Page 2 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG 2 g aMaaro.muaii, ■g ü i n m u w .n .B DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 4 IANUARIE 1970
V

Ca ramură principală a e­ că va trebui să acţionăm în
conomiei noastre naţionale, continuare mai energic şi cu
agricultura contribuie an de hotârîre în vederea punerii
an intr-o măsură tot mai în­ Agricultura in valoare a resurselor în­
semnată la formarea venitu­ semnate de creştere a pro­
lui naţional, la buna apro­ ducţiei agricole. O parte din
* vizionare a populaţiei cu pro­ măsurile preconizate în acess
duse agroaiîmentare, a in­ scop vor începe sâ prindă
dustriei cu materii prime şi lui în ctezvultare viaţă în 1970, iar altele se
la satisfacerea altor nevpi vor concretiza în anii viitori.
care asigură progresul ge­ Totodată, in vederea spo­
neral al tării. Pe această li­ ririi aportului cooperativelor
nie se înscriu şi eforturile intensiva agricole la aprovizionarea
lucrătorilor din agricultura populaţiei şi creşterii veni­
VICHENTE BALAN judeţului nostru, care s-au turilor băneşti ale mem­
prlm-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean străduit să asigure o folosi­ brilor cooperatori, s-a iniţiat
re cît mai deplină a resur­ Ing. AUREL NISTOR realizarea a o serie de acţi­
selor materiale şi umane directorul Direcţiei agricole uni intercooperatiste, ceea CLEMENT NEGRUT
Anii actualului cincinal au in anul acesta, este insă existente. judeţene ce va permite ca potenţialul secretar al Comitetului municipal Petroşani al P.C.R.
fost marcaţi şi în judeţul mult mai mare. Fa înmănun­ Datorită utilizării cu mat de producţie al unităţilor sâ
Hunedoara, ca de altfel în chează amenajări de străzi multă chibzuinţă a ajutoru­ fie valorificat în mod mai e-
întreaga ţară, de numeroase pe o suprafaţă de 30 000 me­ lui material, tehnic şi finan­ ficicnt. Intre altele, in anul Procesul neîntreruptei de­ Realizarea ritmică a aces­
prefaceri in domeniul social tri pătraţi, extinderi de reţe­ ciar acordat do stat, precum realizării de construcţii agro­ special îmbunătăţirea radi­ viitor se va da in exploatare veniri, pc care-l trăim fău- tor sarcini şi la o înaltă e-
— materializare a hotârîrilor le de apă şi canalizare, în­ şl a mijloacelor proprii, u- zootehnice etc. cală a activităţii în legumi­ un complex de sere oeupînd rindu-1 prin aplicarea in viaţă ficienţâ economică constituie
adoptate de cel de al IX-lea treţineri dc străzi, parcuri şi nitâţilc agricole şi-au îmbu­ Analiza făcută de plenara cultura. zootehnie, extinde­ o suprafaţă de 12 hectare şi a politicii ştiinţifice elabo­ pentru comitetul municipal
rea acţiunilor intercoopera-
Congres al partidului. Acum. zone verzi, salubritate, ilu­ nătăţit permanent activita­ C.C. al P.C.R. din 10-13 de­ se vor organiza ferme de'ani- rate de partidul nostru, de partid, pentru organele şi
cînd păşim pragul 'ui 1970, minat public, a căror valoa­ tea de producţie, au contri­ cembrie a.c. privind dezvol­ tlste, întărirea disciplinei şi male, specializate şi mixle nc-am obişnuit să-l compa­ organizaţiile de partid, pen­
an de interferenţă a două re se ridică la peStc 72 mi­ buit cu cantităţi însemnate tarea acestei ramuri şl con­ a răspunderii în. muncă, răm nu numai prin bilanţul tru colectivele de oameni ai
Paralel cu aceasta, se
va
cincinale, se cuvine scrutată lioane lei alocaţi din fondu­ dc produse )a fondul centra­ tribuţia eî la progresul ge­ planificarea producţiei şi al­ acorda o grijă permanentă rezultatelor obţinute in pro­ muncii din întreprinderile
tele. De asemenea, pentru a
perspectiva pentru a vedea rile stalului. lizat, s-au consolidat din neral al economiei a eviden­ ridicării randamentului la ducerea bunurilor materiale din Valea Jiului un înalt e­
necesare
ce sarcini ne revin, ce avem Creşterea continuă a bună­ din punct de vedere econo­ ţiat însă faptul că rezervele asigura condiţiile obiectivelor hectar în sectorul producţiei şi spirituale, ci mai ales cu xamen al maturităţii politi­
materializării
de înfăptuit in acest an de stării oamenilor muncii şi-n mic şi organizatoric. Faptul dc creştere a producţiei nu vegetale, extinderii planta­ ţelul stabilit, eu dezideratul ce şi organizatorice.
răscruce. găsit concretizarea şi in ge­ că în cei patru ani ai actua­ au fost nici pe departe epui­ stabilite de Congresul al major prefigurat de Congre­ Comitetul municipal de
neralizarea experimentării zate, existlnd- încă o serie dc X-lea al partidului, recenta ţiilor de pomi aplicării pc
Deşi pinâ la materializa­ lului cincinal în agricultura p l e n a r ă a Consiliului Scară largă a realizărilor şti­ sul al X-lea al partidului : partid, celelalte organe şi
rea cifrelor stabilite de ccl noului sistem de salarizare judeţului s-au investit pe­ neajunsuri legate de modul U.N.C.A.P. a adoptat o serie inţei agricole, întăririi disci­ făurirea societăţii socialiste organizaţii de partid din Va­
de al X-lca Congres al par­ şi majorarea salariilor cu ste 100 milioane lei a permis de folosire a fondurilor şi de măsuri menite să contri­ plinei şi răspunderii În mun­ multilateral dezvoltate. lea Jiului au luat o seamă
tidului ne mai desparte un un an mai devreme deeît s-a ca baza tehnico-materialâ a mijloacelor cu care este do­ buie la îmbunătăţirea activi­ că. îndeplinirii tuturor sar­ în anul pe care l-am în­ de măsuri îndreptate spre
an. măsurile adoptate pri­ prevăzut la cel de al IX-lea unităţilor de stat şi coopera­ tată agricultura, de obţine­ tăţii economice a C.A.P. cinilor care revin unităţilor cheiat, oamenii muncii din crearea condiţiilor necesare
vind adincirea democraţiei Congres al partidului Aceas­ tiste să se dezvolte într-un rea unei eficienţe cît mai ri­ agricole din planul economic Valea Jiului, sub conduce­ îndeplinirii ritmice a sarci­
socialiste, participarea efec­ ta va da posibilitatea sporirii ritm susţinut, ceea ce a creat dicate. In scopul înlăturării Privite prin prisma acestor do stat pe 1970- Pe această rea organizaţiilor de partid, nilor de plan încă din pri­
tivă a maselor de oameni ai continue a desfacerii volumu­ posibilitatea dotării lor cu un lor şi fructificării mai de­ cerinţe, realizările înregistra­ cale, luerâtoWi din agricul­ au îndeplimit şi depăşit sar­ mele zile ale anului 1970.
muncii la treburile obşteşti lui de mărfuri către popu­ număr sporit de utilaje, cu pline a resurselor materiale te pînâ acum de către unită­ cina de creştere a producti­ Ele sînt îndreptate spre uti­
laţie, creşterii puterii dc tura judeţului nostru îşi vor vităţii muncii cu 3,7 Ia su­
a devenit o realitate pe care cantităţi mai mari de îngră­ şi umane existente, plenara ţile agricole din judeţul aduce o contribuţie tot mai lizarea raţională şi eficien­
o găsim concretizată in fie­ cumpărare. Pe această bază şăminte chimice şi insecto- a pus în faţa lucrătorilor din nostru nu reflectă posibilii de seamă la materializarea tă; valoarea producţiei in­ tă a fondurilor materiale şi
care localitate a judeţului se prevede ca în 1970 valoa­ fungicide. extinderii iriga­ agricultură sarcini de o deo­ tâţile şi condiţiile de care obiectivelor puse de partid dustriale dată în plus ridi- băneşti, organizarea ştiinţifi­
rea volumului de
mărfuri
nostru. Valorificarea iniţiati­ cîndu-se, după date prelimi­ că a producţiei şi a muncii,
vei creatoare a maselor în desfăcute prin reţeaua co­ ţiilor şi plantaţiilor de pomi, sebită importanţă, vizînd în dispun. Dimpotrivă, reiese in faţa agriculturii. nate. la peste 30 milioane creşterea calitativă a activi­
acţiuni de mare amploare merţului de stat să crească lei. Au fost obţinute rezulta­ tăţii economice. Se va acor­
care au ridicat aspectul lo­ ajungînd la aproape două te pozitive şl în domeniul in­ da toată atehţia problemei
miliarde Ici. iar cele desfă­
calităţilor pe scara modernu­ cute prin unităţile coopera­ vestiţiilor, in special la in­ creşterii şi pregătirii cadre­
lui, împletirea armonioasă a vestiţiile miniere şi con­ lor în toate ramurile de ac­
tiste la peste 500 milioane strucţia de locuinţe. Dar, tivitate, pregătirii profesio­
activităţilor patriotice cu ce­
Iei trebuie sâ spunem deschis nale şi politice a celor ce
le realizate de la bugetul câ în anul care s-a încheiat muncesc, sarcină deosebit de
statului va (I şi în anul care Şi în domeniul ocrotirii au avut loc şi o seamă de
a început. în atenţia orga- sănătăţii se preconizează îm­ Importantă pusă de recenta
bunătăţiri ca urmare a ma­ lipsuri în activitatea econo­ plenară a C.C al P.C.R.
nelbr locale ale puterii de mică, mai ales in ramura
stat. Făcînd apel la cifre, se surilor luate in vederea asi­ minieră, cu care nimeni nu Dar măsurile luate pinâ
cer citate cîteva dintre ele gurării cu cadre medicale a ne îngăduie sâ mergem mai în prezent nu ne duc nici
ca fiind caracteristice anului tuturor unităţilor sanitare, a departe. Acest lucru e cu a- un moment la iluzia de a
1970. Oraşele judeţului nos­ îmbunătăţirii dotării tehnice tit mai necesar cu cît pen­ considera lucrurile încheiate
tru se vor îmbogăţi cu alte necesare investigării şi trata­ tru anul care a început ne aş­ deoarece viaţa* producţia —
4 000 de apartamente, din mentului teaptă sarcini mobilizatoare. in multitudinea şi complexi­
care peste 3 400 vor fi îndeplinirea obiectivelor Colectivelor de muncă din tatea problemelor care le
realizate din fondurile sta­ anului 1970, dintre care au bazinul nostru carbonifer lo ridică mereu la fiecare loc
tului. Tot prin investiţii de ■fost amintite doar cîteva, revine, de exemplu, sarcina de muncă — solicită perma­
nent iniţiative,
capacitate
stat se vor realiza şi alte va creţi premisele trecerii de a extrage şi prelucra dc selectare, de orientare şl
construcţii soclal-culturale la înfăptuirea prevederilor 7.9 milioane tone de cărbu­ soluţionare judicioasă a lor
ca şcoli. Internate, creşe. se Congresului al X-lea al par­ ne, Uzina de utilaj minier din partea organelor şi or­
va termina centrul stomato­ tidului privind ridicarea din Petroşani trebuie sâ ganizaţiilor de partid. Toc­
logic din Deva şi va fi spri­ cohlinuâ a nivelului de trai producă 12 000 de stllpi hi­ mai competenţa comunişti­
jinită construcţia Unor noi material şi cultural al oame­ draulici şi 6 000 grinzi meta­ lor. a organelor şi organiza­
săli de clasă în mediul rural, nilor muncii preconizat pen­ lice de susţinere. Tot în o- ţiilor de partid, capacitatea
obiective ce însumează peste tru viitorul cincinal, ridica­ nul acesta va intra in pro- lor de a şti sâ răspundă ce­
12.7 milioane lei. Acestora li rea gradului edilitar-gospo- duclie, cu întreaga capacita­ rinţelor producţiei prin mă­
se vor adăuga 12 cămine cul­ dăresc al Oraşelor şl satelor te. fabrica de brichdte de In surile eficiente, de a mobi­
turale, 24 săli de clasă, un care vor oferi un înalt con­ Coroeşli care va produce liza masele de oameni ai
dispensar medical care se fort, îmbunătăţirea stării de 2 000 tone pe zi. Sarcini im­ muncii la înlăturarea unor
realizează prin contribuţia sănătate a populaţiei. â portante revin în anul a­
populaţiei din mediul rural. Acum. păşind pragul cesta pentru colectivele Fa­ neajunsuri ce apar in pro­
Celor 332 săte electrificate noului an, fiecare dintre rtoi bricii „Vîscoza" Lupeni, ter­ cesul de producţie, constitu­
pînâ la această dată, în anul avem certitudinea înfăptuirii mocentralei Paroşoni, care va ie garanţia sigură a îndepli­
1970 li se vor mai adăuga a tot ce ne-am propus să produce peste 2 miliarde nirii exemplare a sarcinilor
încă 6. al căror locuitori vor kWh energie electrică, U E L.
deveni beneficiarii luminii realizăm, certitudine pe care Petroşani ce va exploata peste de producţie pe 1970, a spo­
ne-o dă conducerea neabătu­
electrice. tă de către partid pe drumul 300 000 metri cubi masă lem­ ririi contribuţiei Văii Jiului
Aria de cuprindere n lu­ făuririi societăţii socialiste noasă. Valoarea producţiei la efortul poporului de fău­
industriale va atinge peste rire a societăţii socialiste
crărilor ce vor înfrumuseţa multilateral dezvoltate pe
2,2 miliarde leî.
şi mal mult judeţul nostru pămîntul patriei. multilateral dezvoltate.
i ________
Am împlinit o lună de la sub tensiune a staţiei de 110 # In anii cincinalului, ală­ partîd în vederea moderni­
data memorabilă, pentru noi, ItV şi a serviciilor interne; turi dc impresionantele pre­ zării şi perfecţionării învă­
cînd primul grup de 210 MW darea in funcţiune a staţiei faceri din toate domeniile ţământului.
de la Termocentrala Mintia dc tratare a apei dc adaos : de activitate, pe planul în-
a fost conectat la reţeaua efectuarea spălării mecanice văţâmîntului am trăit împli­ Cadrele didactice din ju­
sistemului eleetroenergetîc şi chimico a primului cazan nirea unor fapte de mare deţul nostru obţin rezultate
naţional; o lună de cînd in împreună cu toate circuitele importanţă în contextul pu­ bune pe linia dezvoltării
apropierea străvechii aşezări aferente; devierea Mureşu­ ternicei revoluţii tehnico- aptitudinilor generale ale e­
romane Micia o nouă stea lui; terminarea montării tur­ ştiinţifice contemporane. levilor pentru octivitatea in­
de mărimea întîi a început binei generatorului şl trans­ Inscriindu-se hotârit şi cu telectuală, a participării lor
să strălucească în constela­ formatorului de bloc; înche­ avînt in cloeotitoarea activi­ active in procesul de învâ-
ţia energetică a tării. Pen­ ierea cu succes a tuturor ve­ tate a poporului pentru în­ ţâmînt. în direcţia cultivării
tru noi, constructorii, mon- rificărilor şi probelor meca­ făptuirea progresului multi­ obişnuinţei elevilor de a se
torii şi energetlclenii — ca­ nico şi, în sfîrşit, ca o în­ lateral al ţârii, şcoala parti­ orienta şi acţiona in activi­
re am înălţat din temelii a­ cununare a eforturilor — Intre elementele care defi­ logiilor şi organizarea superi­ mare ca cel al productivităţii reducerea consumurilor speci­ cipă activ la realizarea ţelu­ tatea practică de pe poziţii
ceastă cetate a luminii — c- momentul conectării la reţea nesc o economie naţională In oară a muncii, sarcinile Ini­ preconizate sâ se Obţină pc fice de cocs şi metal. Aces­ rilor politicii partidului, la ştiinţifice. Prin conţinutul
venîmontul a constituit în­ a primului grup şi produce­ tot ce arc ea Inal. eschtinl — ţiale ale cincinalului vor fi ansamblul Industriei republi­ tea sînt două domenii care, edificarea viitorului comu­ lecţiilor, prin antrenarea e-
cununarea unei activităţi rea primelor milioane dc ki- ritm înalt de dezvoltare, ten­ rhult depăşite, astfel că în cane. Creşterea productivită­ % cu toate progresele înregistra­ nist al patriei. Educaţia ti­ lcvilor într-o activitate con
desfăşurate mai bine de trei lowaţi-ore energie electrică. dinţa pregnantă spre moder­ 1970, Hunedoara va produce ţii, reducerea ‘cheltuielilor cu te, constituie o vastă arie de neretului a devenit princi­ tinuâ, prin cultivarea Inte­
ani de zile. A constituit, în Coordonatele anului 1970, nizare şi eficienţă — metalul 1,725 milioane tone fontă, va peste 50 lei la 1000 lei produc­ investigare a posibilităţilor, de palul factor ce contribuie la resului lor pentru cuceririle
acelaşi timp, un prim exa­ an de confluenţă a două cin­ deţine indiscutabil un rol de­ atinge pentru prima oară In ţie marfă în 19G9 compa­ afirmare a priceperii, compe­ ştiinţei, am reuşit sâ le for­
men, pentru care ne-am pre­ cinale, indică acel nivel al terminant. Cantitatea, diversi­ istoria sa 3 milioane tone o­ rativ cu 1905, au determinat tenţei şi iniţiativei noastre. Dc optimizarea procesului inte­ măm deprinderi de muncă,
gătit asiduu şi fără întreru­ activităţilor in care pricepe­ tatea sortimentală, rafinamen­ ţel şl va depăşi tot pen­ amplificarea continuă a cuan­ aceea, noi am şi întocmit grării funcţionale a indivi­ responsabilităţi sociale, sâ le
pere, avind acum satisfacţia rea, îndemînarca. talentul, tul calitativ şi costul scăzut tru prima oară producţia de tumului beneficiilor care s-au două programe de măsuri cu dului In societate. dezvoltăm personalitatea în
trecerii lui cu succes. Tim­ aptitudinile fiecăruia şi ale al oţelului înglobează ca în­ 2 milioane tone laminate fi­ cifrat în anul trecut la 1,6 aplicabilitate imediată şi de In judeţul Hunedoara, pre­ sensul unei înalte ţinute ci­
pul a trecut foarte repede. întregului nostru colectiv au tr-un tot organic strădaniile nite pline. Socotesc vrednic miliarde lei. perspectivă privind toate la­
unei ţări de a se ridica de de reţinut câ aceste produc­ Procedînd la o evaluare lu­ turile economisirii cocsului şl gătirea şcolară tot mai bu- vice şi etice. In rindurile ti-
sine stătător în ierarhia naţiu­ ţii planificate, împreună cu cidă a acestui bilanţ, la con­ metalului şi, sprijiniţi ca şi
nilor avansate, reflectă ca un depăşirile din anii precedenţi fruntarea lui cu sarcinile e­ pinâ acum de organizaţiile
barometru de mare sensibili­ ne vor permite sâ raportăm conomice în general şi ale si­ noastre de partid, vom face
tate forţa economică şi bună­ derurgiei tn special, stabilite din aceasta o acţiune de lun­
starea materială, capabilă sâ la finele actualului cincinal prin planul de stat în lumina gă durată, cu larg ecou în
dea viitorului ţării şi po­ sporuri suplimentare faţă de Indicaţiilor plenarei C.C. al rindurile tuturor siderurglştl- Imperativele
porului temeinice şi îndreptă­ lor şi cu rezultatele scontate
ţite certitudini de împlinire. pentru economia naţională.
Reamintesc acest veritabil In măsură mai mare ca pinâ
postulat al progresului econo­ acum, sîntem preocupaţi ca
mic într-o lume modernă ca toate acţiunile legate de creş­ învăţămîntului
cca pe care o trăim, nu in Răspunderea pen­ terea indicilor de utilizare ai
virtutea profesiunii sau res­ agregatelor, reducerea consu­
ponsabilităţii ce-ml revine în murilor specifice de cocs şl
domeniul siderurgic, ci por­ metal, îmbunătăţirea calitati­
nind de la cîteva realităţi ca­ vă şi sortimentală a produc­
re stau la baza realizărilor tru 3 milioane ţiei, sâ se regăsească pe de­ IOAN DAMŞA
noastre actuale şi a previziu­ plin în reducerea costurilor inspector fa Inspectoratul şcolar judeţean
Ing. IERONIM RUSAN nilor pentru 1970 şi deceniul de producţie şi obţinerea cu
director al întreprinderii electrocentrale Deva următor. aceleaşi mijloace materiale şi
In acest an de cumpănă a băneşti a unui volum sporit nâ, tot mai amplă a tineri­
două mari cincinale, România tone de metal de producţie şi venit net. lor îşi găseşte expresie şi neretului şcolar studios din
Parcă Ieri, aici — unde am un larg clmp de afirmare, va produce 6,51 milioane tone înfăptuirea ansamblului de împlinire in cele 493 şcoli judeţul nostru există o at­
mosferă bună, propice ma­
înălţat acest obiectiv — nu se pot manifesta din plin. de oţet, din care 390 000 tone sarcini ce ne revin, finaliza­ generale, 17 licee de cultură rilor împliniri.
era nimic, sau mai precis, Volumul însemnat dc inves­ reprezintă oţelurile aliate. rea eficientă a preocupărilor generală şi 6 de specialitate, Hotârîrile luate la Con­
erou lanuri de grîu şi po­ tiţii prevăzut pentru 1970 va Raportind totul la populaţia Ing. IOAN NITA şi căutărilor noastre, dintre II şcoli profesionale, 7 teh­ gresul al X-lea al partidu­
rumb. Au apărut primii con­ asigura punerea în funcţiune de 20 de milioane a României director general adjunct al Centralei industriale Hunedoara care am evidenţiat doar cele nice şi 7 de maiştri, în ca­ lui în domeniul învâţâmln-
structori, care au marcat te­ a Încă două grupuri energe­ actuale, nu este greu sâ ne mal de seamă, presupun in drul Institutului de mine tului dezvăluie insufleţitoa-
renul cu ţăruşi. Au apărut a­ tice de mare putere. îndepli­ dăm seama câ, Snregistrînd o mod necesar perfecţionarea din Petroşani. An de an s-a rele orizonturi ale anilor ce
poi primele maşini care au nirea înainte de termen a producţie de 325 kg de oţel pe activităţii generale a centralei mărit şi s-a consolidat baza vin, ani de mare însemnă­
început să sape pămîntul. Şi prevederilor planului pe cap de locuitor, ţara noastră prevederile iniţiale de peste P.C.R. din decembrie, colec­ noastr.e industriale, afirmarea materială a învăţămîntului. tate pentru dinamica pro­
iată astăzi, de la înălţimea 1969 a creat condiţii reale se situează în rlndul ţârilor 300 000 tone fontă, 350 000 tone tivul de slderurgişti şi consi­ ei ca un adevărat complex e­ | Reţeaua şcolară în judeţ s-a gresului nostru multilateral.
unui coş de fum de 220 de ca problemele legate de do­ avansate din acest punct de oţel şi 100 000 tone laminate. liul de administraţie al cen­ conomic dc înaltă eficienţă, lărgit continuu şi s-a reîn­ Invâţâmîntul românesc de
metri, ţi se deschide in faţă cumentaţia tehnică, încheie­ vedere din Europa. Ridicarea Hunedoarei la tralei sintem perfect conştienţi conform viziunii ştiinţifice ce noit prin edificii impună­ toate gradele se prezintă cu,
o panoramă impresionantă. rea contractelor de livrare a Judecate în spiritul celor de rolul de principal furnizor de de amploarea şi însemnătatea a călăuzit partidul nostru la toare. ca cele ale Liceului o fizionomie modernă, crcîn-
Pc aproape 250 de hectare utilajelor şi alte aspecte or­ mai sus, cifrele ne dezvăluie metal al ţârii este elocventă obligaţiunilor şi răspunderilor crearea acestor noi mecanis­ din Vulcan, Liceului nr. 2 du-i-se toate ce*- cen­
au fost săpaţi milioane dc ganizatorice să capele o ra­ dimensiuni şi proporţii, sen­ nu numai şi nu în primul ce ne stau în faţă. me economice. Experienţa pe din Hunedoara, Liceului de tru a asimila
metri cubi de pămînt, au ţională soluţionare, termene­ suri şi implicaţii multilatera­ rînd sub aspect cantitativ. As­ Sîntem în primul, rind da­ care am dobîndit-o, măsurile construcţii şi minier din De­ ştiinţifice '
fost turnóte zeci de mii dc le fiind corelate cu operaţi­ le, dintre care se desprinde tăzi, cu dotarea tehnică de tori sâ acţionăm din toate pu­ luate recent de conducerea va, Grupului şcolar energetic plan mon
tone de betón şi asamblate unile de construcţii şi mon­ ca un fir roşu valoarea Ines­ prim rang, cu specialiştii . şi terile. chiar din primele zile partidului şi statului pentru din Deva, internatului Li­ slujba s
multe mii dc tone dc me­ taj la viitoarele grupuri e- timabilă a opţiunii categorice muncitorii de înaltă clasă pro­ ale anului, pentru a asigura creşterea competenţelor şi răs­ ceului „Avram lancu" din mătorr
tal, pînâ cînd s-a construit nergetlce. a partidului nostru pentru fesională şi competenţă teh­ sporurile de producţie în rit­ punderilor centralelor Indus­ Hrad, complexului de cămi­ nedo»
tot ce se vede. pinâ cînd apa Aminteam mai înainte că promovarea consecventă, nea­ nică de care dispunem, elabo­ murile şi sortimentele impuse triale, cele privind îmbunătă­ ne şi cantină din Deva şi stru'
înfrăţită cu focul şi munca 1970 constituie şi pentru co­ bătută a industrializării socia­ răm peste 220 mărci de oţeluri prin plan, îndeosebi pe scama ţirea organizării şi moderni­ multe altele. crc
oamenilor au dat viaţă aces­ lectivul nostru anul de con­ liste, intensive a ţârii, indus­ şi 260 tipodimensiuni de creşterii indicilor de utilizare zării tuturor verigilor econo­ In ultimii patru ani, au pri
tui important obiectiv al cin­ fluenţă a două cincinale. Din trializare ce-şi trage seva dă­ laminate de calitate superioa­ a ugrcgatelor, unde dispunem mici noţlonale, ne dau temei fost date în folosinţă peste sk
cinalului. problematica ce ne stă in tătoare de forţă şi dinamism ră capabile să satisfacă în tot încă de suficiente rezerve. Dc sâ întrezărim şi pentru viitor 200 săli dc clasă, iar şcolile Iii
In această activitate febri­ faţă distingem necesitatea din producţia de metal. mai mare măsură nevoile e­ altfel, trebuie sâ menţionez menţinerea Hunedoorel în rin­ au fost dotate eu mobilier dc
lă, în condiţii care nu întot­ sporirii aportului propriu la Dincolo de sentimentul fi­ conomiei naţionale şi exigen­ câ sporurile de producţie la durile de frunte ale industriei şi material didactic în va­ cei
deauna ne-au fost favorabi­ creşterea producţiei de ener­ resc de mîndrie cc animă pe ţele exportului. fontă, oţel şi laminate se vor româneşti. loare de peste 15 milioane Iar
le, s-a scris o adevărată pa­ gie electrică care în 1970 vo oricare cetăţean al patriei, In Evoluţia spre randamente şi obţine totalmente fără a se Colectivul nostru de side- lei. Personalul didactic a Pf
gină do istorie, ce oglindeşte însuma la nivel de economie faţa unei asemenea realizări, eficienţă ridicată a fost mar­ construi noi capacităţi, prin rurgiştl păşeşte în ultimul an crescut; învăţătorii şi pro­ C»-
un crimpci din lupta multi­ naţională 35 miliarde kWh. noi sîderurgiştii hunedoreni cată de creşteri din cele mai mărirea Indicilor Intensivi şl de muncă al cincinalului ac­ fesorii noştri sînt stimaţi şi 10
milenară a omului cu natu­ Darea la timp in funcţiune a slntcm îndreptăţiţi sâ încer­ semnificative. In 1969, deşi extensivi de utilizare, perfec­ tual ştiindu-şi pc dc-a-n- preţuiţi, iar partidul şi sta­ IC»
ra pentru umanizarea aces­ grupurilor nr. 2 şi 3, atiVi- căm satisfacţii deosebite. In am realizat o producţie glo­ ţionarea tehnologiilor şi mo­ tregul măsura răspunderilor, tul s-au îngrijit şi se îngri­ 11 nu
teia din urmă. Anul 1969, pe gerea în cel mai scurt timp anii actualului cincinal, con­ bală cu aproape 1,8 miliarde dernizarea agregatelor exis­ a eforturilor şi greutăţilor jesc continuu sâ le creeze nizaix
care decurind l-am încheiat, a parametrilor proiectaţi, tribuţia Hunedoarei la dezvol­ lei moi mare ca în 1965 şi tente. ce-1 aşteaptă în producerea condiţii tot mai bune de larc
a fost pentru noi un an bo­ asigurarea tuturor condiţiilor tarea şi perfecţionarea pro­ s-au pus în funcţiune mari Aşa cum se subliniază tn celor trei milioane de tone muncă şi de trai Suflu,
gat in succese şi realizări de execuţie la grupul nr. 4 ducţiei dc metal s-a situat agregate siderurgice, forţa dc cuvîntarea rostita de secreta­ de oţel. Pe acest temei, pe garanţia
Aş aminti in ordine crono­ care în 1971 va produce din permanent peste nivelurile muncă a scăzut, fiind mai re­ rul general al partidului, to­ pasiunea şi hărnicia oomeni- Cele aproximativ 4100 de cutczâloot
logică doar citcva dintre ce­ plin, întregesc ansamblul stabilite. Prin construirea dc dusă astăzi cu 1 600 salarluţi varăşul Nicolae Ceauşescu la lor ne bizuim cu toată nă­ cadre didactice caic îşi des­ ce vor co
le mai importante: termi­ preocupărilor dc viitor,- a- noi capacităţi moderne în sec­ faţă de unul 1065. Aceasta mc recenta plenară a C. C. al dejdea cind ne angajăm ca făşoară activitatea' in şcoli­ la crearea
narea montării sistemului propic ziua cînd ..Steaua de toarele producţiei de fontă, reflectă în dinamismul acce­ P.C.R., sintem chemaţi sâ a­ metalul nostru să satisfacă le din judeţ contribuie per­ zaţici social
fierbător al primului cazan pe Mureş" va străluci in otel şr mai ales de laminate, lerat al productivităţii muncii, ducem o contribuţie substan­ — cantitativ şi calitativ — ce­ manent şi susţinut la înde­ sporirea pr<
şi efectuarea cu succes a toată plenitudinea puterii şi prin folosirea intensivă a a­ care va atinge în 1970 un ţială la creşterea eficienţei !a rinţele şi exigenţele progre­ plinirea întregului complex nici în rindu
probei hidraulice; punerea forţei sale. cestora, modernizarea tehno­ nivel de aproape 3 ori mai scara întregii economii, prin sului nostru economic. de măsuri elaborate dc mii.