Page 4 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 4 IANUARIE 1970

ORIENTUL Se va CUBA

A 11-a aniversare
APROPIAT clarifica

a victoriei de la
• ATACURI ALE UNOR UNITĂŢI MILITARE ISRA-
BANEZ A INFORMAT CONSILIUL DE SECURITATE IN misterul 1 ianuarie 1959
ELIENE PE TERITORIUL LIBANEZ ® GUVERNUL LI­
LEGĂTURA CU RAIDURILE AVIAŢIEI ISRAELIENE.
TEL A VIV 3 (Agerpres). menţionat că militarii israeli- * H A V A N A 3. — Corespon­ hâr şi au reuşit să recolteze
acest navelor
Un purtător de cuvlnt al ar­ eni au luat in captivitate mi­ dentul Agerpres, V. Stamate în cinstea marii sărbători can­
matei israeliene a declarat că litarii care deserveau transmite : Poporul cubanez titatea record dc trestie ne­
o unitate militará israelianâ post Forţele armate libaneze a sărbătorit cea de-a 11-a a­ cesară unei producţii zilnice
a pătruns in cursul nopţii de au intervenit, in cursul lupte­ niversare a victoriei de la 1 de aproximativ 40 000 tone
vineri spre simbătă pe terito­ lor fiind ucişi trei soldaţi isra- ianuarie 1959 a insurecţiei zahăr.
Un purtător de cuvînt mi­ israeliene ?
riul Libanului şi a luat in elieni. armate, printr-o puternică mo­ Anul 1970 a primit In Cuba,
captivitate 10 soldaţi şi 11 ce­ bilizare a forţelor sale in in mod simbolic, denumirea
tăţeni Civili libanezi pentru litar libanez a anunţat, de a­
de „An al celor 10 milioane'*,
a-i supune unei anchete, ca semenea, că o .altă unitate mi­ campania naţională de recol­ denumire care sintetizează o­
tare şi
prelucrare a trestiei
urmare a repetatelor atacuri litară israelianâ s-a infiltrat
lansate de pe teritoriul Liba­ în acelaşi timp în localitatea dc zahăr ,.Zafra\ Zeci de mii biectivul major p<^ care Cuba
nului Împotriva Israelului de Kfar Kala şi a răpit 11 civili. OSLO 3 (Agerpres) — Nor­ dc oameni ai rmincii au ple- şi l-a propus să-l realizeze in
către trupe arabe de coman­ El a menţionat că artileria li­ vegia şi Franţa doresc să va­ •cat în zilele dc 31 decembrie acest an prin recoltarea unei
do. baneză a intrat in acţiune, dă clarificate, cit mai curînd şî 1 ianuarie din capitală şi cantităţi de trestie de zahăr
O provocind pierderi militarilor posibil, toate aspectele „ma­ din alte oraşe ale ţârii pe ma­ necesară asigurării unei pro­
BEIRUT 3 (Agerpres). israelieni. relui mister al navelor israe- ducţii de 10 milioane tone de
Postul de radio libanez a O lione", a declarat la Oslo Tim rile plantaţii de trestie dc za- zahăr,
anunţat că, In cursul nopţii Guvernul libanez a cerut Greve. purtătorul de cuvlnt
de vineri spre simbătă, o u­ reprezentantului său la O.N U. al Ministerului Afacerilor Ex­ Cuba, ţară formată din 1 600 de insule şi atoli, a fost sub dominaţia coloniala complet
nitate militară israelianâ a a­ să informeze Consiliul de Se­ terne al Norvegiei. referin- SPANIA lipsită de o industrie a pescuitului, deşi existau pentru aceasta condiţii dintre cele mai propice.
tacat un post de observaţie curitate în legătură cu raidu­ du-sc la afacerea celor cinci Azi, după 10 ani de republică liberă, Cuba are o industrie modernă de pescuit, porturi, fa­
rile întreprinse vineri de avi­ vedele de construcţie france­ brici de conserve de peşte şi şcoli de pregătire pentru cadre cit mai calificate.
al armatei libaneze, situat în
oane israeliene pe teritoriul ză care au părăsit sâptămina 3 5 0 0 de m in eri în g re v ă in fotografie : Vedere generală a portului pescăresc din Havana, unul din cele mai
localitatea Tall Nahas. In co­ Libanului, informează agenţia trecută portul Cherbourg, an- mari şi mai bine utilate din lume.
municatul radiodifuzat s-a France Presse. corind la 31 decembrie la
Haifa. Referindu-se la între­ MADRID 3 (Agerpres). — ţie, care a cuprins un sfert
vederea pe care a avut-o mi­ Vineri au declarat din nou din numărul muncitorilor de
nistrul de externe francez, grevă un număr de 3 500 mi­ la „Hunosa". a paralizat a­
neri de la compania ,..Huno-
proape complet activitatea în­
Makarios şi-a încheiat Maurice Schumann, cu amba­ sa*' din bazinul carbonifer al treprinderii « cjn njjR favorabil In cursul anului
Norvegiei la Paris,
sadorul
1969, înregistrind un surplus
Herslcb Vogt, cl a menţionat Asturiei. Grevele minerilor de Datorită lipsei de stocuri, si­ evaluat de experţi la aproxi­
la această companie au fost
că Franţa a cerut ca afacerea declanşate cu aproximativ do­ tuaţia pe piaţa cărbunelui a mativ 150 milioane de do­
vizita la Atena să fie clarificată. interesîn- uă sâptâmînl în urmă, avind căpătat un aspect critic. Uzi­ lari.
du-se mai ales de amestecul
d c care l-ar avea Norvegia, in centrul lor revendicări de nele siderurgice „Uninsa" —
.......................
~
ATENA 3 (Agerpres). — După încheierea vizitei în în legătură cu aceasta. Tim salariu Încetarea lucrului in de pildă — nu mai dispun de I j Problema obiectelor zburătoare neidentificate (OZN) ! | La Wagshington a fost dat
.Preşedintele Ciprului, Ma­ Grecia, preşedintele Makarios Greve a adăugat că ţara sa mai multe puţuri de extrac- combustibil pentru cuptoare. î preocupă incâ opinia publică din numeroase ţări ale j publicităţii un raport pri­
karios, şi-a încheiat vizita la va întreprinde o călătorie în va comunica Franţei toate î lumii cu toate că unele personalităţi importante ale vind cauzele şi mijloacele
Atena, In cursul' căreia a a­ Africa. înainte de a părăsi informaţiile dc care dispune. i lumii ştiinţifice au declarat în ultima vreme că ase- j de combatere a fenomenu­
vut convorbiri cu primul mi­ Nicosia, sîmbâtâ, cl a menţio­ Pe de altă parte. în capi­ j menea fenomene sint de domeniu! fanteziei Astfel, ! lui subnutriţiei în S. U. A.,
nistru al Greciei, Papadopou­ nat eâ a renunţat să viziteze tala Franţei s-a precizat, cî- | se anunţă că un grup numeros dc persoane a obser- j prezentat preşedintelui Ri­
los La sfirşitul întrevederi­ Uganda în cursul turneului tîndu-se surse autorizate, că : vat joi o „farfurie zburătoare“ care se deplasa pe j chard Nixon de către Con­
lor nu a fost dat publicităţii său african, datorită stării de ambasadorii norvegian a a- deasupra aeroportului internaţional din Ciudad de Me- ] ferinţa asupra resurselor ali­
nici un comunicat, dar agen­ urgenţă declarate in această vwt o convorbire cu ministrul xico. j mentare, nutriţiei şi sănătă­
ţiile dc presă, citind surse in­ ţară Preşedintele a declarat dc externe francez din pro­ Martorii oculari au afirmat că obiectul zburător ’ ţii. ale cărei lucrări s-au
formate, menţionează identi­ ziariştilor că va vjzita Tanza­ prie iniţiativă şi că guvernul ora dc culoare neagră şi zbura eu o viteză foarte desfăşurat la iniţiativa Ca­
tatea de vederi a celor două nia. Zambia şi Kenya după Norvegiei nu este implicat mare. sei Albe, In zilele de 2-4 de­
părţi. In centrul convorbirilor earc. la 15 ianuarie, se va o* în această chestiune Autori­ cembrie. Raportul relevă că
„foamea şi sărăcia există în
s-au aflat o serie de proble­ pri la Roma Aici el urmează tăţile franceze doresc să ob­ proporţii îngrijorătoare in
me de interes comun, printre să se întilncascâ cu regele ţină numai ajutorul guvernu­ Exporturile S.U.A. au de­ S.U.A.", exprimîndu-şi spe­
Arabia Saudită a acceptat
care şi situaţia din Cipru. In Constantin al Greciei, care se lui norvegian în ancheta asu­ misiunea dc mediere a re­ păşit la sfirşitul lunii no­ ranţa că „conştiinţa naţiunii
declaraţia făcută pe aeropor­ află In capitala italiană. Pre­ pra contractului de vinzare prezentanţilor Irakului şi iembrie, pentru prima dală nu va permite tolerarea în
tul din Atena, arhiepiscopul şedintele Ciprului a subliniat a celor cinci nave. datorită Algeriei în vederea regle­ în anul 19C9. nivelul impor­ continuare a acestor condi­
Makarios a subliniat că. du­ însă că nu intenţionează să faptului că o personalitate mentării conflictului de turilor. sc arată Intr-o sta­ ţii". Documentul recomandă
pă părerea sa. nu sc vor pu­ îndeplinească rolul de media particulară norvegiană a fost frontieră cu Republica Popu­ tistică publicată joi de Mi­ o scrie de măsuri pentru e­
tea înregistra progrese in în­ tor intre regele Constantin şi citată ca avînd un rol în a­ lară a Yemenului de Sud. nisterul Comerţului al S.U.A. radicarea acestui flagel al
cercarea de <->lutionnre a pro­ actualul regim din Grecia El facerea sus-nmintită Numele Conflictul militar dintre Ele au totalizat 3,37 miliar­ societăţii americane şi cere
blemei cipriote atît timp cil se va întoarce la Alena, pen-, acestuia nu a fost dezvăluit cele două ţâri a izbucnit în de dolari faţă de 3,22 mi­ Administraţiei şi Congresu­
atitudinea comunităţii turce tru o a doua rundă de con­ dc sursele autorizate, dar a cursul lunii decembrie, după liarde dolari, cit au repre­ lui să acţioneze în . acest
fost cilat de mai multe ori în ce atît autorităţile de la zentat importurile. sens.
de pe insulă râmine neschim­ vorbiri. in juru i datei de 10 Excedentul balanţei co­
bată. ianuarie. presă Este vorba despre in­ Modernizarea cuprinde tot mai multe ramuri ale industriei Ryad, cît şi cele dc la A ­ merciale a S.U.A, pe anul ♦ © ♦
dustriaşul norvegian
den au revendicat regiunea
Martin
Siem, preşedintele unui grup poloneze. In planul cincinal viitor a fost prevăzută moderniza­ Wadiah. în care se presupu­ 1969 nu parc să depăşească Fondul Monetar Interna­
de construcţii navale, specia­ rea Fabricii textile din Lubusko, provincia Zielona Gora. La a­ ne că ar exista bogate ză­ insă nivelul de 100 milioane ţional a anunţat vineri in­
ceasta fabrică se va construi o vopsitorie şi o secţie de finisaj. căminte dc petrol. dolari, fiind unu! dintre cele
list in probleme de prospec­ mai reduse din ultimii ani, trarea in vigoare, cu înce­
lată in fotografie două muncitoare operind la o maşină im­ pere de la 1 ianuarie, a pri­
ţiuni petroliere. * 1 ❖ O * fapt ce nu contribuie la îm­
portată din R.F.G. mei tranşe a drepturilor spe­
bunătăţirea situaţiei balan­ >
Agenţiile de presă infor­ ţei de plăţi a S.U.A., al că­ ciale dc extragere in valoa­
mează că detaşamentele Gu­ rei deficit cronic nu a fost re de 3,414 miliârdc dolari.
La această primă etapă de
vernului Revoluţionar Pro­ ameliorat. Potrivit ministru­
Nasser a respins proiectele Cel mai vizoriu a. Republicii Viet­ Slans. pentru ca problemele distribuire a noilor mijloa­
lui
comerţului,
Maurice
ce de
plată
internaţionale
namului de Sud şi-au conti­
nuat simbătă atacurile omi- balanţei de plăţi să poată fi participă 104 din cei 113
membri ai F.M.I. Punerea în
soluţionate, ar fi necesară
americane pentru reglementarea solitar om pra ‘ poziţiilor americano- obţinerea unui excedent co­ circulaţie a acestor mijloace
saigoneze.
In
provincia
de plată, denumite şi „aur
| BELGRAD 3 (Agerpres) — Quang Ngai, după un intens mercial de cel puţin 5 mi­ de hirtie“ , deoarece se ope­
liarde de dolari, obiectiv pe
i Omul cel mai solitar dîn ! baraj de artilerie, forţele pa­ caro S.U.A. ar trebui sâ-1 rează numai In scripte, a
crizei din Orientul Apropiat j lume, iugoslavul Milutin triotice au pătruns in peri­ realizeze in cursul următori­ fost necesitată de lipsa acu­
metrul dispozitivului defen­
tă pe piaţă a monedelor in­
i Veljkovici, în vîrstâ dc 34 de
i ani, care trăieşte de pe.4te siv al diviziei ' „Americal". lor 3— 4 anî. ternaţionale — dolarul şi li­
• şase luni într-o peşteră, la o angajînd lupte cu forţele ♦ O * ra sterlină Aceste lichidi­
mcricane
■ adîneîme de 200 de metri, a tăţi fictive pot fi transferate
KHARTUM 3 (Agerpres). — rea forţelor israeliene din j petrecut noaptea dc revelion Forţele patriotice au ata­ — ca şi aurul, dolarii sau
Intr-un discurs rostit la teritoriile ocupate. cat In cursul nopţii de vi­ La sfirşitul anului 1969.
j fericit, fără să manifeste lirele sterline — prin tran­
1 ianuarie la Khartum cu o­ Vorbind despre recentele j vreun sentiment de nemulţu- neri eu mortiere şi rachete rezervele de aur şi devize zacţiile interguvernamentale
cazia vizitei sale în Sudan, sale vizite in Libia şi Sudan j mire pentru singurătatea ca- opt poziţii şi fortificaţii a­ convertibile ale Japoniei au reprezentînd In fond un mij­
preşedintele U.A.U., Gamal şi acordurile încheiate cu a­ j re-l înconjoară. El a servit mei icano-saigonezc. In pro­ totalizat 3 496 milioane de loc de creditare automată n
Abdel Nasser, a respins pro­ cest prilej, preşedintele Nas­ j meniul obişnuit, conserve şi vincia Vinii Binh, situată dolari — a anunţat Minis­ ţârilor care au deficite ale
iectele americane pentru „re­ ser a afirmat că ele au do­ j cafea, continuîndu-şi in ace- In delta fluviului Mekong terul nipon al Finanţelor. balanţei de plăti, de către
glementarea crizei din Orien­ vedit că coeziunea arabă este j laşi timp jurnalul, care a s-au semnalat angajamente Balanţa de plăţi a Japo­ ţările cu balanţe excedenta­
tul Apropiat, arătînd că n- posibilă şi a subliniat că a- J ajuns deja la 387 de pagini. intre unităţi ale forţelor pa­ niei a evoluat, de asemenea, re.
cestea deformează rezoluţia ccnsta reprezintă doar un I Această informaţie a fost triotice şi trupe ale admi­
nistraţiei saigoneze.
Consiliului de Securitate în prim pas pe calea unităţii a­ I transmisă de unul din cores-
această problemă şi preconi­ rabe. I pondenţii agenţiei Taniug, + o +
zează reglementări separate „Acum. cind intrăm în noul | care a trebuit să înfrunte o Ministrul francez al economiei şi finanţelor. Valory \
ale conflictului Israelului cu an. a declarat Nasser. pot să j puternică furtună de zăpadă Capitala S.U.A. a înregis­ Giscard d’Estaing. a primit pe ambasadorul României j
Egiptul şi Iordania. Noi nu vă spun că nc-am reconstruit pentru a ajunge la peştera trat in cursul anului 19G9 în Franţa, Constantin Flitan. \
facem nici o deosebire intre forţele armate care sint de ! Kopaj-Kosar din regiunea de un număr record dc crime. In timpul convorbirii, care s-a desfăşurat Intr-o at- j
teritoriile egiptean, iordanian două ori mai puternice decit j est a Serbiei, unde se afl£ jafuri şi acte de violenţă, mosferâ cordială, s-a făcut o trecere în revistă a pro j :
blemelor ce urmează a fi discutate cu ocazia celei
sau sirian, ocupate dc Israel înainte de războiul din 1907". Veljkovici se arată Intr-o statistică pu­ de a 11-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale ro- j
— a precizat Nasser. Ma­ El a spus că numărul comba­ Veljkovici are preocupări blicată de poliţia din Was­ mâno-franceze de cooperare economică, tehnică şl şti i
sele arabo nu pot in nici un tanţilor din armata egipteană j multiple : face observaţii geo- hington Numărul omucide­ inţificâ, ale cărei lucrări sc vor desfăşura între D şi 12 ;
caz să accepte aceste pretin­ este maî marc dc 500 000 şi j logice, scrie un roman ştiin- ; rilor a crescut de la 209 In ianuarie la Bucureşti. j
se planuri do reglementaro că în prezent este în curs de | ţifico-fantastic şi în acelaşi ■ 1968, la 291 in 1969, al fur­
propuse de SM ^lr Unite". Pe formare o armată de peste un i timp este preocupat să in- • turilor comise sub amenin­
dc altă parte, preşedintele milion de oameni. | treţinâ cele cîteva animale, i ţarea armelor de la 4 640 la
R.A.U. a criticat S.U.A. pen­ Preşedintele R.A.U. a afir­ î care se află cu el : o oaie, o ; 7 071, iar al răpirilor de Ja
tru livrările de armament că­ mat apoi că anul care a tre­ ■ raţă, un cline şi o pisică, ca- : 260 la 326. Cel mai îngrijo­
j re nu suportă singurătatea. :
tre Tsracl şi, în acelaşi timp. cut a adus arabilor o serie de rător fapt este apreciat a
U.R.S.S. Fabrica de încălţăminte din Magnitogorsk, intrată i De asemenea, scrie corespon- i fi cel al creşterii spargeri­
în funcţiune in ianuarie anul trecut, a fost proiectată să dea a elogiat poziţia Franţei care, realizări, menţionînd, printre ! dentul agenţiei Taniug, Velj- : C U R I E R *
altele, intensificarea rezisten­
peste 5 mii. perechi de încălţăminte pe an. a arătat el. a refuzat să ur­ ţei palestiniene şi consolida­ j kovici îşi piaptănă barba, ; lor de bănci, care s-au ci­
Vedere din secţia de fabricare a pantofilor de damă. meze o asemenea politică şi I care devine pe zi ce trece I frat In 1969 la 102.
rea forţei militare a Egiptu­ tot mai lungă.
cere In mod deschis evacua­ lui.
AS
„Niciodată România nu s-a statelor, cîştigă tot mai mult ducţie, a aplicării ştiinţei şi calea tratativelor, dlndu-se unor domenii variate de co­ tale şi a peste 300 de orga­ şi expoziţii internaţionale a lonez, italia
bucurat dc atîta respect şi teren tehnicii moderne în toate dovadă de înţelegere, răbda­ laborare multilaterală, de nizaţii neguvernamenLale. devenit una din expresiile nuanţat şl h ; ci--:
nu a avut atiţia prieteni In Evoluţia vieţii internaţio­ domeniile vieţii materiale, re şi respect reciproc. acţiuni comune pentru ac­ După cum se ştie, ţara dezvoltării moderne a eco­ matice. Corul
lume ca astăzi“ . nale a demonstrat că instau­ iar progresul fiecărui stat, Participarea tovarăşului centuarea destinderii inter­ noastră dezvoltă colaborarea nomiei noastre socialiste. A­ trezit în rtndu
NICOLAE CEAUŞESCU rarea fermă a acestor prin­ al fiecărei naţiuni este de Nicolae Ceauşescu în frun­ naţionale. şl cooperarea economică cu nul acesta, ţara noastră a americani sen;
In deplină concordanţă şi cipii in raporturile dintre neconccput fără existenţa u­ tea delegaţiilor de partid şi In cadrul relaţiilor bilate­ ţările socialiste membre ale participat la circa 70 de tîr­ perfecţiunii mc
unitate dialectică cu rezul­ state, abolirea definitivă a nui schimb continuu de va­ de stat la întîlnirile şi con­ rale cu tot mai multe state, C.A.E.R;, cu toate ţările so­ guri şi expoziţii internaţio­ ţiona presa om
tatele construcţiei economi­ politicii de dominaţie şi pre­ lori în cadrul căruia fiecare sfătuirile cu reprezentanţii România militează pentru cialiste, participă activ la nale, organizate tntr-o serie târeţii români ;
ce şi sociale interne, politica siuni, asigurarea condiţiilor beneficiază de roadele co­ partidelor comuniste şi mun­ stabilirea unor acorduri am­ diviziunea internaţională so­ de oraşe din Europa, Asia, pe multe scene
externă a României socia­ ca fiecare naţiune să-şi poa­ operării internaţionale. In a­ citoreşti şi cu reprezentanţii ple care să înglobeze aspec­ cialistă a muncii ; totodată, Africa, America Latină şi tate, bucurîndu-s*
liste se afirmă pe baza pro­ tă alege liber calea dezvol­ ceastă ordine de idei, se cu­ statelor socialiste relevă do­ tele politico-diplomatice, e- România extinde legăturile Australia, unde produsele deni de primiri dt
movării consecvente a rela­ tării sale constituie în zile­ vine a fi relevată permanen­ rinţa fermă a partidului şi conomico-comerciale şi ştl- sale economice cu toate ţă­ româneşti s-au bucurat de emoţionante. Multt
ţiilor frăţeşti cu toate cele­ le noastre condiţia funda­ ta lărgire a relaţiilor inter- statului nostru de a promo­ inţifico-culturale; ea duce o rile lumi). Comerţul exteri- aprecieri elogioase. nere şi instrument!
lalte state socialiste, a cola­ mentală a păcii, securităţii De o largă dezvoltare se au obţinut medalii
borării rodnice cu toate sta­ şi cooperării internaţionale bucură şi relaţiile ştiinţifi- argint sau bronz ,
tele lumii, indiferent de sis­ Sesiunea Adunării Generale ce-culturale ale ţării noastre. cursuri desfăşurate pt
temul lor politic şi social, a O.N.U. care şi-a încheiat Aprecierea realizărilor ştiin­ tare. Echipele şi ansar.
prin respectarea strictă a in­ lucrările în a doua jumătate ţei româneşti este relevată le folclorice continuă .
a lunii decembrie, a eviden­
dependenţei şi suveranităţii sistemul de securitate colec­ ROMÂNIA PE MERIDIANELE H M II de faptul că peste 100 dc cînte lumea. Ele au j.
naţionale, egalităţii în drep­ ţiat încrederea statelor în oameni de ştiinţă români în repetate rînduri i
turi, neamestecului in treburi­ deţin titluri ştiinţifice şi a­ premii ale unor conc
le interne şi avantajului re­ tivă, internaţional sau regio­ cademice străine. Participînd internaţionale. * Ansa
ciproc. Ataşată idealurilor nal, în concordanţă cu me­ tot mai mult şi mai activ „Ciocîrila“ a stîrnlt şi
nobile ale menţinerii şi a­ canismul instituit de Cartă, naţionale ale ţârii noastre. va relaţii frăţeşti cu parti­ politică constructivă, care or, relaţiile ştiinţifice, tehni­ la dialogul spiritual univer­ cest an admiraţia spccb
părării păcii, ţara noastră in opoziţie cu sistemul blo­ Continua dezvoltare a aces­ dele comuniste, cu toate sta­ urmăreşte să atragă şi să ce şi culturale s-au dezvol­ sal, România întreţine rela­ lor americani. Ansai.
acţionează pentru statornici­ curilor militare. Dînd glas tor relaţii vădeşte justeţea tele socialiste. Totodată, vi­ mobilizeze forţele interesate tat mult în ultimii ani; în­ ţii cultural-artistice active „Poeniţa“ din Braşov a
rea unor relaţii de încrede­ politicii principiale a statului politicii externe stabilite de zitele făcute in cursul aces­ în cauza destinderii, colabo­ treţinem relaţii comerciale cu peste 70 de state, dintre premiul întii la Efes ş
re între state, pentru întă­ nostru socialist, delegaţia ro­ Congresvil nl X-lea al par- tui an de preşedintele Con­ rării şi întăririi păcii în lu­ cu peste 100 de ţâri, Demn care cu 40 pe bază de acor­ trofeu, statuia zeiţei /
rirea legalităţii în viaţa in­ mână la O.N.U. a subliniat tidulvii, care exprimă dorin­ siliului de Stat, Nicolae me. Este demn de remarcat de remarcat este şi faptul duri. Vizitele unor oameni mis, „Colierul de aur“ i
ternaţională. necesitatea de a se înfăp­ ţa fermă a poporului român Ceauşescu, în Iran şi India, faptul că niciodată, de-a că în structura comerţului ex­ de ştiinţă şi cultură, schim­ ne la Dîjon ansamb.
Iniţiativele şi acţiunile în­ tui un sistem real dc secu­ dc întărire a prieteniei şi cele ale preşedintelui Consi­ lungul istoriei sale, ţara terior ponderea este deţinu­ bul de publicaţii, participa­ „Balada“ din Capitală; .
treprinse de diplomaţia ritate în Europa şi în cele­ colaborării cvi toate ţările liului de Miniştri, Ton Gheor- noastră nu a fost atît de ac­ tă din ce în ce mai mult dc rea la numeroase manifes­ poraşul de aur“ a fost i
noastră se încadrează în c- lalte regiuni ale lumii în socialiste şi, în acelaşi timp, ghe Maurcr, în Belgia şi tivă în relaţiile internaţiona­ produsele industriei noastre tări artistice internaţionale din Polonia dc ansam
forturile constante ale Româ­ conformitate cu Carta O.N.U. a relaţiilor de cooperare cu Marea Britanic, ca şi alte le, nu a avut legături atît constructoare de maşini. Şi vin în sprijinul unei mai „Hora" din Suceava, şi
niei îndreptate spre promo­ Ideeu colaborării internaţio­ toate statele lumii. v izite ale unor delegaţii gu­ dc largi cu popoarele lumii. în acest an, în numeroase bune cunoaşteri şi înţelegeri xemplele ar putea contlm
varea înţelegerii şi cooperă­ nale, promovată cu consec­ Dezvoltarea relaţiilor bila­ vernamentale peste hotare, In prezent, România întreţi ţâri din Europa, America Un bilanf bogat de a
rii inttrnaţionalc pe haz» venţă de România socialistă, terale de colaborare cu tot precum şi laptul că ţara ne relaţii diplomatice cu 9(î Latină, Asia şi Africa au între popoare. Ansambluri mare pe plan internuţio
normelor, unanim recunos­ decurge nu numai din faptul mai multe state reflectă noastră a fost gazdă a u­ dc ţări dc pc toate meridia­ fost exportate inaşini-unelte, şi formaţii artistice româ­ încheie încă un an de mi
cute, ale relaţiilor dintre eâ ea reprezintă unica al­ consecvenţa politicii noastre nui număr însemnai de şefi nele globului. O dovadă a tractoare, autocamioane, pro­ neşti au purtat peste grani­ că a harnicului nostru j
state, norme înscrise în Car­ ternativă în faţa unui cata­ externe constructive de des­ de state şi de guverne şi prestigiului cîştigat o consti­ duse ale industriei noastre ţele ţârii nobilul mesaj al por în dezvoltarea Român
ta O.N.U. Necesitatea respec­ clism nuclear, dar şi din tindere. încredere şi priete­ delegaţii guvernamentale au tuie şi faptul că la ora ac­ chimice, ale industriei uşoa­ socialiste în multiple dorr.
tării acestor principii, meni­ faptul că lumea contempora­ nie între popoare, de conso­ constituit un bun prilej de tuală ţara noastră este mem­ re şi alimentare. Prezenţa artei şi folclorului românesc. nii de activitate
te să asigure drepturile şi nă cunoaşte o dezvoltare im­ lidare a păcii şi* securităţii, strîngcre a relaţiilor cu ţă­ bră a peste 38 organizaţii României la un număr in Teatrul românesc a impre­
obligaţiile fundamentale ale petuoasă a forţelor de pro­ de rezolvare & litigiilor pe rile respective, de găsire a internaţionale guvernamen- continuă creştere de tîrguri sionat publicul finlandez, po­ I. DRAGUŞANU
TJPARUL : întreprinderea poligrafică Deva. 44 06S