Page 10 - Drumul_socialismului_1970_02

PAO. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 4 FEBRUARIE 1970

Creşterea standar­ PERMANENT, CONCRET, M ULTILA­

dului de viaţă TERAL — ATRIBUTE ESENŢIALE

ALE MUNCII SINDICALE
(Uft*tfAtE.O(N PAO. 1)

Pe arte re le c irc u itu lu i eco­ tone, cea de oţel cu peste ca şi în alte secţii se vor e x ­ coesarîi, a vind ca in v ita ţi şl
Numai în onul care a trecut, peste 4000 de fam ilii s-au
nom ic al ţâ rii m arele co m b i­ 700 000 tone, ia r la m in a te le f i­ tin d e n o ile procedee de lu cru, rep reze ntan ţi ai m in e rilo r din
mutat în aportomente noi, iar obiectivele sociol-culturole >1 e- Valea J iu lu i, T c liu c şi Căpuş,
dilitor-gospodâreşti reolizote se ridică la impresionanta va­ nat hunedorean trim ite neîn­ n ite p lin e cu 763 000 tone re zo lvă rile tehnice u rm in d a pe tem a re d u ce rii co n sum u ri­
loare de 87,8 milioane lei, cu 1,8 milioane lei moi mult cetat c a n tită ţi însem nate de arată d ru m u l ascendent căpăta în te rm e n u l corespun­ lo r specifice, sau a un or me­
decît ongajom entul luat, Demn de remorcot este faptul m etal. Despre a p o rtu l sid e ru r- parcurs, no ile n iv e lu ri ce tre ­ zător so lu ţio n ă rile cuvenite.
g iş tilo r la satisfacerea in tr-o buie atinse de către h a rn ic ii T ehnica In sine însâ nu este se rotunde, dezbateri c o le c ti­
ca din contribuţia voluntară a cetăţenilor ou fost realizate
m ăsură crescîndâ a n e vo ilo r sld e ru rg iştl în u ltim u l an al de-ajuns. H o tâ rîto are râm în ve cu fu rn iz o rii de u tila j de
lucrări în valoare de 7,5 milioane lei, că s-au prestot peste
de m etal ale ţâ rii im a g in i con­ a c tu a lu lu i c in cin a l. a c ţiu n ile oam en ilo r, p o siftfli- tu rn a re (Câlan, A iu d , V la h iţa )
192 000 zile muncă cu broţele. Abnegaţia cu core cetăţenii ar fi de na tură sâ pună in
judeţului nostru au muncit pentru ridicoreo gradului de cludente, preocupări* de largă — A vem în faţă o perspec­ tâ ţile lo r de a se a firm a d in valoare noi m ăsuri, m etode şi
confort al localităţilor este atestată de lucrările efectuate, rezonanţă s-au desprins din tiv ă cla ră, acu m ulată o bu­ p lin în m unca de m a te ria li­ in iţia tiv e valoroase.
lucrări care in anul trecut se ridică Io o valoare de 66,9 lu c ră rile c o n fe rin ţe i s in d ic a ­ nă experienţă, există create zare a s a rc in ilo r. Sub acest — A p o rtu l cre a to r al ca­
milioane lei, cu 6,9 milioane lei mai mult decît anga ja­ tu lu i de la C-S Hunedoara. c o n d iţii tch n ico -m a te rin le co­ aspect întrecerea in ca d ru l d re lo r de specialitate, s u b lin ia
mentul osumat. In anul care a trecut oam e­ respunzătoare pe ntru în d e p li­ s e c ţiilo r nu este o rie n ta tă cu ing. T ra ia n G heorghiţâ, res­
Reorganizarea reţelei sanitare, în bazo indicaţiilor par­ n ii te m p e ra tu rilo r în a lte au nirea s a rc in ilo r spo rite ce consecvenţă spre cele m ai n o ­ p o n sa b ilu l C.I T.. se cerc m ai
tidului, dotoreo cu oparotură medicală, redistribuirea co- produs su p lim e n ta r 1 993 to­ ne re vin pe 1970 — rem arca dale problem e «le m u n cii bine ca n alizat şi fru c tific a t.
drelor în spitale sl circumscripţii medicale au dus la îm­ ne cocs, 49 000 tone aglom e­ tovarăşul ing. Ioan N iţâ , d i­ noastre. în a in te de toate, cele In darea de seamă se arată
bunătăţirea stării de sănătote a populaţiei, la creşlereo rat, 30 663 tone fontă, 26 671 rector general a d ju n c t al Cen­ 3 ore de m uncă nu sînt acope­ necesitatea c re ă rii de secţii —
activităţii curotivo-profiloctice. tone oţel, 7 716 tone la m ina te tra le i in d u stria le . Im p o rta n te rite cu sarcini, ceea ce face
fin ite pline, ra p o rtîn d şi alte sînt acum a cţiu n ile organiza- ca p a rtic ip a n ţii în întrecero şcoală ia fu rn a le le de 1 000,
Ar puteo fi citate numeroase exemple - cifre şi fapte
rezu ltate de pre stigiu In în ­ in iţia te de co m ite tu l să nu o b ţină rezu ltate pe m ă­ O-S.M. I I şi la lin ia fin ă —
- care demonstrează ridicarea continuă a nivelului de sura p o s ib ilită ţilo r teh nico - fo rm ă p rin care sâ se îm p ă r­
trai moteriol şi cultural a! celor ce muncesc. Anul 1970, trecerea socialistă. Aceste fa p ­ s in d ic a tu lu i, de co m ite tu l de tăşească e xp e rie n ţa în a in ta tă
ultimul an al octuolului cincinal, deschide în faţa noastră Aspect de muncă din sec ţia a III-a metalurgie a Fabri­ te — care se recom andă s in ­ d ire cţie în vederea m o b iliz ă ­ m a te ria le existente. In anul în toate d o m en iile a c tiv ită ţii
care a tre cu t au fost rob utnte
r ii in tre g ii mase de sa la ria ţi
gure — se cer acum în tre g ite ,
noi perspective core au început dejo să prindă contur. Vor cii chimice Orâştie. Lâcâtuşii-ma trîţeri pregătesc o nouă matriţa rid ica te la n iv e lu l n o ilo r sar­ la în fă p tu ire a s a rc in ilo r co 13 000 tone de oţel, declasată econom ice E xp u n e rile , dez­
fi construite 3 941 apartam ente, în 6 sate se va a ­ pentru piese din mase plastice. decurg d in docum entele ple­ 8,7 la sutâ din p ro du cţia de b a te rile , d e m o n stra ţiile .p ra c ­
prinde becul electric, Iar In alte 8 se vor continua lu­ c in i şl exigenţe. Produsele si­ aglom erat, 4,3 la sută din cea tic e de aici, la care sâ p a rti­
crările începute în onul trecut. Se preconizează reolizoreo de ru rg ice sînt aşteptate In narei C.C al P.C.R. d in de­
peste 900 uzine m etalurgice, cem b rie 1969 După cîte se de fontă, ceea ce ne e d ifică cipe cele m ai bune cadre, a-
a peste 360 de lucrări prin contribuţia voluntară a cetăţe­ ştie, p ro du cţia de oţel faţă asupra u n or p o s ib ilită ţi În ­ lâ tu rl de un ive rsita te a m u n ­
nilor. precum şi a unui număr sporit de obiective prin I în ra m u rile noi, m oderne ale de anul tre cu t creşte cu sem nate încă n e valorifica te . citorească. le cto ratele tehnice,
muncă patriotică, ce vor însumo o valoore de 62 milioane econom iei naţionale. C om pa­ 100 000 tone. sp o ru ri însem ­ De aceea, in iţia tiv a o rg an iza­ de c u ltu ră generală, c u rs u rile
lei. Evident, este greu de enumerat în cîteva rînduri pro­ Manifestări educative ra ţia cu a n u l 1965, faţă de nate m arclnd şi a ctivita te a ce­ de c a lific a re şi celela lte fo r­
gramul vast de dezvoltare a judeţului în acest an. care p ro du cţia de fon tă u r­ ţie i sindicale, ca întrecerea să
mează să crească cu 485 000 lo rla lte sectoare La o ţe lâ rii, se desfăşoare pe flu x u l cocse- m e v o r crea c o n d iţii de p a r­
Obiectivele mobilizotoare care stou în faţa oamenilor rie -a g lo m e ra t-fu rn a le sub che­ tic ip a re conştientă a masei de
muncii din Judeţul nostru, angajamentele osumote în moreo dedicate tineretului m area „P ro d u cţia de fo n tă şi s a la ria ţi la în d e p lin ire a sar­
întrecere patriotico în care s-a ongojat întreaga ţară, im ­
aglom erat peste plan sâ se rea­ c in ilo r cu care sîntem con­
, plică imbunâtâţireo continuă a organizării muncii, valori­ i In ca d ru l m a n ife s tă rilo r localita te, susţinută de pro f. j lizeze nu m ai cu cocs econo­ fru n ta ţi.
ficarea rezervelor interne din unităţile economice şî o re­ „ttcetera“ şi „şi alţii“ m is it" dă glas unei ce rin ţe
surselor locole. ontrenorea cetăţenilor judeţului pentru co j educative pe ntru tin e re t, re- Ion Haciu. A u urm a t apoi i m a jo re p riv in d u tiliza re a m ai — M a i sînt secţii şi sectoa­
fiecare obiectiv prefigurat prin planuri şi angajamente să i cont. U căm inu l c u ltu ra l d in film e le „C onducere în j re unde absenţele, în v o irile şi
Ilia , a fost organizată o in ­ ra ţio n a lă a c a p a c ită ţilo r de ce le la lte fo rm e de iro sire a
primească contururile precise ale reolltăţii. Este contribuţia noapte* şi „R e p u b lica S kid “ . \
teresantă dezbatere pe te­ producţie, gospodărirea şi fo ­ tim p u lu i — ară ta u to va ră şii
pe core oomenii munc'i de pe plaiurile hunedorene o vor ale căror recenzii au fost i însemnare losirea judicioa să a m e ta lu lu i,
aduce Io ridicoreo continuă a standardului de viaţă ol în­ ma ..Cum ne com portăm in prezentate de pro f. A n d ró - i a produselor sid eru rg ice pe în ­ C o n sta n tin Tom a, m aistru ,
tregii populaţii - ţel suprem al politicii partidului nostru. societate şi în şcoală” , pentru A na Lăcătuş, fu n cţio n a ră , F lo ­
e le vii şcolii de şoferi d in nlc Lupaş şi B u jo r M arcu. i „E tcetera" z id cînd vrei sâ pul capăt unei în ş iru iri. tre g u l flu x de fa b rica ţie . ria n Bolea, preşedintele co­
„Ş l a lţii" — la fel. In afara fu n c ţiilo r lo r gram aticale, — Reducerea In 1970 a con­ m ite tu lu i sin d ica l de la la m i­
bine stabilite, le mai uneşte un element de esenţă etică. su m u lu i de cocs cu 7 000 to ­ n o ru l 650, şi a lţii — rep re­
A ici e aici C itim în tr-o dare ele seamă un şir de nume ne, a ce lu i de oţel cu 1 500 to ­ zin tă un m are n u m ă r de ore.
noi în c u ltu ră şi folosirea eu ale unor oameni care aduo con tribu ţie im portantă la ne ş a. — arătau In c u v în tu l F aţă de o a ta re situa ţie, g ru ­
îndeplinirea sarcinilor de plan In întreprindere. Un
ACŢIUNI URGENTE Şl ENERGICE agricole fac necesar ea În ­ semn de laudă, de evidenţiere. L u cru l măguleşte, fără lo r V la d im ir D avid, in g in e r n it o p e ra tiv, cu toată au to­
ia Ic sin dica le nu au in te rv e ­
ra n da m ent sp o rit a m a şin ilo r
şef de concepţie, ing
C ornel
Îndoială. Ş iru l este încheiat de „şi a lţii". Firesc, nu pot
P re lu ­
rita te a şi com petenţa
dată ce tim p u l va pe rm ite să
Deheleanu, şeful secţiei oţelâ-
se reineeapâ lu c ră rile de n i­ fi enum eraţi toţi, pentru că lista ar fi prea mare şi ria nr. 2 — sînt pe de plin crarea u n or m ă su ri a d m in is­
velare a te re n u rilo r. P en tru a o ricît s-ar prelungi n-ar aduce nim ic In plus In slujba po sib il de re a liza t C ondu­ tra tiv e nu suplineşte acţiunea
Ideii. întreruperea $n acest fel lasă sâ se priceapă Jocul
irig a ccl p u ţin 1 000 ha
de
PENTRU ASIGURAREA legum e în C A P . şi întreaga altora acolo La fel se Intîm plă şi în cazul lu i etcetera. cerea corectă a proceselor vie, con vin găto are dc la om
la
tehnologice, generalizarea
la om. P an ou rile , g ra ficele d in
P rin tr-o extensie „etcetera" şi „şi a lţii" apar ou do­
sup rafaţă c u ltiv a tă în I A-S.
0 5 M . II a tehnologiei n r 4
sc cere ca încă do pe acum m ic iliu forţat, adică acolo unde nu trebuie ou nici un — insufla rea o xig e n u lu i In un cie secţii au m ai m u lt un
ro l d e cora tiv,
nu m ilite a ză
să Inrcapâ lu c ră rile dc am e­ preţ sâ fie înlo cuiţi oam enii sau situaţiile. Se In tîm - baia de m etal — , g rija pen­ p e ntru atragerea în tre g u lu i
n a jă ri noi. rc a m e n a jâ rile la plâ aşa din obişnuinţă? O a re ? ! Din ceva core vrea sâ tru În d e p lin ire a ritm ic ă a p la ­ co le c tiv la m a terializare a sar­
PRODUCŢIEI DE LEGUME sistem ele existente, re vizu ire a pară nuanţă rezultă de fapt superficialitate, necunoaş­ n u lu i sînt căi p rin care putem c in ilo r.
tere, dorinţa de a nu „Jig n i" şi cine ştie încă mai ce.
şi repararea u tila je lo r, astfel
sâ atingem o b ie ctive le p ro p u ­
ca fiecare u n ita te să aibă po­ Sâ ne oprim la o situaţie care nu poate fl tratată se C o nco m itent cu acestea se — O rganizarea un or con­
s ib ilita te a a p lic ă rii u d ă rilo r în nlciclnd ca pe o codiţă sau su fix şi aceasta din sim plul cere o a c tiv ita te m ai su sţin u ­ c u rs u ri pe m eserii, a u n u i
d u lu i şi s ta tu lu i nostru, u n i­ m iio a re în această p riv in ţă luna m ai dar Jndreptâţîtul m otiv că ocupă un loc de fru n te în tă in ceea ce priveşte creşte­ muzeu al sid e ru rg ici, arăta A -
tă ţilo r c u ltiv a to a re de legum e sc găseşte şi la C.A.P. Ilia , D in tre sa rcin ile deosebite ierarhia va lo rilo r, a însem nătăţii în întreprindere. De rea g ra d u lu i de c a lific a re a lexa Dragoş. secretar al co m i­
M s-au pus la disfX )ziţic can­ Cîurasada. O râştie, G coagiu, care stau în faţa le g u m icu lto ­ pildă, la una din conferinţele org an izaţiilor sindicale din m u n c ito rilo r, de specializare a te tu lu i U.T.C., şi a a lto r
tită ţi însem nate de îngrăşă­ Komos, Deva. K apolt, u n ită ţi r ilo r se detaşează în prim uL Hunedoara, se încerca o enumerare a fa cto rilo r oare ca d re lo r m e d ii. p a rticip a re a m a n ife s lă ri In com un a r con­
m in te chim ice, u tila je , m ate­ care m ai au dc rid ic a t c a n ti­ rîn d in te nsificarea preocupă­ frlneazâ îndeplinirea planului De fapt, s-au a m in tit trib u i. a lă tu ri de crearea un or
p u ţin fa vo ra b ile , C.A.IV Do­ ria le şi sem inţe în vederea a- tă ţi m a ri de m ateriale de la r ii p e ntru realizarea ritm ic ă a doi : slaba în treţin ere a u tila je lo r şi aprovizionarea de­ m ai efe ctivă a ca d re lo r de c o n d iţii m ai bune de m uncă
bra a re a liza t în m edie la s îg u râ rii bazei tch n ico -m a tc- baza de a p ro vizio n a re şi de p ro du cţiei In aşa fel in c it să fectuoasă. C eila lţi factori, de loc de neglijat, cum ar fi spe cia litate la soluţionarea şi via ţă , la stab iliza rea ca­
hectar clte 10 600 kg legum e ria le necesare Ic g u m ic u ltu rii re a liza t suprafeţe însem nate se asigure ap rovizionarea pie­ indisciplina, slaba organizare o m uncii şi conducerea pro b le m e lo r pe care le rid ică d re lo r tin e re şi pa rticip a re a
în tim p ce cooperativele d in in acest an. Totodată, dota­ dc răsadniţe. ţei eu legum e din eît m ai defectuoasă a în trece rii socialiste, oare efectiv au o a ctivita te a concretă în d e p li­ lo r efe ctivă la m aterializare a
Şoîmuş, Lâpu.şnie, Sălci va, cu rea I M .A. cu tractoare şi m a­ Deoarece au m ai răm as p u ­ m ulte sortim e nte şi. pe cît greutate .specifică mare In in fluenţa negativă, au fost nirea p ro g ra m u lu i so rtim e n ta l im p o rta n te lo r obie ctive ec
c o n d iţii asem ănătoare, au o b ­ şin i specifice lu c ră rilo r din le­ ţin e zile pînâ eind va tre b u i po sib il. în tot cursul a n u lu i. com prim ate în rm glcul etcetera. Oamenii care răspund z iln ic în tre 98—99 la sutâ la ne re vin pe 1970.
ţin u t sub 3 000 kg legum e la g u m icu ltu ra va pe rm ite u n i- să se treacă în mod m asiv la Fn acest scop cooperativele a­ de toate acestea s-au pus la adăpostul „com itetului sin­ o ţe lâ rii. asim ila rea a 10 noi C o n fe rin ţa sin dicală a dez­
hectar. De asemenea, C A P lâ lilo r introducerea de noi sem ănatul in răsadniţe, va g rico le d in S im cria . Geoagiu. d ica tu lu i“ sau ’a capitolul „şi a lţii", ştergîndu-şi cu m ărci de o ţe lu ri speciale, îm ­ b ă tu t -şl a lte problem e ale
S în ta n d re i a în re g istra t o te h n o lo g ii In procesul dc pro ­ tre b u i ea in cel m ai scurt A u re l V la icu . Dobra. Deva şi totul Identitatea. b u n ă tă ţire a te h n o lo g iilo r de a c tiv ită ţii de producţie, edu­
p ro d u cţie de peste 10 000 kg ducţie E xistă deci prem ise tim p să sc organizeze te m e i­ al lele care au prevăzut să Iată cum două form ule devin deosebit de încăpătoa­ în că lzire în sectorul de la m i­ caţie, dc creare,.a u n o r con­
la hectar, ia r cooperativele din fa v o ra b ile u n u i salt c a lita tiv nic a ctivita te a dc rep ara re şi c u ltiv e legume în s o la rii şi * re şi cuprinzătoare : îng hit oameni. îng hit stări de lu ­ noare, creşterea in d ic ilo r de d iţii m ai bune ,de m uncă şi
R a p o lt şi D e v a 'n u au reco lta t în ceea ce priveşte soarta con fecţion are a răsa dn iţelo r, tunelc. pe lîngâ a ctivita te a de cruri. în g h it şl la propriu şi la figurat. Se personifică. u tiliz a re in te n s iv i şi e xte n sivi via ţă ale s a la ria ţilo r. Im p o r­
n ic i 5 500 kg legum e la hoe-­ ’p ro d u cţie i tftr legum e In anul in aşa fel ea în acest an să reparare şi am enajare a adă­ A ici nu mal este de vină nici lexicul nici obişnuinţa. sînt do m en ii de largă in v e s ti­ ta n t este ea m ă su rile adoptate
tar. C onsiderăm că exem ple­ 1970. se asigure în m edie cel pu­ p o stu rilo r. au d a to ria să se Pentru că nu ştim cum ¡-ar cădea unei persoane cu gaţie la care a p o rtu l in g in e ­ sâ capete curs dc rezolvare
le sîn t suficien te pe ntru a Bazele o b ţin e rii un or reco l­ ţin 200 m p p a tu ri calde şi îngrijească îndeaproape de nume şi prenume, sâ-i zici tovarăşul etcetera. Ce bine rilo r. e co no m iştilo r, al tu tu ro r p rin a c ţiu n i via b ile , e ficionte.
su b lin ia p o s ib ilită ţile la rg i de te spo rite la hectar sc pun sem icalde pentru fiecare hec­ producerea ră s a d u rilo r şi e cînd toate lu c ru rile stau la dom iciliu l lor, nu la u­ ca d re lo r tehnice tre b u ie sâ se la a că ro r m a te ria liza re sâ
care dispunem pe ntru s p o ri­ incâ de pe acum D ar din a­ ta r dc legum e c u ltiv a t p rin plantarea acestora eît m ai de­ nele forţate ! facă m ai m u lt s im ţit. O rga­ fie a n tre na t între g u l cole ctiv
rea p ro d u cţie i şi necesitatea naliza m e rsu lu i lu c ră rilo r răsad. vrem e în vederea o b ţin e rii u ­ C. ARMEANU nizarea un or c o n s fă tu iri cu de sid e ru rg işti.
îm b u n ă tă ţirii a c tiv ită ţii în le­ pre gă tito are reiese că nu toa­ l)o m axim ă însem nătate n o r legum e de ca lita te şî c ît a g lo m e ra to riş tii. fu rn a liş tii, A. NAGY
g u m icu ltu ra te con du cerile u n ită ţilo r se osie ca în aceste zile să se m ai tim p u rii. Totodată, im ­
In scopul în d e p lin irii sarci­ preocupă cu răspundere de treacă eu h o lă rirc la p re g ă ti­ p o rta n t este să asigure u t ili­
n ilo r dc plan pe acest an în d e p lin ire a s a rc in ilo r ce le rea c a n tită ţilo r necesare de zarea s o la riilo r în mod in te n ­
care prevăd a se realiza. In re vin Dacă pe m a jo rita te a b io co m b u slib il şi a ameste­ siv in scopul re cu p e ră rii in ­
u n ită ţile agricole pe ecle 1 170 su p ra fe ţe lo r p la n ifica te a se c u rilo r do p ă m in tu ri pentru v e s tiţiilo r făcute şi o b ţin e rii i Aprecierea hărniciei
hectare destinate c u ltu rilo r dc c u ltiv a cu legum e a ră tu rile am enajarea p a tu rilo r calde. unor v e n itu ri sporite din le­
legume, o pro du cţie totală do adînci sînt efectuate încă din R io co m b u siib ilu l a fost a p ro ­ g u m icu ltu ra . Paralel eu aceas­ j şi răspunderii
15 500 tone. din ra re să se l i ­ toam nă, acţiunea de fe rtiliz a ­ vizio n a t in cooperative in ta sp e cia liştii din u n ită ţi au
vreze fo n d u lu i dc stat peste re se desfăşoară anevoios. P i- procent de num ai (>l) la sută. da to ria să supravegheze p e r­ ! în muncă
10 000 tone. sub îndrum area nâ acum pla n u l de fe rtiliz a re ia r am estecul dc p ă m in tu ri m anent m ersul s tă rii de ve­
b iro u lu i C o m ite tu lu i judeţean cu îngrăşăm inte organice nu num ai in procent de 17 la su­ getaţie a le g u m e lo r-ve rd cţu rî : In semn de p re ţu ire a
dc p a rtid , d ire cţia agricolă a a fost re a liza t n ici in p ro p o r­ tă. ceea ce pune sub sem nul in sâm in ţato in toam nă, în ■ h ă rn icie i, abnegaţiei şi dă- !
s ta b ilit o seric de m ăsuri. ţie dc 30 la sută S înt coope­ în tre b ă rii pregătirea răsa dn i­ fu n cţie de care să stabilească j r u ir ii în m uncă, 375 de
A stfel, la defalcarca p la n u lu i ra tiv e ca cele din Sâlciva. Lâ- ţe lo r pentru sem ănatul c u ltu ­ m ăsuri pentru favorizarea • m u n c ito ri. 251 de m a iştri,
pe u n ită ţi s-a u rm ă rit pe cît sâu. Huşi. S in p ctru . S p in i şi rilo r in tim p u l optim . Fn mod d e zvo ltă rii lo r şi creşterea • 120 in g in e ri. 59 te h n icie n i.
p o sib il- să sc asigure îneepind alte le care plnâ în prezent nu deosebii atenţia trebu ie în ­ p ro d u cţie i la hectar. : 14 secţii. 304 brig ă zi şi e­
din acest an o concentrare şi au fe rtiliz a t n ici un hectar dre ptată spre am enajarea pa­ Fntrucît în perioada u rm ă ­ i chipe d in m arele com b in at
specializare a p ro d u c ţie i De de teren din g ră d in ile de le ­ tu rilo r calde destinate insâ- toare sc d e fin itive a ză în fie ­ ! hunedorean au p rim it, pe
asemenea, pe baza h o tâ rîrii gume. Pată de această situ a ­ m in lâ rii c u ltu rilo r tim p u rii de care cooperativă m odul dc o r­ j anul J969. titlu l de fru n ta ş i
plenarei C o n s iliu lu i U.N.C A P. ţie este necesar ca în zilele varză, conopidă. gulio are şi ganizare a m un cii, c o n s iliile \ in întrecere.
s-a trecut la organizarea în urm ă to are toate m ijloa cele tom ate, in aşa fel ca această de conducere sînt ob lig a te j In noul an de m uncă în -
pa tru cooperative a fe rm e lo r d in u n ită ţi să fie m ob ilizate o p era ţiune să se te rm in e în să aibă în vedere vo lu m u l j trecerea pulsează la pa ra-
h o rtico le m ixte, fo rm a ţiu n i de şi u tiliz a te la întreaga capa­ prim a ju m ă ta te a lu n ii fe ­ m are de lu c ră ri ce tre b u ie c- j m e tri în a lţi, căpătind noi
pro du cţie specializate şi cu cita te pe ntru tra n s p o rtu l şi bruarie. xecutat în legum ieuU m â şi ; valenţe. C rite riu l c a lită ţii.
gestiune econom ică internă. aplicarea g u n o iu lu i de grajd. D e ficien ţe serioase se sem­ să rep ari izeze în aecst sector I al g o sp o d ă ririi şi u tiliz ă rii
M e rită s u b lin ia t şi fa p tu l că N ceorespunzâtor se desfă­ nalează şi in p riv in ţa a p ro v i­ un nu m ăr corespunzător de i ra ţio n a le a agregatelor şi
din anul irc c u t s-a început şoară. în unele cooperative a- zio n ă rii u n ită ţilo r cu sem in­ cooperatori din rin d u l celor : m e ta lu lu i, e ficie n ţa sînt co-
con stru cţia un ui com plex dc gricolc, lu c ră rile de reparare ţe Ca exem ple negative a- m ai h a rn ic i şi p rice p u ţi oa­ { ordonate de bază de p rim ă
sere in le rt o o p cra list la S in - şi con fecţion are a răsa dn iţe­ m inlTni conducerile co o p e ra ti­ m eni. | im p o rta n ţă ale în tre c e rii
ta n d re i. caro va in tra în p ro ­ lor. D in necesarul pe ju d e ţ, de velor agricole din Tebca, Lâ ­ A du nă ri].- generale ale co­ \ în tre secţii şi sectoare. Ce-
ducţie în a doua ju m ă ta te a 32 000 m p răsadniţe, sînt pre­ sâu. Lcşnic. S îrbi. S pini. Ra­ o p e ra to rilo r vor co n stitu i un j le 400 tone de cocs, 2 000
acestui an cu 12 hectare, a- g ă tiţi abia 21177 mp. ceea ce tiz şi altele. Cadrele de spe­ p rile j de analiză tem einică a ! tone fontă. 2 000 tone oţel \
ju n g în d în 1071 la 20 hecta­ rep rezin tă 66 la sulă din p re ­ c ia lita te au da torul să a n a li­ re zu lta te lo r o b ţin u te in anul ; şi a lte produse realizate ;
re. Noua u n ita te h o rtico lă ce vederi. Este de neînţeles a ti­ zeze n c in lirz ia t m odul dc a- tre cu t in sectorul legum icol : peste prevederi. în luna ia - ;
se creează în ju d e ţu l nostru tud ine a c o n s iliilo r de conduce­ sig u ru rc a se m in ţe lo r in fun< - şi de s ta b ilire a unor m ăsuri j nuarie. sînt g iru l u n o r rea- j
va c o n trib u i la creşterea sub­ re ale cooperativ c lo r d in C îm - ţie dc p la n u l de c u liu râ sta­ ch ibzu ite pentru punerea în ; liz ă ri v iito a re şi m ai con- \
sta n ţia lă a p ro du cţiei le g u m i­ pu ri, Lâsâu. Ratiz şi S in p ctru b ilit. să v c iifie c valoarea c u l­ valoare a p o s ib ilită ţilo r de • cludenfe, de n a tură să spo- j
cole şî la prelungirea perioa­ care pînâ la data de 27 ia ­ tu ra lă a acestora şi să ia m ă­ ra re dispune fiecare u n ita te : reascâ bunul renum e al a- ■ Un crimpei din peisajul industrial al Combinatului side rurgic Hunedoara.
dei de consum în stare proas­ n u a rie a c. nu au asigurat nici su ri pentru păstrarea lo r în în vederea s p o ririi con tinu e • cestui ha rnic colectiv.
pătă a legum elor 10 la sută d in necesarul de bune c o n d iţiu n i a p ro du cţiei de legum e la Foto : N. GHENA
P lin g rija con du cerii p a rlî- răsadniţe. O situ a ţie n e m u lţu - Introducerea te h n o lo g iilo r hectar
m entulul, m aterialelor de z.idâ-
cat. 50 la sută din tim pul no­
rie, prefabricatelor din beton ţie. Ele sînt m ult mai comple­
m inal şi 41,3 la sutâ dîn tim ­
ele. se face în unele cazuri în xe şi necesită studii şi analize
mod neraţiona), pierzîndu-se pul calendaristic. Sînt procen­ specifice fiecărui loc de mun­
cantităţi însemnate ta re Încar­ te ce nu pot fi admise, sub că, cu antrenarea unor colec­
nenţă in atenţia tu tu ro r comu­ că nejustificat preţul de cost nicî un m otiv ca satisfăcătoa­ tive largi dc specialişti şi mun­
niştilor din secţii, ateliere, sec­ al lu cră rilo r. Consumul de lemn re. Dacă la acestea mai adău­ c ito ri cu înaltă calificare.
toare şi locuri de muncă. Au de mină este încă ridicat din găm şi faptul <ă la o scrie de Prin angajamentele luate pe
fost atrase în tr-n mal mare mă­ cauză că uneori unităţile fores­ agregate şi instalaţii tim pul de acest an se vor pune în va­
sură organizaţiile sindicale şi tiere continuă sâ 11 livreze u tiliz a ie este micşorat datori­ loare rezerve însemnate îndeo­
de U.TC*. pentru organizarea supradimensionat faţă de ne­ tă stagnărilor provocate de de­ sebi în reducerea consumului
unor acţiuni de Întrecere în c- cesităţile impuse de procesul fecţiuni mecanice şi electrice, de metal, cocs m etalurgic,
ronom isirea m aterialelor, în în­ de producţie. In un ită ţile m i­ depăşirea duratei re v iz iilo r şi lemn, com bustibil, energie, ci­
tărirea disciplinei tehnologice niere consum urile de com­ produselor fin ite acceptate de mai m ari depăşiri de costuri şl cheltuieli neeconomiroase. lor de stocuri supranorm ative rep a ra ţiilo r neatingerea para­ ment şi alte m ateriale, ceea ce
şi dc muncă. S-a desfăşurat o bustibili, energic, aer com pri­ controlul de calitate. In anul sc datorează cheltuielilor ne- Valoarea acestora înregistrată ca urm are a aprovizionării cu m e trilo r tehnieo-cconomici pro­ va perm ite să se realizeze pe
nvii intensă activitate do edu­ mat sin! ridicate din cnuza 1909. a tlt pe totul industrie lo­ economicouse. Lu I.I.L. Deva In preţul de cost pe anul 1909 m aterii prim e şi desfacerii ne- iectaţi. avem 0 imagine cît sc judeţ o reducere a ch e ltu ie li­
care a salaria ţilo r pentru gos­ p ierd erilor pe reţele, a exploa­ cală cit şi la 4 în trep rind eri 302 000 lei, l. r. L. Orâştie se ridică pe judeţ la 136 m i­ rilm ice a producţiei precum şi poale do clară asupra rezerve­ lor planificate a i peste 25 m i­
podărirea mai judicioasă n va­ tă rii şi în tre ţin e rii nccorcspun- s-au înregistrat depăşiri în­ lioane lei Dacă pierderile din lor existente in judeţul nostru lioane lei. A dunările generale
834 000 lei. I. I. L. Hunedoara de alte cauze a căror elim ina­ pentru creşterea producţiei şi
lo rilo r materiale. zătoarc a in sta la ţiilo r semnate la preţul de cost. 257 000 Ici, care sînt de altă na­ rebuturi se localizează la C.S.H., re Intră în competenţa şi posi­ reducerea che ltuielilor m ate­ ale sa la ria ţilo r care vor ana­
Rezultatele obţinute de ma­ Vorbind despre m ăsurile lua­ C heltuielile planificate la 1000 Uzina „V ic to ria " Câlan şi alte b ilită ţile conducerilor în tre p rin ­ riale. liza rezultatele obţinute pe
joritatea în tre p rin d e rilo r tre­ te pentru micşorarea consumu­ lei producţie-m arfâ au fost de­ tură decît consum urile speci­ cîteva unităţi, In schimb chel­ derilor. 1909 şi dezbate sarcinile de
buie analizate însă şi prin pris­ rilo r specifice trebuie sâ subli­ păşite cil 49,69 lei dc către fice. tuie li neproductive au înregis­ Cînd analizăm natura cheltu­ R"z.ultale)o obţinute pe linia plan pe 1970 constituie un p ri­
ma nivelului încă rid icat al u­ niem că dacă in întrep rind erile 1.1. L. Hunedoara. 32.90 lei de Aceste neajunsuri în a ctivita­ trat toate întreprinderile, d in ­ ie lilo r m ateriale de producţie reducerii che ltuielilor de pro­ le j de analiză critică a m odu­
nor norme de consum, în care m ari această problemă a înce­ 1.1. L. Brad, 14,66 Ici de I.I.L. tea în tre p rin d e rilo r de indus­ tre care menţionăm că cel mal şi caile de reducere a lor, va ducţie depind in tr-o mare mă­ lui în care sînt puse în valoa­
se pot încadra cu uşurinţă, fă­ put sâ stea mai m ult in aten- Orâştie şi 8,02 lei dc către mare volum ¡1 deţin C.S.II. trebui să nu pierdem din ve­ sură de modul cum se preo­ re recursele de care dispun în­
ră e fo rtu ri şi măsuri energice ţio conducerilor tchnlco-econo- 1.1. L. Deva, situaţie ce a de­ trie locală demonstrează că 13,^ m ilioane lei, un ităţile car­ dere nici gradul de utilizare a cupă conducerile în tre p rin d e ri­ tre p rin d e rile pentru depăşirea
dc folosire cit mal raţională a mice şi a o rg n n i/u lü lo r de par­ term inat şi nercalizaren benefi­ problema che ltuielilor de pro­ bonifere din Valea Jiu lu i 4,7 capacităţilor de producţie, in lor de normarea ştiin ţifică a sarcinilor de producţie şi pro­
m a te riilo r prim e şi m ateriale­ tid, nu acelaşi lucru sc tn lîm - c iilo r planificate. ducţie şi eficienţei economice m ilioane lei, Com binatul de ex­ cc măsură maşinile, instalaţiile c o n siim o rilo i dc m aterialo, e- d u ctivită ţii muncii, reducerea
lor. Pierderile netehnologice ca plâ la unităţile mai m ici şi în­ Desigur, dacă întrebăm con­ nu este urm ărită cu răspundere ploatare şi industrializare a şi agregatele sînt încărcate \ iclenţa şi urm ărirea acestora, ch e ltu ie lilo r m ateriale şi creş­
urm are a unor depozitări ne- deosebi in cele din industria ducerile în tre p rin d e rilo r res­ lem nului Deva 3,1 m ilioane lei. p lin plan pentru a fi utilizate de oxigen pi cu care sc oloc- terea eficienţei economice. O r­
corespunzâtoare. a m ultiple lo r locală. La întreprinderea „M a r­ pective de cauzele care deter­ de comitetele dc direcţie şi o r­ i. M. Hunedoara 2,7 m ilioane la randamentul maxim posibil. t '’ca/.n controlul preventiv, dc ganizaţiile de partid vor tre­
m anipulări a cărbunilor cocsi- m ura" Simeria. de exemplu, o i mină depăşirea preţului dc ganizaţiile de partid, în unită­ lei şi altele. sp iritu l gospodăresc’ al cadre­ bui sâ efectueze un control sis­
ficab ili, m in ereu rilor de fie r şi toate că a realizat economii la cost, se justifică această situa­ ţile respective nu s-a Întro­ Volumul uccstor cheltuieli nu Pentru a demonstra cc rezer­ lor tehnice şi economice, al fie­ tem atic asupra m odului vum
chiar a cocsului. care au o preţul dc cost. nu se urmăreşte ţie prin faptul că industria lo­ nat un spirit dc gospodărire poate fi explicat decît pe sea­ ve avem in în trep rind erile din cărui m uncitor, do folosirea sini duse la îndeplinire măsu­
pondere ridicată in totalul ma­ cu suficientă răspundere valo­ ia lă este oarecum vitregita in ma deficienţelor existente în cadrul judeţului nostru, vom p îrg h iilo r de cointeresare pen­ rile stabilite şi nurohate de a-
te riilo r prim e de la C ^ Hu­ rificarea superioară a m ateri­ prim irea m aterialelor de ca li­ judicioasă a fiecărui m aterial, întrep rind eri in organizarea ac­ face re fe riri doar la modul cum tru economisirea m ateriilo r dunârile sa laria ţilo r pentru
nedoara şi Uzina „V ic to ria ” ilo r prim e. In secţia de dn!e tate şi ră producţia sc ccrc sâ există m ulte canale de scurge­ tiv ită ţii de incărcure-desc ârcu- sînt utilizate m aşinile pentru prim e şi creşterea gradului de realizarea angajam entelor asú­
prelucrarea metalelor, al căror
Câlan, sînt încă rezerve serioa­ mozaicate pierderile de produ­ fie executată l j nivelul celor re a che ltuielilor neproductive. re. unde sînt im obilizate un nu­ «um ăr se ridică la I 240 bu­ utilizare a m aşinilor şi agrega­ male, să m obili'czc colectivele
telor
se asupra cărora trebuie să se se In fazele de presare şi po­ obţinute in întrep rind erile re­ Dc altfel una din rezervele măr im portant de vagoane pen­ căţi. In m ajori Ui tea cazurilor de ' sa Iar iriţi la înfăptuirea sar­
lizare sînt exagerat tir mari publicane. Dacă aceste ju s tifi­ Exemplele a/ălate no epui­ cin ilo r sia bilile pe linia econo­
acţioneze mai holârît. însemnate caro există şi în u- tru care se plătesc locaţii, în aceste maşini sînt folosite In­ zează. desigur, toate' aspectele
şl mai grav este faptul că a- cări pnt fi parţial acceptate tr-u n singur schimb, ele sînt m isirii m a te riilo r prim e
Pe şantierele de construcţii, restea nu se evidenţiază sepa­ pentru producţia de mobilă, n ilă ţile republicane o constitu­ ne respecta rea disciplinei con­ utilizate numai în proporţie de legate de economisirea mate­ m aterialelor, a creş'eriî ,.*licî-
depozitarea şi m anipularea c i- rat, ci încarcă preţul dc cost al cum sc explică situaţia că cele ie volum ul ridicat dc rebuturi tractuale, im obilizarea fo n d u ri­ 77 la sutâ din tim pul p la n ifi­ ria le lo r şi a celorlalte elemen­ en|ci in toate sectoarele dc l. -
te ale ch e ltu ie lilo r de produc­
tivitate .