Page 14 - Drumul_socialismului_1970_02

PAO. 2 » ORUMUl SOCIALISMULUI - JOI 5 FEBRUARIE 1970

In tre altele, în proiectul de ta ria tu lu l Ia noi în ţară, ea legătură cu re ve n d ică rile e- g ilo r care îm piedicau dre ptul F orul suprem al p a riid u lu i
program al P a rtid u lu i Social gropar al societăţii c a p ita lis ­ ronom ice ale p a rtid u lu i, ceea de asociere si la grevă rccu era congresul, convocat <* da
D em ocrat se întrezăresc şi te $i necesitatea re fa ce rii ce se numea pe -atunci partea noasterea sin dica telo r ca per­ tâ la doi ani : in tre congrese,
idei din care se vede că socia­ p a rtid u lu i, considerat ca „v lă s ­ economică a p ro g ra m u lu i, a soane ju rid ic o . introducerea p a rtid u l era Cvindus dc C onsi­
liş tii rom â ni au in tu it bine ta r al vechii ră d ă cin i socialis­ fost prezentat de către A le x a n ­ co n tra ctu lu i colectiv şi altele. liu l G eneral form al clin re ­
epoca im p e ria listă in care te “ . In fe lu l acesta se s u b li­ dru Constantineseu. Parte com ponentă a progra­ prezentanţi ai tu tu ro r o rg a ­
intrase c a p ita lis m u l pe plan nia co n tin u ita te a d e zvo ltă rii In partea po litică , re ve n d i­ m u lu i p a rtid u lu i er« şi ..pro­ n iz a ţiilo r m ai im p o rta n te din
m on dial şi se făcea şi o a­ m işcă rii m un citore şti, p re lu a­ carea de bază ora vo tu l un i gra m ul agrar". In afară de ţară, care se întrun eau o dală
care se ocupa du moi
naliză a d e zvo ltă rii c a p ita lis ­ rea de către noul p a rtid a versal. Această revendicare răscum părarea silită , pe c it la G lu n i si din organul do
m u lu i în ţara noastră. In ca­ „în tre g ii lite ra tu ri şi a tra d i­ îşi avea însem nătatea ei. In va fi eu tre b u in ţă , a unei conducere operativă C o m ite­
d ru l lu i se su b lin ia caracte­ ţiilo r m işcă rii socialiste de c o n d iţiile concrete ale Rom â­ p ă rţi c it m ai in tin sc din pro­ tu l E xecu tiv,
ru l c a p ita lis t al ţâ rii. ro lu l treizeci de ani Încoace (adică niei de la începutul secolului prietatea mare. erau înscrise cu m unca curenta a p a rtid u ­
progresist al d e z v o ltă rii in ­ de la 1880) eu un p a trim o n iu al X X -le a . avind în vedere in program urm ătoarele : le­ lu i. O rg a n iz a ţiile locale ale
d u strie i, ideea că P a rtid u l So­ al său le g itim “. sistem ul c lc rio ra l eenzitar in g islaţia specială pe ntru ţă ră ­ p a rtid u lu i oruu de tre i fe lu ri :
c ia l D em ocrat lu p tă pentru c lu b u ri, cercu ri şi grupe so- veciin
dezvoltarea acestei in d u s trii, cinl-dem ocratc.
dar ea sâ se facă in aşa fel Congresul a vota t m o ţiu n i
in c it să nu lovească in in te ­ de so lid a rita te cu lu p ta de c*
resele m u n c ito rilo r. Recon­ lib e ra re a ro m â n ilo r din Aus- N ic i o in v e s lilic din
stitu ire a p a rtid u lu i era soco­ tro -U n g a rin , a ..celor 3 000 990 cite s-nu Tăcut pînâ a­
tită ca o „adincâ necesitate de oam eni care duc o vu ip l cum — şi s-au făcu*
izvo rîlâ din frâ m in lă rile si a su o rilâ dincolo do hotarele a lîtca — nu s-a re a li­
lu p te le p ro le ta ria tu lu i indus­ Român ie i” zat onora bil fără cn po­
tria l d in R om ânia". Congresul de re co n stitu ire sesorul ci sâ n u -i fi pus
a P a rtid u lu i Social Dem ocrat la tem elie m ăcar o fâ ri-
Expunerea dc m otive p re ­
Rom ân din 1910 a rid ic a t mâ dc interes şi preo­
ciza că p a rtid u l sc in spiră d in
id e ile so cia lism u lu i ş tiin ţific problem e dc im p ortan ţă v ita ­ cupare. Această ele­
şi p rin c ip iile program atice ale lă pentru clasa m uncitoare. m entară con diţie a in ­
Refacerea p a rtid u lu i p o litie al tra t in re fle x u l m ai
m işcă rii socialiste in te rn a ţio ­
clasei m u n citoa re în 1910 re­ tu tu ro r b e n e fic ia rilo r
nale. Scopul p a rtid u lu i era
d e fin it în m odul u rm ă to r : cl prezintă. de fapt, o încu nun a­ care pregătesc m e ti­
..urm ăreşte de sfiin ţa rea ex re a în tre g ii a c tiv ită ţi duse de culos şi asiduu p re m i­
m u n cito rim e a rom ână în an ii sele necesare ca fondu
p lo a tă rii m u n cii sub o rii c
form ă, socializarea m ijloaee- 11199— 1910 si «a însem nat un n le alocate sâ se m ate­
m arc pas în a in te pe d ru m u l
lo r de producţie şi luptă pen­ ria lize ze la term en şi e­
tru cucerirea p u te rii gu vern a­ d e zvo ltă rii lu p te lo r clasei ficie n t. Aşa s-a proce­
m entale ca in stru m en t dc pre­ In în tru n irile care au avu t vigoare atunci, care îm piedica nim e, asigurarea de credite, m uncitoare, dc la noi dîn ţa­ dat şi în arest început
)oo in decursul lu n ii ianua­ exp rim a re a v o in ţe i po po rulu i, în v â ţâ m in t agricol practic ră
facere socială“ . In c o n tin u a ­ de an. cînd cei m ai
rie 1010 m ilita n ţii m işcă rii cîştigarea v o tu lu i universal ar pentru f iii de ţă ra n i săraci, E venim entele care au a vu t
re. se arată că p a rtid u l are la I m u lţi b e n e ficia ri au d e ­
m un citore şti su b lin ia u im p o r­ fi creat c o n d iţii fa vo ra b ile de sfiin ţa rea im p o z itu lu i fu n ­ loc u lte rio r in m işcarea m u n ­
bază p rin c ip iu l lu p te i de c la ­ m ara t satisfăcător în în ­
să şî al in te rn a ţio n a lis m u lu i ta n ta pe care o va avea p a r­ pentru a pătrunde şi de pu ta­ c ia r pentru ţă ra n ii săraci. în ­ citorească din R om ânia au d e p lin ire a s a rc in ilo r de
proletar. P a rtid u l social-de­ tid u l refăcu t in lu pta clasei ţ ii socialişti în parlam ent. fiin ţa re a iz la z u rilo r, s ta b ili­ e vid e n ţia t im p o rta n ta recon­ in v e s tiţii.
Imaginea reprezintă banda de ambalare a preparatelor Io m ocrat. sc spune în exp un e­ m uncitoa re p e ntru d re p tu ri A lte cere ri eu caracter p o litic rea u n u i m in im de sa lariu s titu irii p a rtid u lu i de clasă a Scadenţa lu i gerar a
Fabrica de eonserve Haţeg. Foto : V. ONOIU rea de m otive, este un p a rtid politice, pentru satisfacerea d in program se refereau la pentru lu c ră to rii ag rico li, e x ­ p ro le ta ria tu lu i. P a rtid u l So­ su rp rin s însă descope­
n a ţion al şi dem ocrat în ade­ re v e n d ic ă rilo r economice. de sfiin ţa rea le gii e x p u lz ă rilo r, tinderea pro te cţiei m un cii şi cia l D em ocrat din Rom ânia r iţ i nu m ai p u ţin de 10
de pe urm a a p lic ă rii căreia
v ă ra tu l sens al c u v în tu lu i, M u n cito rim e a ora chem ată sâ asupra lu c ră rilo r agricole, re ­ s-a a firm a t în viaţa social- b e n e fic ia ri care n-au
deoarece el apără interesele acorde tot s p rijin u l a c ţiu n ii m işcarea m uncitorească era ven dicări care. traduse in v ia ­ p o litică de atunci a ţâ rii ca re a liza t n ic i m ăcar un
de re co n stitu ire a P a rtid u lu i lip s ită de un nu m ă r de peste ţă ar fi uşurat in tru rîtv a si­ p a rtid u l cel maî în a in ta t, lu -
generale şi perm anente ale Social Dem ocrat. A supra 900 de m ilita n ţi d in tre cei m ai tua ţia ţă ră n im ii, insă nu pu înd poziţie şi e x p rim in d u -ş i leu d in fo n d u rile p la ­
PROPUNERILE OAMENILOR telectual de la oraşe si sate p ro g ra m u lu i, la congres s-au a c tiv i, votarea u n or le gi care teau sâ o rezolve in tr-u n ch ip în mod pu blic p u n ctu l de ve­ n ific a te pe acest an. fo -
p ro le ta ria tu lu i m anual şi in ­
tr-o lună întreagă, nici
prezentat tre i rapoarte. P ri­
sâ asigure exercitarea d re p tu ­
radical
dere in toate problem ele im ­
Deşi in expunerea de m otive
si în program nu este in c lu ­ m ul. prezentat de M ih a i rilo r p o litice tu tu ro r ce tă ţe n i­ S ta tu tu l ad op l.it la C o ng re­ portante ca ic au frâ m în tn t un bă nu ţ! Dacă a r fi
vorba de nişte fo n d u ri
G h e o rg h iu -B u jo r. vorbea de­ lo r ţâ rii, reorganizarea învâ - sul din 1910 preciza că P a r­ ţara El a in iţia t şi condus
să problem a a lia n ţe i d in tre d e riz o rii, m aî treacă,
spre necesitatea în fiin ţă rii ţâ m in tu lu i, im p ozite ditrccte tid u l S ocial-D em ocrat arc sco­ a cţiu n ile m u n citore şti din a-
do p ro pu neri au fost „în m o r- clasa m uncitoare şi ţă ră n i­ meargă S înt însă be­
m în la te “ şi dc către alte u- me. se m enţionează lotuşi râ P a rtid u lu i Social D em ocrat şi progresive pc avere, des­ pul „sâ întrunească p rin lr-o eesti ani. a făcut ca p ro le ta ­ n e fic ia ri eu im p o rta n te
n ilâ (i, p rin tre care T .A P L , şi punea la loc de cinste p ă rţire a b ise ricii de stat şi acţiune com ună, toată m u n ­ ria tu l sâ se a firm e şi m ai m u lt sume dc bani. P rin tre
P a rtid u l Social D em ocrat sc idee« eâ social-dem ocraţia va altele. cito rim e a din Rom ânia, orgn-
O.C.L. produse in d u stria le , ca eca m ai în a intată forţă po- acest in se n u m ă r ă
m iliţia m u n ic ip iu lu i şi altele. socotea .pavăza ei cea m ai fi sin g u ru l p a rtid de le g a li­ Partea econom ică a pro gra­ ni2in d-o in p a rtid si in d ru - lilic â din Rom ânia. IÎM .M R . S im e ria şi
tate din ţara românească Un m u lu i cuprindea re ve n d i­ m in d -o spre dcsă vu şila ei
Se vede treaba că nu toate sigură, p ro te cto ru l ci n a tu ­ „M a rm u ra ". Le ţin to ­
în tre p rin d e rile şi in s titu ţiile ra l" (al ţă ră n im ii — n.n.). a lt ra p o rt, care cuprindea re ­ c ă ri ea : ziua de m uncă dc opt dezrobire econom ică, p o litică Cont. N. HUSCAR1U vărăşie T A S „A v ic o la “
m u n ic ip iu lu i s-au a lin ia t pe ve n d ică rile p o litice pro gre­ ore, ocrotirea m u n cii fe m e ilo r si c u ltu ra lă ". P a rtid u l era Academia de ştiinţe M in tia . în tre p rin d e rile
filie ra răsp u n d e rii cînd este E xpunerea de m otive pune siste. a fost prezentat dc N D . şi c o p iilo r, repaus d u m in ica l considerat o secţiune a m iş ­ social • pol i ti ce de m ecanizare a a­
vorba de p ro p u n e rile oam eni­ pe p rim u l plan ro lu l prole- Cocea. A l treilea rap o rt, in o b lig a to riu , de sfiin ţa rea le- c ă rii socialiste in te rn a ţio n a le „Ştefan Gheorghiu“
c â tu it două colective cărora g ric u ltu rii şi apoi v in
lo r m un cii
le-a în cre d in ţa t sarcina de a In rin d alte u n itâ ti
co n tro la la fa ta lo cu lu i m o­ ea I M C . Bîrcea. T.TA.
dul In care se înfăp tu iesc p ro ­ Deva. In sp ectoratu l şco­
p u n e rile o a m en ilo r m un cii. au generat-o. sta b ilin d în a­ la r Judeţean şi altele.
C o n clu ziile desprinse de a- EFORTURI cest scop m ăsuri corespunză­ Schimb de experienţă cu activul Tonte In un lo r fac nîcî
ccstc colective au generat do­ toare. P roblem a com plexă a m ai m u lt. n ici m ai p u ­
uă analize pe ra re co m ite tu l d e z v o ltă rii şi d iv e rs ific ă rii ţin decît 100 de m ilio a ­
exe cu tiv le-a făcut in consfă­ m a te ria le lo r p e ntru construc­ cultural al sindicatelor ne lei. Ga sâ nu fie n iri
un echivoc, repetăm pe
ţ ii nu se rezolvă insă d în tr-o
îm p u te rn ic iţi ai a s o c ia ţiilo r de CONSISTENTE dată şi. de fap t. recenta se­ lite re — una sută m ili­
tu ir i dc lu cru la care au p a r­
tic ip a t depu ta ţi, preşedinţi si
siune nici nu şi-a propus a­
lo ra to ri, d ire c to ri de în tre ­ cest lu cru . Se cere o preocu­ M a rţi şî m ie rcu ri, C o n siliu l Radu Selejan. P entru a da o cînd există preocupare din oane lei !
S iiş-n u m ite le co m ite ­
p rin d e ri. conducători dc o r­ pare perm anentă si susţin u­ judeţean a l sin d ica te lo r a o r­ notă u n ita ră d is c u ţiilo r. s-n partea tu tu ro r fn c lo n lo r. cînd te de d ire cţie si c o n d u ­
g a n iza ţii economice, de in s ti­ p ro d u cţie i si. in consecinţă, tă din partea tu tu ro r fa cto­ ganizat la P etroşani un schim b p o rn it de la cartea, recent h- există m o b iliza re şi cînd se ceri se vor grăbi desi­
tu ţii si o rg a n iza ţii obşteşti. m s i ïiü im n Q l cînd sint rezerve de argilă rilo r de răspundere şi a co­ dc experienţă, la care au lu a t pârutâ „M od ern , m odernism , m unceşte in aşa fel in c it Oa­ gur. sâ rep lice a rh ic u ­
Care este. la urm a urm ei, nu merg bine u tila je le sau le c tiv e lo r de m uncă din în ­ parte d ire c to ri, b ib lio te ca ri ai m o d e rn ita te ", a c ritic u lu i m enii sâ fie eu adevărat a- noscute ju s tific ă ri Oo-
stad iul s o lu ţio n ă rii p ro p u n e ri­ te curios şi ch ia r in e x p lic a b il viceversa, iar vrem ea trece şi tre p rin d e ri. pentru a ră sp u n ­ c lu b u rilo r sindicale d in ju ­ A d ria n M arino. D is c u ţiile s in ­ Iraşi. c u c e riţi, se pot organiza spre lipsa docum enta­
lo r o a m en ilo r m u n cii, date în ­ este fă p tu i că o serie de stu­ restanţele se acumulează. A - de în m od exe m plar unei im ­ deţ, m etodişti. cere. bine docum entate, poie- lu c ru ri frum oase, care sâ nu ţiei, fin a n ţă rii, a m p la ­
tre p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r ? d ii şi p la n u ri bune au rămas vin d în vedere sa rcin ile tra ­ portante sarcini trasate de P a rtic ip a n ţii au avu t posi­ m lc ilo aprinse au dat o notă fie cu n im ic m ai prejos d o rit
D in Ij'> de pro p u n e ri date a- fără fin a liza re da to rită d ifi­ sate si ce rin ţe le de m a te ria ­ p a rtid b ilita te a sâ urm ărească m odul de adevărat cenaclu acestei a p a riţiile fo rm a ţiilo r p ro fe sio ­ sam entelor. Sau. da^â
ceslora. 42 sint încă nerozol- c u ltă ţilo r din în tre p rin d e ri. le dc co n stru cţii pe şantierele La ora actuală. In d ustria lo ­ cum s in t organizate şi cum in tîln ir i interesante. Asemenea niste. Şi în ca d ru l c lu b u rilo r nici una n ici alta. a­
vatc De ce ? lY n tru că o p a r­ Tocm ai la m ateriale de co n ­ din ju de ţ. D ire cţia judeţeană cală este în posesia un or p la ­ se desfăşoară a ctivita te a cer seri lite ra re am vrea sâ ve­ sindicale d in lo c a lită ţile ju d e ­ tu n ci de bună seama se
te din conducerile în tre p rin ­ s tru c ţii. planul pro du cţiei pe de in d u strie loealâ trebuie sâ j e u rilo r în ca d ru l Casei de cu l- dem cît m ai m ulte în cad rul ţu lu i nostru se pot organiza, vn bnfe monedă ne m e­
d e rilo r. in s titu ţiilo r şi o rg a n i­ anul trecut s-a rea liza t doar facă urgent ord in e si la fa b ri­ n u ri îndrăzneţe, iar co m ite tu l [ tu ră a sin d ica te lo r d in P ctro - tu tu ro r c lu b u rilo r din ju d e ţu l cu fo rţe le ce sînt la d isp o ­ tehnele c o n s tru c to rilo r
z a ţiilo r econom ice dovedesc o în p ro p o rţie do 003 la sută. ca clin P ricaz e xe cu tiv al c o n s iliu lu i popu­ j $ani, asistînd la şedinţele c e r­ nostru, pentru că sîntem si­ ziţie. spectacole agreabile, o M odă veche. Scoasa
slabă preocupare pentru re ­ N ic i o în tre p rin d e re — in a- In u ltim a vrem e s-au luat la r, prin stu d iu l în to cm it şi c u rilo r de d a ctilo g ra fié , de ra- g u ri eâ vor atrage un num ăr via ţă c u ltu ra lă bogată din uz de o recentă le ­
zolvarea acestei im p o rta n te farâ de l.l.L . Petroşani — n-a diverse m ăsuri pentru dez­ aprobat oferă un preţios ghid diotehnicá. existente in o ra ru l m are de iu b ito ri de lite ra ­ Ne am convins de acest lu cru
cerinţe. în d e p lin ii sa rcin ile la aceas­ voltarea p ro du cţiei de p re fa­ de o rie n ta re în a ctivita te a v ii­ I z ile i respective. în care tura. din d is c u ţiile pe ra re le-au ge care stipulează pen­
Iată cîtovn exem ple. O.C L tă ram ură de a ctivita te . bricate din beton, dom eniu j cu rsa n ţii, bine pre g ă tiţi, au do­ T n tiln irca a fost interesantă p u rta t p a rtic ip a n ţii în cadrul tru b e n e fic ia rii do in ­
produse a lim e n ta re Deva. dc Datele ce n tra liza te la D i­ in care au fost făcute si im ­ toare. Conducerea d ire cţie i ve d it m u ltă in de m ina re. m ăies­ şî In stru ctivă şi p rin m odul sch im b u lu i dc exp erienţă la v e s tiţii o b lig a ţii si răs­
pildă, a p rim it propunerea de recţia judeţeană de statistică portante in v e s tiţii Cu toate de resort trebu ie să acţioneze trie . în caro a fost a lc ă tu it şi pre­ c lu b u rile din L lip c n i şi V ul pu nd eri dcose.bîte. Tar
a vin de lapte p rin co o p e ra ti­ insă cu m ai m u ltă ho tărîre şi A u rm a t o seară lite ra ră , un zentat un spectacol ce a c u ­ cnn Acestea si-au propus îm ­
ne scutesc de prea m ulte co­ acestea, in d u stria loealâ nu un cap itol anum e, spu­
va din C riM ur. In răspunsul colocviu pe teme de lite ra tu ­ bogăţirea a c tiv ită ţii ee se des­
m e n ta rii P la nu l la m ateriale si-a rea liza t ola n u l s ta b ilit si. com petentă pentru respecta­ p rins un concurs „fu lg e r" pe
trim is c o n s iliu lu i p o pu lar m u­ ră m odernă şi contem porană făşoară în c lu b u rile p ro p rii, ne eîte ceva şî despre
de zid ărie s-a rea liza t num ai ca atare, şantierele nu aştep­ teme fo lclo rice (ce s-a în tin s
n icip a l conducerea O C T. sus­ rea m ă s u rilo r sta b ilite , pen­ eu p a rticip area poetului Radu nu discutat p la n u rile de v iito r, tra ta m e n tu l lipsei d*
in p ro p o rţie dc la sută, tat zadarnic aproape 0 000 însă pe durata de o oră si m ai
ţine că nu m ai desface lapte ceea ec înseamnă că »'ircu 8 n ir p re fa bricate din bc- tru v a lo rifica re a eu m axim ă Selejan, a p ro fe so ru lu i Iro n im bine), un program prezentat do insistîndu-sc în mod deosebit interes si preocupare
)a C n s tu r pe m o tiv u l n rre n - m ilio a n e de cără m izi sau a l­ 1on. pe care nu le-ou e ficie n tă a p o s ib ilită ţilo r de M unteanu şi a a c to rilo r Tea­ ansam blul fo lc lo ric al casei asupra s tu d ie rii docum entelor
ta b ilitâ ţii C etăţenii din loca­ tru lu i de stat ..Valea J iu lu i". C ongresului al X -le n al P C R pe ntru soarta investi
te m a te ria le de zid ărie au ră ­ p rim it S-a v o rb it fo a r­ sporire şî d iv e rs ific a re a p ro ­ dc c u ltu ră , de fo rm a ţiile de m u ­
lita te pot ..în g h iţi“ acest ră s -, mas doar nisle prevederi. te m u lt despre no ile in v e s tiţii — R uxan dra P etru. V asilc şi a plenarei C C . al P.C.R. ţ iilo r.
puns in locul la p te lu i ? La d u cţie i de m a te ria le pentru Prisâearu, — care au c itit din zică uşoară. Spectacolul a d o ­
Conducerea 1 I L O râştîe con­ pe ntru dezvoltarea p ro d u rtîc i
recentele în tîlm ri cu deputa­ de prefa bricate la M L . H u ­ co n stru cţii. poezia lu i Blaga, Ion B arbu, ved it încă o dată eâ atu nci M. BODEA V,_______________________________ >
ţii ci au a m in tit despre aceas­ tin u ă sâ ofere, fără economie,
ju s tific ă ri pe ntru nercalizarea nedoara, dar deocam dată e-
tă propunere De a ltfe l firie n ţn lo r nu se oglindeşte
O C L - u l m ai are si alte ce­ p la n u lu i )a m ateriale dc co n ­
s tru c ţii In tim p ce această in rezultate. O parte din lu ­
rin ţe ..rezolvate" in m odul n-
resta. în tre p rin d e re a o b ţin u t un c ră rile respective au fost
spor su p lim e n ta r la p re fa b ri­ prea m u lt tărăgănate şi. in
în tre p rin d e re a de re ţple e- cate din beton, a rămas sub plus, nu s-au asigurat la tim p
leetriee Deva a p rim it doar l pla n u l a n u lu i 19GD eu peste o u tila je le necesare ori s-nu a­
propu neri spre rezolvare şi
m ilio a n e cărăm izi. De c îţiv a dus u tila je cu ca ra cte ristici
nerezolvate au răm as toate. ani de zile Fabrica de că ră ­ in fe rio a re celor s ta b ilite in i­
Toate se referă la ve rifica re a ,
m izi din P ricaz co n stitu ie o- ţial.
com pletarea si în tre ţin e re a re ­ T rrc în d în sfera a ilo r o b li­
ţelei electrice pe d ife rite biC( tu) unor s tu d ii şi discu­ g a ţii ale in d u strie i locale, se
străzi. In adresa trim isă con­ ţii. clar continuă sâ furnizeze evide nţiază lip s u ri sim ila re .
s iliu lu i popular m u n icip a l, s-a c o n s tru c to rilo r nu num ai res­
tanţe c a n tita tiv e ei si c ă ră m i­ P rin ..c o n trib u ţia '’ în tre p rin ­
angajat să le soluţioneze, dar dă de ca lita te slabă N ici d e rilo r din P rad. Deva si O-
nu s-a tin u t dc cu vîn t A s lfc l conducerea în tre p rin d e rii si râstie s-a în re g istra t un m i­
n ici d ire cţia judeţeană n-au nus de IR 300 mc agregate
găsit încă s o lu ţiile corespun­ pentru co n stru cţii. O rice a r­
zătoare pentru ieşirea din im ­ gum ente s-ar aduce, ele nu
pas. Să fie oare aceasta o pot spulbera concluzia eâ în
Distilerii de problem ă care depăşeşte com ­ anul trecut in d u stria loealâ a
petenţa sp e cia liştilo r din in ­ răm as serios datoare in ce
du stria locală ? Am greşi fu n ­ priveşte m ateriale le de con­
mare dam ental afirnvînd acest lu ­ s tru c ţii Sesiunea a VT-a a
ciu . Cert este că pînâ acum C o n s iliu lu i popu lar ju de ţe nii Octavia Igna, solistă o Ansam blului folcloric judeţean „Ţ arin a", a dus departe, peste meleagurile (orii, frumuseţea folclorului muzical local
capacitate nu s-au lu a t m ăsuri radicale a analizat în profunzim e a-
pentru organizarea ra ţio n a lă a ecastâ situ a ţie si cauzele care
La secţia de Vm alcnol
Ih a s-a pus în fu n c ţiu ­
ne n nouă d is tile rie dc | Cu m ai m u lt tim p în urm ă, ton te zone m in ie re să avem
b o rh o tu ri de prunc şi j în coloanele z ia ru lu i nostru a Revenire la articolul „OU PREA MULTE „MOAŞE“, o echipă de fo tb a l cu re z u lta ­
fructe cu o capacitate i a p ă ru i a rtic o lu l in titu la t ,.(‘u te niai bune, d o rite le g itim de
«le 2 vagoane in 21 de j prea m u lte „m oaşe“ . M ureşul flu x u l din ce în ce m ai m are
orc. Di* m enţionat csle j Deva răm inc... cu speranţe", A de sim p a tiza n ţi. In m om en­
că d is iih e ia r^specfRi» in care erau c ritic a te o sca­ tu l de fată se exam inează toa­
s-a realizat in atelierele mă dc deficie nte din activ ita - te p o s ib ilită ţile pe care le p u ­
p ro p rii ale F a b ricii lon secţiei dc fo tb a l a Aso­ MUREŞUL KVA RAMINE DOAR... CU SPERANŢE“ tem crea p e ntru asiguiarea u ­
„V in a lc o o l” Deva. in Iu- ; c ia ţie i ..M u reşu l", de la asi­ nor astfel de c o n d iţii secţiei
na fe b ru a rie se va pune j gurarea bazei m a tc rin l-fin a n - de fotba l, in c it să o b ţin ă p e r­
în fun cţie incâ o disi*- j cia rc pînâ la re la ţiile n e p rin ­ form an te deosebite în seric şi.
le rîc la secţia do V in a l­ cipiale. şiean otoh i. în tre pre­ p rim u l rin d deficie nţele din te. m o tivă ri, resp in geri ale făcu i acest lu cru, m erg ind pe să. in v irtu te a Legii nr. 29. sul C J.E F..S se află şi copii eventual, să poată năzui să
cool din R iad. şedintele sco ţie i şi conducerea acest dom eniu“ . c ritic ii, la d ife rite n iv e lu ri şi lin ia slabei rezistenţe" ; in că. d im p o triv ă c o n s iliu l ju ­ identice (d u b lu ri de la maşina prom oveze in tr-o d iv iz ie su­
C o n siliu lu i judeţean pentru r - A supra «aceluiaşi a rtico l am to n u ri, de la n e m u lţu m ire ,i că priv inţa v in z â rii b ile te lo r la deţean „nu colaborează cu a- de scris) ale s c ris o rilo r expe­ perioară.
du c.iţie fizică si sport. Rele­ p rim it răspuns şi din partea a rtic o lu l „şi-a perm is foarte m e ciu rile in te rn a ţio n a le — so cin tiile sportive, ci Je în ­ diate z ia ru lu i de cei doi to­ C o le ctivu l dc m in e ri, cadre
vând aceste deficiente, redac­ C o n s iliu lu i m u n icip a l al s in ­ m u lte dc a tra n sfo rm a două „deşi s-a cerut a ju to ru l Con­ drum ă, controlează şi Ic asi­ varăşi In v irtu te a acestei co­ tehnice şi in gin ere şti din ca­
ţia a m ilita t pentru in sta u ra ­ d icatelor Deva. ..A n alizînd organe care ou denum ire sta­ s iliu lu i m u n icip a l al sin d ica ­ gură asistenţa tehnică dc spe­ incidenţe. p re ciză rii făcute de d ru l m in ei Deva şi d in cen­
rea u n u i c lim a t de muncă c o n ţin u tu l a rtic o lu lu i. B iro u l b ilită p rin lege. le-a etichetat le lo r de călre Iov. secretar al c ia lita te ". Aşa stind lu c ru ri- tova ră şul C rişan — „im i e x­ tra la noastră este an im a t de
Pentru rodnică, fructuoasă şi d is c ip li­ executiv a) C o n siliu lu i m u n i­ în „m oaşe", pinâ la preciza­ C o m ite tu lu i m u n icip a l dc p a r­ lc. ni se parc le gitim ă în tre ­ p rim pe această cale op in ia n ă zu in ţi şi a sp ira ţii p ro m iţă ­
nată. ba za t pe sin cerita te şi cipal al sin d ica te lo r Deva a­ rea râ „n im ă n u i nu -i este în ­ iu l. tov. Nelega I., a ju to ru l a barea : Cine altu l, dacă nu mea personală, po rn ită din i ­ toare. Este necesar însă ca
ridicarea c o n trib u ţia efectivă la o b ţin e ­ preciază că sînt rid ica te o sea­ găduit să escamoteze adevă­ fust ca in e xiste n t“ ; re fe rito r C o n siliu l ju de ţe an p cn lru c- n iţia tiv ă p ro p rie " (!) — i-am buna noastră in te n ţie să fie
rea unor rezultate m ai bune mă de problem e foarte juste, ru l" (1). la d a to riile secţiei râ lre duenţie fizică şi sport avea acordul loatâ atenţia. s p rijin ită , nu în vorbe, ci în
— le g itim a ste pliile — în fo t­ sc c la rific a uncie problem e ce Nu m iră în in te n ţia noas­ C J L F..S, — „lip sa dc preo­ da toria să înlă ture, energic si * fa p lc. de to ţi fa c to rii care
cunoştinţelor balul devc.m au existat, luîndu-se poziţie tră sâ dezbatem, cu vîn t cu cupare a c o n s iliu lu i asociaţiei oportun . în v irtu te a d re p tu lu i Există lotuşi preocupări se­ concură la susţinerea şî pre­
,
.
ia tă dc d e ficie nţele apărute in c u vin t. răspunsul p rim it, pen­ sportive pentru strîngcrca co­ dc în d ru m a re şi cn n lro l. lip ­ rioase pentru s p rijin ire a rea­
IV m arginea a rlie o lu h ii. la u liim u l tini)) în activita tea gătirea unei echipe dem ne să
I tehnico-proîe- redacţie au sosit răspunsuri secţiei de fo tb a l „M u re ş u l'', tru că această operaţiune ar tiza ţie i a făcut ca aceste fo n ­ su rile enunţate in p ro p riu l lă. efectivă, a echipei in o b ­ rep rezin te oraşul de icşe din ţă
presupune reluarea, de la un
d u ri să nu noală fi create, ia r
său răspuns ? î
din partea C o m ite tu lu i m u n i­ In con tinu are, sînt enunţate capăt ta a ltu l, a în tre g ii p ro ­ asociaţia să răn iînă mereu da­ Răspunsul precizează în ţinerea unor rezu ltate m ai bu­ al ju d e ţu lu i H u nedoara".
ni'. pe m ăsura spe ran ţe lor pit-
Acestor preocupări, a căro r
sionale cipal de p a rtid , a C o n siliu lu i m ăsurile luate pentru o con bleme rid ica te în a rtico l. O toare călre C .J.E .F S “ : „d in con tinuare, sfera co la b o ră rii b lL u h ti Re diverse căi. re­ fin a liz a te este dc d o rit sâ fie
m u n irip .il al sindicatelor,
a
du rere m ai com petentă a A - seamă de date noi şi un m ă­ cauza in a c tiv ită ţii unor a c ti­ C ităm : „C olaborarea o avem dacţia a fost In fo rm a tă de in ­
C o n s iliu lu i judeţean pentru c- cît m ai operativă, redacţia le
sociuţioi spo rtive ..M ureşul“ , nunchi de d e cla ra ţii care în ­ viş ti v o lu n ta ri din secţie, am insă cu c o n s iliile sindicale lo ­ te n ţia tre ce rii asociaţiei pe
dueaţie fizică şi sport, a to­ adaugă propunerea în fiin ţă rii
Conducerea com plexe- 1 va ră şilo r Remtis Roşu si T ra ­ inclusiv a secţiei de fotbal, soţesc răspunsul ar putea n- fost n e voiţi să facem noi cale (dar) pentru că isi fac lingă sin d ica tu l din cad rul unui ..Club al s u s ţin ă to rilo r e-
lo r procese tehnologice | p rin reorganizarea b iro u lu i ducc cel m u lt citcvo nuan ţă ri, (C.J E 1 .S.) m unco acestora" ; m unca. în acest dom eniu, „a ­ C entralei m in e re u rilo r nefe­ c liip c i „M u re ş u l“ . A sigurăm a­
siderurgice im pune in i- ¡ ían Crişun secţiei, com pletarea co n siliu ­ problem a de fond râ m in in d „asociaţia este organizată pe I sa după cum o fac“ .„ sinlom roase şi E x p lo a tă rii m in iere
C o m ite lu i m tm aupal de p a r­ social i;i sportiv ă de tot con­
bogăţirea continuă a cu- j lu i asociaţiei, sporirea nu m ă­ in picioare — su p o rte rii aş­ lingă niai m u llc în tre p rin d e ri | n e voiţi să-i su b stitu im in a c ti­ Deva. una d in cele m ai mani
tid Deva. p rin răspunsul sem­ cursul rc ja c ţie i z ia ru lu i nos­
n o ştin ţe lo r te lin ico -p ru - j ru lu i de m em b ri susţin ători teaptă mai m u ll de la i'chipu şi in s titu ţii, fiecare sc fereşte vitate. num ai ca lu c ru rile sâ o rg a n iza ţii din raza m u n ic i­
nat de tovarăşul loan A rd e ­ deveanâ. i.ir o e vo lu ţie c a li­ să-şi asume întreaga răsp un­ tru p cn lru în fă p tu ire a acestei
lesiónale, dc c u ltu ră gc- i otc. se desfăşoare în c o n d iţii bu­ p iu lu i. care. in colaborare cu propuneri.
lean. prim secretar, apreciază Un am plu răspuns a sosit tativ superioară nu este po­ dere" : „ju c ă to rii... lucrează in ne". Deei, C J E F S duce eu
ncrală. I celela lte o rg a n iz a ţii de s in d i­
că problem ele rid ica te în a r­ la redacţie şi din partea b i­ sib ilă fără un s p rijin real si m ai m u lte p ă rţi, nu pot fi echipa o muneâ solitară , e x­ cat. ar putea crea echipei po­ T. IS7RATE
In acest scop. eonii- | ticol co n trib u ie la îm bun ătă­ ro u lu i C o n s iliu lu i ju d e ţe ,in eficient, f jiâ instaurarea unui traşi la răspundere": „v a lo a ­ clusivă. dar pentru lip s u ri se
te tu l sin d ica tu lu i din \ ţirea o rg a n iză rii şi desfăşură­ pentru educaţie fizică şi soort, clim at de îna ltă p rin c ip ia li­ rea in d iv id u a lă a unor jucă­ fac a lţii vin o va ţi. E videnta s ib ilită ţi sporite de pregătire \ R. Tovarăşul M îrcea B i-
Această in te n ţie
si a firm a re
C. S. H. a organizat j rii a c tiv ită ţii foi balistice in semnat de tovarăşul M irre a tate in m unc.i fa c to rilo r care to ri este slabă“ ; ..lot din cauza co n tra d ic ţie i ne Îm piedică sâ este m enţionată şi în ră sp u n ­ r iv preşedintele C.J.E.F.S.. ne
în cadrul u n iv e rs ită ţii m u n ic ip iu l nostru Ririş. preşedintele acestui fur. se Ocup.) dc pregătirea ei v a lo rii echipei, m im â n d de insistăm asupra ei. surile C o n s iliu lu i m u n icip a l cere insistent să publicăm „a -
m u n cito re şti 17 secţii. ; cesi rjv p m is în scrisoare des-
I In eo n 'in u a rca răspunsului P rim e le fraze alt' acestui,i in ­ Răspunsul p rim it ilustre:)’/*, spectatori este foarte redus“ A m a m in tit. Ia început, eâ al sin d ica te lo r s¡ C.J.E.F.S. chi'.ă, fură a fi p re lu c ra t".
ia r în acest nn vor func- I ni se com una â „vo n i nm bih- dică lim pede poziţia de pe ea- de a ltfe l, n e a ju n su rile p riv i­ ele., ele. am m ai p rim ii la redacţie răs­ lY n lru a o b ţin e re la ţii su­
Dată fiin d dim ensiunea exa-
tiona. a lă tu ri dc cursu­ | za m ai niu(t u n h á titc econo­ 1 re s-a considerat râ este bine toare la susţinerea şi p re g ă ti­ fală. deci o suită de d e fi­ punsuri şi din partea to v a ră ­ plim entare. am lu at legătura geraîă a răspunsului — a-
rile de ca lifica re şi cres- m ice din m u n ic ip iu dc a s p ri­ sâ se răspundă z ia ru lu i C i­ rea echipei C ităm cîh'vu cienţi'. pentru în lă tu ra re a că­ şilo r llem us Roş*i si T rnînn cu in g in e ru l A u re l Lăpuşcă. prnape patru pagini dc zia r —
lerea c a lific ă rii. 2f» lec­ jin i a ctivita te a spo rtivă. R u­ tăm : -De (a bun început, spre fragm ente : „organele sin d ica ­ rora a rtic o lu l o susţin u t nece­ Cnsun Ele sc înscriu, cn ton. d ire c to ru l general al C e n tra ­ cît şi existenţa prea m u lto r
torate tehnice şi 22 Icc- găm redacţia z ia ru lu i ca şi in reg retul nostru, nu puteni să le locale si co n siliu l asocia­ sitatea unei colab orări p rin c i­ in te n ţie şi a titu d in e in lin ia lei m in e re u rilo r neferoase De­ c o n lra d ic ţii nu credem că c
piale in 're C J E F.S şi Aso­
S to ra tc dc cu ltu ră genc- v iito r să s p rijin e activita tea ne facem au tocritica , ci doar ţiei sportive, care trebu ia u să cia ţia spo rtivă „M u re ş u l". generală a răspunsului sem­ va. care nc-n com unicat : cazul să dăni curs acestei ce­
— ..Da. asemenea in te n ţie
nal dc tovarăşul M. R iriş lu ­
d in
se ocupe de consolidarea
să dăm răspuns direct la cele
.Ş’i-apor. dc vrem e
reri.
ce
L ....... i tim p in i artico le le ec se vor a firm a te “ . Şi. bineînţeles, u r­ punct de vedere organizafo- şul M. B iriş ne am inteşte în­ cru com plet e x p lic a b il dacă acest centru al unei in ip o r- n-uvein voie să aducem co­
_.
sportivă din m u n ic ip iu l nos­
rală.
j
există, si ca luírnoste din do­
Răspunsul sem nat de tova ră­
»ic şi m a te ria l
a secţiei
de
ţinem scama dc fa p tu l că în ­
mează răspunsul, in (a rc sin t
rin ţa co le c tiv u lu i nostru ca în
cu dulcea
re ctu ri. ce faccni
fotba l „M u re ş u l“ Deva. nu au
publica, scoţînd în ev idenţă în
tre piesele cu p rin zîn d râsp un .
în ş iru ite o scamă dc argum en­
lim bă românească ?