Page 9 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PROLETARI d in to a te ţ ă r ile, UNIŢI-v X ! Redacţia

Nr. 4667 şi administraţia

ziarului
Miercuri
DEVÂ, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.

7 ianuarie telefoane i ledocloi joi • 11588 ¡ ««•
dactoi şef adjunct sectelai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cu!-
1970 tură-sporl >1 piobieme cetăţeneşti -
72317 ¡ secţia scrisori, documentai« «I
externe - 12317 j secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
seiviciu intre orele 16*24 - 115B5.
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. . Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
4 PAGINI, 30 BANI

Acum, în primele zile ale anului Colectivul U.M.M.R. Simeria a demarat in noul an de mun-

câ holârit sâ obţină realizări de seamă la toţi indicatorii
de
plan. Aceeaşi dorinţă ii animă şi pe maistrul Emil Ivonici şi ÎN PAGINA A ll-A
strungarul Aurel Popa, de la atelierul de rotârîe vagoane.
Să cunoaştem în « „Ridicări de cortină" încă ne­

convingătoare pe scenele că­

profunzime, sa rezolvam minelor culturale

¡N PAG INA A III-A
operativ problemele m Documentarea în slujba ştiinţei

şi tehnicii avansate
specifice ale fiecărei

Acţiuni recreative
întreprinderi pentru elevi [

Activitatea recreativă a \ TELEX
elevilor în perioada vacan- j
ţei de iarnă se află în aten- j
Ioachim Moga ţia organizaţiilor U.T.C. din j
i localităţile Văii Jiului. | i
Astfel, la toate liceele şi : I AL DOILEA LOT DE j
prim-secretor ol Comitetutui judeţean Hunedoara al P.C.R. i
j şcolile profesionale func- | AVIOANE B.N.-2 A j
j ţionează cluburi şcolare, | 1SLANDER
Prin dimensiunile şi com- * permanentă, problemele pri­ portante rezerve suplimenta­ ! dotate cu jocuri de $«h, te- j
plexitatea sarcinilor sale, pla­ vind asigurarea desfacerii pro­ re Trebuie sâ arătăm însă câ nis de masă. aparate de ra- | La întreprinderea dc repa­
nul de stat pe anul 1970 pu­ duselor, realizarea ritmică a deşi dinamica consumurilor dio, televizoare etc. şi se j i rat material aeronautic din
ne in fata organizaţiei jude­ planului de livrări conform specifice înregistrează o ten­ desfăşoară interesante ac- j I Capitală a început fabricarea
i
ţene de partid Hunedoara clauzelor contractuale dinţă continuă de scădere, nu­ ţiuni cultural-educative şi j i celui dc-al doilea lot dc avi­
i
mari răspunderi în ridicarea Asigurarea unui ritm con­ meroase rezerve rămin încă concursuri distractive. Co- j oane dc tipul B.N.-2 A Islan­
eficienţei întregii activităţi e­ stant de lucru din primele zi­ ncvalorifieate, studii cuprin- mi tetele orăşeneşti Lupeni şi i i I der, produs pe baza unei co­
conomice. Este de-ajuns sâ le ale anului este insă condi­ zînd soluţii valoroase aşteap­ Petrila ale U.T.C. au orga- j i laborări româno - britanice.
menţionez câ anul acesta pro­ ţionată în bună măsură şi de tă zadarnic sâ fie aplicate | nizat in cadrul liceelor j I Intr-o scurta convorbire avu­
ducţia industrială a judeţului modul in care ministerele de Spre a se pune capăt acestei I „Carnavalul fulgilor de | tă cu un redactor al Agcn- :
urmează sâ crească cu 10,5 la resort sprijină întreprinderile stări de lucruri, biroul comi­ 1 nea“. j ţici „Agerprcs“ , directorul :
întreprinderii respective, in- ;
sută faţă de prevederile anu­ în contractarea materiilor pri­ tetului judeţean de partid □ IOAN COVRIG j cincrul Constantin Oprişan, !
lui 1909. productivitatea mun­ me şi a materialelor, ca şi in cerut organizaţiilor de partid, activist al Comitetului î a declarat că muncitorii, teh- :
cii cu 6,5 la sută, iar preţul desfacerea produselor. Comite­ conducerilor întreprinderilor municipal Petroşani al U.T.C. j nicicnii şi inginerii acestui !
de cost va înregistra o scăde­ tul judeţean de partid consi­ sâ treacă, fără întirziere, !a sector ol industriei acronau- :
re importantă In realizarea a­ deră inadmisibilă prelungirea intensificarea eforturilor pen­ ticc române au obţinut re* i
cestor sarcini ne sprijinim pe situaţiei existente la noua în­ tru reducerea cheltuielilor ma­ zultatc dc scamă, printre ca- i
un fundament solid, concreti­ treprindere de prefabricate teriale. ridicarea gradului de re proiectarea tuturor suban- i
zat în rezultatele pozitive ob­ din beton din Bîrcea. care prelucrare a materiilor prime, N sun cuna I samblurilor, executarea în :
ţinute anul trecut în atinge­ deşi intrată în funcţiune în micşorarea pierderilor din re­ I 1000 tone fabrică a peste 50 la suta din ■
rea unor indici mai înalţi de vara anului trecut, nici acum buturi. I piesele necesare, calificarea j
utilizare a maşinilor şi a agre­ nu ştie cui îi va vinde produ­ In acest sens, este deosebit | de cărbune şi specializarea în ţară a 95 ;
gatelor. optimizarea fluxuri­ sele. Deşi implicaţiile econo­ de valoroasă iniţiativa Comi­ I I Ia sută din personalul (clini- :
lor de fabricaţie, folosirea mai mice ale unei asemenea stări tetului municipal Hunedoara | peste plan co-cconomic necesar.
,-aţională a materiilor prime şi de lucruri sint cunoscute şi a Comitetului orăşenesc i CONCRETE Rcfcrindu-sc la calitatea c- ;
materialelor. Ip -acest sens. (stocuri supranormative. imo­ Brad ale P.C.R., de a exami­ I Abatajele din adîncurile xccuţici, inginerul Oprişan a ;
este demn de remarcat câ. bilizări de fonduri), Ministe­ na multitatcral posibilităţile : Văii Jiului şi-au recăpătat j arătat câ toate organele ae- j
prin depăşirea planului de rul Industriei Materialelor de de reducere a consumurilor i freamătul şi o dală cu pri- încheierea unui trimestru de de cunoaştere şi interpretare stabilităţii propagandiştilor şi ronauticc de avizare din ţară 1
creştere a productivităţii mun­ Construcţii şi centrala indus­ specifice. La Hunedoara, co­ j ma zi dc muncă din noul studiu in învâţâmîntul de par­ logică a politicii interne şi lectorilor: din 312 lectori şi şi străinătate au acordat nu­
cii cu 1.9 Ia sută, s-a obţinut trială de resort intirzie adop­ lective alcătuite din membri j an răzbat spre ziuă primele tid de la oraşe permite să se externe a partidului şi statu­ propagandişti, aproape 200 au mai calificative bune şi foar­
o producţie în valoare dc 232 tarea unor măsuri energice ai comisiei economice şi alt» i fapte dc muncă. Din noia- tragă concluzii utile De a- lui nostru. o vechime de peste trei ani in te bune. Acest lip dc avion
milioane de lei. Ca efect al . pentru redresarea situaţiei e- specialişti întreprind acum un i nul lor sc detaşează prin ceca au procedat bine acele Comitetul municipal de această muncă. I este deja cunoscut şi apre­
eforturilor pentru diversifica­ conomico-financiare a între­ studiu asupra posibilităţilor ; valoarea sa remarcabilă, în- organe şi organizaţii de par­ partid Deva a dobîndit, pe Semnificativ este faptul câ, i I ciat in numeroase ţări din
rea producţiei, la CS.H. gama prinderii. care a intrat şi în de apropiere a normelor noas­ \ tîiul succes din acest an al tid — între care şi biroul Co­ parcursul anilor, o anumită ineluzind in formele de invâ- I lume. printre care Australia,
de sortimente s-a îmbogăţit cu acest an cu un asemenea „ba­ tre de consum de nivelul a- \ colectivului minei Lupcni. mitetului municipal Deva — experienţă în organizarea şi ţâmint cele 5 teme comune i I Taliiti, Noua Zcclandă, Sta­
9 mărci de oteluri şi 3 tipo- last“. Trebuie sâ arăt că nu e tîns pe plan mondial. încă de | In ziua de 5 ianuarie mine­ care au analizat modul cum conducerea învăţămintului do privind documentele Congre­ I tele Unite, RF, a Germanici,
I
dimensiuni dc laminate. vorba de un caz singular : nici pe acum. fără a se aştepta de­ i rii au extras 6 667 tone de sc desfăşoară studierea şi în­ partid. De fapt şi condiţiile — sului, expuneri, referate, dez­ I Gliana şi Sudan.
I
Dezvoltind experienţa acu­ acum două din marile unităţi finitivarea studiului, se va : cărbune, cu aproape 1 000 suşirea documentelor Congre­ existenţa unui corp valoros bateri pe marginea lor, comi­ i B.N.-2 A este un avion cla­
mulată în valorificarea cit economice ale judeţului — trece neîntirzint' la aplicarea j tone peste sarcinile de plan sului al X-lea al P C R . in sis­ tetul municipal a indrumat sic, care arc o viteză dc
mai amplă a rezervelor inter­ Combinatul siderurgic din Hu­ numeroaselor propuneri judi­ : ale zilei. temul învâţămîntului de par­ organizaţiile de partid sâ pu­ croazieră de 268 km pe oră şi
ne ale producţiei, concentrăm nedoara şi Uzina „Victoria" cioase făcute anul trecut cu î Este un rezultat deosebit tid. Este bine pentru câ se nă in dezbatere şi teme spe­ poate transporta 10 persoane
eforturile tuturor organelor şi din Călan — nu sînt In pose­ prilejul dezbaterii şi funda­ : de valoros la care au con­ pot lua la timp măsuri pen­ cifice formelor respective şi sau o încărcătură intre 580 !
organizaţiilor de partid, ale sia tuturor datelor cu privire mentării cifrelor de plan. Nu i tribuit toate zonele de pro­ tru anumite ,,retuşuri", mai a­ /\ profilului unităţii sau institu­ şi 720 kg, în funcţie de dis- !
comitetelor de direcţie şi co­ la structura materiilor prime mai poate fi admis decalajul : ductieale minei, evidenţiin- les la conţinut Invătămîntul ţiei, corespunzătoare nivelului tanţă. Utilizarea sa prezintă j
lectivelor de întreprinderi spre din import necesare realizării de multe luni care apare atît i du-se în mod special colcc- După cum se ştie, in acest de cunoştinţe al cursanţilor, o eficienţă deosebită în mi- |
îndeplinirea ritmică. încă din producţiei pe primul trimes­ de frecvent intre adoptarea : tivul zonei a Il-a care a an de invâţămint, in toate * realizindu-se o mai mare dife­ siuni agricole, silvice şi poş- :
primele zile, a sarcinilor de tru. planurilor de măsuri tehnieo- ; realizat peste plan 500 tone formele (universitatea serală de partid renţiere a studiului Astfel, în tale, în transportul călători­
plan pe anul 1970, dcsprinzînd O caracteristică principală a organizatorice şi traducerea i de cărbune, nc-a comunicat de marxism - leninism. şcoli ciclurile de expuneri s-au in­ lor şi mărfurilor. j
concluziile care se impun din planului pe anul 1970 este loc în viaţă. Tocmai de aceea, \ telefonic ing. Vasile Cîri- serale economice, şcoli uzina­ clus teme despre sarcinii© sta­
bilite de Congresul al X-lea
deficienţele care s-au manifes­ dună eum a subliniat plenara biroul comitetului judeţean de i peru. directorul minei. La le, cercuri şi cursuri ete.) se la oraşe în domeniul reducerii cheltu­ DESCOPERIRE
tat in organizarea muncii, in CC al PC R., punerea unui partid a cerut comisiei econo­ | baza acestui succes au stat studiază documentele Congre­ ♦ ielilor materiale de producţie ARHEOLOGICA
în principal
sului al X-lca,
aprovizionarea tehnico-mate- accent deosebit pe ridicarea mice,* tuturor organelor locale • în primul rind măsurile în- Raportul prezentat de tovară­ (I P B Bircea). reducerea chel­
rială relevate de plenara C.C. eficienţei întregii activităţi c- de partid, să controleze în fie- j treprinse încă din anul tre­ şul Nicolae Ceauşescu. Pu- tuielilor dc Circulaţie a măr­ La Mangalia, pe locurile :
al P C R . din decembrie 1969. copomice. Asigurarea sporirii i cut pe linia asigurării fron- nind această sarcină funda­ furilor (O.C L produse indus­ anticei cetăţi Callatis, arheo- !
loch constănteni au doscopc- :
Astfel. întrucit cnul trecut u­ producţiei în condiţii de ma­ j tului dc lucru, mai buna a­ mentală în faţa propagandei, de lectori şi propagandişti, ni­ triale), cointeresarea şi răs­ rit in interiorul unui monu- ■
nele unităţi industriale şi de ximă eficienţă preocupă cu i provizionare a fiecărei for- s-a avut în vedere eâ după velul ridicat de pregătire cul­ punderea materială a salaria­ ment funerar un basorelief j
construcţii au întîmpinat se­ atît mai mult comitetul jude­ (CONIfMtMRK N PAO. a > a] j moţiuni de lucru din sub­ congres nu s-a organizat o turală a unei părţi însemna­ ţilor in realizarea integrală a infâţişînd un dascăl ţinînd ;
rioase greutăţi In aproviziona­ ţean de partid, cu cît 67 la : teran, disciplina şi răspun- nouă dezbatere a documente­ te din membrii de partid — planului la toţi indicatorii o lecţie elevului său. Scrisul :
re şi desfacere, generate de sută din producţia judeţului : derea dovedite. lor sale, învăţămintului de dau posibilitatea organizării (panificaţie), la cercurile de e- şi cititul sînt atestate pen- i
insuficienţa mijloacelor de se realizează în siderurgie, ra­ (Din „Scînteia" nr. 8298) partid revenindu-i aprofunda­ de forme superioare de stu­ ticâ se abordează teme* ca tru aceeaşi perioadă (sec. :
transport, secretariatul comi­ mură în care cheltuielile ma­ rea tezelor, ideilor şi holârî- diu. Aceasta este oglindită şi „Cinstea, corectitudinea, prin­ 4-5 înaintea cici noastre) şi ;
tetului judeţean de partid a teriale ocupă un loc prepon­ rilor adoptate, studierea lor de raportul existent intre nu­ cipialitatea — însuşiri dc ba­ printr-un papirus descoperit t
analizat, împreună cu Direc­ derent în structura preţului complexă, in strînsâ legătură mărul cursanţilor din forme­ ză ale omului societăţii socia­ tot pe aceste meleaguri, în- i
ţia regională C.F.R.. T.T.A. şi de cost. Ponderea importantă cu preocupările concrete ale le de tip superior (2 590) şi cei liste", „Rolul crescînd al opi­ tr-un alt monument funerar. :
principalii beneficiari, gradul a cocsului şi metalului in ba­ S u cce se le ce fe riştilo r | comuniştilor, ale colectivelor de la ciclurile de conferinţe, niei publice ca factor educa­ Descoperirile dovedesc câ ;
de asigurare a mijloacelor dc lanţa economiei naţionale a de muncă din întreprinderi, cercurile de studiere a Statu­ tiv" (O.C.L., Termocentrala încă cu circa 2 500 dc ani in :
transport, împulsionînd adop­ determinat conducerea Combi­ i şantiere, instituţii S-a dat in­ tului PC R., a problemelor de Mintia), la cercurile dc studie­ urmă, în această parte a ţă- :
tarea de măsuri menite sâ natului siderurgie din Hune­ j încă din primele zile ale goane cu laminate şi alte pro- j dicaţia de a asigura în invâ- etică (4 900) rii transmiterea cunoştinţelor ;
determine utilizarea mai ra­ doara sâ organizeze sâptămî- \ anului, lucrătorii de la ca­ duse siderurgice fabricate in j ţâmînt nu o simplă repetarea ' In acest an dc învâţâmînt re a problemelor eeonomtee dc la o generaţie la alta a- :
ţională a vagoanelor şi parcu­ nal. de la începutul acestui : lea ferată au obţinut uncie primele zi!e ale anului la j tezelor, ci studierea şi însu­ au fost cuprinşi 95 la sută din şi cu tematică specială cu pro­ vea loc într-un cadru inşii- :
lui auto. scurtarea duratei de an, analiza consumurilor la a- ! realizări de seamă. Intre al­ Hunedoara şi expediate be- ! şirea lor temeinică, accentul numărul membrilor organiza­ fil economic — teme referi­ tuţionalizat.
încărcări şi descărcări, preci­ reste materiale la nivelul sec­ ! fele, demn de amintit este că neficiarilor. j sâ fie pus pe elementele noi. ţiei municipale şi peste 1 000 toare la creşterea productivi­ I
zarea unor priorităţi. Pornind toarelor. In acelaşi timp. ca i la R.C.M. Simeria au fost în- Totodată, media de incâr- j legate de fiecare specific de de utecişti şi din activul fără tăţii muncii ca legitate a o­ I FEBRILA ACTIVITATE
tot de la lipsurile care s-au urmare a propunerilor făcute • că rea te peste 2 300 vagoane care şi descărcare în staţia j activitate, pe analiza şi sta­ de partid. Peste 500 de tova­ i PORTUARA
făcut simţite anul trecut. în­ de întreprinderi pentru redu­ cu aproape 80 000 tone. iar Simeria călători s-a redus cu { bilirea modalităţilor de trans­ răşi studiază în cadrul uni­ I. MlRZA
drumăm organizaţiile de par­ cerea consumurilor de mate­ : alte .1784 de vagoane au fost 26,25 la sută, iar Ia Ilia cu I punere in viaţă a sarcinilor versităţii serale de marxism- La danele portului Con- :
trasate de partid O altă ce­
tid să-şi lărgească aria dc ac­ rii prîme, materiale, combus­ ; descărcate. Numai în staţia 50 la sută. i rinţă este de a stimula gindî- leninism, unde în acest an s-a stanţa sc află peste 30 dc :
! Peştiş s-au încărcat 1 610 va- I. JURA j înfiinţat şi o secţie de esteti­ nave româncşli şi străine suh \
tivitate. înglobînd în cimpul tibil şi energie, s-au depistat. rea vie, creatoare a cursan­ că. Demnă de reţinut este şi ICOfflIMUAII M MO. • f 4 operaţiuni de încărcai1r-des- .;
lor vizual, ca o preocupare Pe ansamblul judeţului, im­ ţilor, de a le lărgi orizontul preocuparea pentru asigurarea fărcarc Dc pe navele „Itc- :
şiţa“ şi „llucogi“ sc descarcă ;
30 000 tone de minereuri, a- i
duse din porturile Madras ;
(India) şi Anaba
D ezvoltarea continuă a Iară. Va cunoaşte dezvoltare dc pc petrolierul (Algeria), ;
„Argeş** :
prestaţiilor şi servici­
(pe măsura primirii uti'lajelor
ilor către populaţie P re s tă rile de s e rv ic ii la sate din import) şi activitatea de 33 443 tone dc ţiţei, dc pc :
prin spdrirea roiului lor în prestaţii pentru executarea de nava grecească „Sanins“ *c •
următorul cincinal reflectă tricotaje, in special în zonele descarcă canlin, iar de pe na- :
grija partidului pentru ridi- Pui, Vaţa de Jos, Balşa, Den- va libaneză „Floris K*\ dife- :
cai*ca pe o treaptă superioară suş, Bulzeştii de Sus. Bâiţa. rile mărfuri generale In a- :
a nivelului de trai al oameni­ v o r cu noaşte o la rg ă d e zv o lta re cclaşi timp, pe cargourile ;
lor muncii de la oraşe şi sate. In domeniul construcţiilor, „Bacău", „(trăita" şi „Deva" ;
Realizarea acestor sarcini so­ întreţinerii şi reparării locu­ sc încarcă mărfuri româneşti ;
licită perfecţionarea continuă inţelor. unităţilor de prestaţii destinate exportului'.
a activităţii şi orientării pre­ mărului de secţii pe comună tricotaje din fir P.N.A şi li­ zenţa noastră in mijlocul ce­ Studiul, efectuat anul tre­ li se acordă atenţie sporită : , In zilele dc 1 şi 2 iunua- !
stărilor de servicii spre cu­ sâ fie dc 7-0. nă, diferite articole de mobilă tăţenilor şi aplicarea de noi cut in comunele din jurul o­ ca : Dobra Vaţa de Jos, Geon- Va creşte capacitatea dc e­ rie. navele „Tirgnvişic", j
prinderea în cit mai mare O dezvoltare substanţială ca: dormeze, paturi, dulapuri; modalităţi de deservire Preo­ raşului Brad, ne va permite ca giu. Pui, Bâiţa, Zam etc. xecuţie complexă, printr-o do­ „¡Mangalia" şi „Arad" au pic- j
măsură a teritoriului, adapta­ au cunoscut serviciile din do­ garnituri brodate pentru pat, cuparea noastră, în acest an, in viitorul apropiat sâ dezvol­ Vor fi dezvoltate şi dotate tare tehnică corespunzătoare, cal in prima cursă a anu- j
rea la cerinţele populaţiei din meniul construcţiilor ce se oferindu-se totodată servicii va fi orientată pe linia orga­ tăm activitatea de prestări in unităţile de ficrâric-mccanicâ pentru a face faţa pronunţa­ lui. transporlînd produse ro- :
mediul rural, Ia o deservire desfăşoară in cele 100 de u­ ca : remaiatul ciorapilor, bro­ nizării in fiecare comună a comunele Tomeşti (tîmplârie), din comunele Dobra. Geoagiu, telor tendinţe de urbanizare mâne.şti pentru Anglia şi Le- :
multilaterală dat, inrămat tablouri etc. Ilia, Sâlaşu de Sus, cu unele a satelor. Astfel, in cadrul co­ vânt, iar la 5 ianuarie, nava j
nităţi, din care peste 30 înfi­ unei reţele largi şi cuprinză­ Uulzeştii de Sus (cojocărie, utilaje ea: grup eonvertizor operativelor din Dobra şi Be- „Ti nu iii" ridica ancora cu \
Cooperaţia de consum din inţate in 1969 in profiluri ca r Progresele înregistrate au dus toare, sporind şi producţia de croitorie). Ribiţa (cizmărie), pentru sudură, maşini de gău­ riu, prin dotarea cu prese de
judeţul Hunedoara a dezvol­ zidărie, zugrăveli, dulghcric,. la depăşirea încasărilor cu pe­ serii mici a bunurilor de uz Crişcior (frizerie). In alte co­ rit electrice, forjă electrică, un transport dc mărfuri pen- ■ i
tru R.F. a Germanici.
tat continuu reţeaua şi gama linichigcrie, sobari-teracotişti, ste 500 000 Ici, planul pe anul casnic şi artizanat, in care să mune ca Bretea Română ur- pentru a se satisface cerinţe­ cărămidă, vom asigura presta­
serviciilor in mediul rural, timplărie, mecanică ete., uni­ 1969 la prestări de servicii fi­ fie cuprins un număr mai mînd să se dezvolte serviciile le cetăţenilor dc confecţiona­ rea de servicii către populaţie B O B î
creînd astfel un nou sector ind realizat înainte de ter­
tăţi ce pot asigura lucrări marc de femei Astfel sint cu secţii dc argâsit pici, la re de garduri şi porţi metali­ la domiciliul cetăţenilor fir In
de activitate Numai în cursul complexe în activitatea de men prevăzute a se înfiinţa 25 noi Pui cojocărie, la Rîir Alb tîm ce La fel se vor dezvolta tini- producerea de cărămizi pre­ La Cortina d’Ampezzo, sta-j
anului 1969 $ au înfiinţat 70 construcţii şi amenajări (vo­ Pentru satisfacerea Intr-o unităţi in profiluri ca : frizeric- plârie, la Ohaba-Stînceşti tîm- chigeriilc dc la Zam, Pui, Bre­ sate nearse ţiunc de sporturi italiană, I
lumul acestei activităţi repre măsură şi mai mare a cerin­ coafurâ, plisat fuste, eroito- plărie, la Ilia plisat fuste, la tea Română pentru produce­
de noi unităţi prestatoare de în cursul zilei dc luni a nins j
zjntâ cca 35 la sută din ser­ ţelor de servicii, atenţia noas­ rie-femei, tîmplârie, cojocărie, Pui, Zam şi Bâiţa remaiat rea unor articole de uz cas­ din abundenţă. Din această \
servicii în 16 profiluri. La sfîr- viciul de prestaţii). tră se va îndrepta, în perioa­ remaiat ciorapi şi altele, ur- ciorapi etc. nic ca găleţi, sobe diferite, FRANCISC RAPOLTI cauză organizatorii au sus- 1
şitul anului 1969 funcţionau In unităţile de prestare au da următoare, nu numai spre mind ea. în baza studiului cc Se studiază posibilitatea în­ stropitori şi altele. Timplâri- şeful secţiei prestón-paniíicatie pendat antrenamentele bobu- J
a U.J.C.C.
in mediul rural peste 250 dc fost executate şi unele noi dezvoltarea serviciilor exis­ sc va efectua in satele de fiinţării unor . unităţi des tăiat ile din comunele Dobra. Bâi- rilor de 4 persoane care ur- \
munte din jurul Haţegului, să la, Geoagiu. Ilia vor fi
unităţi prestatoare de servicii, produse ca : haine din P V C. tente. ci, mai ales, spre diver­ se asigure sporirea serviciilor geamuri, înrămat tablouri sau organizate şi profilate in mcază să participe la cam- •“
pionatclc europene.
în 33 profiluri de activitate, pe suport textil, haine imita-/ sificarea gamei de prestaţii. şi pentru lucrătorii de la ex­ funcţionarea lor in cadrul al­ vederea satisfacerii solicitării C22SS3333IZI
ceea ce a făcut ca media nu­ ţie de blană, pălării, diferite Aceasta impune mai mult pre­ ploatările forestiere. tor secţii (tîmplârii) în centre unor tipuri de mobilă popu-