Page 10 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 7 IANUARIE 1970

Sâ cunoaştem în profunzime Unităti „RIDICĂRI DE CORIir INCA

*
comerciale TOARE PE W E E CĂMINELOR CULTURALE
prxlemefe specifice ale necarei modernizate

do-
Calendarul şl
zăpada
turisea tovarăşul Popa. Sc pa­
monstrindu-ne. fără putinţă Gcoagiu participarea cadrelor comunei", după cum nc măr­
didactice la activităţile cultu-
Modernul a devenit in de contrazicere, că la ora ac­ rulo se desfăşoară bine, cu rc. însă. câ si dinsul şi to­
ntreprinderi preocupările conducerii făşurare a „stagiunii" de iar­ partea fiecăruia, iar la cămi­ tivitatea cu „naveta”, încalcă
ultimii ani o caracteris­
varăşa Lobonţ. molivînd inac­
tuală ne aflăm în... plină des­
dcosebilâ responsabilitate din
tică a comerţului nostru.
Pe această linie amintim
o prevedere legală a statutu­
nele afiliate activează forma­
nă a căminelor culturale, am
lui cadrelor didactice — a­
purces la culegerea primelor
ţii închegate, cu profiluri va­
U.J.C.C. dc a-şî moderni­
mai
de pe scenele
impresii
za şî înfrumuseţa conti­ multor aşezăminte din satele riate.. ceea de a participa, a sprijini,
a contribui direct la înviora­
Dar. există şi alte cămine
nuu unităţile aparţină­ judeţului. culturale, in care cortinele au rea vieţii culturale a satului.
lîrca unui ansamblu de mă­ re şi punerea în funcţiune o trecut în activitatea de in­
suri vizînd creşterea produc­ obiectivelor. Bineînţeles, a- vestiţii din judeţul nostru do­ toare. Astfel, la Orăştic, In unele cămine, serile de stat imobilizate aproape tot fi­ Acelaşi „ajutor" îl dă şi în­
văţătoarea din Tâmâşasa. Ele­
acestui an a
începutul
tivităţii muncii Considerăm censta presupune sâ punem vedesc că un control operativ coincis cu terminarea lu­ iarnă la sate au ..pâti^uns" în nul trecut. Dc exemplu, la Mâr. na Popescu. Tot „navetistă”.
că în felul acesta vom crea capăt tendinţelor de pasivita­ şi sistematic al aplicării mă­ crărilor de modernizare sălile căminelor culturale. Es­ lincşti, din aprilie pînâ în 9 Totuşi, orice cauze ar exista,
condiţii ca unităţile miniere te ale unor organe de partid surilor, control care să încea­ te cazul căminului din Ceoa- noiembrie, căminul cuttural
care întreprindere modui in din judeţul nostru să-şi aducă care. în loc să ia din timp a unor noi unităti dc de­ giu, unde aşa după cum am n-a dat nici un spectacol pro­ activitatea culturală (a sate
care se acţionează pentru rea­ din plin contribuţia Ia înde măsuri pentru prevenirea de­ pă îndată după adoptarea a­ servire: o braserie cu 90 fost asiguraţi de tovarăşa Si- priu. Dar nici stagiunea de trebuie să se desfăşoare. Şi
cestora. constituie un factor
lizarea măsurilor stabilite în plinirea sarcinii trasate de re­ ficienţelor. aşteptau apariţia a- hotăritor al unei intervenţii de locuri la mese. cofetă­ mina Somoilescu directoare, iarnă nu se anunţă prea ge­ nu oricum. Organele locale de
vederea reducerii consumuri­ centa plenară, privind creşte­ ccstora. pentru ca abia atunci rie şi un cafc-bar. şi tovarăşul Sabin Băişanu. neroasă pentru locuitorii co­ partid şi de stat ar trebui sâ
lor specifice, impulsionînd a- rea cu 12,0 la sută a produc­ să-şi facă simlilă prezenţa.. oficiente. Uneori însă se aş­ In prezent se lucrează secretarul comitetului comu­ munei. Tovarăşul Viorcl Popa, nu neglijeze această obligaţie
pliearca lor. Nu vom admite ţiei industriei miniere. De aceea, in lumina indicaţii­ teaptă încheierea bilanţului la modernizarea restau­ nal de partid, „stagiunea a în­ vrind sâ ne convingă că uni­ ce le revine.
trimestrial pentru a 6C vedea
perpetuarea „tradiţiei“ care Permanenta ..foame" de for­ lor plenarei Comitetului Cen­ rantului „Dacia" din a­ ceput. formaţiile sînt consti­ tatea al cărei director este Directorul căminului cultu­
face ca acum, la începutul fi­ ţă de muncă, proprie judeţu­ tral al partidului. Comitetul ee mai trebuie făcut ; si, fi­ cest oraş şi a unei piv­ tuite. bine închegate S-au are un program de iarnă su­ ral din Sarmizegctusa. tova­
reşte, în asemenea cazuri con­
nului, toată lumea să fie ten­ lui Hunedoara, pune imperios judeţean de partid Hunedoara trolul organelor de partid este niţe de vinuri care va a­ dat şi spectacole, iar în pre­ ficient de bogat şi de bine pus răşul Nicolae Arion, recunoaş­
tată să examineze şi sâ stu­ în faţa noastră sarcina inten a stabilit o serie de măsuri tardiv, se limitează la... înre­ sigura rezerva de „vinul zent se procedează la selec­ la punct, a reuşit sâ ne edifi­ te acea dispoziţie legală ca
ce despre ceea ce (nu) vor
dieze probleme de nenumăra­ sificării eforturilor pentru fo­ care converg spre asigurarea casei" pe un an a între­ ţionarea celor mai valoroase vedea spectatorii în iarna a- fiind „foarte binevenită" şi câ
te ori analizate sau care în al­ losirea maximă a tuturor „re­ gistrarea restanţelor, fără a gii reţele a cooperaţiei dc formaţii, care sâ fie reunite ccnsta. După spectacolul din „la noi se aplică întocmai, ca­
te locuri sînt de multă vreme surselor interne”, pe primul premiselor materiale necesare putea acţiona efectiv pentru consum. în ansamblul folcloric al co­ 9 noiembrie, „asamblat" din drele didactice participînd cu­
realizării în termen a preve­
înlăturarea neajunsurilor. A ­
rezolvate. Comitetul judeţean loc situîndu-se asigurarea fo­ derilor planului de investiţii. nul trecut. Comitetul munici­ munei". De asemenea, la toate formaţiile căminelor a­ rent la activităţile căminului
cultural". Dacă e aşa, e bine.
de partid consideră că acum losirii integrale a fondului de Astfel, biroul comitetului ju­ filiate. vizionat dc locuitorii Dar activităţile se iac deştul
pal de partid Deva a aşteptat
esenţialul constă în stabilirea timp, cu atît mai mult cu cit deţean a ajutat pe beneficiarii sfîrşitul unui trimestru pen­ Mârtineştiului, aceştia vor in­ de palid simţite pînâ in pre­
unor tematici raţionale impu­
anul trecut pe ansamblul ju­ şi titularii de investiţii sâ ur­ tru a „constata" care era sta­ tra în „vacanţa cultural-ar- zent.
se de necesităţile actuale alo deţului indicele de utilizare n genteze asigurarea documen­ diul de execuţie a lucrărilor tisticâ". Aceasta pentru că „o
producţiei şi mutarea centru­ acestuia a atins abia 04,4 In taţiilor complete şi stabilirea la construcţiile de locuinţe, activitate mai bogată sc des­ Şi aici stagiunea de iarnă
lui de greutate a muncii spre făşoară la căminele (afiliate) s-a concretizat doar prin pre­
sută. Paradoxal este faptul că amplasamentelor pentru toate ceea ce a făcut oa râminerile gătirea obiceiului folcloric
aplicarea efectivă a măsuri­ din Dineu Mare şi Jeledînţl,
cel mai scăzut indice a fost lucrările din acest an : acum în urmă sâ poată fi ulterior „Cerbul", cu care căminul s-a
lor stabilite, astfel incit ele realizat in unităţile economi­ impulsionăm ministerele tute­ recuperate cu mari eforturi unde există brigăzi artistice, prezentat la spectacolul de Ia
să fie fructificate în cele mai ce care reclamă cu cea mai lare să grăbească contractarea şi după intervenţia biroului taraf, solişti vocali şi instru­ Hunedoara. In rest... „toate
bune condiţii şi în cel mai mare energie lipsa forţei de utilajelor tehnologice. In func­ comitetului judeţean dc par­ mentişti, teatru, formaţie de formaţiile de la căminul de
scurt timp prin rezultate cer­ munca (unităţile miniere din ţie de cerinţele concrete, co­ tid. dansuri, pe cînd la căminul centru şt de la cele afiliate
te în creşterea eficienţei acti­ Valea Jiului. Dev.-y Barza. în­ mitetele municipale şi orăşe­ de centru activează doar o sînt în faza dc pregătiri“ —
vităţii economice. treprinderea de prefabricate neşti dc partid au determinat Hotărit sâ desprindă conclu­ echipă dc teatru .şi o &olistâ ne .spunea tovarăşul Arion. Ce
Creşterea continuă a pro­ din beton-Bîrcca). In scopul concentrarea unor forţe de ziile practice ce se impun din vocală (!). vor vedea spectatorii de pe te­
indicaţiile plenarei C.C.
al
ductivităţii muncii în fiecare remedierii acestei stări de lu­ muncă suplimentare pe şan­ P C.R. dîn decembrie 1969 Cum „activează" echipa de ritoriul comunei ? Obiceiuri
întreprindere, sector şi loc cruri, îndrumăm organele şi tierele obiectivelor prevăzute privind perfecţionarea stilului teatru din Mârtineşti ? Sim­ de iarnă, dansuri, brigăzi, cor
plu ! N-a dat nici un specta­
de muncă, constituie una din­ organizaţiile de partid să des­ a fi puse In funcţiune In a­ de muncă al organelor de par­ col. Deci, pentru public (şi („care nu va reuşi" — N A-
tre direcţiile fundamentale făşoare o intensă muncă polî- cest an. In acelaşi timp, co­ tid în conducerea economiei. pentru oricine), ea este... ine­ rion), solişti vocali şi instru­
spre care comitetul jude;esn tico-educativâ pentru cultiva­ mitetul judeţean de partid a Comitetul judeţean Hunedoa­ xistentă ! Bineînţeles, slaba ac­ mentişti etc. Dar cînd? Sîn­
d0 partid concentrează efortu­ rea unei opinii de masă com­ stabilit în aceste zile măsuri ra al P.CR. va acţiona cu tivitate a căminului cultural tem In plină iarnă, dar sta­
rile tuturor colectivelor de bative împotriva oricăror în­ pentru recuperarea unor ră perseverenţă spre a ridica ac­ din Mârtineşti este şi bine giunea e încă „în pregătire".
muncă. Justeţea aprecierii călcări nle disciplinei muncii, mincrî in urmă. Acordăm o tivitatea sa la acel nivel de motivată: tovarăşul Viotel Po­ Este cazul sâ subliniem şi sâ
plenarei C.C. al partidului astfel incit. prin îmbinarea deosebită atenţie intensifică­ competenţă, operativitate şi e- pa locuieşte în Dineu Mic, atragem atenţia tuturor fac­
din 10— 13 decembrie 1009 pri­ acţiunilor politice, de convin­ rii ritmului de execuţie la a- ficienţâ impus de creşterea funcţionează ca învăţător în torilor răspunzători, îndeosebi
vind marile rezerve revalori­ gere, cu măsuri administrati­ cestc obiective, deoarece în- continuă a rolului partidului Dineu Mare şi este director la Comitetului judeţean pentru
ficate in domeniul creşterii ve adecvate, sâ fie curmată tîrzierea dării lor în funcţiu­ Mârtineşti (!?). „De aecca fac cultură şi artă, câ debutul sta­
productivităţii muncii este în­ ..hemoragia” orelor neproduc­ ne Impietează nsimra ritmului de forţă conducătoare a popo­ toate activităţile la Dineu Ma­ giunii de iarnă în căminele
culturale nu s-a produs atît
tru totul confirmată de stările tive. Tn lumina indicaţiilor îndeplinirii planului de Inves­ rului în opera dc făurire a so­ rc şi Mic". Şi de aceea cămi­ de optimist şi prompt cum
de lucruri din judeţul Hune­ plenarei Comitetului Central tiţii pe ansamblul judeţului. cietăţii socialiste multilateral nul dc centru a fost aproape nc-a asigurat tovarăşul Con-
doara. Deşi anul trecut, in u­ nl partidului din decembrie Rezultatele obţinute anul dezvoltate. tot anul fără activitate şi fă­ standin Clemente, preşedinte,
nităţile industriale din judeţ, 1969. care a cerut să se acţio­ ră ... ferestre, realităţi care ne în interviul „Stagiunea de iar­
întregul spor obţinut la pro­ neze cu intransigenţă pentru obligă sâ considerăm câ răs­ nă în aşezâmintele culturale",
ducţia globală a fost realizat extirparea oricăror fenomene punzători de accaslâ stare de publicat în coloanele ziarului
pe seama creşterii producti­ prinderilor. comitetul judeţean Invătămîntul de partid lucruri total nccorcspunzătoa- nostru.
de indisciplină din viaţa între­
vităţii muncii, există încă nu­ re sc face atît tovarăşul Popa,
Scenele mai multor cămine
meroase posibilităţi în acest dc partid nu va mai tolera cît şi cei care n-au studiat cu culturale dc centru sau afilia­
domeniu. Sînt edificatoare. în repetarea situaţiei existente destul disccrnâmînt condiţiile te încă n-au cunoscut, după
această privinţă măsurile ini­ anul trecut în unele unităţi c- ia oraşe concrete de la Mârtineşti. n- cum am văzut, febra specta­
ţiate la Petroşani Adoptînd o eonomice undo absenţele ne­ tunci cînd i-au încredinţat colelor. iar spectatorii n-au
poziţie fermă împotriva ten­ motivate. învoirile şi conce­ sarcina dc director al cămi­ reuşit, n-au avut cui sâ adre­
dinţei conducerilor unor ex­ diile fără plată deveniseră o oare cea mai slabă prezenţă, nului cultural. seze aplauze. La fel cum nici
ploatări miniere din Valea practică curentă, privită une­ mulţi sînt plecaţi pe teren Da, sîntem dc acord cu ccî noi, în scris, nu putem aplau­
Jiului de a invoca lipsa forţei ori cu pasivitate de conduce­ sau au şedinţe „importante", ce vor replica: „aceasta a fost da. decît sâ îndreptăm reflec­
de muncă spre a justifica ran­ rile tehnico-administrative. arc loc cînd este vorba de situaţia, nu am avut altă po­ torul înspre eci care se fac
dezbateri şi nu de expuneri...? sibilitate de a numi un alt ca­
damentele scăzute care sînt In ansamblul preocupărilor rînduirii socialiste, reducere«! vinovaţi de Intirzicrca lansării
înregistrate in abataje. au comitetului judeţean dc par­ preţului dc cost, rolul şi im Comitetul municipal, orga­ dru. din Mârtineşti. ca direc­
fost depistate o seric de de­ tid un loc primordial îl ocu­ portanta sistemului informa­ nele şi organizaţiile de partid tor". Da. ştim câ tovarăşa în­ activităţi lor cui tura l-artistice
trebuie sâ
dovedească
mai
ficienţe în organizarea mun­ pă investiţiile. Volumul lucră­ ţional, modernizarea economi­ multă exigenţă in conducerea U V. Calan. Fonta topita se toarnă in forma de lîngotieră. văţătoare I.contina Lobonţ es­ de iarnă
cii şi a producţiei, în folosi­ rilor de investiţii prevăzut ci şi creşterea exigenţei pen­ învâţâmîntului de partid, o te „navetistă" şi câ „nu parti­
rea utilajelor din dotare, s-a pentru acest an echivalează cu tru pregătirea şi ridicarea ca­ răspundere colectivă. cipă la activitatea culturală a N. STANCIU
văzut că ponderea persona­ 2 6 miliarde Ici. Experienţa ul­ lificării cadrelor ctc.
lului auxiliar şi neproductiv timilor ani ilustrează conclu­ In conducerea învâţâmîntu-
est? mare. Lărgind această ac­ dent că asigurarea îndeplini­ lui de partid din cadrul mu­
ţiune, comitetul judeţean a an­ r i integrale a acestor lucrări, nicipiului se constată o mai zâ sâ fie iniăâhain ţaţă': în pr""
trenat numeroşi specialişti din at't din punct de vedere valo­ i mare mobilitate; este lăsată CONSOLIDAREA ECONOMICĂ A C. A. P. măvarâ nu s-au efectuat încă
industrie şi cercetători la in­ ric, cit şi mai ales din punct mai multă iniţiativă organelor
vestigarea cel jr mai eficien­ de vedere fizic, impune îmbu­ şi organizaţiilor de partid ca­ arături, ceea ce înseamnă o
te soluţii pentru promovarea nătăţirea radicală a organiză­ re introduc noi teme pe par­ pierdere de cel puţin 10-lf5 In
progresului tehnic, folosirea o rii muncii pe toate verigile curs. mai ancorate în viaţă. sută din recoltă.
Acest lucru merită subliniat
ficicntâ a creditelor de mică care concură la realizarea in­ întrucît există pe alocuri ten­ UNDE NU PUN UMĂRUL TO fl COOPERA­ Valorificarea (a un nivel
mecanizare, optimizarea me­ vestiţiilor, începînd de la ac­
todelor de exploatare. Comite­ tivitatea ce se desfăşoară la dinţa dc a se respecta rigid superior a întregului potenţial
planul tematic întocmit la în­ productiv al cooperativei agri­
tul municipal Petroşani a) planşetele de proiectare pînă ceputul anului de învâtâmînt,
P.C.R. a determinat, pe baza la executarea lucrărilor de de a studia mai întîi temele TORII, UNITATEA RATE PASUL PE LOC cole din Leşnic impune mă­
unui studiu aprofundat, stabl- construcţii-montaj pe şantie- comune şi a lăsa pentru sfir- suri hotârîte din partea orga­
şîtul anului cele specifice, de nizaţiei de partid şi a consi­
a nu intercala pe parcurs dez­ liului de conducere în scopul
baterea unor probleme care
au devenit deosebit de arză­ Avînd de gospodărit aproa­ din cauza inundaţiilor, dar denotă câ lucrările agricole, gurarea bunei desfăşurări a înfăptuirii sarcinilor trasat?
îndeosebi cele de întreţinere
de
in
producţie
in
II B u • I • • • toare. Asemenea teme care se care o bună parte se situea­ cultură nu s-au înregistrat a culturilor, nu s-au efectuat activităţii cooperativei. Con- de plenara C.C. al P.CR. din
nici pe suprafaţa rămasă
pe 460 de hectare teren, din
cadrul
impun studierii şi dezbaterii
10— 13 decembrie 1969 şi recen­
Prestan le semen se desprind din documentele ză. în lunca Mureşului, coo­ departe nu se poate arunca în condiţii optime. tul greşit în câ pot beneficia ta hotârîrc a plenarei Consi­
cu
to­
mod
siderînd
pc
rezultatele scontate. Nici
Concludente în această pri­
C. C. al P.CR din
perativa agricolă din Leşnic
plenarei
10-13 decembrie 1969. legate dispune de condiţii favora­ vina pentru înjumâtâţirea pro­ vinţă sint următoarele aspec­ numai de drepturi, unii coo­ liului Uniunii Naţionale a
de îndeplinirea planului *pe bile obţinerii unor producţii ducţiei la principalele culturi te. In anul 1959, pe total coo­ peratori ca : Lctiţia lacob. c A P. privind îmbunătăţirea
1970 şi pregătirea bazei ma­ si venituri sporite la unita­ doar pc condiţiile climaterice perativă s-au efectuat peste Neta Dan. Matei Buştea, Du­ organizării muncii, dezvolta­
ramicâ populară. împletituri teriale a viitorului cincinal, a tea de suprafaţă. De remarcat nefavorabile. Dincolo de cala­ 24 000 zile-muncă. revenind o mitru Chilârescu. Graţian Bă-
de pajură şi răchită. Ne preo condiţiilor pentru trecerea la că pentru un cooperator apt mităţile naturale, o influen­ retribuţie de 22,88 lei pentru cian. Eugenia Blăjan şi alţii rea avuţiei obşteşti. întărirea
cupă in prezent organizarea înf: iluirca programului adop­ de muncă nu revin nici 0.6 ţă negativă asupra rezultate­ o zi-muncâ. In anul trecut, au „uitat" câ le revine şî o­ spiritului colectivist şi a dis­
unei expoziţii la nivelul ju­ tat ic Congresul al X-lca al hectare teren arabil. Recolte lor economieo-financiare ale faţă de 20 000 zile-muncă pla­ bligaţia de a participa la mun­ ciplinei în muncă şi nsigura-
deţului, care să constituie partidului dc 1 600—2 000 kg cereale şi unităţii au avut-o deficienţele nificate, nu s-au efectuat nici că atunci cînd are nevoie u­
Actuala activitate de servi­ schimb dc experienţă şi in­ In desfăşurarea învâţâmîn- 0 000 kg legume la hectar, cît organizatorice care vizează în 14 000. revenind în medie nitatea, nu cînd vor ei. Aşa se rc<\ participării tuturor coope­
re a populaţiei, prin unităţi structaj pe ramură de pro­ tului de partid in cadrul mu­ a fost prevăzut sâ sc reali­ mod deosebit disciplina în sub 31 zîle-muncâ pe un coo­ explică dc ce în acest an ei ratorilor la activitatea de pro­
de închiriat obiecte, va fi re­ ducţie, contribuind atit la o nicipiului Deva există însă şi zeze in acest an, se situează muncă si participarea la ac­ perator Această „economie" nu au efectuat nici cite 10 zilc- ducţie. Pe această cale va n-
organizată şi regrupată, asi- mai bună informare n popu- 1 o seamă de carenţe dc con­ la limita inferioară a poten­ tivitatea de producţie a tutu­ s-a tradus prin pierderi in muncâ. aportul lor la consoli­ V(?a de cîştîgat atît unitatea
gurind o dotare corespunză­ 1 aţici cit şi la stimularea I ţinut. dar mai ales de ordin ţialului productiv al coopera­ ror cooperatorilor. semnate de recoltă din cauza darea unităţii şi sporirea avu­
toare noilor cerinţe cu unele muncii dc creaţie. La fel. in ( organizatoric Pregătirea lec­ tivei Ca urmare, nici venitu­ nccxecutârii la timp a lucră­ ţiei obşteşti fiind neînsemnat rit şi fiecare membru coope­
articole cultural-sportive. în atenţia noastră este ca în ra­ torilor şi propagandiştilor a Analizînd modul cum s-a rilor agricole. De menţionat eâ in satul Leş­ rator Stabilind, în lumina
special in centre ea Dobrn, port eu dezvoltarea producţiei trebuit sâ fie repetată in fie­ rile totale şi ia ziun-muncâ folosit fondul de zilc-muncâ prevederilor Holârîrii plena­
Geoagm, llia, Pui. dc mică seric sâ iniţiem des­ care lună, pentru că la pri­ nu reflectă pe deplin posibi­ pc mai mulţi ani. se constată Dacă fiecare cooperator e­ nic oamenii sînt harnici, lu­ rei Consiliului U N C A P., nu­
Unităţile ee produc răcori­ chiderea unui magazin bazar mele instruiri frecvenţa nu lităţile existente, fructificarea câ există mari diferenţe, me­ fectua minimul dc zîlc-mun- cru exprimat şi prin confortul
toare (sifoane. limonadâ, citro­ pentru desfacerea acestor pro­ depăşea 60 la sută. Or, aceas­ cu eficienţă maximă a rezer­ dia realizată pc eoODcrativâ eâ stabilit de «adunarea gene­ locuinţelor, insă datorită fap­ mărul minim obligatoriu dc
nadă) îşi vor mări capacita­ duse. ta cerc un volum mai mare de velor de consolidare economi­ variind de la 30 la 04 zile- rală. atunci cînd cerinţele tului câ nu toţi pun la inimă zile calendaristice de partici­
tea dc producţie, vor fi do­ că a unităţii si de ridicare a muncă Aceasta reflectă fap­
Vom acorda în viitor mai muncă şi se râsfrînge nega­ producţiei o impuneau, o ast interesele generale ale unită­ pare la muncă a membrilor
tate cu unele instalaţii com­ cîstigului cooperatorilor. Osci­ tul câ în medie un coopera­
mult sprijin cooperativelor de tiv. în unele cazui‘i, asupra
plexe dc spălare, de prepara­ laţiile destul de mari înregis­ tor nu lucrează nici un sfert fel de situaţie sc putea evita, ţii. cooperativa bate pasul pc cooperatori, repartizat pc cam­
consum în vederea recrutării conţinutului. Sînt râmase în
re şi umplere, ridicîndu-li-sc trate de la un an Ia altul în din an La ?>rima vedere s-ar pă­ ceea ce ar fi influenţat favo­ loc. veniturile realizate şi a­ panii. evaluînd cantitatea şi
elevilor pentru şcolarizare în urmă unele cercuri dc la Ter­
gradul de igienă. Pnn darea activitatea de prestări Ne mocentrala Mintia, C.J.E.FS., ceea cc priveşte producţia şi rea că scăderea numărului to­ rabil veniturile unităţii şi ale verea obştească la 100 de hec­ calitatea muncii efectuate di­
în funcţiune a brutăriilor dc vom strădui sâ acordăm un iar la I.E.H. frecvenţa cursan­ veniturile evidenţiază faptul tal de zvle-muncâ efectuate rect în expresie valorică pe
la Baia de Criş. Muncel, Lun­ câ nu s-a acţionat eu hotârî- no cooDCrntivâ este un feno­ cooperatorilor Tn afară de tare situindu-sc undeva sub
sprijin calificat în activitatea ţilor este sub orice critică.
ca Cernii se vor asigura con­ dc îndrumare, fiind conştienţi Nu este satisfăcătoare nici re pentru a valorifica in mod men firesc dat fiind creşte­ cooperatorii care lucrează în 100 000 şi respectiv 250 000 lei. bază de norme de muncă sînt
diţii optime pentru coptul pli­ că există carenţe în această prezenţa studenţilor universi­ corespunzător toate resursele rea an do an a gradului de sectorul zootehnie a! unităţii, Pe lingă slabul interes ma­ create posibilităţi ca Intr-un
nii sub formă dc prestaţii. muncă. Avem un larg cîmp tăţii de marxism-leninism la dc care dispune unitatea mecanizare a lucrărilor agri­ doar conductorii de atelaje nifestat pentru buna organi­ timp scurt C A P. Leşnic să
Producţia dc artă populară de investigaţie şi condiţii pen­ dezbateri. Desigur,’ specificul Un exemplu concludent în cole. Rezultatele practice ara­
şi artizanat, insuficient valo­ tru ca în noul an sâ ridicăm muncii din unele unităţi eu această privinţă îl constituie tă însă câ pe măsura ce a scă­ reuşesc să presteze peste 150 zare şi desfăşurare a proce­ devină o unitate bine conso­
rificată prin serviciile noastre pe o treaptă superioară acti­ caracter judeţean, cu depla­ si bilanţul activităţii pc anul zut particioarca In muncă n zilc-muncâ anual Cu alte cu­ sului de producţie, se întîlnesc lidată din punrt de vedere e-
de prestaţii şi unde avem un vitatea dc prestaţii şi servicii sări frecvente, poate fi invo­ trecut. Este adevărat câ d c cooperatorilor, s-nu redus in vinte. se înţelege câ eşte des­ si o scrie de deficienţe de or­ ronomic si organizatoric
vast teren de investigaţie, va cat uneori ea motiv de a lipsi o bună parte din teren re­ mod simţitor producţiile si tul de mare numărul celor din tehnic. Pe aproape jumă­
cunoaşte o largă dezvoltare, către populaţia din mediul
mai ales in producţia de ce- rural. de la învâţâmînt. Dar, de ce coltele au fost compromise retribuţia cuvenită, ceea ce care nu pun umărul la asi­ tate dîn suprafaţa ce urmea- n . n
'
Uzina de preparare a minereurilor de la Deva este o unitate de primă importanţă în angrenajul producţiei de minereuri neferoase. Aici se prelucrează şi se transformă în concentrate sute de mii de tone de minereu de cupru, plumb şl
zinc extrase din adincurl şi se valorifică însemnate alte resurse de metale neferoase. Fotnr V nwmtl