Page 6 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 6 IANUARIE 1970

Marea răspundere Forţa productivă A lb u m de vacanţă

a deputatului a muncii TINERE TALENTE
la cote înalte
în spiritul patriotismului so­
cialist şi al internaţionalismu­ Punerea în circuitul eco­ CONCURS
lui, al responsabilităţii faţă
dc îndatoririle sociale, faţă de nomici naţionale a importan­
te cantităţi dc produse fizi­
apărarea şi consolidarea ave­
ûceste propuneri, uimind să se rii obşteşti, al intransigenţei ce peste plan, obţinerea u-
analizeze într-o şedinţă dc lu­ faţă dc orice abatere de Ja iiui volum însemnat dc eco­ Zilele vacantei şcolare au unor talente pe care prof
cru cu conducerile unor orga­ disciplina dc producţie. nomii la preţul dc cost şi adus la îlaţeg un in­ Viclorin liătnncea (orqani-
nizaţii şi instituţii obşteşti, c- Concomitent cu munca re o beneficii suplimentare consti­ teresant concurs de. muzică zatorul concursului şi diri­
conomice, sociale .şi culturale desfăşoară cu deputaţii, consili­ tuie o încununare a efortu­ populară şi uşoară rezervai jorul formaţiilor) le-a des­
şi sâ se stabilească măsurile ile Frontului Unităţii Socia­ rilor, dăruirii şi competen­ celor mai tinere talente. coperit şi pus fn valoare cu
corespunzătoare. liste au datoria ca împreună ţei colectivelor muncitoreşti, Prezenţa la rampă a nu multă măiestrie.
Plenara Comitetului jude­ cu organizaţiile componente a cadrelor dc specialişti din mai puţin de 20 de concu­ In şirul menţiunilor acor­
industrie.
ţean Hunedoara al Frontului sâ iniţieze, in raport cu ce­ renţi a constituit o plăcută date de un juriu exigent pot
Unităţii Socialiste a recoman­ rinţele locale, acţiuni comu­ Hărnicia lor este însă sin- surpriză pentru public. Or­ fi amintite numele elevilor
dat comitetelor executive ale ne pentru mobilizarea oame­ tetizală cel mai elocvent in chestra de muzică populară Minodora Simedroni, Ana
consiliilor populare să exami­ nilor muncii In realizarea in productivitatea muncii, care şi cea de muzică uşoară, Birta, Mariana Cdrufiu şi
neze propunerile cu caracter anul 1970 în ccic mai în anul trecut a înregistrat n care au acompaniat pe tine­ Dorica Coşa — la muzică
local făcute în cadrul consfă­ bune condiţiuni a sarcinilor creştere ce depăşeşte cu .10 rii artişti hategani, au dove* populară; Eugenia llinca-
tuirilor şi să organizeze de în industrie, construcţii, agri­ lei pc ccu prevăzută la finele (fit calităţi ce s-au ridicat riu, Elvira Simedroni, Stela
îndată, eu sprijinul efectiv al cultură şi alte domenii de ac­ (ui 1970, ultimul an al cinci­ Tamaş, Doina Haraqa şi E­
deputaţilor, munca pentru în­ tivitate pentru n-şi aduce nalului. Realizarea cu mai bi­ mai presus dc orice aştep­
făptuirea lor. contribuţia la înfăptuirea în Rulourile de bandă laminată la cald sînt gata de expediere către uzinele beneficiare. ne dc un an a creşterilor tări. milia Crăciunescv — la mu­
Câştigătorilor
zică uşoară.
— După cite cunoaştem, mod neabătut a sarcinilor ce In anul 1970, la laminorul de profite mijlocii şi benzi de (a Hunedoara, unde se fabrică a­ prevăzute la productivitatea Repertoriul, costumaţia, le-au fost acordate premii
muncii pentru actualul cin­
consiliile locale atc Frontului izvorăsc din documentele ce­ ceste produse, nivelul producţiei va creşte la peste jumătate de milion de tone de laminate, pe cinal a facilitai îndeplinirea decorul, prezenţa scenică au >n cărţi. Pentru mulţi din­
Unităţii Socialiste şi-au întoc­ lui de-al X-lca Congres a! seama extinderii capacităţii şi creşterii indicilor de utilizare a agregatelor. şi depăşirea sarcinilor de fost însoţite dc talentul, ori- tre ei popasul făcut tn faţa
mit planuri detaliate pentru partidului, ale plenarei CC. plan în condiţiile în care s-a qinalitatca şi măiestria pe microfonului a Însemnat un
mobilizarea mai activă a tu­ al PC.R. din decembrie 1969, folosit o forţă dc muncă mai care le-au pus in valoare cei debut meritoriu.
turor forţelor Ia înfăptuirea a politicii partidului şi statu­ mică cu 800 dc salariaţi de­ mai mulţi dintre interpreţi.
sarcinilor trasate dc partid. lui nostru. cât cea planificată. Randa­ Eleonora Armeanu, Felicia ...La numai 3 zile, tabloul
Ce Joc ocupă deputaţii în a- — Cînd vor mai organiza în_i97o Vom asigura o mentul sporit al muncii a in­ Tătu/escu şi Elena Pali, care s-a repetat. De data aceasta
ceastâ acţiune ? consiliile locale ale Frontului auditoriul era format tn ex­
Unităţii Socialiste consfătuiri fluenţat favorabil nu numai (in ordinea enunţată) s-au
— Drepturile şi datoriile cu deputaţii consiliilor popu­ clusivitate din cel peste 160
deputaţilor sînt stabilite lare ? rezultatele cantitative, dar şi clasat pe primele trei locuri de elevi ai liceului care tră­
prin legea de organizare şi — Consiliile Frontului Uni­ pe cele calitative, cheltuieli­ la interpretarea cintecelor iau momentul solemn al ma­
funcţionare u consiliilor popu­ tăţii Socialiste au obligaţia le convenţional constante fi­ populare, ca şi Rodica Za-
lare. Fi reprezintă practic o sâ desfăşoare o activitate per­ producţie sporită de cartofi ind repartizate pc o cantitate mora, Ana-Maria Borş şi joratului şi pentru care cei
marc forţă politică şi socială. manentă eu deputaţii, sâ ini­ mai buni interpreţi şi-au pus
Ca aleşi aî maselor dc cetă­ ţieze forme corespunzătoare mai marc dc producţie, au Emil Crişan, care au ocupat din nou tn valoare aptitudi­
ţeni în consiliile populare, de­ dc îndrumare şi control asu­ O pondere însemnată — pe­ cooperativa noastră încă din O grijă deosebită a existat condus la creşterea gradului primele locuri la capitolul nile muzicale.
putaţii trebuie să-şi justifice pra muncii pc care aceştia o ste 9 la sută — în structura anul precedent. Cultura a fost pentru combaterea gîndacului dc rentabilitate a industriei „muzică uşoară", au con­
activ prezenţa prin activitatea
depun pentru popularizarea culturilor agricole din unita­ amplasată după griu, intr-o de Colorado. Deoarece secţia huncdorcnc. stituit o adevărată paradă a PETRE FARCAŞIU
pe care o depun pentru rezol­ şi aplicarea legilor ţârii, a tea noastră o oeupâ cartofii. tarla eu sol aluvionar, avînd de mecanizare care deserveşte
varea celor mai diferite pro­ holânrilor de partid şi dc Deşi există părerea eâ în a- textura luto-nisipoasâ. După unitatea noastră a putut face
bleme de care depinde pro­ stal. de a le acorda sprijin la eest an condiţiile climatice au
gresul multilateral. In peri­ eliberarea terenului de paie, faţă solicitărilor in perioada
antrenarea maselor de cetă­ fost mai puţin favorabile pen­ acesta a fost fertilizat cu eîte 10-14 iunie, cînd larvele au a-
oada care urmează, consiliile ţeni pentru înfăptuire.i de ac­ tru producţia de cartofi, to­
Frontului Unităţii Socialiste ţiuni edilitare. înfrumuseţarea tuşi noi am obţinut în medie 490 kg superfosfat la hectar. pârut în masă, am organizat
au programat sâ întreprindă, şi buna gospodărire a oraşe­ cile 121145 kg cartofi la hec­ Avînd în vedere faptul că se acţiunea de prăfuirc cu De­
in lumina documentelor celui lor şi satelor. tar. Aceasta nu înseamnă însă tox in amestec cu Lindnlox Sondarea preferinţelor pu­
de al X-Iea Congres al par­ Organizarea consfătuirilor că s-au epuizat posibilităţile praf. La un interval de două
tidului şi a recentei plenare constituie desigur doar una dc a spori şi mai mult nive­ sâptâmini s-a efectuat o stro­
a CC al P.C.R., o serie de din aceste forme. Ţinînd sca­ pire cu Lindatox emulsiona-
bil in concentraţie dc 1 la su­
acţiuni în rezolvarea cărora ma de rezultatele practice ob­ lul recoltei la hectar. Din experienţa tă, adâugindu-se Perozin în
de un real sprijin ne vor fi ţinute. s-a stabilit ca astfel Din articolul „Cartofii — blicului, la baza intregii ac­
deputaţii. Se cere şitrebuicea dc consfătuiri cu deputaţii cultură care ridică proble­ C. A. P. Foit concentraţie de 0,3 la sută
pentru combaterea simultană
şi consiliile Frontului Unită­ consiliilor populare sâ se or­ me?*'. publicat la începutul lu­ a larvelor apărute mai tirziu
ţii Socialiste sâ stimuleze ganizeze de către consiliile şi a manei cartofului. Ca ur­
cauza tiv ită ţi a căminului cultural
participarea largă a deputaţi­ locale ale Frontului Unităţii nii aprilie 19G9 in ziarul „Dru­ mare, plantele s-au dezvoltat
lor, a maselor la soluţionarea Socialiste de două ori pc an mul socialismului", am des­
cu mai multă operativitate a — respectiv Jn lunile martie- prins o serie de aspecte pri­ fără întreruperi din
problemelor obşteşti, să des­ hprilic şi octombric-noiembrie, prevedea un atac puternic al desfrunzirii, evitînd pierderi­
făşoare o susţinută muncă acţiune căreia no străduim vind măsurile ee trebuie luate larvei cărăbuşului de mai, îna­ le de recoltă. In etapa actuală, satul con­ de conducere a sondat prefe­ conducere al căminului cultu­
pentru creşterea conştiinţei sâ-i dăm un caracter mai în scopul evitării pierderilor intea executării arăturii de va­ Producţia obţinută ne-a per­ temporan cere intensificarea rinţele publicului, prin discu­ ral. alături de alegerea pro­
politice şi civice a oamenilor combativ, prnlru a se bucura din producţie. ră — la adineime de 29-31 em mis sâ onorăm in întregime muncii dc educaţie a căminu­ ţii libere cu cetăţenii, opini­ blemelor şi acţiunilor din pla­
muncii, pentru educarea lor de o mai marc eficacitate. Bazele recoltei s-au pus în — s-a făcut o prâfuire a tere­ şi să suplimentăm prevederile lui cultural în rindul celor ce ile şi dorinţele lor cu privire nul de muncă a stat şi reali­
nului cu Heclotox 1,9 la su­ contractului. îşi desfăşoară munca pe ogoa­ la activitatea căminului cul­ zarea acestui plan. Fiecare
lă. folosind cantitatea de 110 Analiza factorilor care in­ re. potrivit cu noile cerinţe tural. Cu această ocazie am membru al consiliului de con­
kg la hectar. fluenţează nivelul recoltei la
spirituale ale acestora. aflat de la mulţi cetăţeni mai ducere răspunde de un anu­
hectar ne permite sâ tragem
In a doua jumătate a lunii concluzia că rezervele de Căminul cultural, in afară vârstnici dorinţa lor de a men­ mit sector de activitate al că­
tre­
DRUM RAPID Şl EFICACE SPRE zarea cu eîte 30 tone îngrăşă­ creştere a producţiei nu sînt de faptul că este o instituţie ţine şi de a lărgi corul, care minului. Unii răspund de că­
anului
ianuarie
a
re mijloceşte contactul mase­
are o veche tradiţie în comu­
s-a
minele culturale afiliate, alţii
trecut
la
cut
fertili­
nici pe departe epuizate. Spre
ale
ec, trebuie sâ organizeze
căminului,
de a învăţa
minte organice la suprafaţa exemplu, în anul trecut pe o su­ lor cu valorile culturnl-artisti- na noastră. Tineretul şi-a ex­ răspund de formaţiile cultu-
ral-artistiee
primat dorinţa
şi
prafaţă de 4 hectare producţia
destinată culturii cartofilor. a fost mult diminuată, deoa­ viaţa afectivă şi intelectuală „Invirtita", „Mărunţica de la contribuind prin aceasta la
gunoiului
Imprâştierca
s-a
o populaţiei săteşti prin di­
mobilizarea tuturor factorilor
NORI ZĂCĂMINTE MINERALE realizat in decada a treia a rece sâminţa folosită fiind ne- verse forme şi mijloace, atit dc educaţie din comună.
sorlaiâ. s-a asigurat doar o
la sediul său cit şi în afara a­
Fxemplul personal dc acti­
lunii martie, imediat încorpo-
rîndu-se şi în sol pentru a e ­ densitate de 40 000 plante la cestuia. Ca centru al vieţii vitate culturală dat de către
hectar din cauza înfundării spirituale a salului, el este unii membri ai consiliului —
suficiente pentru deschiderea nierc trebuie insistat — aşa vita pierderile de azot. Pinâ maşinii. De asemenea, pe su­ legat direct de activitatea bi­ Scena şi viafa ca Eugenia Pricâ, SimionOan-
şi creşterea rezervelor. Cauza cum dc altfel s-a arătat în re­ la plantare, terenul s-a lucrat prafaţa unde lucrările de în­ bliotecilor. a cinematografe­ cea, Ion Ghiorghiu. Ştefan
(UIMAII OIN MG I
principală care a determinat centa plenară a C C. al P.C K. prin discuîre numai la capete treţinere s-au executat in pe­ lor, a muzeului şi a centrului Homorodcan, Ştefan Lazâr,
ca aceste fonduri să fie con­ — in mod deosebit asupra unor rioada optimă, producţia a de­ de radinficarc. loan Crăciun. -Sabin D^g.— a
sumat? -prornatur -este- luarea probleme cum sînt: creşterea şi pc rigolele râmase în urma contribuit efectiv ‘la realiza-'-
Deci. în loc sâ se găsească so­ in calcule de către proiectanţi productivităţii muncii prin arăturii păşit media înregistrată pe u­ Diversificarea problemelor rea planului de muncă prin
luţii tehnice şi economice ca­ a unor rezerve bazate pc fo­ mc< anizaroa mai accentuată Materialul de plantat — res­ nitate cu 9 000—7 000 kg la oe care trebuie sâ le rezolve activizarea corului. înfiinţarea
pabile sâ ducă la diminuarea raje şi neeonfirmarea altora. la toate genurile de lucrări, hectar. Totodată. Ja recoltare, căminul cultural dure în mod Geoagiu“ . de a repune in ac­ unei echipe de dansuri locale,
pierderilor, s-a ales soluţia ren Fstc adevărat că stalul a a­ paralel eu folosirea unor me­ pectiv sâmînţa din soiul care s-a efectuat cu plugul şi implicit la necesitatea unui tualitate vechi obiceiuri, ca intensificarea muncii ştiinţi­
mai uşoară şi anume, închi­ cordat şi în continuare fon­ tode de exploatare raţionale Mcrkur — s-a asigurat de la larg colectiv de muncă, care „alimori", şczâtorile. obiceiu­ fice în rindul cooperatorilor
derea „robinetului“ considerat duri suficiente, dar a fost ne­ care sâ conducă la pierderi „Agroscm" Braşov. Tuberculii sapa. pierderile au depăşit sâ sprijine directorul de că­ rile de iarnă şi dc a înfiinţa şi a ţăranilor din satele neco-
nerentabil. Dacă avem in ve­ voie de altă muncă, de re­ minime de substanţe minerale au fost pregătiţi in vederea 300-400 kg Ja hectar min in activitatea sa Acest un club. Cooperatorii nc-au operativizatc.
dere că în anul trecut sarci­ considerări şi reavizâri, in­ utile; întocmirea unor progra­ Cunoscînd aceste neajun­ colectiv este consiliul de con­ cerut sâ le facem expuneri si
nile la unele metale la fosta tr-un cuvînt de noi sume de me de detaliu pentru fiecare plantării mecanizate, sortîn- suri. se vor lua măsuri cores­ ducere de la căminul cultural. sâ prezentăm filme dc specia­ Printre cei care au dat un
I. M. Deva nu s-au realizat, bani. exploatare şi eimp minier du-sc eîte 3 300 kg pentru fie­ In comuna Geoagiu, consi­ li ta le. sprijin deosebit activităţii că­
apare clar cit de dăunătoare Facem menţiunea că mine­ in scopul asigurări) unei efi­ care hectar. punzătoare in vederea înlătu­ liul de conducere al căminu­ Mulţi locuitori ai comunei minelor afiliate se numără
pentru economie a fost închi­ le noi, datorită unor calcule ciente sporite a lucrărilor de Plantarea mecanizată a înce­ rării lor. Producţia anului lui cultural are în componen­ noastre, şi mai ales cei din sa­ tov. Dumitru Ogneanu din Ho­
morod şi losif Ştefan din Rrn-
derea minei Bâiţa-Crâciuneşti. insuficient aprofundate dc cei cercetare şi exploatare; îm­ put în ziua de 30 martir şi 1970 o pregătim de pe acum. ţa sa reprezentanţi ai tuturor tele aparţinătoare, au cerut sâ gheţ aceste unităţi indepli-
In prezent acolo se lucrează care aveau această obligaţie, bunătăţirea indicatorilor teh­ Suprafaţa unde este amplasa­ organizaţiilor de masă. ai in­ le prezentăm programe artis­ nindu-şi rolul de focar al
intens Ja evacuarea apei din nu au putui prelua sarcini­ nologici şi economiei la pre­ s-a terminat la 2 aprilie 1069. tă cultura s-a arat încă din stituţiilor şi întreprinderilor, tice, sâ le explicăm anumite culturii în rindul cetăţenilor
puţul dc extracţie şi anemic le lor iniţiale, accentul pu- paraţii unde există rezerve Maşina am reglat-o la distan­ ai satelor aparţinătoare, şi a­ fenomene ale naturii, sâ-i in­ din aceste sate. Datorită serio­
la eilcva lucrări geologice. Se nîndu-se pe minele vechi ale importante ncvalorificnte; de­ ţa dc 70 cm între rînduri şi vară. Intîmpinăm însă greu­ duce o contribuţie deosebită formăm cu privire la politica zităţii cu care munceşte consi­
cheltuiesc tot banii statului căror rezerve merg spre epui­ pistarea de noi resurse in zo­ 30 cm pc rînd între tuberculi, tăţi in privinţa fertilizării te­ ta munca dc educaţie a ma­ partidului nostru pe plan in­ liul de conducere al căminu­
însă, e adevărat, din ,.alt bu­ zare. Dc aceea este necesa­ nele cunoscute, adiacente şi renului. deoarece cantităţile selor. tern şi extern. lui cultural s-a reuşit sâ se
zunar" Ridic această proble­ ră valorificarea mai intensă a noi, in mod deosebit lu căr­ iar adîncimca de plantare a de îngrăşăminte chimice soli­ ^Prezenţa în consiliul de con­ ' Dorinţele şi problemele ri­ formeze şi un larg colectiv de
mă in scopul de a se reflec­ minereurilor sărace şi a hâl- bune coesificabil. minereu de fost dc 16-16 cm. S-a asigurat ducere a reprezentanţilor or­ dicate de către locuitori au activişti culturali, care. prin
ta asupra ci. cit şi asupra al­ zilor, concomitent eu ampli­ fier, cupru, plumb, zinc, me­ astfel o densitate de 49 000— citate nu ne-au sosit la timp. ganizaţiei dc tineret, ai sin­ fost multe şi au orientat con­ activitatea lor, au făcut ca
tora care in anumite ocazii ficarea producţiei in zonele tale nobile. 46 000 tuberculi la hectar. O- Prin valorificarea mai depli­ dicatului. organizaţiei de fe­ siliul dc conducere asupra munca culturală din comun,i
se rezolvă pripit,, fără a se noi. Fxistă la I. M Hunedoa­ Soluţionarea acestui ansam­ nă a condiţiilor de care dis­ mei şi cooperativei agricole problemelor ce trebuie rezol­ noastră sâ nu fie numai can­
ţine seama în primul rind de ra posibilităţi de a obţine me­ blu de probleme va da un pu­ pcraţiunca de plantare am su­ pune unitatea. în anul curent dc producţie, ai şcolilor şi ai vate. a acţiunilor ce trebuie titativ dar şi calitativ superi­
interesele economici naţiona­ tal in concentrat peste plan ternic impuls activităţii de pravegheat-o în permanenţă, staţiunii experimentale ne-n întreprinse pentru a satisface oară faţă de anul trecut, iar
le. tu condiţia să fie Încurajată cercetare geologică şi de iden­ remediind operativ eventuale­ realizările lu cultura car­ dat posibilitatea sâ cunoaştem intr-o măsură cit mai largă prezenta formaţiilor artistice
La I. M Hunedoara — în­ şi mai mult iniţiativa celor tificare a noi rezerve, va con­ le greşuri. tofilor vor fi în mod simţitor mai îndeaproape cerinţele şi cerinţele spirituale ale salului din Geoagiu sâ fie cunoscută
treprindere fruntaşă pe ramu­ de la uzina de preparare şi stitui un aport de seamă al In primele zile ale lunii mai îmbunătăţite, ridicînd astfel gusturile oamenilor de pe raza nostru Consiliul dc conduce­ nu numai în judeţ cî şi în afa­
ră. care in anul 1969 s-a a­ exploatări. judeţului nostru la dezvolta­ gradul ci de rentabilitate. .'omunei noastre, care au un re al căminului cultural a în­ ra judeţului Hunedoara.
chitat în mod exemplar de O altă problemă majoră a­ rea bazei naţionale de mate­ s-a trecut la aplicarea prâşi- nivel de cultură foarte va­ tocmit şi aprobat, pc aceste
sarcinile de plan — proble­ supra căreia trebuie insistat rii prime şi Ia valorificarea tului mecanic şi manual, iar CONSTANTIN CORICIUC riat. ba2e. planul muncii cultura­ SIMINA SAMOILESCU
ma creşterii volumului de re­ este creşterea continuă a vi­ lor cu maxim folos pentru la 30 dc zile s-a executat pra- inginer agronom la De altfel, pentru acest fapt, le din comuna noastră directoarea căminului cultural
zerve a stat în centrul aten­ tezelor de avansare la lucră­ societate. şila a doua. C.A.P. Foit fiecare membru al consiliului In atenţia consiliului de
ţiei comitetului de direcţie, rile de deschidere. Pe această Geoagiu
încă la începutul anului tre­ linie s-au obţinut unele rezul-
cut, un colectiv dc specialişti late bune in Valea Jiului, un­
ai Consiliului de Miniştri şi de se realizează la galerii vi­
Ministerului Minelor, eu con­ teze medii de 96 m pe lună, Comitetele de direcţie, ca de serviciu elaborate de foru­
cursul şi conlucrarea unităţii, la unităţile I M Deva — 5H organe de muncă şi conduce­ rile tutelare şi alte asemenea
a întocmit un plan dc măsuri m. la I. M. Barza — 92 m, re colectivă din întreprinderi­ Comitetele île direcţie - cadru propice probleme Discutarea unor a-
pentru depistarea de noi re­ la I. M Hunedoara — 92 m. le economice, în marca lor semenca probleme a condus
zerve de minereuri de fier. Fxistă condiţii ea vitezele de majoritate au asigurat in mai şi !a un număr marc dc şe­
Punerea in valoare a unor avansare sâ fie mult îmbună­ bune condiţii cuprinderea şi dinţe extraordinare. La Fa­
corpuri de minereu de fier de tăţite la toate unităţile mini­ soluţionarea multiplelor pro­ brica chimică Orâştic s au ţi­
Ia fostele mine „Filimon" şi ere şi in mod deosebit la în­ bleme pe care le ridică acti­ nut într-o singură lună cinci
..Valea Icrintii" a dat posibi­ treprinderea de explorări, ca­ vitatea de producţie, potrivit şedinţe ale comitetului dc di­
litatea sâ sc extragă limonitâ re se situează cu realizările cerinţelor concrete realizării îmbunătăţirii conducerii proceselor productive recţie.
in condiţii avantajoase. sub media unităţilor produc­ planului şi a intereselor gene­ Cu toate eâ experienţa acu­
Cu toate acestea .şi aici c- tive deşi s-ar impune în mod rale ale economici. Prin struc­ mulată a demonstrat efica­
xistâ unele carenţe din care logic ca activitatea de explo­ tura lor, comitetele de direc­ citatea utilizării colectivelor
sc pot trage învăţăminte în rare să fie o adevărată şcoa­ ţie, care cuprind cadre de desfăşoare o muncă activă Ca lirea principalelor măsuri co de tinerea şedinţei. Aceasta nedoara. f M Barza, munici­ de specialişti în analizarea u­
specialişti,
reprezentanţi
a­
viitor. Astfel, ambele studii lă a recordurilor de înaintare urmare s-a reuşit sâ se în­ trebuie luate in viitor. permite ca şedinţele sâ aibă nor aspecte din întreprinderi,
leşi ai salariaţilor. pre­ piul Petroşani, orăşenesc O-
tehnico-cconoinice pentru Tc- in subteran. treprindă studii şt analize bi­ un pronunţat caracter de lu­ totuşi au fost cazuri cînd a-
şedinţi ai comitetelor sin­ Problemele incluse în pro­ râşlie şi altele.
liue şi Ghclar pc perioada In scopul îmbunătăţirii ac­ dicatului, au posibilitatea să ne fundamentate, pe baza că­ gramele de lucru ale comite­ cru. vizind în mod deosebit Deşi de la înfiinţarea comite ceslra^ nu au fost folosite deşi
1961-1970, au prevăzut fonduri tivităţii la întreprinderile mi- aprofundeze mai temeinic rora s-au adoptat decizii şi telor de direcţie au fost axate găsirea unor soluţii şi măsuri lelor de direcţie au trecut a­ viaţa 'practică o impunea. Or,
problemele puse in dezbate­ hotânri din cele mai cores­ pe cele mai semnificative as­ eficiente. La înfăptuirea mă­ proape doi ani. se constată că consultarea largă a salariaţi­
re, sâ adopte hotărîri care sâ punzătoare. Semnificativ este pecte legate de îndeplinirea surilor şi hotârîrilor adoptate nu peste tot s-a acţionat în lor in stabilirea unor măsuri
conducă Ia descoperirea şi pu­ faptul că unele comitete dc sarcinilor de producţie, de de comitetele dc direcţie sînt lumina prevederilor bolârît iî este o metodă căreia trebuie
nerea în valoare a rezervelor direcţie cum sînt cele dc la îmbunătăţirea calităţii pro­ antrenaţi pe Ungă membrii de organizare şi funcţionare sâ i se dea atenţie în viitor.
interne in scopul creşterii gra­ I. M. Barza. F. C. Orâştic, duselor, dc gradul de ocupare din comitet şi alte cadre eu a acestora Unele întreprin­ Deşi prin regulamentul de
dului eficienţei economice. In prnlru a activiza membrii lor a capacităţilor de producţie, funcţii de răspundere din în­ deri cum sînt I. I. L. Hune­ funcţionare s-a precizat că în
urma analizelor făcute comi­
perioada care a trecut de la au inclus in regulamentul de situaţia econom ico-f manei ară, treprinderi — şefi de servicii, doara. Trustul local dc con­ tetele de direcţie trebuie să
constituirea lor au reuşit sâ funcţionare precizări in legă­ realizarea planului de inves­ şefi dc secţii şi sectoare etc. strucţii. If'H M . Petroşani nu
selecţioneze din multitudinea tură cu atribuţiile şi responsa­ tiţii etc. La Combinatul si­ «are nu fac parte din comi­ au elaborat regulamente pro­ adopte măsuri sau holârîri tu
problemelor pe care le ridică bilităţile membrilor şi au re­ derurgie din Hunedoara s-a tet. Uneori aceste cadre sint prii de funcţionare, Tn alte u- titlu executoriu, s-au întilnit
partizat sarcini concrete fie­ constituite în role« Live de stu unităţi unde nu se procedea­
producţia pe cele mai strin­ analizat de pildă modul de u- nitâţi regulamentul de func­
gente, acelea rare asigură di­ căruia. lilizarc a capacităţilor de pro­ dii şi analize Pentru rea mai ţionare nu a fost adoptat la ză aşa, cu toate că acest lu­
namizarea activităţii, care sâ La analizarea diferitelor as­ ducţie. măsurile ee se impun mare parte din măsuri sc sta­ specificul lor. ele tililizind un cru se impunea Un atare sis­
ducă la realizarea rît mai r- pecte ale activităţii din în­ pentru creşterea rentabilităţii, bilesc termene pînâ cînd tre­ regulament tip trimis dc foru­ tem de Jucru. în care se dis­
xemplarâ a sarcinilor de plan. treprinderile economice au organizarea transporturilor in­ buie soluţionate, iar periodic se rile tutelare spre orientare. cută numai fără să se jalone­
fost antrenaţi un marc nu­ informează de felul rum ele ze ceea ee trebuie făcut în
In activitatea lor, comitetele măr de specialişti, cadre cu terne, eliminarea cauzelor ca­ s-au îndeplinit Aşa se proce­ Tn re priveşte stihii de viitor a condus la aceea ca u­
de direcţie îşi desfăşoară acti­ bogată experienţă, care pnn re generează penalizări şi lo­ dează la C. S Hunedoara muncă al comitetelor de direc­ ncle şedinţe sâ nu-şi dove­
vitatea pe baza unor regula­ studiile întocmite şi-au adus caţii etc. Probleme de o deo­ I M Barza, regionala C l' K. ţie. se constată că uneori a- dească eficacitatea şi chiar o­
mente de funcţionare proprii, nemijlocit aportul la condu­ sebită acuitate pentru proce­ Deva, Direcţia judeţeană tic «estea sint puse sâ soluţione­ portunitatea.
adaptate la specificul fiecărei cerea procesului de producţie. sul de producţie s-au dezbă­ poşLâ şi telecomunicaţii şi în ze lucruri mărunte, care in Avînd în vedere complexi­
întreprinderi sau organizaţii tut si în cadru! comitetelor mod practic ar trebui sâ fie
Comitetele de direcţie şi-au alte întreprinderi tatea sarcinilor ce revin co­
economice. întocmite în lumi­ desfăşurat activ itatea pc baza de direcţie de la I M Hune lăsate în competenţa directo­ mitetelor de direcţie în con­
na prevederilor Hotâririi Co­ planurilor de muncă trimes­ doara şi Uzina „Victoria" Că La faptul că unele comiic- rului. a inginerilor seft sau ducerea procesului productiv,
mitetului Executiv al C. C al triale. a graficelor dc şedinţe Ian privind realizarea para­ tc dc direcţie şi-au perfecţie chiar a şefilor de servicii. Ca
PC.R. şt a Consiliului de Mi­ lunare in care au stabilit cele metrilor proiectaţi la noile nat conţinuţi activitatea a urmare sini cazuri cînd la co­ in perfecţionarea continuă a
niştri. După analiza fâeulâ capacităţi de producţie şi al­ contribuit şi preocuparea or­ mitetele de direcţie s-au în­ activităţii se impune luarea
mai importante probleme de unor mâusri menite sâ asigu­
recent a reieşit că aceste re­ analizat Planurile de muncă tele. ganizaţiilor de partid dc aici. scris pc ordinea dc 2i cile
gulamente corespund cu sar­ s-au întocmit în urma con­ Cunoaşterea din timp a a* Participarea la şedinţele dc 6-10 şi chiar mal multe pro­ re schimbarea structurală a
cinile ee revin comitetelor de sultării largi a colectivelor de nahzclor şi studiilor ce ur­ comitet a secretarilor organi­ bleme. Arest stil de lucru a stilului de muncă al acestora.
direcţie, în organizarea şi con­ muncă, in baza cerinţelor pe mau sâ fie discutate cu co­ zaţiilor dc bază cît ■>i anali­ făcui sâ scadă din responsabi­ In felul acesta ele vor reuşi
ducerea întregii activităţi, care Ic ridică îmbunătăţirea mitetele de direcţie a creat zele din comitetele de partid litatea comitetelor de direc­ sâ se ridice la nivelul sarcini­
constituie o bază corespunză­ >b perfecţionarea proceselor tn cea mai mare parte o ba­ a activităţii comiletiâor de ţie. .sâ le sustragă de la pro- lor ce Ic revin, vor putea con­
duce eu tot mai multă com­
toare pentru aplicarea în via­ productive Fie stabilesc res­ ză bună de dezbateri. La direcţie a îndrumat munca a- bl«*m«*le majore ce le ridică
ţă a principiului conducerii ponsabilităţi concrete pentru C S IL . I. M Barza, exploată­ ecslora pe o cale mai rodni­ procesul productiv. In şedin­ petenţă activitatea irUicptin-
derilor.
colective, atribuţie dc bază a fiecare temă. indicând colecti­ rile miniere din Valea Jiului că. mai eficace. ţele dc comitet s-au discutat
acestui organism. In majori­ vele <‘jirc sc ocupă dc slu> materialele supuse dezbaterii Asemenea analize cu rezul­ probleme privind numiri in T. BARBU
V. FURIR
tatea cazurilor, membrii comi­ dicrcu problemelor, dc întoc­ comitetelor de direcţie se di­ tate bune au făcut comitete­ funcţii ale unor salariaţi, acor­ activişti ai Comitetului judeţean
tetelor au fost antrenaţi sâ mirea materialului şi stabi­ fuzează cu citeva zile înainte le dc partid de la C. S. Hu­ darea de premii, instrucţiuni de partid