Page 1 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 1

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNITI-VA  I
                                                                                                                                                                     ADEZIUNE  DEPUNĂ  FAŢA




                                                                                                                                                                     DE  POLITICA  PARTIDULUI


               M                 S


                %                M



                                                                                                                                                                      Oglindă  vie  a  unei  politiei  realiste


                                                                                                                                                                     In  ultimele  documente  ela­  laţiilor   cu   partidele   frăţeşti,   le.  conslrucliv'c,  interne  şi  ex­
                 ORGAN  AL  COMITETULUI ‘  JUDEŢEAN.  HUNEDOARA  AL  PC R.  Şl  AL  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU                                      borate   de  partidul  şi   statul   cu  ţările  sodalistc.  terne  a  P C R ,  căreia  mă  ală­
                                                                                                                                                                    nostru,  politica  internă  şi  e x­  Sarcinile  ce  ne  revin  —  si   tur  şi  o  sprijin  cu  toată  1 iinLa
                                                                                                                                                                    ternă  a  României  socialiste  a   pe   care   personal   tăgăduiesc   mea.
                                                                                                                                                                    fost  foarte  d a r  exprimată.  Fa   că  le   voi   îndeplini,  allt   ca   In  producţie,  la  locul   meu
               ANUL  XX,  NR.  4250                                      DUMINICA  I  SEPTEMBRIE  1968                                       4  P A G IN I  30  B A N I  a  Întrunit  aprobarea  unanimă   m um itor,  comunist  cit  şi   ca   de  muncă  din  cadrul  turnăto­
                                                                                                                                                                    a  poporului  noslru  prin  adop­  membru  al  gărzilor  patriotice   riei  de  lingoticrc   a  Uzinei
                                                                                                                                                                   tarea  de  către  recenta  sesiu­  —  sînl  de  o  însemnătate  e-   „V ic to ria "  Calau,  voi   căuta
                                                                                                                                                                   ne  a  M arii  Adunări  N aţiona­  senţiată  pentru   consolidarea   ca,  alături  de  colectivul   de
                                                                                                         Vizita tovarăşului                                         principiile  de  bazo  ale  po li­  săvîrsirea   si   apărarea   soi  ia-   muncă,  să-mi   aduc  contribu­
                                                                                                                                                                                                  cuceririlor  revoluţionare
                                                                                                                                                                                                                          ale
                                                                                                                                                                   le  a  Declaraţiei  cu  privire  la
                                                                                                                                                                                                                         <ie-
                                                                                                                                                                                                  poporului  noslru.  pentru
                                                                                                                                                                                                                               ţia  la  întărirea  patriei  noastre
                                                                                                                                                                    tii ii  externe  a  României.
                                                                                                                                                                     Ga  cetăţean  al  patriei  noas­  lisimilui.              dragi   —   România   socialislă,
                                                                                                                                                                                                                               la  traducerea  exemplară
                                                                                                                                                                                                                                                        in
                                                                                                                                                                                                                          E-
                                                                                                                                                                   tre  socialiste  sînt  întru  totul de   xccutiv  al  Comitetului  Central   viaţă  a  sarcinilor  de   partid.
                                                                                                                                                                                                             Comitetului
                                                                                                                                                                                                   Dccloralia
                                                                                                            ION  GHEORGHE                                          nostru,  străbătută  de  un  pro­  mân.  oglindeşte  încă  o  dotă  GHEORGHE  ANDREA
                                                                                                                                                                   acord  cu  politica
                                                                                                                                                                                      partidului
                                                                                                                                                                                                     Partidului
                                                                                                                                                                                                  al
                                                                                                                                                                                                              Comunist
                                                                                                                                                                                                                         Ro­
                                                                                                                                                                   fund  internaţionalism  socialist
                                                                                                                                                                                                                                      maistru  turnător
                                                                                                                                                                   şi  orientată  spre  întărirea  re­  consccvenla  politicii  principia­  Uzina  „V ictoria"  Câlan
                   NICOLAE  CEAUŞESCU                                                                                                MAURER                                   împlinirea  visurilor  noastre
                                                                                                                                                                     Fac  parte  din  tînăra  genera­  mă  împlinesc   ca  toţi  ceilalţi   Politica  promovată  de  parti­
                                                                                                                                                                   ţie  care  învaţă.   Învaţă   să   tineri.  Calificarea  mea  profe­  dul   noslru   tare  este  refle'-
                                                                                                                   in judeţele                                     muncească,  să  construiască,  în­  sională  doresc  să  mi-o  între­  tată  în  holărîrilc  şi  declaraţii­
                                                                                                                                                                                                                               le,  In  acţiunile  sale,  este  în­
                                                                                                                                                                                                 gesc  cu  noi  cunoştinţe,  să-mi
                                                                                                                                                                   vaţă  să-şi  îmbogăţească  neîn­
                cu                                                                                                                                                 <1 in  neţărmurita  noastră  încre­  cultură,  sa  mă  ridic  pe   acea   dreptată  tocmai  spre  respecta­
                                                                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                                                  ridic  permanent  nivelul
                                                                                                                                                                   cetat  viata  materială  şi  spiri­
                                                                                                                                                                                                                                rea  cu  strictele  a  principiilor
                                                                                                                                                                   tuală.  Toate  acestea  )o  facem
                                                                                                                                                                                                 Ircaplă  pe  care  Irebuic
                                                                                                                                                                                                                          să
                                                                                                                                                                                                                               sănătoase  ce  trebuie  să  stea
                                                                                                             Mureş  şi  Sibiu                                      fapta  sa.  Partidul  n e a   deprins   fie  toti  tinerii  tării.  De  aceea,   la  baza  relaţiilor  dintre  popoa­
                                                                                                                                                                   dere  în  partid,  In  cuvintul  şi
                                                                                                                                                                                                 paralel  cu  munca  pe  şantier,
                                                                                                                                                                                                                                rele  lumii  Este  o  politică  rea­
                După  cum  am  mai  anunţai,   partidului   nostru   comunist,   „K o ru n k",  şi  A urel  Rău,   re-                                             să  visăm,  să  nc  facem  planuri   învăţ  la  liceul  seral.  Ca  mine   listă,  Înţeleaptă,  dreaptă,   pe
              în  încheierea  vizitei  pe   care   să-şl  întărească  holărît   Icqă-   daelor-şef  al  revistei  „Steaua1'.                                       pentru  viito rul  noslru  şi  fie­  sînt  zeci  de  tineri  de  pe  şan­  care  eu.  ca  lînăr  m unţilor,  o
              tovarăşul   Nicolae  Ceauşescu   intntul  de  a-şi  Înzeci  eforturile   In  aclamaţiile  întreqii  adu­                                             care  dintre  noi  tinerii  nc  pro­  tierul  noslru  care  învaţă  fie   susţin  cu  toată   convingerea,
              împreună  cu  tovarăşii  Gheor­  in  opera  de  edificare  socialis­  nări  ia  apoi  cuvintul  tovară­  Tovarăşul   Ion   Ohoorghc   colectivul  combinatului,   ma­  punem  un  tel  în  viată,  ne  sta­  în  licee,  fie  în  facultăţi   Pen­  străduindum ă-  ca  la  locul  de
             ghe  Aposlol  şi  Manea  Mănes-   lă  a  României           şul  Nicolae  Ceanşescu.      Maurer,  membru  al  Comitetu­  rile  transformări  pe  r a r e   ora­  bilim  coordonatele  pe   care   tru  ca  toii  tinerii  să  ne  putem   muncă,  la  şcoală,  să-ml  înde­
              cu  au  lăcut-o  In  judeţul  Cluj   In  sala  mare  a  Casei  U n i­  Cuvtntarea  esle  subliniată  o i   lui  Executiv,  al  Prezidiului  Per­  şul  Tîrnăveni  le-a  trăit   în   mergem  cu  siguranţa  că  vom   împlini   visurile,  este   nevo­  plinesc  cit  mai  bine  sarcinile
              a  avut  loc.  vineri  seara,  o  în-   versitarilor,  oaspeţii  sini  p ri­  aplauze  şi  urale  Fiecare   (•,;-   manent  al  C C.  ol  P C R  ,  pre­  ultimele  derenii.  ajunge  să  ni  le  realizăm   ie   ca   popoarele   să-şi  con­  pe  care  Ie  am
              tiln ire    cu  intelectualii   din   miţi  cu  multă  căldură  de.  inte­  vin t  al  serrclarului  general  al   şedintele  Consiliului  de   M i­  V orb itoru l  a  arătat  că  pro­  Eu  sint  muncitor  pe   unul   struiască  viata  fiecare  liber  şt   PETER  GRUBER
              Cluj.                        lectualii  clujeni  din  toate  ge­  partidului.  fiecare  idee  —  par­  niştri  a  forul  in  zilele  de  v i­  blema  naţională  a  (ost  rezol­  din  marile  şantiere  ale  ţării.   independent.  în  eouriîUi  de  de­  mecanic  de  compresor
               Importantă  sl  veche  cetate   neraţiile.  care  aplaudă  şt  ova­  te  integrantă   a  programului   neri  şi  si m bălă   o  vizită   de   vată  în  conformitate  tu    in ­  plină   înţelegere  şi   colabora­  la  şantierul  Centralei
             universitară,  ccnlru  ştiinţific  şi   ţionează  puternic.  I  arlidului  noslru  comunist   — ,   lucru  în  judeţele  Mureş   şi   teresele  naţionalităţilor  ■ conlo-   Aîci  muncesc,  aici  învăţ,  aici  re,  după  propriile  lor  aspiraţii.  termoelectrice  Deva
             umanistic  de  prim  ranq  al  tă­                          fiecare   accent   roprezenlînd   Sibiu.                    cuitoarc,  cu  principiile   m ar­
             rii,  Clujul  anilor  de  construc­  Marea  adunare  a  Intelectua­                         Oaspetele  s-a  întîlnit  cu  oa­  xist  leniniste.  In  continuare  e\
                                           lilor,  la  care  sînt  prezenţi   Si   » omandamentele  acestui   m o­
             ţie  socialislă  a  adăugat  la  fru ­                                                    meni  ai  muncii  din  Industrie   a   subliniat   că   conducerea
                                           acad.  Ştefan  Bălan,  ministrul   ment  istoric  este  urmărit   cu
             moasa  aureolă,  în  care  au  stră­                                                      şi  agricultură,  cu  intelectuali,   partidului  - şi  statului  vede  in
                                           învălămîntului,  şi  acad.  M iron   atenlie  de  întreaga   adunare,
             lucit  numele  unor  Babeş,  Ra­                                                          activişti  ai  organelor  locale  de  ■  rezultatele  oamenilor   muncii   C it  c h e ltu im   la   1000  de
                                           Nirolescu,  preşedintele  Acade­  de  toii  participanţii  la  această
             i ovită.  Scxtil  Puşcariu,  Blnqa,   miei.  esle  ueschisă  de  Renms   întîlm rc  bogată  în  semnifica­  partid  si  de  stat,   cu  care   a   încrederea   cu  care  Întregul
             Malicganu.  noi  şl  noi  valori   Bucşa,  prim-secretar  al  Comi­  ţii.           >     discutat  pe   larg  despre   mo­  popor  înconjoară  partidul.
             rare  au  înlrcqit  şi  Întregesc   tetului  municipal  al  P.C.R..  ca­                  dul  în  care  sînt  îndeplinite  ho-   La  întîjnirea  de  lucru   c\t
             patrimoniul  spiritual  al  patriei,                          încă  o  dală,  cu  şi  mai  multă   tăririle  Congresului  al  IX-lea   intelectualii   din  Tg.  Mureş
             în  continuă  Înflorire  Ca  şi  in   re,  salutîndu-1   pe  secretarul   vigoare,  cu  si  mai   Înflăcărat   si  Conferinţei   Naţionale   a   numeroşi  vo rb ito ri  —  oameni   le i  p ro d u c ţie   m a rfă  ?
             alte  centre  de  veche  tradiţie   general  al  CC.  al  partidului   avînl,  intelectualitatea  clujea­  P C R ,  măsurile  luate  de  partid   de  stiintă,  cultură  şt  artă  —•
             sau  mal  noi.  cultura.   şliinla,   în  numele  oamenilor  de  cultu­  nă  din  toate  generaţiile,  fără   si  guvern  pentru  continua  În ­  au  adus  în  discuţie  probleme
             cercetarea  In  toate  domeniile   ră  din  Cluj,  subliniază  că  ase­  deosebire  de  naţionalitate,  îşi   florire  a  României  socialiste.  privind  activitatea  lor  de   zl
                                           menea  In liln iri  dintre  condu­  dovedeşte  ataşamentul   deplin
             au  îosl  şl  slnt  temeinic  înzes­                                                        Au  fost  vizitate  Combinatul   cu  zi,  exprimînd  totodată  ho­  In  rîndul  indicatorilor   care   teriale  de  construcţii  Blrcea  si   Pentru  redresarea  acestei  si­
             trate,  prinlr-o  puternică   bază   cătorii  partidului  şi   statului   la  politica  internă  şi  externă   chimic  din  Tîrnăveni,  coope­  tărî rea  de  a  milita  cu  abnega­  exprimă  eticienta  activităţii  c-   altele,  la  core  s-n  acţionai  în ­  tuaţii  se  impune  din  partea  co­
             materială,  prin  impulsul   unul   nostru  .şi  intelectualitate   au   a  partidului  şi  stalului  nostru,  rativa  agricolă   de  producţie   ţie  pentru  înfăptuirea  po liticii   conomice  un  loc  important  11   deosebi  în  direcţia   reducerii   lectivelor  din  toate  exploată­
                                           devenit   tradilie   în   România   • \xprîmîndu-şi  hotărirea  de  a-şi
             amplu  avlnt  creator,  care   a   Au  luat  cnvintul  prof.   dr.                        din  Luduş.  Combinatul  de   în­  partidului  noslru.  izvorîlă   din   ocupa   rentabilitatea   produc­  consumurilor  specifice  de  mo­  rile   carbonifere  o  mai  mar®
             captat  toate  energiile,  impuls                           aduce  aportul  la  sporirea   te­  grăşăminte  azoloase   „Azom u-   giiulurile.  năzuinţele  şi  voinţa   ţiei.  Ea  poale   fi  considerată   torii  prime  şi  materiale,  folo­  preocupare  pentru  îmbunătăţi­
                                           docent  Ştefan  Pascu,  membru   zaurului  de  valori  al  patriei
             şi  efervescentă,  spetifice  epo­  corespondent  al  Academiei,  de­                     res"  şi  Institutul  de  medicină   tnlrogului  noslru  popor.  fundalul'  de  pe  care  se  judecă   sirea  capacităţilor  dc  produc­  rea  calităţii  şi  structurii  pro­
             cii  noastre  socialiste.                                   noastre  socialiste,  la  prosperi­  şi  farmacie  din  Tq.  Mureş.  Luînd   cuvintul,   tovarăşul   activitatea  economică  a  tn trr-   lie,  reducerea  rebuturilor  şi  a   ducţiei,  orientarea  spre  creşte­
               Cu  prilejul  vizitei  tovarăşu­  canul  facultăţii  de  istorie  şi  fi­  tatea   demnitatea  şi  fericirea   Oamenii  muncii  din  unităţile   Ion  Gheorghe  M aurer  a  înfă­  prinderii.  oferă  posibilităţi  de   cheltuielilor   ne ecou o mic oase,  rea  ponderii  sorturilor  superi­
             lui  Nicolae  Ceauşescu.  Intelec­  lozofie  a  U niversităţii  „Babes-   României  socialiste   Adunarea   vizitate,  numeroşi  cetăţeni  din   ţişat  preocupările  partidului  şi   a  lua   decizii  în  rezolvarea   obiective  stabilite  în  acţiunea   oare  dc  cărbune  care  să  asi­
             tualitatea  clujeană  s-a   adunat   Rolyai",  Letay  La jos,  reoaclor-   i  a  slirşit  înlr-o  atmosferă  de   localităţile  străbătute  au  făcut   stalului  pentru  ridicarea  con­  problemelor   majore  ale  pro­  de  orqanizore  ştiinţifică  a  pro­  gure  o  valorificare  ridicată  a
             să-şi  exprime  recunoştinţa  la-   sef  al  revistei  „U lu n k",   prof.   puternic  entuziasm.  Se  aplau­  tovarăşului   Ion   Gheorghe   tinuă  n  activităţii  ştiinţifico  sl   ducţiei.  De  aici  decurge  nece­  ducţiei  Şi  a  muncii.  acestora.
                                           ing.  Emil  Neqrutiu,   rectorul   dă  şi  se  ovaţionează  îndelung
        \    to  de  partid  şi  guvern,  să-şi                                                        M aurer  o  primire  caldă,  entu­  culturale,  pentru  asîqurarea  u-   sitatea   realizării  fără   „rabat"   Aceste  economii  au  fost  în ­  La  C.C.VJ.,  rezerve  însem­
             afirme  încă  o  dală  unanimi-   Institutului   agronomic   ,,Dr.   pentru  partid,  pentru  conduce­  ziastă,   ovationind   îndelung   (  nor  condiţii  din   ce  în  ce  mai   a  rentabilităţii.  să  anihilate  de  depăşirile  înre­  nate  nevolorilicale  exista  şi  iu
             talea  de  simţire  şl  qînriire  fa­  Petru   Gro za",   Balogh   Edqar,   rea  sa,  pentru  România  socia­  pentru  Partidul  Comunist  Ro­  bune  a  acestei  activităţi.  EI  a   Unul  din  indicatorii  prin  care   gistrate  dc  întreprinderi   cu   ce  priveşte  reducerea  preţului
             lă  de   politica   înţeleaptă   a  redaclor-şef  adjunct  al  revistei  lislă.           man,  pentru   Comitetul   său   remarcat  preocupările  inlelec-   Se  exprimă  rentabilitatea,   cu   pondere  mare  în  economia  ju­  dc  cost.  Numai  volumul  chql-
                                                                                                       Central’,  ’  pentru   tovarăşul-  -  Ivialilcu.  din  Tg.  «'M-uteşt  pe ntm    .-largă ^  utilizare  în   activita te a -   deţului  nostru,  ceea  ce  a  făcut   t-uiclilor.  neeconomîcoase este de.
                                                                                                       Nicolae  Ceauşesru,  pentru  po­  educarea  şi  pregătirea  tinerei   de  planificare,  urmărire  şi  n-   ca  pe  ansamblul  judeţului   ni­  peste  5  milioane  lei.  Dacă   ia
                                                                                                       litica   internă  şl   externă   a   generaţii.             naliză  a  eficientei  economice   velul  planificat   al  che ltuieli­  acestea  adăugăm  şi  posibilită­
                                                                                                       partidului.                     Seara,  la  Palatul  culturii,  to­  -este  cunoscut  sub  denumirea   lor  la  I  000  dc  lei  producţie   ţile  do  reducere  a  consumuri-,
                                                                                                         Cu  prilejul  vizitelor  făcute,   varăşul  Ion  Gheorghe  M aurer   de  „cheltuieli  de  1.000  de  lei   marfă  să  fie  depăşit  cu  A 'll   lor  specifice  la  lemn  de  mină.
                                                                                                       t o v a r ă ş u l   Ion   Gheorghe   s-a  in tîln it  cu  activul  de  partid   producţie  D i a r l ă   in  preturi  cu   lei.  De  reţinui  este  faptul   ca   energie,  cnmbustihil,   folosirea
                                                                                                       Maurer  s-a  interesat  de  modul   din  judeţul  Mureş.    ridicata  de  întreprindere'1.  N i­  un  număr  dc  II  întreprinderi   la  capacitatea  nominală  a  tutu­
                                                                                                                                       La  întîlm re  au  luat  cuvintul
                                                                                                       în  care  sc  realizează  sarcini­  activişti  de  partid  şi  de  stat,   velul  acestui  indicator  este  in ­  industriale  au  inrcqistrot   de­  ror  maşinilor  şi  instalaţiilor  —
                                                                                                                                                                   fluenţat  în  niod  direct  de  mai
                                                                                                                                                                                                 păşiri  la  cheltuielile  planificate.
                                                                                                                                                                                                                               reducerea  pe  această  calc
                                                                                                                                                                                                                                                         a
                                                                                                       le  ce  revin  unităţilor  respec­
             N IC O L A E   C EÂU SESC U                                                               tive   do  preocupările  de  per­  muncitori,  cadre  didactice.  Tn   însă  ii  revine  preţului  de  cost  Printre  acestea   şe   siderur­  cheltuielilor  cu  amortizare  pv
                                                                                                                                                                                      hotărîtor
                                                                                                                                                                                Rolul
                                                                                                                                                                         factori.
                                                                                                                                                                                                                      numără
                                                                                                                                                                   mulţi
                                                                                                                                                                                                          Combinalul
                                                                                                                                                                                                 C.C.VJ.,
                                                                                                                                                                                                                               unitate  de  produs  —  avem  ima­
                                                                                                                                     cuvinte  calde,  vo rb ito rii
                                                                                                                                                              au
                                                                                                       spectivă  ale  conducerilor aces­
                                                                                                       tora.  Preşedintele   Consiliului   reafirmat  unitatea  (Ic  nezdrun­  pe  unitate  de  produs  si  pre ţu­  gic  Hunedoara,   întreprinderea   ginea  căilor  prin  care  sc  poa­
                                                                                                       de  M in iştri  a  indicat  cadrelor   cinat  a  poporului  în  jurul  parti­ ! lui  cu  ridicata  de  întreprindere.   minieră   Deva,  Întreprinderea   te  obţine   reducerea   preţului
                                                                                                       de  conducere  să  ia  măsurile   dului  —  conducător   înţelept,   Dar  cum  majoritatea  în tre p rin ­  de  electricitate  Deva,  I.F  Orăş-   de  cost.  şi  realizarea  nivelului
              Dragi  tovarăşi,,  vă  rog   să   de  valoare  al  Intelectualităţii   za  socialismului   (Aplauze  pu-   cele  mai  elicienle  pentru  va­  încercat  şi  botărlt.  a  cărui  po­  derilor  fabrica  o  gamă  variată   tie,  Industria  cărnii  Deva.  în­  planificat  al  cheltuielilor   la
             mă  scuzaţi  (Iacă  nu  voi  reuşi   din  România   socialislă   (A-   1 critice,  prelungile).  lorificarea  maximă  a  in vestiţii­  litică  profund  principială  asigu­  de  produse,  nivelul  cheltuieli­  treprinderile  (Ic  industrie  loca­  I  000  dc  lei  producţie  marfa.
             să  dau  grai  tuturor  sentimrn-   planze  puternice).      As  putea  spune  că  in  ş liin ­  lor,  ridicarea  continuă  a  cali­  ră  dezvoltarea  tuturor  fortelos   lor  la   1  000  de  lei  producţie   lă  Haţeg  şi  Hunedoara.  Situaţie  asemănătoare  există
             h'lnr  f c   care  Io  încerc  în  în-   Preţuim,  de  asemenea,  (ap­  lă.  in  artă.  in  rultu ră  se  mer­  tăţii   produselor,   subliniind   creatoare  ale  oamenilor  mun­  marfă  este  influenţat  şi  de  vo­  Vom  analiza  (arc  sînl  cauze­  şi  la  Combinatul  siderurgic  Hu­
             lilnirea  cu  dv.  Sini  după  o  zi   tul  <  ă  an  i,  ca  şi  in  alic  < r*u-   ele  cu  un  pas  înainte  in  rea­  posibilităţile  şl  resursele   de   cii,  indiferent  de  naţionalitate,   lumul   şi  structura  producţie;   le  ce  au  condus  la  nerealiza-   nedoara  unde   la   producţia
             de  adunări,  de  multiple  im pre­  Ivr  universitare  din  tară,  mun­  lizarea  unităţii  în  creaţie,  pes­  care  dispune  fiecare   unitate   în  condiţiile  unei  depline  ega­  Este  deci   necesar  ca  ori  dc   roa  acestui  important   inrlica-   marfă   comparabilă,   care   re-
             sii,  şi  îmi  e  greu  să   redau   cesc  laolaltă  intelectuali   ro ­  te  deosebirile  de  naţionalitate,   pentru  obţinerea  unor  succe­  lităţi  în  drepturi.  clte  ori  analizăm  cauzele   de­  Inr.   Combinatul   carbonifer   prczinla   98,7   la   sută   din
             în  cuvinte   emoţia  pe   care   mâni,  maghiari,  germani   îşi   şi  limbă,  pentru  că  ştiinţa   si   se  şi  mai  mari  De  asemenea,   In  cuvîrtu)  său.   tovarăşul   păşirii  cheltuielilor  la  1  000  dc   Valea  Jiului  realizează  la  p ro­  întreaga   producţie   marfa,
             mi-o  provoacă  inlîlnirea   cu   unesc  eforturile,   capacilalea,   cultura  înaintată  este  una  sin­  s-a  interesai  de  profilul  actual   Ion  Gheorghe  Maurer  a  adiesat   lei  producţie  marfă,  să  ne  refe­  ducţia  marfă  comparabilă,  fală   se   realizează   o   economi®
             oamenii  de  şliinlă  şi  <  nltură   pentru  a  lo iilrib u i  la  ridicarea   gură  şi  ea  nu  cunoaşte  dife­  şi  perspectivele  d r  dezvoltare   (alde  felicitări  oamenilor  m un­  rim  in  primul  rînd  la  aceşti   de  sarcina  planificata,  o  econo­  suplimentară  la  preţul  rle  cn>l
             din  CIi»j.  (Aplauze  entuziaste).  şliinlei  şi  culturii  patriei  noas­  rente  do  naţionalitate,  nu  cu­  ale  Centrului  universitar   Tg.   cii  din  judeţ  —  români,   ma­  factori  cu  acţiune  directă   mie  suplimentară  la  preţul  dc   de  aproape  6  milioane  lei,   In
              I)v.,  ca  întreaga  intele<  lua-   lre  pe  »  ulmi  lot  mai   înalle,   noaşte  decît  o  singură  lege. :   Mureş,  de  activitatea  rle  cer­  ghiari  şi  de  alte  naţionalităţi   In  perioada  celor  8  luni.  Io   cost  de  peste  (i  milioane   Ici,   timp  ce  nivelul   planificat  al
             litate  a  României  socialiste,  re­  îşi  însuşesc  tot  ce  este   mai   progresul   omenirii,  realizarea   cetare  ştiinţifică  a  intelectua­  -   organelor  şl  organizaţiilor   majoritatea   întreprinderilor   a   în   timp  re  nivelul  planificat   cheltuielilor  la  1.000  rle   Hi
             prezentaţi  un  detaşament  în ­  Imn  pe  plan  internaţional   în   unei  vieli  mai  hune   pentru                   d"  partid,  pentru   rezultatele   existat  o  preocupare  susţinută   al  cheltuielilor  la  I  000  de  lei   produclie  marfă  o  depăşit  cu
                                                                                                       lilor  din  localitate.
             semnat  al  poporului  nostru,  u i   domeniul  cunoaşterii   adiu în-   l o ti  oamenii   (Aplauze   însu­  La  Tîrnăveni  a  avut  lor  o   obţinute  In  muncă.  Subliniind   pentru   reducerea  cheltuielilor   producţie   marţii   înregistrează  5.24  lei.  Această  situaţi®   a
            un  rol  de  o  deosebită  impor-   dti-şi  propria  contribuţie   la   fleţite).   De  aceea,   consider   însufleţită  adunare  a  activului   faptul  că  edificarea  socialis­  de  producţie.  Această  p'enru-   0  depăşire  de  0,53  Ici  De  aici   (ost  determinată  de  realizarea
             lantâ  în  întreaga  a rliv ila le   de   îmbogăţirea  tezaurului  u n ive r­  <ă  este  necesar  ca  intelectua­  de  partid  din  oraş.  Cel   rare   m ului  pstn  o  operă  vie,  de  per­  pare  este  reflectată  rle  modul   se  ir nge  concluzia  că  nc reali­  unor  preţuri  de  vînzare  cu  ri­
            edificare  a  orînrtuirii  socialis­  sal  al  riv ilizatici   Vă  felicităm   lii  noştri,  indiferent  in  ce  do­  au  luat  cuvintul  au  exprimat,   manentă  perfecţionare  şi  înnoi­  cum  a  fost  realizată  sarcina  de   zarea  acestui  ultim  indicator  a   dicata  ale  întreprinderii  medii
            te  Socialismul,  concepţia  ştiin­  din  ţoală  inima  ponlru  aportul   meniu  de  activitate   lucrează.   în  numele  tuturor  oamenilor   re,  vorbitorul  a  arălal  că  tre ­  reducere  a  preţului  dr  cn<d  !n   fost  influon(ală  de  alţi  factori   ponderale  mai  mici  decit  cel®
             ţifică  despre  lume  şi   viata   deosebit  de  valoros  pe  (are  îl   Indiferent   de   naţionalitate,   muncii  din  localitate,  deplina   buie  cantate  mereu  soluţii  pen­  producţia  comparabilă,   în   fi­  (are  au  anihilat  întrcaqa  eco­  planificate,  ea  urmare  a  schim­
            a   proletariatului,   a  sintetizat   aduceţi  la  înflorirea  ştiinţei  şi   să-şi  unească  forţa,  ropacila-   adeziune  fală  de  politica  in ­  tru  mai  buna  conducere  a  r-   nal  cum  s-a  reflectat  aceasta   nomie  bărilor   nefavorabile   in te rve­
             şi  sintetizează  tot  ceea  re   a   culturii,  a  întregii  creoţii  spi­  tea.  priceperea  pentru  ridica­  ternă  şi  externă  a  partidului,   conomiei,  pentru   dezvoltarea   în  cheltuielile  la  1.000  de  lei   In   (undiţii I o  realizării   pla­  nite   In   structura   produc­
            creat  omenirea  mai  bun  dr-a   rituale  a  României  sotialist®   rea  continuă  a  nivelului  gene­  hotărirea  fermă  de  a  îndepli­  ştiinţei,  culturii  şl  tnvâlămîn-  produclie  marfă.  Merită   <ă   nului  de  producţie  mari®   in   ţiei   Creşterea   ponderii   de
            lungul  m ileniilor  şt  o  ridicai   (Aplauze  puternice).  ral  al  ştiinţei  şi  'culturii   j a-   ni  măsurile  luale  rle  parlid.               'H   sroaso  în  evidNită  rez.nlla­  ş Im elitra  planificată  şi  In  cali­  laminate   din   oţeluri  calma­
             aceste  cuceriri  la  rangul   de   Desigur,  tovarăşi,  una   din   triei  noastre.  Aceasta  e  calea   Tovarăşul   Ion   Gheorghe                  lele  hune  obfînute  în  această   tatea  prescrisă,  economiile  su­  te  şi  aliate   constituie   una
            ştiinţa  socială  menită  să  asi­  problemele  importante  în  dez­  pe  care  îşi  pot  aduce  con tri­  M aurer  a  subliniat  în  cuvîn-   (CftfiliAudrg  in  pag.  o -2*o|  direclie  de  1  M.  Barza,   IM .   plimentare obţinute din  reduc r-  (Im  principalele   surse  pentru
            gure  lăurirca  u n e i  societăţi  In   voltarea  societăţii  omeneşti  a­  buţia  activă  la  întreaga  m un­  lul  său  succesele  obţinute  de     Hunedoara,   Fabrica  chimică   1 ea  preţului  de  rost  trebuie  să   realizarea  nivelelor  planificat'»
            »  are  omul  să  (ir  cu  adevărat   colo  unde  locuiesc  tinţ  rrună   că  desfăşurată  de  poporul  nos­                                          Orăştîe,  întreprinderea  dc  ma-  se  reflecte  într-n  depăşire  m -   ale  preturilor  cu  ridicata   d®
            sldpin  pe  destinele  sale,  luuri-   oameni   de  diferite  naţionali­  tru  pentru  construirea  socia­                                                                           rospunzătonii!  şi  a  pianului  de   întreprindere.  Trebuie  arătat  ră
             lorul   propriei  sale   istorii.   tăţi,  esle  rezolvarea  justă   a   lismului,  pentru  făurirea  con­                                                                          benefic-ii.                   şi  la  această   imitate  există
             {Aplauze  pulernire).        raporturilor  sotiale  dintre   a-   d iţiilo r   de  trecere   treptată                                                                                In  razul  cheltuielilor  la  1.000   mari  rezerve  pentru  reducem*
              Fără  Îndoială,  holărîloare  în   coşiia,  asigurarea  egalităţii  de­  spre  comunism   (Aplatiza  în ­                                                                          de  Ici  producţie  marfa  bene­  preţului  de  ( ost.  Dacă  avem  in
                                                                        delungate).                                                                                                                                            vedere  ră  peste  00  la  sulă  din
             întreaga  activitate  umană  este   pline  a  tuturor,  în  toate,  do­                                                                                                             ficiul  este  determinat   loc ni  ii
                                                                                                                                                                                                                                                      sint
            c reatia   de  bunuri  materiale,  meniile  de  activitate.   Numai   Stimaţi  tovarăşi,                                                                                             de  diferenţa  dintre  preţul   d.>   cheltuielile  de  producţie   dam
                                                                                                                                                                                                                               cheltuieli  materiale,  ne
             )  cidru  cu  aceasta  determină  in   asa  omul  poate  să  se   simtă   Situaţia  raporturilor  de  as­                                                                          rost  şi  preţul  eu  ridicata   de   scama  r <1  la  aceste  elemente
             mare  măsură  schimbările  ca­  liber.  ţ.oato  să-si  pună  cunoş­  tăzi  dintre   ţările  sorialiste,                                                                             întreprindere   Or,  la  C.C.V J  ,
             re  au  loc  în  societate.  Dar  nu   tinţele,  întreaga  sa  capacitate,   dintre  partidele  comuniste  şi                                                                      depăşirea   niveluhii  planificat   CONSTANTIN  MARACU
             este  mai  pulin   adevărat   că   în  serviciul  bunăstării  şi  fe ri­  muncitoreşti   ne  îngrijorează                                                                           al  cheltuielilor   la  indiraloru I   activist  al  Comitetului
             (fîndirea  umană   ştiinţa,   mai   cirii  poporului.  Putem  spune,   pe  toti,  ii  îngrijorează  pe  to|i                                                                       analizat  esle  determinata  |<u-     judeţean  de  partid
             i u  seamă  în  societatea  de  as­  tovarăşi,  ră  în  patria  noastră,   comuniştii.  Cînd  noi  am  păşit                                                                       mai  rle  nereali'/area  preturilor
             tăzi,  au  devenit  o  tortă  ma­  în  România,  am  realizat   pe   pe  drumul  luptei  de  eliberare                                                                             cu  ridicata   de  •Mlrrprutdo'r»
             terială  cu  un  rol  hotărîtor  în   deplin  creastă  egalitate  între   a  omului  de  asuprire,  pentru                                                                         planificate  ca  urmare  a  ohti-   nfiniioKEi  m  pag,  •
             întreaga   viată  socială,  inrlu-   oameni,  indiferent  de  naţiona­  eliberarea  socială  şi  naţională                                                                         nerii  unri  producţii  de  c al i ta te
             siv  în  dezvoltarea  materială  a   litate,  în  toate  domeniile   de   a  maselor,  pentru  înfă)  tuirea                                                                       inferioară.
             societăţii.   (Aplauze).     Activitate   (Aplauze  entuzias­  celei  mai  drepte  societăţi  din
              De  aceea,  partidul   nostru,   te,  prelungite)         lume  ■—  în  care  omul  să   se
             guvernul  ţării  noaslre,  preocu-   Dumneavoastră.   ca  oameni   simtă  cu  adevărat  om,  în  care
             pîndu-sc  de  dezvoltarea  bazei   de  ştiinţa  si  cultură,  şliti  foar­  lot  ce  se  făureşte  în  societate                                                                                                     vaneronica   la  T u ru l   r|
             materiale,  de  dezvoltarea  eco­  te  bine  că,  indiferent  in   ce   să  fie  închinat  omului  —   nu                                                                                                            elisi  al  Rom âniei  —  nans
             nomici  naţionale,  a  industriei   limbă  sînt  exprimat»',  rezulta   ne-am  qîndit  niciodată  că   se                                                                                                            m isiune   tle   la   \c lo d ro -
             şi  agriculturii,  acordă  o  alen-   trie  cercetării  ştiinţifice  —  a­  poate  ajunge  ca  între  rnm n-                                                                                                         m ul  D inam o  ;
             tie  deosebită  ştiinţei  şi  cu ltu ­  le  fizicii,  matematicii,  rhiar  <i   nişli,  între  ţările  socialiste  să                                                                                            •MU  T e lejurn alul  de  seară  î
                                                                                                                                                                                                                                     ,*o  T clesporl  ;
                                                                                                                                                                                                                              1.0.
             rii  ;  sinlem  conştienţi  că  fără   ale  istoriei  şi  arheologici  -   şe  folosească  forţa  ponlru  im ­                                                                                                   20.l.T  Rapsodia  rom ână  ,. \lb a v
             aceasta  nu  putem  asigura  mer­  sint  aceleaşi  atunci  cînri  cer­  punerea  unui  anumit   punct                                                                                                                tru   de  V i*n m r|“  :
             sul  înainte  al  patriei   noastre.   cetarea  se  face  cu  adevărat   rle  vedere.  Nn  se  poate  rnn-                                                                                                       20.. 10  Concertul   tiu c rc (ii
                                                                                                                                                                                                                                  Solişti  tle  mu vă că  uşoară:
             (Aplauze).                   coreei   (Vil  aplauze).      cepe  ră  asemenea  lucruri  sint                                                                                                                     Zl.20  l-iln>  a rtis tic   ;  ..Genilem e-
                                                                                                                                                                                                                                  m ii  din  Cocody"  ;
               Avem  rezultate   bune   în   N ici  poezia,  proza,  teatrul,   compatibile  cu  ideologia  noas­                                                                                                             221-l.,5  T e le ju rn a lu l   de  noapte.
             dezvoltarea  ştiinţei  şi  culturii   mu7.ii a  nu  cunosc  graniţe  de   tră,  cu  concepţia  noastră  ştiin­
             în  (ara  noastră.  In  raport  cu   limbă   Indiferent  in  ce  limbă   ţifică  despre  vială  şi   despre                                                                               D U M I N I C A                 L U N I
             situaţia  (le  acum  douăzeci  şi   sînt  create,  marile  oj: ere   de   lume.  Aceasta  poate  avea  ceva                                                                           M i*  O r*  cv.-U’l.V      I".ă0  Penirn   noi.  fem eile  !  I
             »  ova  de  ani,  nivelul  generat   artă.  —  mă  refer  la  literatură,   comun  n i  epoca  lui  Ludovic                                                                               (■vini  va  fi  \ii>nuM   ?   18.00  A ctualii.w ea   indu strială  ;
                                                                                                                                                                                                      G im n iis iir;!  do  iiu iu iH ro   ;
             de  cultură  al  poporului  nos­  căci  muzica  are  limba  ei  pro­  al  XlV-lea  —  sa  mă  îndrepte                                                                                8,1(1  P onlru  elov/.     *8,;iu  Curs  dc  lim ita   (raucc/.A
                                                                                                                                                                                                                                                a
                                                                                                                                                                                                                                                  8-a)  ;
                                                                                                                                                                                                                                  (reluarea
                                                                                                                                                                                                                                          Ircp c!
             tru  s-a  ridicat  la  un   stadiu   prie,  internaţională,   -   aici.   istoricii  dacă  greşesc  —  (arc                                                                              Consuli a ţii   ia   m.i irm a i U i   lo.Ou  „ f. \ < evim"   —   em isiune
             incomparabil,  numărul  intelec­  s  ar  putea  spune,  s-a  realizai   spunea  „L ’etat  ('ost  moi".  Sînt                                                                             (rlasn  a  V fll-n )  ;     pe niru   fin p rrt.   Colegii
             tualilor  a  crescut  de  mai  m ul­  internaţionalismul   (animaţie in   unii  teoreticieni  r are  îsi  arogă                                                                       S.UO  A veni ui ilf*   ci-U jpa j u lu i   n o şirl  de  Ia  seral  —  tra n s­
                                                                                                                                                                                                                „T a in a
                                                                                                                                                                                                       V n l-V irte j.
                                                                                                                                                                                                                         lu i
             te'  ori.  şi  nu  există  sector   al   sală)  —  exprimă  aceleaşi  idei   dreptul  de  a  da  judecaţi  defi­                                                                         iAlnl.ccnius-  (reluarea  ani-   m isiune  in   dire ct  de  Ia
                                                                                                                                                                                                                                        Nicolae  Dălee.sen".
                                                                                                                                                                                                                                  lâceul
             ai tivitătii  materiale  şi  sociale   şi  simţăminte  Depinde  desigur   nitive   după  j. rin c ip iu l:   „Le                                                                         **clor  scrii)  :       UI,00  T e le ju rn a lu l  de  scară  ;
             unde  omul  de  ştiinţă  şi  cultu­  de  ceea  ce  doreşte  scriitorul,   marxism  cest  moi".  Nu.   n i­                                                                            ui.OO  Ora   s a lu lu i  ;  lO.iifl  O uletînul  m e ie n ro lo g ir  :
             ră  alături  de  muncitori  şi  ţă­  poetul,  sau  artistul   respectiv   meni   nu  poate  să   afirme  :                                                                           1I..10  Tv.  penirvi  spe cialiştii  din   20,00  Reciir.l  de  poezie  n im e n i-
             rani.  sub  conducerea  partidu­  să  redea,  do  modul  în  care  în ­  „M arxism ul  sînl  eu".  (Aplau­                                                                                ae rienii ură.   C irtu l   „M e ­  poiană  romfincască  în  lec­
                                                                        ze  furtunoase,   urale).   Mar-                                                                                              canizarea  a g ric u ltu rii".  Te­  tura  a u to rilo r  :
             lui  noslru.  să  nu  participe  cu   ţelege  ol  sensul  vremii,  preo­                                                                                                                 nta  :  A toranizaiea  lu c ră ri­  20,.1.",  T ropic  spre  v iito r.
             întreaga  sa  forţă  de  gînrtjrr   cupările  şi  aspiraţiile  societă­  xism-lcnimsmul   nu  este  pro­                                                                                 lor  in  cit) t ti iile   dc  pian-   „P ă m in tu l  de  suh  s n ,irr“ :
                                                                                                                                                                                                      le  tehnice  ;
             şi  de  i realie  la  făurirea  socie­  ţii  şi  de  măsura  în  care  doreş­  prietatea  nimănui  ;  el  este  o                                                                    11,  ÎS  Dc  s fra j*  pa triei  ;  2j.5ă  Ce-aîi   dori  sâ   revede)i  “»
                                                                                                                                                                                                                                 R c in tiln ire
                                                                                                                                                                                                                                           eu
                                                                                                                                                                                                                                                Charles
             tăţii  no i   socialiste.  (Vii   şi   te  să  se  încadreze  în  aceste   concepţie  ştiinţifică,  şi  numai   '   *                                                                12.  TS  T e le ju rn a lu l  de  prin z  :  A /n u v o itr  ;
                                                                        în  măsura  în  care  to(i  oamenii
             îndelungi  aplauze).          preocupări.  Depinde  de  voinţa   politii i.  loţi  oamenii  de  ş liin ­                                                                           |   M..T0  /.ie-zajj  —  le lcrta e a zin   du ­  21.20  Tele-univcrsiliU cn.   Istoria
                                                                                                                                                                                                      m inica l.  In  cuprins  :  M u ­
                                                                                                                                                                                                                                              C iviliza ţia
                                                                                                                                                                                                                                 civiliza i iilo r.
               Noi.  conducerea-   partidului   şi  de  puterea  sa  de  a  face  din   lă,  loti  oamenii  care  qîndesc                                                                             zică  uşoară  cu  Gică  Pe-   gie-acA"  ((l ).  Viaţa  greci­
             şi  stalului,  preţuim  mult  acti­  opera  de  artă  j e   care  o  fău­  analizează  dezvoltarea  socială                                                                              irescn,   cvim e m l   ..M a­  lo r  (n  poemele  hom erice;
             vitatea  intelectualilor  şi,   în   reşte  o  expresie  a  năzuinţelor                                    ■  f c  i i                                                                   m aia",  M arna nu a  P isla ru;   2t.:,â  Teatru  în  studio  :  „Ife n -
                                                                                                                                                                                                      C urie ru l  in im ilo r,  prezen­
             nmd  deosebit,  dali-mi  voie  să   de  libertate  şu  dreptate  socială                                                                                                                 tat  dc  O rla v   P anru-Iasi  :   rlc  al  IV -lea "  de  L.  P iran-
                                                                                                                                                                                                                                                   un
                                                                                                                                                                                                                                       Interpreieazâ
                                                                                                                                                                                                                                 dello.
             spun.  f  rctuim  aportul  pe  (are   ale  omenirii.  Pentru  că  numai                           M obila  confecţionată  la  l.l.l.  Brcd  are  o  linie  modernă,  atractivă.  Fiecare  piesă  com­  Fothal  ;  ora  lă.nn  Rapid  —   colectiv  al  T e a tru lu i  „ c .  I,
             îl  adm   oamenii  de  ştiinţă  si   alunei  arta  servrstc  cu  ade­  (GofiUnuOrt  ta  pftfl  *  LSJ  ponentă  este  frumos  ornamentată,  lucrată  cu  multă  grijă.                   P roRre.sul;  ora  17.00  Steaua   N o lfa ra "  ;
                                                                                                                                                                                                      —  D inam o  D itcurcsii  :  a -
             cultură  din  Cluj  —  detaşament  vărat  cauza  progresului,  cau­                                                                                                                                             23.20  T e le ju rn a lu l  de  noaple.
   1   2   3   4   5   6