Page 6 - Drumul_socialismului_1970_02

PAG ? DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 3 FEBRUARIE 1970

Sosiţi din şapte sate ale ju ­
Refacerea P. S. D. R. — rezuEtatul Sală de cultură pelru, Nucşoara. Bretea Româ­
deţului — Snrmizegetusa, Sîn-
nă, Slreisîngeorgiu, Doşorod şi
Tîrşa — cei 49 de dansatori au
l adus in faza de la Haţeg e
dezvoltării mişcării muncitoreşti pentru sajul mereu tînâr ai cunoscu­
„F estivalulu i căluşarilor“ , me­
tulu i joc bărbătesc. Perindarea
• P constructorii lor pe scenă a ofe rit spectato­
rilo r şi ju riu lu i nu numai mă­
iestria dansului ce diferea de
din ţara noastră (I) de la T.C.M.M. la form aţie la form aţie prin
„p o n tu rile “ jocului, ci şi ima­
ginea nem uritoarei
arte popu­
lare, dovedită de m îinile care
La sediul şa n tie ru lu i cu acul şi aţa, asociind price­
în istoria lu p te i pentru in ­ C o nferinţa pc ţară a sin dica­ pentru problem a agrară era In te rn a ţio n a le i a Il-a de la perea şi fantezia, au înfrum u­
staurarea unui regim de d re p ­ telo r din august 1906 u n if i­ evidentă de la s frîş itu l seco­ S tuttg art. T.C .M .M , Petroşani. p rin seţat cămăşile ju c ă to rilo r şi
tate soeialâ, pentru lib e rta te carea organizatorică a sin d ica ­ lu lu i trecut, s-a solida riza t. în ­ O dată cu crearea „U n iu n ii g rija c o m ite tu lu i s in d ic a lu ­ batistele purtate de ei la brlu.
na ţionala şi afirm a rea ple n a ­ le lo r a însemnat un pas se­ că de la început cu lu pta ţă - . Socialiste d in R om ânia" lu p ­ lu i. a fost am enajată o sală Pe m elodiile edntate la vioa­
ră a forţei şi v ita lită ţii na ­ rios înainte pc d ru m u l re fa ­ ră n im ii. Ea a protestat cu lă -i ta m işcă rii m un citore şti in ­ de cu ltu ră . A stfe l, construc­ ră, acordeon, flu ie r sau taragot,
ţiu n ii rom âne, un loc de sea­ cerii p a rtid u lu i, in sensul rie îm p o triv a re p re siu n ilo r tră Jnlr-o fază nouă, lupta to rii din D ilja . Liveze ni şi căluşarii se aliniau pe două
mă îl ocupă Congresul de re ­ c re ă rii unei baze m uncitoreşti sălbatice ale burgheziei şi directă pe ntru refacerea p a r­ a lţii care stau în căm inu l rtndurî, avtndu-l Intre ei pe vă­
co n stitu ire a P a rtid u lu i Social de masă pentru v iito ru l p a r­ m o şie n m ii, a ceru t îm p ro p rie ­ tid u lu i p o litic al clasei m u n ­ d in Petroşani au unde pe­ tafi, ori se perindau în cero ţî-
D em ocrat din Rom ânia^ de n- tid tă rire a ţă ra n ilo r ; in u n d e citoa re E xperienţa cîştigatâ trece in mod in s tru c tiv o ntndu-«e de m tin l sau după gît.
cum 00 de ani (31 ia nuarie — In acest m om ent de luptă lo cu ri, m u n c ito rii au lu at p a r­ in a n ii 1900— 1907, te n d in ţa parte d in tim p u l lor lib e r, j Cei şapte mezini din Sarmize-
2 fe b ru a rie 1010) încordată pentru refacerea po­ te activă la răscoală a lă tu ri tot m ai puternică a m u n cito ­ Peste eîteva zile sala va fi j getusa s-au remarcat p rln tr-u n
z iţiilo r m işcă rii m uncitoreşti, de ţă ra n i „S p rijin u l acordai rilo r spre organizare, in te n ­ dotată cu un televizor şl se
Clasa m uncitoare, forţa cea va am enaja o bibliotecă. joo frumos, viol şi In acelaşi
m ai în a intată şi progresistă a în prim ăvara a n u lu i 1007 au dc clasa m uncitoare lu p te lo r sificarea lu p te lo r greviste, m a­ „A cesta este doar p rim u l tim p plin de graţie.
societăţii rom âneşti. îşi fă u ­ izb ucn it v îlv â tâ ile m a n i râs ţă ră n im ii — su b lin ia tovarăşul rile a cţiu n i organizate îm p o ­ pas — ne spunea Constan­
rise p rim u l ei p a rtid p o litic coaie ţărăneşti Începută in N irolae Ceauşcscu la a 45-a triv a c o rp o ra ţiilo r şi a le g ii tin A v ră m iu c , preşedinte­
de clasă încă din 1001) Dar. ca n o rd u l M oldovei, ca a cuprins aniversare a cre ă rii P.C.R. — e x p u lz ă rilo r, a te ro rii lib e ra ­
toată ţara, zguduind din te­ prevestea zo rii a lia n ţe i m u n c i­ le. cam pania largă pentru vo ­ le c o m ite tu lu i s in d ic a tu lu i.
u rm a re a a c ţiu n ii g ru p u lu i
— deoarece ne-am
g în d it
lib e ra l-b u rg h e z din conduce­ m e lii statul burghezo-m oşic- toreşti ţărăneşti, care avea tu l un ive rsal din a n ii 1907— ca aici să organizăm e xp u ­ Veşnic tînărul
rea sa. care a tre cu t în anul rese. P rin am ploarea, in te n ­ să devină cea m ai puternică 1909, făceau posibilă reface­
1000 în P a rtid u l L ib e ra l, a- sitatea si re ve n d ică rile ţă ra n i­ forţă socială şi p o litică a so­ rea p a rtid u lu i m uncitoresc. neri. dezbateri tem atice,
cesla s-n dezorganizat. F ire ş­ lor. care g ra vita u în ju ru l c ie tă ţii noastre1'. Congresul rle re co nstituire
lo zin cii „V re m p â m in t". răs­ a P a rtid u lu i S ocial-D em ocrat con cursu ri profesionale, seri
te, dezorganizarea vrem elnică După în frin g c rc a răscoalei,
coala a scos în evidenţă u ria ­ s-a ţin u t în zilele de 31 ia ­ ale fru n ta ş ilo r şi e vid e n ţia ­
a P .S D .M R . a însem nat o ríasele exploatatoare au tre ­
şele energii re vo lu ţio n a re ale nuarie. 1 şi 2 fe b ru a rie 1910
grea lo v itu ră pe ntru m işca­ cut la m ăsuri represive, te­ la B ucureşti. La 24 ia n u a rie ţilo r şi alte a c tiv ită ţi cu j-
rea m uncitorească, ea n-a ţă ră n im ii exploatate şi asu­ roriste, deosebit de aspre îm ­ 1010 a fost p u blicată ordinea tu ra l-e d u ca tive bogate in
m u rit însă, aşa cum su b lin ia p rite de eâ lrc m oşieri, a re n ­ p o triva o rg a n iz a ţiilo r m u n c i­ de zi a congre sulu i şi p ro ie c­ In atelierul mecanic al E.M. Urlcani, şeful de echipă Gheor-
unul d in tre m ilita n ţii săi. ci daşi. ap ara tu l de stal venal şi toreşti. M u lţi socialist! au tu l de program al p a rtid u lu i, ghe Georgescu, împreună cu strungarul Alexandru Baban, veri­ c o n ţin u t".
a co n tin u a t să trăiască, ch ia r co ru p t Ea a dem onstrat * nece­ fost e xp u lza ţi din ţară. sedi­ fică dimensiunile axelor canelate pentru locomotivele de mină. De fapt, flecare form aţie a
sitatea în lă tu ră rii răm ă şiţelo r supus de zba te rii m e m b rilo r avut p a rtic u la rită ţi proprii, fie
în acele grele c o n d iţii de la ile o rg a n iz a ţiilo r m un citore şti U n iu n ii S ocialiste şi C ongre­ !n ţinuta vestimentară, fie în
începutul secolului. L u p ta feudale din a g ricu ltu ră , a re ­ au fost închise. m u n c ito rii
z o lv ă rii problem ei agrare in sului de re co n stitu ire a p a rti­ joc. Cei veniţi de la Nucşoara
pentru refacerea p a rtid u lu i m ai a c tiv i politiceşte erau a ­ d u lu i. Acest proiect de pro ­
favoarea m aselor la rg i ale ţă ­ purtau în picioare opincuţe. iar
p o litic de clasă al p ro le ta ria ­ restaţi si sch in g iu iţi. gram rep rezin tă unul d in tre
ră n im ii. Răscoala reprezintă cei de la Bretea Română erau
tu lu i este axa dom inantă a în ­ In aceste c o n d iţii s-n ţin u t cele m ai de seamă docum en­
una din cele m ai m ari m iş încinşi cu brîie m ulticolore ;
tre g ii a c tiv ită ţi desfăşurate de la G ala ţi, a doua C o n fe rin ţă te elaborate de m işcarea strig ă tu rile celor de la Streisîn-
m işcarea m uncitorească în n- c â ri sociale de )a începutul se­ \yci ţară a m işcă rii m u n c ito ­ m uncitorească din R om ânia georgiu le executa doar văta­
n ii 1000— 1910 La m a n ife stu l c o lu lu i al X X -lc a pe plan e u ­ reşti. Cel m ai im p o rta n t re­ la înce putul secolului al X X -
ropean. ful, pe cită vreme la Sînpetru
e d ita t de c lu b u l m u n c ito rilo r z u lta t al co n fe rin ţe i a fost pu­ lea ; el co n ţin e o scrie de ele erau reluate (le întreaga
din B ucureşti în 1900, cu o- In tim p ce clasele e xp lo a ­ nerea bazelor unoi o rg a n iza ţii p rin c ip ii şi idei înaintate. curi şi străzi şi circum scripţii form aţie.
tatoare, preocupate de salva­ electorale vor mobiliza masele
cnzia tre c e rii ..generoşilor" in p o litice a clasei m un citoa re
rea p ro p riilo r p o z iţii de c la ­ Conf. N. HUSCARîU de cetăţeni la executarea, prin Revelaţia spectacolului de du­
P a rtid u l L ib e ra l, se spunea ! „U n iun ea Socialistă din R o­
să am eninţate, şi-au dat m i­ Academia de ştiinţe munci patriotice, a unor lucrări m inică au constituit-o căluşarii
..Nişte inşi pot să treacă la o m ân ia4* şi reluarea le g ă tu ri­
na 1n pa rla m e nt şî în afara lu i social-politice în valoare de l 000 000 lei. din Boşorod şi cei din Tîrşa.
parte, pot să sc rătăcească..., lo r cu m işcarea m un citore as­ Ambele fo rm a ţii aparţineau u ­
pot ch ia r să m oară, dar m iş ­ pentru a înăbuşi cu cruzim e că in te rn a ţio n a lă , p rin t r im i­ „Ştefan Gheorghiu" nor sate din cadrul aceleiaşi
carea m u n c ito rilo r nu m oa­ răscoala, m işcarea m u n cito ­ Oraşul Câian
rească, a cărei preocupare terea de delegaţi la Congresul (Va urma) ne verzi; construirea n 2 sta­ comune (directoare a căminu­
re". Justeţea acestei a firm a ţii ţii pentru autobuze. lui cultural de centru — Ana
a fost dovedită de evenim en­ M obilizarea tutu ro r resurselor Tuoloş).
tele ce au urm at. îm bunătăţirea a c tiv ită ţii de
ocrotirp a sănătăţii se va asi­ existente va asigura înd eplini­ La căluşarii din Boşorod. a r­
In acele m om ente, cînd e- gura prin amenajarea celei de rea .şi depăşirea sarcinilor pla­ ta ca şi siguranţa jocului vă­
îem entele în a intate d in m iş­ DINAMICA ASCENDENTA urbnnc Crişcior, sc va asigura u doua circum scripţii sanitare nului de producţie şi prestări deau o pronunţată rutină. Apa­
carea socialistă depuneau e­ realizarea, din contribuţia vo­ umane în oraşul Simeria, pre­ de servicii cu 50 000 lei, rea li­ renţele s-au adeverit şi prin
fo rtu ri pentru organizarea luntară bănească, reparaţii şi cum şi prin intensificarea mun­ zarea de beneficii peste plan în spusele vătafului Nicolae M ă li­
întreţinere de d ru m uri pe o
m u n c ito rilo r în sindicate şi cii dc educaţie-sanitară în rîn- valoare (le 20 ono lei şi de eco­ nă (cel mni hun dansator din
lungim e dc Kt km. iar prin
cercu ri socialiste, g u ve rn u l a sebit de im p o rta n t, h o tâ rito r c o n d iţii fa vo ra b ile m ersu lui dul eclâţcnilor. nom ii suplim enta re ln preţul de 49 cîţi „câlcaserâ“ în acea zi
ve n it cu legea c o rp o ra ţiilo r, in obţinerea unor re zu ltate ascendent al în v â tâ m in tu lu i contribuţia voluntară 'în numea cost de 10 noo Ici. scena din Haţeg). care ne-a
p rin care m u n c ito rii erau o ­ bune la in v â ţâ tu râ — c o n tri­ hunedoreun. se vor realiza 1 nur firi dc repa­ P rin extinderea traseelor de m .ărturisit că împreună cu fo r­
ra ţii şi întreţin eri pe o lungime
b lig a ţi să in tre în aceleaşi o r­ bu ţia celor peste 4 000 de ca­ Bazei m ateriale, mereu spo­ dc )5 km. Ue asemenea, prin Oraşul Haţeg: transport in comun, dezvoltarea maţia sa a mai jucat, la Deva.
ganizaţii îm preună eu p a tro n ii dre didactice, m a jo rita te a cu rite . a c u ltu rii de masă. tre ­ a ctivită ţi p a irioliec sc vor exe­ prestărilor în construcţii. îm ­ Petroşani. OrAştic, pe muntele
La baza p re g ă tirii lo t mai In vederea satisfacerii mai bunătăţirea salubrizării şi Găina, Hunedoara, Chitid, Gin-,
şi sub conducerea acestora. bune a tin e re lu lu i şcolar lu i- pre gă tire superioară şi o bo­ buie sâ-i corespundă d iv e rs i­ cuta lucrări suplim entare în depline a cerinţelor consumato­ prestarea altor servicii se vor
N e m u lţu m irile m u n c ito rilo r gată exp e rie n ţă didnetico-pe- ficarea si elcvîuon con tinu ă valoare de 430 <)<)1 lei. printre ţngn, Vîlcele şi în alte m ulte
nedorean se află cele 493 rilo r, industria loralâ va des­ realiza economii în valoare de
îm p o triv a c o rp o ra ţiilo r erau şcoli generale, 17 licee teo­ dngogieâ. a tu tu ro r fo rm e lo r dc m a n i­ care reparaţii de străzi pe o făşura o largă acţiune pc linia 50 noo ici localităţi.
din ce in ce m ai m a ri. ast­ retice, 6 licee de specialitate. Ln aceleaşi dim e n siu n i — festare, a m ijlo a ce lo r de ac­ .suprafaţă de 7] 800 mp şi în­ d ive rsifică rii şi va realiza in Pentru gospodărirea cit mai Spre deosebire de aceştia,
fel că propaganda s o cia liştilo r am ple p lin e xtin d e re şi pro ­ ţion are R ezultatele bune ob ­ tre ţin e ri Brom uri pe o lungim e mesagerii Tirşei nu aveau îq
11 şcoli profesionale, 14 şcoli anul JP70, peste plan. o produc­ bună a păşunilor vor fi an tre­
pentru organizarea de sin d ica ­ tehnice şi dc m a iştri, la care fun de p rin adîneile im p lic a ţii ţin u te în dire cţia v a lo rific ă rii dc yj 000 ml ţie globală .şi mar la dc 115 000 naţi cooperatorii şi ţăranii cu satul lor de munte nici măcar
te cr.i rodnică. In fe b ru a rie se adaugă In s titu tu l de m ine in e vo lu ţia s p iritu a lă a p o pu­ fo lc lo ru lu i tra d iţio n a l, a v a lo ­ lei, ceea ce asigură livrarpa gospodării individuale la lu ­ o tra d iţie a acestui joc. Se spu­
190.' Ion C. F rim u şi Voieu din Petroşani, cu o bază m a ­ la ţie i — se situează şi baza rilo r in e stim a b ile din tezau­ suplim entară a 20 g a rn itu ri mo­ crări de curăţare pe 100 ha pă­ ne că in Tîrşa căluşarul ar fi
Andrecscu au în fiin ţa t s in d i­ te ria lă mereu extinsă şi cu m a te ria lă a c u ltu rii hunedo­ ru l s p iritu a l al p o p o ru lu i nos­ Ofaşul Simeiia bilă tip Haţeg. 20 canapele C ar- şune. iar 20 ha vor fi fe rtiliz a ­ fost adus de Ion Onu (vătaful
catul tim p la rilo r din B u cu ­ rene. In cele peste 300 c ă m i­ tru . a p e rm a n e n tiză rii unor form aţiei), care ..l-a fu ra t“ n-
secţii noi, dc su b in g in e ri. poţi. 40 dormeze. te. Sc va extinde păşuna tul ra­ cum cîţiva ani din Costcştii O-
reşti. După aceea, in decurs create ca urm are d h o tă rîrii ne cu ltu ra le , 215 cinem a to gra­ a c tiv ită ţi, se cer a fi îm bogă­ M obilizind rezervele existen­ In dom eniul construcţiilor sc ţional pe o suprafaţă totală de
de im an. au lu a t fiin ţă 50 fe. 21 centre dc îa d io fica re , C ţite şi dezvoltate. In acest do­ te. subunitatea I G.C.L, din S i- vor da in folosinţă cu 15 zile răştiei, unde l-a văzut jucîn-
p a rtid u lu i. 260 ha.
rle sin dica le în mai toate ora­ A n ii c in c in a lu lu i au adus în rase de cu ltu ră , 17 c lu b u ri ale m eniu tre b u ie e lim in a tă m u n ­ moria îşi vn depăşi planul de înainte de termen blocul cu 50 P rin antrenarea lo cu ito rilo r du-se întîia oară. Venit în sat,
şele din tară. sin d ica le lo r, peste 12 000 a r­ ca în s a ltu ri, sint necesare producţie şi prestaţii cu 115 000 apartamente şi hala indu stria­ oraşului Călnn în activitate,! de cl a „strig a t" chemarea şi c-
peisajul şcolii hunedorene pe­ in iţia tiv e m ai la rgi, cu am plă Iei. Prin reducerea che ltuielilor coul vă ilo r i-a adunat la un loc
A v in tu l lu p te lo r greviste în ste 200 noi săli dc clasă, do­ tiş ti am atori îsi etalează ta ­ de execuţie se vor repara in lă a I I L. înfrum useţare şî ridicare a ni­ pe fra ţii Isidor şi Ion G iniră,
anii 190.' — 1906. a flu x u l m u n ­ tă ri cu m o b ilie r şi m a teriale lentele în fo rm a ţii corale, de aderenţă rle pu blic, îndeosebi plus cea. I GO0 mp străzi şi tro ­ Reţeaua comercială sc va dez­ velului edilitar-gospodă re.se al
c ito rilo r spre sindicate puneau didactice în valoare de peste da nsu ri si balet, orchestre de în a ctivita te a de educaţie a- tuare. volta prin darea in folosinţă a oraşului şi satelor componente pe Ton Grecu. Tlie Rîirbeton.
la ordinea zile i problem a cen­ 15 m ilioa ne Ici. laboratoare m uzică uşoară, fa n fa re cte. tc is t-s tiin ţific â si de pregătire îm bunătăţirea deservirii popu­ unui laborator modern dc cofe­ se va asigura realizarea din Adam Grecu şi pe a lţii, car*
tra liz ă rii fo rţe lo r m işcă rii m oderne, u tila te ru a p a ra tu ri La acestea se adaugă a c tiv i­ a tin e re lu lu i pentru via ţă . în la ţiei cu bunuri de larg consum tărie. deschiderea a 4 noi un i­ contribuţia voluntară în bani a au încercat să repete „jo c u l rej
nou". I-au mai adăugat şi eî­
care există ne a ju n su ri Una­
m un citore şti pe scară n a ţio ­ m oderne ele. La luate acestea tatea te a tre lo r profesioniste nim constatate. C ăm inele c u l­ şi prestaţii de servicii se va tăţi in ansamblul zonei gării, II obiective, între care o sa­ teva fig u ri specifice in cu rilo r
nală. Acest lu cru l-a rea liza t să m ai notăm un fa cto r deo- din ju de ţ, a c e rc u rilo r lite ra ­ realiza prin : desfacerea unui unei cerţii de tricotaje fa .Sil­ lă de rOasă. din contribuţia vo­
re. ce n a clu rilo r de artă plas­ tu ra le săteşti, a căro r a c tiv i­ volum sporit dc m ărfuri <ătre va şu dc Sus şi alteia dc fie ­ luntară in muncă — în tre ţin e ­ din satul lor. Au reuşit <i aici,
tică ele. tate se află sub directa în ­ rărie la Sîntâm ărin-OHea. La rea şi repararea a 50 km d ru ­ dum inică fiind singurii care au
d ru m a re 3 co m ite te lo r de populaţie cu ccl puţin 7 Ia su­ desfacerea m ă rfu rilo r indu stria­ m uri. iar prin muncă p a trio ti­ in tra t pe scenă însoţiţi de hîte.
Baza m a lc ria lâ a c u ltu rii de
Realizări masă se a flă şi ea în c o n ti­ p a rtid , tre b u ie să-şi concea­ amenajarea dc noi spaţii co­ le se va realiza o depăşire de că se vor executa lucrări în mă de cc.rc, :u bîtole trecute
tă mai mare < n în anul 1009 ;
Tn rîndu ri drepte, ori în fo r­
astfel
pă şi să-şi organizeze
2 800 000 lei. Cooperativa meş­
valoare de 3 m ilioane lei p rin ­
nuă extindere. In anul 1969,
m erciale în suprafaţă
de 104
in ju d e ţ s-au a fla t în con­ a ctivita te a . îneît ro lu l lo r m o­ mp; înfiinţarea a 2 unităţi noi teşugărească va fi s p rijin ită în tre care: amenajarea unei zone artistic rtintr-o mînâ în alta,
b iliz a to r să crească, să se fa­
stru cţie 30 căm ine c u ltu ra le , că s im ţit in toate c o m p a rti­ de prestaţii de s e rv ic ii; creşte­ diversificarea producţiei de a r­ dc agrement pe m alul .^ trfiu ­ sau aşezat* in m ijlocul cercu­
tizanat prin crearea a 20 noi
lui, construirea a 800 mp tro­
lu i (puse sau rid irn le t.nt în r it­
în
d in tre care au fost date
rea producţiei de m arfă n u n i­
de prestigiu folo sin ţă cele din Boiu. B obîl- m entele v ie ţii lo c a lită ţii. Este tă ţilo r cooperaţiei meşteşugă­ ţesături aba şi attclc. tuare. repar«"!ţii de d ru m uri pe Strunele vîu rii încropeau cînd
nadele de covoare tip „D o rna“ ,
mul melodiei) ei au demonstrat
bărbătesc.
joc
o lungim e de 10 km, amena­
necesar să fie serios im p u ls io ­
adevărat
un
Goleş, B ărâşti,
na. Lesnic,
reşti cu î l la sulă fata de a­
Pentru buna
gospodărire şi
nată a ctivita te a c u ltu ra lă de
jarea a 5 ha zonă verde şî în­
Luncşoara, Ocîşor A n u l 1970,
masă în m ed iu l urban, unde nul 1069. înfrum useţare a oraşului şi sa­ treţinerea celor existente, refa­ m elodii line. cînd d r/iâ n tu ire a
p rin darea in folo sin ţă a noi penetraţia un or m ijlo a ce dc In activitatea dp înfrum use­ telor aparţinătoare, deputaţii şi cerea fondului silvic pe o su­ altora pline de iureş şi viaţă.
ms, si p ro d u ctivita te De aseme­ lo c a lu ri — Totesti, Lunca râ sp in d ire a c u ltu rii în masă litar-guspodâresc al o ra şu lu i, şi com itetele de cetăţeni pc blo- prafaţă (Ic 5 ha. Ia r melodia v io rilo r se trans­
ţare şi ridicare a nivelu lu i edi-
C e rn ii dc Sus, Lunca C e rn ii
nea. nu tre b u ie să se
om ită
mitea şi în rîndul dansatorilor.
fa p tu l eâ depăşirea p la n u lu i de Jos. Silva.şu de Jos, V â li- nu poale s u p lin i activita te a satelor aparţinătoare se va asi­ Cînd vătaful Ton Onu a coman­
proprie.
p rin Je rca de in d u strie n li- de producţie la u n ii in d ic a to ri şonra. B lâ je n i. R ib iţa , Poieni. Fără îndoială, sa rcin ile a­ gura. prin contribuţia volunta­ dat fin a lu l, consătenii săi l-aii
m entará H uncdoara-D eva. nu concordă în to ta lita te ru Câlanu M ic. Tisa — , p rin do­ n u lu i 1970 în do m en iul v ie ţii ră în bani, extinderea cu 2 săli Misterul unei sondeze p riv it parcă m ira ţi dc ..graSa"
C om parînd v o lu m u l depăşi­ p o s ib ilită ţile reale ele care dis­ tă ri cu m o b ilie r, in stru m e n te s p iritu a le sînt m u lt m ai m u l­ dc clasă a localului şcolii ge­ lui. Dacă le spunea cineva poa­
rilo r de plan cu angajam ente­ pun în tre p rin d e rile . m uzicale şi ap ara ta j de pra c­ te, m ai am ple şi m ai co m p le ­ nerale din satul S intandrei. Dc unde şi pînn unde Q intr-o adevărata perdea de te nici nu credeaţi că trecuse­
le anuale pe ju d e ţ, rezu ltă de Pe baza re a liz ă rilo r o b ţin u ­ tică c u ltu ra lă , va aduce o spo­ xe decit succinta rezum are construirea n 000 mp de tro ­ ajuns una din noile sondeze ră 20 de m inute dc la rid ica­
asemenea o situa ţie po zitivă te, p re lu în d şi d e zvoltind e x­ rire si m ai substanţială a b a ­ din rîn d u rile de m ai sus. E­ tuare in satele L ro i şi Birc.en ale ruinei Pctrila intre fia­ ceaţă, l'oate acesta este şi. rea cortinei.
In prim a lună s-au rea liza t d in perienţa po zitivă dobînd itâ in zei m a te ria le a c u ltu rii de se n ţia lu l este ca acest an, ho- Mare, construcţii de dependin- motivul că unii încă nu au ..La capătul jocului fo rm a ţi­
angajam entele anuale 25 la prîm a lună a a n u lu i, co n s iliile masă. Raspunzînd ch e m ă rii la lâ rîto r in încheierea cu bune ţe'an cxe la şcolile generale din rele vechi, nimeni nu ştie. văzut-o. Vnde mai punem ilo r din Boşorod şi Tîrşa, i-nm
noroi,
cu alături de ea: in
Cert este cu actualmente a­
sută la cărbune, 14 Ia sută Ia de a d m in istra ţie , com itetele întrecere lansată dc C o n siliu l rezultate a c in c in a lu lu i, a sar­ Bîrcea Mare, L'roi şi Sim crin proape 200 000 lei. zac arun­ zac şi coroanele de foraj, ti­ văzut pe specialiştii din ju riu ,
Veche. îm prejm uirea şcolii ge­
cupru în concentrate, 13 Ia p o pu lar al ju d e ţu lu i C on­
de direcţie , orgonele şî orga­ c in ilo r şi angajam entelor n- nerale din satul Cârpiniş. P rin caţi la fier vechi, fără ca jele, care după aspectul pe aplaudînd în rind cu publicul
sută la fontă, 10 Ia sută la o­ n iz a ţiile dc p a rtid au datoria stanţa. C o nsiliu l po pu lar al sum ate. să fie un an al m u n ­ cineva sâ pnatâ da vreo re­ spectator aflat în sală. Nu ştim
ţel, 38 la sută Ia cherestea. să creeze cele m ai bune condi- ju d e ţu lu i nostru s-o angajat c ii rodnice, pătrunse de în ­ munca patriotică se vor execu­ laţie precisă. Poate cei care care-l. au, nc fac sâ cre­ dacă acest lucru spune snu nu
ta lu crări în valoare de 3 500 000
dem că im au fost întral'.uin-
Aceste procente co n stitu ie o ţiu n i pe ntru ca luna fe b ru a rie ca în 1970 să e xtin d ă b.izu vă ţă m in te le preţioase ale Con­ lei p rintre care: construirea a au „ <lepozila.t-o“ aici s-au fate niciodată. Vopseaua, de ceva, cronicarul spectacolului
prem isă certă că. in acest an, m a te ria lă a în v â ţâ m in tu lu i îşi perm ite ca pe pro p rin -i răs­
să m archeze in te nsificarea gresului al X -lca al P C R., al 15 000 mp de străzi şi trotuare; qindit sâ nu inoheţr cumva un oalben deschis mai aco-
angajam entele se vo r în fă p ­ p rin darea în folosinţă a 70 pundere sâ încheie aceste rîn ­
ritm u rilo r de producţie Ia un d ă ru irii entuziaste pe „şan­ repararea a 180 000 mp străzi şi din acest motiv au dat )>enl încă suprafaţa utilaju­
tu i exem plar. săli de clasă, am enajarea a tie ru l" în ă lţă rii s p iritu a le — şi trotuare; întreţinerea a 30 drumul şi la aburul prove­ lui. Cine ajută ia dezlcqa- du ri a i fe licită ri pentru comu­
în d e p lin ire a ritm ic ă a p la ­ n iv e l care să garanteze înd e­ fi noi laboratoare, am enajarea a parte inte gra ntă a d e zvo ltă rii km de d ru m uri comunale ln sa­ nit dc la centrala termică. rea „misterului“ acestei son­
n u lu i de producţie, preocupa­ p lin ire a cu succes a p la n u lu i 20 baze sportive şcolare. în ­ m u ltila te ra le a p a trie i socia­ tele aparţinătoare; amenajarea Aşa că sondeza e-nvăluitâ deze ? na Boşorod 1
rea susţin ută pe ntru onorarea şi an gajam entelor. tregind a sifcl buchetul de liste. ţi întreţinerea a 10.5 ha de zo­
co n tra cte lo r econom ice se re ­ P. FARCASIU
flectă în depăşirea pe ansam ­
b lu l Judeţului a p la n u lu i la
p ro d u cţia m a rfă vîn d u tă şî în ­
casată cu 5 475 000 lei. ceea ce Procesul in s tru c tiv -c d u c a tiv m on tn l acestora, atitu din e;
din şcoală arc m enirea de a
rep rezin tă m al bine de 8 la lo r. pentru a v cn fio u daol
pregăti un tin e re t capabil sâ lâ iic a io fiil m îm h o t â r it o r m
sută din an g a ja m e n tu l anual. acest interes nu osie cum v;
p a rticip e a ctiv şi con ştien t la
Toate în tre p rin d e rile ju d e ­ re z u lta tu l unui sentim ent u c
ţu lu i raportează realizarea şl opera de co n stru ire a socie­ câtor.
tă ţii socialiste m u ltila te ra l
depăşirea acestui esenţial in ­ Nu peste m u lt tim p. nb>ol
dezvoltate, cap ab il sâ pună la
d ica to r al p la n u lu i şi a n ga ja­ v e n ţii claselor a V II l-n şi .
disp o ziţia societăţii fo rţe le f i­
m entelor. R ezultatele cele m ai O R IIN IA R IA m i n i m i i A u r a t u l X lI-a vor tre b u i sâ ho tă ra -"¡l
bune se consemnează ia în tre ­ zice şi in te le ctu a le cele m ai «asupra d ru m u lu i pc ra re vor
dezvoltate din co m p le xu l p e r­
prinderea de in d u strie a li­ m erge în viaţă, asupra u H u i
m entară. U.V. Cálan, F.C. O- s o n a lită ţii sale. ta ţii căreia i se vor d'-du-n
răştie. CS. Hunedoara, în tre ­ P o rn in d de la u ltim e le cu ­ rln ţe le m ereu oreseînde ale v o ltâ rii econom iei şl a c tiv ită ­ lu i, sub conducerea prof. u n iv. Ţ in in d seama de fa p tu l că şi p ro fe siu n ile c o n tra in d ic a ­ Prinoip«alul s fă tu ito r al iu '1!
prinderea de p a n ific a ţie Pe­ c e riri ale g e n e ticii m oderne si societăţii, a tît pe plan econo­ ţilo r so cia l-cu ltu ra le . ca si în dr. N. M ârgineanu, reuşeşte ln com pletarea ca ietelor de te. ro r acestor tino rj trebuie
troşani şi în u n ită ţile in d u s tri­ de la dezvoltarea ş tiin ţific ă a m ie c it şi pe plan so cia l-cu l­ punerea de acord a p re g ă tirii sâ condenseze in fo rm a ţiile de o b se rva ţii asupra e le v ilo r s-a C olaborarea cu p ă rin ţii, f i ­ fie în p rim u l rin d profuso-
ei locale. fa c to rilo r d e zvo ltă rii persona­ tu ra l. In fe lu l acesta, o rie n ­ m u ltila te ra le a tin e re i gene­ bază asupra s tru c tu rii b io lo g i­ m a n ifestat m u lt fo rm a lis m din ru l. educatorul. T in e rii aş­
lită ţii, se apreciază că poten­ tarea profesională nu este n u ­ ra ţii cu dezvoltarea în c lin a ţi­ ce şî psihologice a e le vu lu i, ind pe această lin ie o c e rin ­
P ro d u ctivita te a m u n cii pre­ tele a n o to m o -fizio lo g ire şi partea u n u i nu m ăr însem nat ţă absolut necesară, se im p u ­ teaptă (io la acosta un sfu!
zintă creşteri sensibile în to a ­ s p iritu a le , p o s ib ilită ţile de ca­ m ai o problem ă psihologică şi ilo r şi a p titu d in ilo r fie că ru i pe de o parte, şi asupra con­ de d irig in ţi. în v iito r se in ­ ne folo sire a u n or form e v a ­ com petent, co n firm a re a u i i
pedagogică, ci are in acelaşi
te în tre p rin d e rile din ju d e ţ, re dispune fiecare tin â r. se tim p un p ro fu n d cara cte r so­ tin â r. Aceasta In scopul o ri­ d iţie i sale sociale şi şcolare tenţionează sâ se găsească ria te de m uncă com ună, care h o tâ riri luate, o pârero s m-u
e n tă rii lu i către un gru p de
pe de altă parte.
mni p u ţin la „M a rm u ra * S i- pot tra n sfo rm a in re a lită ţi c ia l-p o litic , fa p t pe ntru care p ro fe siu n i cu cara cte r om o­ p o s ib ilită ţile de în lo c u ire a sâ ducă la co n clu zii u n ita re cu căldură, cu (Ira g iM r ln a
m eria şi M L. Haţeg şi H u ne­ nu m ai in c a d ru l educaţiei p a rtid u l nostru îi acordă o gen, din care să-şi poată a­ In p rim u l rin d , această cu ­ acestuia p rin introducerea f i ­ în legătură cu d ru m u l pc ca­ ceasta constă una din p ă o i
doara unde este sub n iv e lu l m u ltila te ra le , de zvoltindu -se deosebită însem nătate. In eu- lege pe aceea p e n tru care are noaştere urm ă reşte asistenţa sei psiho-pedagogiee de cu­ te tre b u ie sâ-1 urmeze absol­ tu rilc esenţiale ale n o lrL i
p la n ific a t Pc ansam b lul in ­ ca tră s ă tu ri d o m in ante ale v în tu l ro s tit la lu c ră rile ple­ m ai m u ltă p re dilecţie , avîn d psiho-pedagogicâ a e le vu lu i în noaştere a e le v u lu i C onside­ v e n ţii şcolii generale şl ai li­ m isiu n i dc educator, do rr’i -
d u strie i ju d e ţu lu i p ro d u c tiv i­ p e rs o n a lită ţii tîn â ru lu i n a re i C C . al P.C.R., din a p ri­ şi p o sib ilita te a de a trece la tim p u l şco la riză rii, cu scopul răm necesar ca la întocm ire a ceelor. rin te s p iritu a l al tin e re i ge
tatea m u n cii a sp o rit cu 1,7 De aici se desprinde nece­ lie I960, tovarăşul N icolae o altă profesie asem ănătoare, de a p o triv i m etodele de in ­ şi com pletarea acestei fişe sâ D ife rite le categorii de şcoli n e ra ţii. Ce va deveni fire a r'-
la sută, ceea ce corespunde u­ sitatea de a d irija pe fieca­ Ceauşescu su b lin ia că in to a ­ a tu n ci cînd ce rin ţe le dezvol­ stru cţie şi educaţie la in d iv i­ c o n trib u ie , pe c it posib il, to ţi de tonte gradele tre b u ie cu­ d in tre e le v ii mei ? — lr--Luu
sâ fie întreb area pe care
asupra
fa c to rii ee acţionează
i-n
nei depăşiri efective de 224 lei re tin â r către profesiunea ca ­ te liceele şi şcolile generale, tă rii econom iei im pun o ase­ d u a lita te a e le v u lu i, în asa fel in s tru c ţie i şi educaţiei c o p i­ noscute pe c it po sib il in toa­ pune încă din clasa a V-a
pe salariat, corespunzător r i t ­ re se arm onizează cel m ai colective de pro fe so ri vor tre ­ menea schim bare in e ît re zu lta te le practice sâ ilo r — profesori, com a nd anţi tă co m p le xita te a lo r de către respectiv a IX -a fiecare d in
m u lu i necesar pe ntru ca pînâ b in e cu tră s ă tu rile d o m in ante b u i 9â desfăşoare o «activitate fie c it m ai eficace cu p u tin ­ (ie p io n ie ri, m edici, m u n ci­ profesori, care, Ja rîn d u l lo r, ginte. Răspunsul In aceufrei
In ceea ce priveşte cunoaş­
la fin e le a n u lu i în in d u stria ale p e rs o n a lită ţii lu i, dezvol­ de o rie n ta re sistem atică a e­ terea ob ie ctivă a p a rtic u la ri­ ţă. In al doilea rin d , cunoaş­ to ri. m a iştri sau cooperatori au da toria 9â le facă cunos­ în tre b a re presupune g n j.i In
terea e le v u lu i
urm ăreşte o-
ju d e ţu lu i nostru să se ob ţină tate în procesul dida ctico-e- le v ilo r, de cunoaştere a a p ti­ tă ţilo r fiz ic e şi psihice in d i­ ne n ta re a şcolară, la a b so lvi­ pe lîng â care sînt re p a rtiz a ţi cute e le vilo r, a râ tin d u -le ce con tinu ă pentru a-şi cunoaş­
un spor ol p ro d u c tiv ită ţii de d u cativ, in care s-a ţin u t sea­ tu d in ilo r acestora, de in fo r­ vid u a le ale e le vilo r, ea se rea­ rea clasei a V llI- a . înspre u ­ e le vii ln ca d ru l p ra cticii. De perspective deschid şt cilre te e le vii, pe ntru a de/vull,«
ccl p u ţin 950 lei pe salaria t, ma de potentele sale şi de m are a lo r şi a p ă rin ţilo r lizează în ca d ru l procesului na din secţiile lice e lo r teo re­ aici d e rivă necesitatea obser­ sin t ce rin ţe le pe care le p re ­ p o s ib ilită ţile şi în c lin a ţiile lor
cit prevede anga jam e ntul c e rin ţe le în tre g ii societăţi A ­ despre d ife rite le p ro fe siu n i si com plex al in s tru c ţie i şi edu­ tice şi spre liceele de specia­ v ă rii şi s tu d ie rii e le v ilo r In zintă Este necesar ca, înce- pe ntru a-i face pe ci înşişi
Consem nînd ro d n icia e fo rtu ­ ceste potenţe dezvoltate în tip u ri de şcoli, de în d ru m a re a caţie i. p rin cunoaşterea psiho­ lita te . ia r a e le v ilo r din c la ­ toate fo rm e le de a ctivita te , in pînd cu clasa a VIT-a. să în ­ co n ştie n ţi de acestea.
rilo r depuse în prim a lună a c a d ru l in s tru c ţie i şi ed uca ţiei şco la rilo r spre acele dom enii logiei c o p ilu lu i, a fo lo s irii u ­ sa a X lI- a spre in s titu te dc clasă, in m unca din ca d ru l o r­ ceapă po pu larizare a în rîn d u l P roblem a o rie n tă rii p ro fe­
a n u lu i, se im p un a fi s u b lin ia ­ nu s in t altceva decit v a ria ­ pentru care ei m anifestă în ­ nui in stru m e n t de lu cru m o­ in v â ţâ m în t sup erior şi şcoli g a n iz a ţiilo r de co p ii şi tin e ­ e le v ilo r a ş c o lilo r pro fe sio na­ sionale a tin e rilo r care absol­
te şi aspectele m ai p u ţin po­ tele a p titu d in i ale oam en ilo r, c lin a ţii speciale dern. cum ar fi com pletarea postliceale. ret. in m unca so cia l-u tilâ şi. le. ia r începînd din clasa a vesc şcoala ne sugerează com ­
z itiv e m an ifestate în a c tiv ita ­ p rin care se d ife re n ţia ză în ­ P o rn in d de la aceste in d i­ unei fişe de cara cte riza re psi- îndeosebi, în m unca d in a te ­ X l-a a şco lilo r tehnice de pa ra ţia cu m om e ntul cînd ur.
tea productivă. D ific u ltă ţile tre ei si eare-i fac ca p a b ili ca ţii, considerăm necesar sâ ho-pcdagogică, pc baza unei De asemenea, su b lin ie m că liere. fa b ric i şi uzine, pe o­ m a iş tri şi a in s titu te lo r de în - drum eţ, despârţindu-se dc că­
generate de tim p u l frigu ros, sâ dea un m axim um de ra n ­ arătăm eîteva din problem ele observări atente, sistem atice tot p rin cunoaşterea e le vu lu i goare, unde cu adevărat se v â ţâ m în t superior. In acest lăuza care l-a în so ţit pînâ a­
se realizează
orien ta rea
şi
g re u tă ţile în aprovizion are si dam ent in tr-u n a n u m it dom e­ im ediate ce trebu ie cunoscu­ şi p la n ifica te , a co m p o rta ­ profesională a acestuia spre călesc caracterele. scop, se pot folosi ore specia­ tu n ci, prim eşte sfa tu l aces­
desfacerea p ro du cţiei au fost niu. sâ desfăşoare o m uncă te de cadrele didactice din m e n tu lu i său. Asemenea m o ­ meseria cea m ai p o triv ită Fişa psiho-pedagogicâ a r u r­ le de d irig e n tie . v iz ite o rg a n i­ tu ia pentru a putea ajunge pe
a m p lific a te dc fa p tu l că nu c a lita tiv deosebită, sâ creeze, ju d e ţu l nostru. în vederea u­ dele de fişe a elaborat nu pentru in te lig en ţa , a p titu d in i­ ma sâ se încheie la s fîrş itu l zate cu g rijă pe baza un ui d ru m u l cel m ai sigur, ccl mai
peste tot luna ia nuarie a în ­ sâ fie ca p a b ili de a s im ţi fe ­ nei c it m ai juste o rie n tă ri de m u lt In s titu tu l de ş tiin ţe le şi vocaţia sa. Fişa psiho- fiecărei etape de studiu (şcoa­ plan si avînd sa rcin i bine în ­ bun, spre ţin ta propusă Pen­
semnat. o etapă do m ob ilizare ric ire a p a rtic ip ă rii lo r la p ro ­ profesionale a e le vilo r. In pedagogice, care. după păre­ pedagogicâ a e le vu lu i, elabo­ la de 0 ani şi liceu) cu o ca ­ tem eiate. film e şi d ia film e ca­ tru tin e rii absolvenţi dc şcoa­
intensivă a p o te n ţia lu lu i e ­ gresul social. p rim u l rin d se im pune sâ sc rea noastră, m e rită să fie s tu ­ rată d r filia la din C lu j a In - racte riza re generală, care are re ilustrează frum useţea un or lă. călăuza aceasta de n ă d e j­
conomie. La ..M arm ura" Sim e- O rientarea profesională tre ­ pornească de la c o n ţin u tu l o- diate cu ate nţie ele to ţi d in - s tiiu tu lu i de ş tiin ţe pedago­ m enirea de a arăta — în pro fe siu ni, a c tiv ită ţi in ce r­ de. s fă tu ito ru l în ţe le p t pe d ru ­
ria " de pildă , s-nu acum ulat buie înţeleasă ca un' proces ric n tâ rii profesionale. la ic g in ţii şi. pc cit posibil, in tro ­ gice. cu p rin d e patru capitole fu n cţie de p a rtic u la rită ţile fi­ c u ri pe sp e cia lită ţi etc. m ul cel m ai bun in via ţă ,
unele râ m în cri în urm ă la constă in cunoaşterea o b ie c ti­ duse în m a jo rita te a u n ită ţilo r zice şi psihice ale fie că ru i e- Cunoscînd p re d ile c ţiile şî
com plex psihologic şi pedago­ şi anum e ; 1 Datele m edica­ tre b u ie sâ fie profesorul — e­
producţia dc P Incit j fin it, dale gic, desfăşurat in vederea rea. vă a p a rtic u la rită ţilo r fizice şi şcolare. Aşa, dc exem plu, fisa le asupra e le vu lu i : 2. Datele Icv — lin ia d e z v o ltă rii lu i în a p titu d in ile e le vilo r, interesul ducatorul.
moznieaie. Şi pro d u ctivita te a Uzării unei a rm o n ii depline psihice in d iv id u a le ale e le v i­ psiho-pcdagogicâ dc cunoaş­ fa m ilia le ; 3 P ro filu l psiho­ perspectivă, profesiunea sau lo r pentru o an u m ită p ro fe ­
m u n cii, iar la I.I.L . Deva. Haţeg lor, în cunoaşterea c e rin ţe lo r tere a e le vu lu i, elaborată dc pedagogie al e le vu lu i ; 4. S i­ gru pu l de pro fe siu ni cu ca­ siune. p ro fe sorii, şi în p ri­ Prof. VASILE BLENDEA
si Hunedoara s-a rămas in in tre p re d isp o ziţiile şi a p titu ­ racter omogen pe ntru care a­ m ul rin d d irig in ţii, au da to­ înspector-şef la
urm ă la producţia de m obilă d in ile tin e re i ge n e ra ţii şi ce- ju d e ţu lu i, in do m en iul dea- filia la d in C lu j a in s titu tu ­ tu a ţia sa şcolară. re a p titu d in i, specifielnd ch ia r ria sâ urm ărească com p orta- Inspectoratul şcolar judeţean