29.669 000 lei. Suma în sine fa­ ne ameninţă cu pierderea po­
ce obiectul unei liste de do» sibilităţilor de primire în anul
mentaţîi restante p tru "0- 1968 a repartiţiilor de confec­ rentabilităţii
dernizări de străzi in Alba iu- ţii, utilaje tehnologice, apara­
:a, pentru un pod la Urîcanî, tură.
In lipsa documentaţiilor nu
se pot face verificările necesa­
re, nu se poate acţiona în di­ sectorului zootehnic
Aspect din cabina termotehnică a laminorului dc benzi
şi profile mijlocii ,dc la C.S. Hunedoara. De aici se reglea/â
temperatura necesară de încălzire a cuptoarelor.
Foto I. TEREK In cadrul structurii pro­ litate a indicatorilor stabiliţi
ducţiei globale a unităţilor a­ oglindeşte, pe lingă existenţa
Dezbaterea sarcinilor de p!an pe anul 1968 gricole de stat din legiunea unor cauze obiective, deficien­
ţele ce s-au manifestat în or­
noastră, sectorul zootehnic 0-
cu.pâ o pondere însemnata, re­ ganizarea muncii şi o insufi­
prezentând peste 55 la sută din cientă preocupare dîn partea
acesta. De aici reiese necesi­ conducerilor unităţilor pen­
tatea creşterii permanente a tru urmărirea cu întreaga răs­
un
A21 începe la Deva
Perspective reale pentru curs ile instruire a secreta­ de teatru şi muzee. preocupării consiliilor de ad­ pundere a desfăşurării proce­
instituţiile
precum şî din
sului de producţie în fermele
ministraţie, a fermierilor şi a
rilor organizaţiilor dc bază
sâ
Cursul arc menirea
ale partidului din şcolile înarmeze aceste cadre cu celorlalţi lucrători pentru ca de animale şî îndeplinirii o­
în zootehnie — ramură de
de toate gradele din regiu­ cunoaşterea importantelor producţie intensivă a agricul­ biectivelor înscrise în plan.
ne. De asemenea, la instrui­ documente ale Conferinţei turii — să se obţină indici Acolo unde s-a făcut acest lu­
cru, s-au obţinut producţii
îmbunătăţirea activităţii ganizaţiilor de bază din 11- ale recentei sesiuni a Marii superiori de producţie şi un la nivelul sau peste cele pla­
re participă secretarii or­
Naţionale a partidului
şi
grad ridicat de rentabilitate
nificate. Un singur exemplu.
niedico-sanilarc,
nitâţiie
Adunări Naţionale.
a activităţii. Sub aspectele a- La ferma din Câlan. unde s-a
minţile însă. pe baza rezulta­ urmărit în permanenţă fura­
telor înregistrate în anul tre­ jarea şi îngrijirea corespunză­
pe de o parte faptului că la
cut. se poale aprecia că în în­
toare a animalelor, producţia
de producţie seriile de locomotive proveni­ De la Ministerul Invătămîntului făcut lotul pentru a pune in de lapte se ridică la circa 3 200
treprinderi şi ferme nu s-a
te de la Uzina „Nicotină" laşi,
litri pe cap de vacă.
au lipsit unele documentaţii valoare potenţialul de pro­ De la o unitate la alta, şi
şi piese de schimb, iar pe de ducţie de care dispun unităţi­ chiar în cadrul acestora. între
altă parte, slabei preocupări Ministerul Invâţămîntului a- facultate şi secţie se vor a- le, că faţă de posibilităţi şi loturi, deşi condiţiile de pro­
Ultima filă din caJendarul mai bune dacă exista o sus­ a conducerii uzinei şi secţiei nunţâ : nunta !a timp di-in presă, prin cerinţe sînl încă o serie de ducţie nu se deosebesc prea
anului 1967 a fost ruptă. Cum ţinută preocupare pentru în­ locomotive pentru stabilirea afişare la institutele de învă- rămineri în urmă. ceea ce se mult, se întilnesc oscilaţii de
in
Concursul de admitere
este şi firesc, în fiecare uni­ deplinirea sarcinilor la toate unui flux lehnologic corespun­ învâţămmtuJ superior pe anul ţâmînl superior şi prin broşu­ reflectă negativ in ‘ scăderea cite 300—500 litri lapte pe cap
tate economică din regiunea sortimentele şi efectuarea u­ zător şi organizarea mai judi­ universitar 1968 — 1969 se va ra „Admiterea în invăţămin- volumului beneficiilor. de vacă, ceea ce dovedeşte că
noastră se fac calcule, se în­ nor reparai ii de bună calita­ cioasă a muncii. tul superior 1968". Analiza factorilor ce au de­ nu se urmăreşte peste tot va­
cheie bilanţuri. ' La Uzina te. La două din sortimentele desfăşura după cum urmează: terminat nerealizarea în tota- lorificarea corespunzătoare a
R M R. Sîmeria, unele rezulta­ de bază însă — locomotive cu Realizarea planului de pro­ Invâţăimîn'tul de zi $i seral : rezervelor interne existente,
te cu care a fost încheiat anul aburi şi vagoane dc marfă ducţie la toţ,i indicatorii a fost — etapa I, între 5 şi 15 iu­ pentru creşterea producţiei a­
trecut bucură. La producţia penlru M.C.F. — planul arma! influenţată negativ şi de in­ lie 1968 : nimaliere. Una din cauzele
globală, producţia marfă vîn- de reparaţii a fost realizat disciplina în 'muncă. In anul — etapa a 11 -a, intre 5 şî 15 care au influenţat negativ rea­
dutâ şi încasată şi producti­ doar în proporţie de 82.3 )n care a trerju-t, pe întreaga uzi­ septembrie 1968. numai la fa­ lizările, o constituie slaba or­
nă s-au înregistrat 9.652 ore
vitatea muncii. prevederile sută şi respectiv G4,fi la sută. absenţe nemotivatc. «Recor­ cultăţile şi secţiile care nu ganizare a reproducţiei la bo­
sarcinilor de plan nu fost de­ La confecţionarea osiilor mon­ dul" în această direcţie îl de­ vine. Calculele arată că dacă
păşite. După cum reiese din tate penlru vagoane, rezulta­ ţin secţiile de bază. locomo­ şi-au completat- locurile plani­ procentul de natalitate era
informarea prezentată tle in­ tele sînt cu totul neeorespun- tive şi vagoane, unde s-au cu­ ficate in urma concursului din mai ridicat cu 10 la sută fată
ginerul Gheorghe Zudor, di­ zâtoare Din 1200 bucăţi osii, mulat oile 2.717 ore şi respec­ iulie ; de cel obţinut, lucru pe deplin
rectorul uzinei, cu ocazia dez­ rîte trebuiau sâ fie confecţio­ tiv 5.49R ore absenţe nemoti­ Invâţămintul fără frecventă! posibil şi necesar pentru înca­
baterii planului pe anul 1968 nate, s-au confecţionat abia vate. — între 5 şi 15 septembrie drarea In indicatorii planifi­
şî din discuţiile purtate de că­ 703 bucăţi (!?). L. DEMETER 1968. caţi, se înregistrau în plus a­
Unu! din frumoasele blocuri proape 300 viţei şi circa 300 000
turn, ridicate în oraşul Petro­ tre participanţii Ia dezbateri, Neiealizarea planului la a­ Condiţiile de admitere şi litri lapte.
şani in anul care a trecut. rezultatele puteau fi cu mult ceste sortimente se daloreşte (Continuare în pag a 2-a) probele cerute pentru fiecare La nivelul trustului şi uni­
tăţilor, problemele privind de­
ficienţele ce au existat în ac­
tivitatea sectorului zootehnio
au fost pe larg dezbătute şi
s-au stabilit o serie de măsuri
s-a intimplat în zilele acestea
în vederea remedierii lor. Pe
LA PTELE ŞI D E R IV A T E L E L U I cu untul cate nu se găsea la baza experienţei do pînă a­
învăţămintele
cum, trăgînd
magazinul nr. 8 Petroşani, ca
şi la altele. necesare din lipsurile mani­
Un alt aspect este acela că festate, ne-am orientat aten­
ţia spre rezolvarea unor pro­
nu sînt onorate aşa cum trebu­ bleme holărîloare pentru soar­
ie comenzile Iată un exemplu :
IN F A ŢA UNOR OBSTACOLE In ziua de 4 decembrie 1967, s-au ta producţiei animale. Printre
măsurile iniţiate, un loc im­
comandat 9 275 litri lapte. 2 340
litri iaurt, 224 kg. briază vaci. portant îl ocupă cele privind
394 kg smînlînă, şi am primit asigurarea bazei furajere, ca­
1 650 I lapte, 1145 I. iaurt. 179 pitol Ja care în anul trecut am
Var^ sau iarna. laptele, din Valea Jiului, ca şi o parte Iată ce ne .spune tovarăşul aceste greutăţi ? Laptele şi fost def ici lari.
smîntîna, brinza. iaurtul şi ce­ din localităţile regiunii Olte­ Constantin Secărea, director produsele lactate sosesc la ma­ kg. brînzâ de vaci, 248 kg. de Organizarea fermelor pe
lelalte denvale sînt căutate de nia. Deşi aprovizionarea unită­ comercial la O.C.L. Alimentara gazine cu foarte multă întir- smîntină Rare sînt zilele cînd principiile stabilite de Plena­
un mare număr de consuma­ ţilor de desfacere din Valea Petroşani. în legătură cu aceas- ziere provocînd nemulţumiri in se onorează în întregime co­ ra C.C. al P.C.R. din 27—28
tori. Se poate spune că ele sînt lîndul cumpărătorilor. Dacă ar menzile. Greutăţi întimpinâm martie 1907, creează premise
aproape nelipsite din meniuri­ fi sâ dau exemple, ar trebui sâ favorabile evitării neajunsu­
le zilnice, ca sâ nu mai vorbim enumăr cel puţin 15 zile din şi cînd este vorba de calitatea rilor de orice natură privind
de necesitatea laptelui în ali­ fiecare lună în care produsele produselor. Vreau să argumen­ înlăturarea pierderilor în zoo.
mentaţia copiilor. Toate aces­ s-au adus cu întîrziere chiar tez Lot pnntr-un exemplu: con­ tehnie. Despre ce este vorba?
tea sînt cunoscute. Ca urmare de ore. E o situaţie care ar tre­ cret : în ziua de 4 decembrie In prezent fiecare fermă zoo­
s-au luat măsuri pentru îmbu­ bui remediată cît mai repede. întreaga cantitate de laple tri­ tehnică are afectată şi supra­
nătăţirea continuă a aprovizio­ Vă închipuiţi care este impre­ misă pe reţeaua comercială faţa necesară producerii fu­
nării populaţiei cu laple şi de­ sia cetăţeanului cînd, în loc de din Valea Jiului a fost retrasă rajelor. Este important însă ea
rivatele lui. La Livezeni func­ Jiului s-a îmbunătăţit, laptele tâ problemă i ora şapte, poate cumpăra lap­ deoarece s-a acidulat. ^DUMITRU HARIGA
ţionează o modernă secţie a- şi derivatele lui mai întilnesc — Fabrica din Livezeni este te la orele 11 sau 12. Sînt şi si­ frnt.rimlnr.î miHICrC DCV», ‘ inginer şef la Trustul
unele obstacole care, cu mai furnizorul care ne face mari tuaţii cînd marfa nu se aduce V. ALBU ilogice. Laboranta Niculina
parţinâloare I.C.I.L. Simeria multă preocupare, pot fi înlă­ greutăţi în special la smîntină. decît la 2-3 zile, deşi ea se gă­ cu pasiune şi deosebită a- regional T.A.S. Hunedoara
care alimentează magazinele turate. iaurt, frişcâ şi lapte, Care sînt seşte în depozitele fabricii. Aşa (Continuare fn pag. a 2-a) (Continuare fn pag. a 2-a)