Page 2 - Drumul_socialismului_1970_02

PAO. 2 i jiwimmm» DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 1 FEBRUARIE 1970

S firşitu l secolului al X IX - re în principalele Oraşe din eonştimţei de clasă a proleta­ prima C onferinţă generală a coalei M Gh. Bujor arăta :
lea şi începutul secolului al ţarn, în ju ru l cărora s-a o r­ ria tu lu i s-o in iţia t o largă sindicatelor şi cercurilor so­ „M arele suferind, care a în­
XX-lea găseşte mişcarea mun­ ganizat întreaga mişcarp campanie de organizare pe li­ cialiste. R cierindu-sc la a c r i ­ văţat să rabde şi să munceas­
citorească din România In muncitorească. Din acesto nie profesională. Influenţa tă conferinţă, zia rul ..Româ­ că în tăcere pentru belşugul
plină frâm întprc. Noul conţi­ rprcu ri s-au rid icat 0 serie do« co rp o ra ţiilo r scăzuse foarte nia ■ m uncitoare“ sublinia . altora, începe acum să sc tre­
nut calitativ al luptei prole­ revoluţionari consecvenţi rvt m ult, iar puterea lo r de con­ „ îiu fost zile dc înâîpirc su­ zească din letargia sa..." A-
taria tu lu i devine lupta pen­ M. Ch. Bujor. Ştefan Gheor- vingere era extrem de mică fletească, zile dc reculegcr-o şi ireuşi atmosferă dc so lid a ri­
tru eliberare socială şi naţio­ ghiu şi a lţii. Acest fapt a determ inat orga­ dătătoare de speranţă.." S ar­ tate există şi în cadrul m iş­
nală. încă de la apariţia sa pe nizarea m u n cito rilo r în sin­ cina principală rare îşi cercj cării m uncitoreşti din T ran­
Activizarea luptei de clasă arena politică, ca forţă de si­ dicate. La 22 februarie 1905 rezolvarea de In această con­ silvania. Iată ce scria „Ade-
constituie 0 dovadă că auto­ ne stătătoare, clasa m unci­ în sala cercului „România ferinţă ora centralizarea miş­ v ărHu" despre răscoala din
dizolvarea din IB99 e toare din ţara noastră a a p li­ m uncitoare“ s-au adunat lu ­ cării sindicale, stabilirea prin- 1307. „N u ţăranii sînt de vină.
P.S.D.M.R nu a putut opri care muncesc de la 4 d im i­
lupta şi sp iritu l de com bativi­ neaţa pînâ scara... pentru 80
tate at maselor muncitoare. dc bani... ei vina e a dom ni­
Cu ţoale că mişcarea m unci­ lor care îi despoaie de averi
torească din România s-a re­ şi muncă fără nici o m ustra­
sim ţit de pe urma acestei lo­ re de conştiinţă..."
v itu ri care a du« la dezorga­ O etapă hotârîtofli-c în p ro ­
nizarea p a rtidu lui, proletaria­ cesul de reconstituire a par­
tul a ieşit călit, cu experien­ tid u lu i clasei m uncitoare a
ţa şi com bativitatea sporită, fost oca de a treia C onferin­
mai hotârît în a continua şi ţă a sindicatelor şi cercurilor
dezvolta lupta. Astfel Clubul socialiste care s-a ţin u t la
m u n citorilor din Bucureşti, Bucureşti în zilele de 0-7 ia ­
ziarul „Lum ea nouă" orga­ nuarie 1908. Cu toate câ s-a
nul p a rtidu lui, asociaţiile pro­ ţin u t ¡ntr-o etapă în care
fesionale şi m uncitoreşti a fi­ domnea teroarea în întreaga
liate la P.S.D.M.R. şi-au co n ­ ţară. conferinţa s-a bucurat
tinuat activitatea şi după de un larg succes în rîm luî
1899. Referindu-se In acest clasei m uncitoare şi al celor­
fapt un document al presei cat în viaţă p rin cip iu l funda­ cră to rii tîm p la ri pentru a dis­ c ip iilo r sale organizatorice. lalte clase şi pături progre­
m uncitoreşti sublinia că „m iş­ mental al m arxism ului dc pu­ cuta înfiinţarea unui sindicat Anul 1907 aduce pentru cla­ siste In urma h o lă ririlo r con­
carea muncitorească nu moa­ ferin ţe i. mişcarea m uncito­
ternică rc/.onnnţâ, al interna­ In decursul anului 1905 au sa m uncitoare din România Confecţionarea mo.ri.elor pentru reperele de mase plasll ce impune munc,lorilor col ¡«to-
re, este mereu vie". ţionalism ului proletar şi a! izbucnit ¡n România peste 34 necesitatea rezolvării unor noi rească avea acum două orga­
,
' ° !" bul* te " 'V o f o * " " '“ o N O U *
Şi
Tn luna iunie, la două luni so lid a rită ţii internaţionale. A- greve Dar dacă în anul 1905 serii de probleme ce se pu­ nizaţii. una politică, una p ro ­ ,e Si spe: ¡olira a, şl loan A lc e de la F.C. Oroşlre. Foto . V. ONOIU
rabatară Constantin Bălan
Hupâ „autodizolvare", a a m t ccst Tapt s-a evidenţiat încă num ărul oraşelor în care au neau în fata m işcării m unci­ fesională. Ea 3 creat astfel
loo o consfătuire a elemente­ o dată atunci cînd mişcarea avut loc greve m uncitoreşti toreşti. Astfel sindicatele e­ nucleul v iito ru lu i partid al
lor ataşate id e ilo r socialiste muncitorească a salutat cu nu trecea de 10, în anul ur­ rau grupate în ju ru l com i­ clasei m uncitoare — PS D.
In care s-a discutat problema entuziasm revoluţia rusă din mător a crescut la 31. In p ri­ siei generale a sindicatelor, Perioada ee urmează se ca­
continuării luptei. In acest anul 1905 In s p rijin u l revo­ ma jum ătate a anului 1900 pc cînd cercurile socialiste racterizează ca o etapă dc
scop. s-a reorganizat redacţia luţiei, la 24 ianuarie 1905, a România a fost cuprinsă de râniîn dispersate. Acest fapt plină efervescenţă revoluţio­
zia rulu i „Lum ea nouă" din avrut loc o mare demonstraţie nn puternic val dc greve, cea vine sâ-1 rezolve ccn de a nară, care va culmina cu a­
care făceau parte I.C. Frim u. de solidaritate cu prole ta ria­ mai im portantă fiin d cea dc dniia C onferinţă generalii a nul 191 n — anul reconstitu­
Al. Ioncscu şi a lţii, şi to t­ tul rus. la G alaţi, unde docherii au sindicatelor şi a ce rcu rilo r ir ii p a rtid u lu i po litic al clasei
odată s-a editat suplim entul A nul 1906 reprezintă pcvntru declanşat valul grevelor. socialiste din 29 iu n ie 1907 de m uncitoare C o m ite tu l com unal de par­ cu două cistern e de la C S.
„D re p tu rile ţă ra n ilo r''. clasa m uncitoare din România Referindu-se In idealul o r­ la G alaţi. Discutind problema răcind o p riv ire retrospec­ îndeplinirea planului tid. o rg a n iz a ţiile de bază, co n ­ H unedoara pinâ la depoul S i-
m crln.
M arile m anifestaţii p rile ju ­ un an de m,orc im portanţă în ganizării, un apel al meta- m işcării socialiste, conferinţa tivă asupra întreg ii etape ' om s iliu l p o pu lar şi conducerea P e n tru a e lim in a tra n s p o r­
ite de sărbătorirea zilei de 1 cadrul procesului (le organi­ lu rg iş tilo r bucurcşleni spu­ a ales un com itet al U niunii constata că pe scara istoriei, de contractări si co o pe rativei dc consum vo r tu l, c h e ltu ie lile neeconom icoa-
Mai din anul 1900 vin să io n ­ zare. La â m artie 1905 a rea­ nea : ....trebuie să căutăm să soc'rt liste, cure sâ pregătească anii dc viaţă şi lupta prole­ acţiona în c o n tin u a re pentru so şi ca apa sâ se poată p ro ­
firm e aceaslâ înviorare a m iş­ părut seria doua o gazetei nc organizăm c\a să putem o­ viitoarea conferinţă n cercu­ ta ria tu lu i român nu reprezen­ achiziţii - îndatorire ca planul ee revine com unei duce cu m ijlo a c e p ro p rii în
cării m uncitoreşti. ..România m uncitoare" care. pune rezistenţă ca p italiştilo r". rilo r socialiste. tau o perioadă preo îndelunga­ noastre sâ fie depăşit la loa- ca d ru l depoului nostru, in g i­
M anifestările lipsite de con­ în artico lu l său redacţional Un a lt ziar. „Tribuna drum u­ Problema agrara, problemă tă. Dar prin drum ul parcurs, to sortim entele. n e rii V O p rin ca şi I. G iu r­
tinuitate, din anii 1901 — 1901, din prim ul număr, in titu la t lui dc fie r", apărut La Ploieşti, de mare im portanţă, întrea­ de seamă pentru giu. de la R egionala C.F., au
au pregătit fert>nu1 pentru a­ „R olul nostru", scrin că ea la 5 iu lie 1900 scria : „tre ­ ga gamă a vie ţii soriat-po li- prin transform ările sociale al IOAN 3AŞA p ro ie cta t o in sta la ţie de de-
firm area p ro le ta ria tu lu i român (România m uncitoare) va fi buie sâ ne mişcăm, trebuie să tice a României a fost în per­ căror in iţia to r şi organizator comunişti secretarul Comitetului comunal d u riza re a apei. R e a liz a to rii
pe arena .social-poliliră a ţâ­ cxponenhrl elasci m uncitoare ne agităm., sâ nc unim , să nc manenţă în centrul atenţiei a fost, prin influenţa sa, aceşti de partid Buceş in s ta la ţie i sînt ing. lo a n
rii. în perioada a n ilo r 190f>— pentru „a o trezi", a o lu m i­ organizăm ..." In tr-u n articol m işcării m uncitoreşti C hiar ani reprezintă o întreagă c­ C orn¡L Lui com unal dc p a r­ .Stanclu, m a istru l S im ion G h it,
1907 sc constată radicali zârt» a na, a o organiza. Cîleva iunl al lui M Oh. B ujor din 1900 de la declanşarea răscoalei ' poră înscrisă cu lite re de aur tid . co n sid e rin d în d e p lin ire a Instalaţie de dedu- m u n c ito rii Gh. G herm an, V.
maselor m uncitoare, un avînf mai tirziu , in acelaşi ziar se în ziarul „România m uncitoa­ din 1907. m ajoritatea elemen­ in cartea vitejiei poporului p la n u lu i de c o n tra c tă ri şi n- G herasim . V. Irin ca , M. D ru -
fără precedent în organizarea putea citi râ el are „m enirea re" se sublinia necesitatea li­ telor încadrate in sinul m iş­ c h iz iţii d re p t o în d a to rire dc lâ şi a lţii care au m u n c it şl
sa. Un rol de seamă In pro­ de a reînvia pa rtidu l politie nei adunări a tu turo r organi­ cării m uncitoreşti au susţinut român. seamă pentru co m u n işti. a rizare a apei în a fa ra o re lo r de se rviciu
cesul dc u n ifica te ăl clasei al clasei m uncitoare". za ţiilo r m uncitoreşti. P regăti­ fără rezerve lupta revoluţio­ lu a t m ăsuri ca acest plan să p e ntru te rm in a re a acestei lu ­
m uncitoare l-au avut cercurile Sub im boldul elementelor tă in iţia l pentru luna iulie, nară a ţărăn im ii In tr-u n ar­ Prof. ION PATRU ALBU fie cunoscut dc eătrc toate T ra cţiu n e a cu locom otive c ră ri in tr-u n tim p c it m al
socialiste, care au luat naşte- revoluţionare şi al creşterii la 13 august 1900 s-o-deschls ticol publicat în tim pul răs­ Muzeul judeţean - Deva
o rg a n iz a ţiile de bază săteşti D ie se l-cle clricc se e xtin d e to t scurt. E fo rtu rile lo r au fo st
şi ea fiecare să acţioneze pen­ mai m u lt. a lit la tre n u rile de încu nun ate de succes. In s ta ­
tru realizarea lui, A n a lizîn d m arfa c it şi la cele de râ lâ lo n . la ţia a in tra t în fu n c ţiu n e -şi
îm preu nă cu fa c to rii dc răs­ Aceste locom otive nu au însă lucrează la capacitatea p ro ­
pundere din com ună acest p o sib ilita te a ca. in tim p u l iectată. Apa dedu rizatâ nece­
plan — c o n s iliu l po pu lar şi frigu ros, sâ încălzească tre ­ sară vagoanelor de în c ă lz it
îmbunătăţirea j C o m ite lu i m u n icip a l al fe­ * C o m ite tu l m u n icip a l ol fe­ cooperativa de consum — am n u rile de persoane De aceea, (re n u rile de că lă to ri, c ît şi
m e ilo r rYt<roşani desfăşoară m e ilo r îşi propune ea p rin ‘ s ta b ilit. în fu n cţie de p o sib i­ in com ponenţa fie că ru i tren c e n tra le i te rm ice a de po ulu i
prestaţiilor o largă p o p u la riza re a o b i­ a c ţiu n ile ce lc în tre p rin d e lită ţi. sarcini pentru fiecare de persoane intTâ un vagon sc produce acum in tr-o insta­
org a n iza ţie de bază şi m aga­
în c ă lz itu l
g a rn itu rii,
p e ntru
la ţie proprie.
e ctive lo r econom ice şi p o li­ să răspundă în tr-o m ăsură zin sătesc. O rg a n iz a ţiile dc in s ta la ţia de în că lzire de pe
către populaţie ; tice s ta b ilite dc cel dc-al to t m ai m are d iv e rs ită ţii de bază săteşti, a ju ta te de m em ­ acest vagon foloseşte apă de- MIRCEA STANILA
X -le n Congres ol p a rtid u lu i, cerinţe, d o rin ţe şi preocupări b ri ai co m ite tu lu i com unal do durizatâ. Pînâ acum cîtova Depoul de locomotive C.F.R,
a h o tâ rîrilo r plenarei C.C. ol pe care lc au fem eile ce tră ­
In cadrul cooperativei ; P .C .Il, din 10-13 decem brie iesc şi muncesc in lo c a lită ­ p a rtid au desfăşurat o a c ti­ zile apa respectivă se aducea Simerio
„S o lid a rita te a “ din m u n ic i- j 1969. In legătură eu aceasta ţile m in ie re ale V ă ii J iu lu i. v ita te susţin ută p rin tre săteni,
p iu i Deva s-au ţin u t adu- j com ite te le şl co m isiile dc P rin le cto ratele dc c u ltu ră c o n trib u in d astfel la în re ­
n ă rile generale pe secţii, pH - 1 fem ei organizează la c lu b u ri generală, c e rc u rile „S fa tu l
le j de a analiza rezu ltatele e xp un eri, sim pozioane, mese gospodinei", precum şi alte gistra rea un or re zu ltate bu ­
societăţii hi
o b ţin u te în an ul 1969. p ro - | rotunde, scurte in fo rm ă ri pe fo rm e vo r fi în tre p rin s e ac­ ne. E xe m p lu l c o m u n iş tilo r
cum şi p c n lru dezbaterea ! tem e ca : „P.C .IL — p ro m o ­ ţiu n i de râ sp in d îre a cunoş­ D u m itru T u d o r — Bueeş. N i­
c ifre lo r dc plan pe 1970. to ru l d e zvo ltă rii tin ţe lo r de igienă a m u n cii, colao Dolcu — M ih ă lc n i. A ­
In strinsâ legătură cu I socialiste conteim porim e", de co m p ortare în producţie, vram M ih u — Buccş-V ălenî.
sa rcin ile cre şte rii p ro d u c ţi- j „V iito ru l eronom iei noastre societate şi fa m ilie , de m o b i­
ci şi p ro d u c tiv ită ţii m un- i socialiste la d im e n siu n ile etice şi m ora le a c o p iilo r, liza re a masei fe m e ilo r la secretari ai o rg a n iz a ţiilo r de
c ii şi a n e cesită ţilor de per- j u rm ă to ru lu i deceniu“ , „ lln - cartie re, au în ate nţie idei rezolvarea p ro b le m e lo r gos­ p a rtid din satele respective,
fccţio n a re a a c tiv ită ţii de j tâ lu rilc C ongresului al X -Ira ea originea şi e vo lu ţia v ie ­ form ează o altă sferă im ­ podăreşti. Se află in faza dc precum şi al a lto r co m u n işti a ş in ii de fla m a t facem dem er­
p o rta ntă n a c tiv ită ţii. Tn co­
ţii pc .pâmînl. m orala şi re-
ansam blu a cooperaţiei meş- ■ al P.C.TL — em anaţia v o in ­ li.giri. origin ea m isticism u lu i, la bo rare cu asociaţia ju riş ­ org an izare lf> cu rs u ri dc e- c o n s titu it un îndem n pentru suri de peste un an .^i n ic i a­
teşugăreşti, a d u n ă rile gene- i ţei şi g in d irii p o p o ru lu i tilo r. org an izaţia U T C . şi dueare a tin e re lo r mame, cum n-avdtn su ficie n te c e rti­
ra lc pe secţii au abordat i n o stru " şi altele. c o n trib u ţia fa m ilie i la fo r­ cu rsu ri ce^ vor fu n cţio n a pe cetăţeni.- tu d in i. Se e o n h ir e p r e m is e
marea bazelor ş tiin ţific e de cadrele d ida ctice d in lo c a li­ lingă c irc u m s c rip ţiile sa n i­
problem ele de în tă rire a j .«« * cunoaştere la copii. tă ţile L u p e n i, P c lrila . Lo- A c tiv ita te a depusă a condus m ai sigure p e ntru unele m a­
d is c ip lin e i şi ră sp u n d e rii în : Form area şi consolidarea La realizarea m a n ife s tă ri­ nca şi altele au început p re ­ taro. m a te rn ită ţi şi cab in ete­ la realizarea şi depăşirea pla­ parte lo t... prevederi — işi şin i de c o jit şi polizare la
m uncă a tu tu ro r coopera- ; unei con cep ţii bazate pe c u ­ lo r pe aceste teme sin t an­ gătirea un or interesante e x ­ le m edicale din în tre p rin ­ n u lu i anual la con tra ctarea dc spune părerea ing. S orin T i- „GâO", d a r aceasta spre fin e le
lo rilo r axîndu-se pe idcca j c e ririle ş tiin ţe i concentrează tre n a te cadre didactice, ju ­ pu ne ri şi dezbateri pe tem e deri. Se în tre p rin d , de ase­ m iei (430 buc.) încă în p rim a m işan. şeful s e rv ic iu lu i u tila j a n u lu i
ca lu c ră rile executate să j în prezent m u lte din a c ţiu ­ rişti. m edici şi alte categorii ca : „R esponsabilitatea m o ­ menea. a c ţiu n i p e n tru râs- tehnologic din ca d ru l aceleiaşi In ee priveşte do tă rile ,
fie de bună ca lita te şi să * n ile în tre p rin se de către co­ dc in te le c tu a li rală a p ă rin ţilo r in educarea p in d irc a presei, p e n tru an- i lu nă a a n u lu i La tin e re t bo­ d ire c ţii Insistenţele noastre „ÎIOO" va be ne ficia z ilc ic aces­
satisfacă cerinţele m ereu • m ite tu l m u n icip a l al fe m e i­ * c o p iilo r", „C reşterea şi c- trenarea u n u i n u m ăr c it m ai vin s-au c o n tra c ta t deja lă fl la m in is te r şi la organele de tea de două in s ta la ţii dc p o li­
com erţ e x te rio r pentru a u r­
crescîndc ate po p u la ţie i. : lor, in colaborare cu co m i­ l ărgirea con tinu ă a o r i­ ducarca m in o rilo r în lu m i­ capele, ceea ce re p rezin tă 51 genta co n tra ctarea ,şi liv ra re a zare. F dre pt, ele sînt cam
In ca d ru l acesto. a d u n ă ri • te tu l p e n tru c u ltu ră si artă zo n tu lu i c u ltu ra l al fe m e ilo r na C o dului fa m ilie i''1. ..Pre­ m are de fem ei la via ţa c u l­ la ,sută din p la n u l anual, ia r m a ş in ilo r şi in s ta la ţiilo r, nu depăşite de tehnică, dar vo r
au fost alese noile co n silii j E x p u n e rile şi dezbaterile ce mame. ea o c o n d iţie a asi­ gătirea tin e rilo r în fa m ilie tu ra lă şi a rtis tic ă a c lu b u ­ s-au soldat cu m ăsuri şi so lu ­ servi p ro du cţia pînâ la sosi­
ale se cţiilo r, organe care i ee organizează. In special in g u ră rii creşterii şi ed ucă rii pe ntru v ia ţă “ . rilo r. la carne de porc s-a re a liza t ţii satisfăcătoare. Spre exe m ­ rea m a şin ilo r noi, in trim e s­
■ răspund de buna desfă- 2 100 kg carne, re p reze ntind plu. in sta la ţia de c lc c tro filtre , tre le H I şi IV. T o t în acest
i şurare a a c tiv ită ţii în fie - • 75 la sută din plan. an. în noua e xtin d e re a h a le ­
care condiţionează pune­
i care loc de m uncă, de în - • lo r se vor in sta la două cu p ­
rea în fu n c ţiu n e a m a şin ii de
| d e p lin irc a tu tu ro r in d ic a to - j toare pe ntru rccoaeerca ba­
fla m a t lo cald. nu este con­
| rilo r dc plan. tractată. n ici acum nu se c u ­ relor. p o du ri ru la n te , precum
Creşte zestrea noaşte cin e o va fu rn iza . P en­ şi o in sta la ţie de dcfeclosco-
! BENIAMIN STOIC Căutaţi strungarii tru m a şin ile de c o jit abia a­ p¡e ultra són ica pe ntru c o n tro ­
j vicepreşedinte al cooperativei i i fabricii cum se poartă tra ta tiv e , ia r o lu l c a lită ţii b a relor la m ina te.
î „S olidaritatea” Deva .parte d in m aşinile m ai p re ­ Desigur, acestea sînt lu c ru ri
ţ La F abrica dc n a stu ri d in tenţioase râ m în c pe m ai de­ pe care contăm . M in is te ru l
j m u n ic ip iu l Deva — ne-a co- Atelierul reparaţii m e­ maqazia cu stîlpi care s-ar parte un dezid erat in curs dc însă ¿>oate in te rv e n i p e ntru a
| nn in icat m aiN lru l Dante canice fii 11 cadrul E. M Pc- afla la o distanţă destul de soluţio nare . rezolva şi ce le la lte problem e
dc dotare râmase în suspen­
; X og hiţă — uu sosit două trila. Ora douăsprezece. Ciţiva marc şi multe altele Dar Ince rcîn d elucidarea p ro b le ­ sie. C ind spun aceasta mă
| m aşini autom ate de in fe cta t. din mecanicii atelierului, în să ne fie prezentată comanda m ei, ne adresăm to va ră şu lu i gîndesc nu num ai la ecca ce
| necesare co n fe cţio n ă rii pro- frunte cu maistrul Hans de lucru a acestor qarniluri, ing. Costaehe Zapis. d ire c to ­ se m ai poate în tre p rin d e în n-
i duselor d in mase plastice Theil, căutau zadarnic pe cei. nici pomeneală. Toiul merqe ru l d ire c ţie i in v e s tiţii a co m ­ cest an, ci şi la con tra ctarea
[ de g ra m a j m arc. P rin pu- doi strunqari Alexandru la nimereală. b in a tu lu i si C e n tra le i in du s­ u tila je lo r necesare în 1P71.
j nerea in fu n cţiu n e a celor Mandocescu f i Mihai Harta Cu celălalt strungar nu tria le H unedoara. da t fu n d fa p tu l că această
I două m aşini se vo r putea care ]iarcă intraseră în pă- s-o putut vorbi deoarece nu — A ţi p a rtic ip a t recent, Ia a cţiu n e se cerc încheiată pină
j produce din m a te ria l plas- mînt. In sfirjit, apare unul jjutea fi <tăsit. M in is te ru l In d u s trie i M eta­ In fin e le lu n ii m a rtie anul
i tic anexe de m o b ilă , na sturi din ei. care, spunea el — „Timpul înseamnă bani“, lurgice. la d e fin itiv a re a p la ­ cu re n t
j p irn g ra v a ţi precum şi alte a fost plecat să facă unele spune o binecuusocută zi­ n u lu i de in v e s tiţii pe acest
Consem nînd ca atare s itu a ­
; sortim ente. măsurători. II întrebăm ce cală. După cum se vede. la an Cum a ţi in te rv e n it p e ntru ţia prezentă, revenim In ide­
j încă o veste îm bucurăt-o«- . lucrează. atelierul Prtriinrpe lotnsiTcn urgentarea d o tă rii a ju s ta jc lo r en. dc atîtca o ri e xp rim a tă in
EE23BESPC j rc care m e rită alen ţîa evtc — Garnituri pentru stîlpi, lui nu se dă nici o para si ce g a ra n ţii oferă m in is te ­ u ltim a vrem e, că dotaren a-
j şi aceea că fa b rica de nas­ vine răspunsul. chioară. ru l ? ju stajedor In m in o n re lo r la n i­
; tu ri şi-a În d e p lin it s a rc in i­ — Să vedeţi — intervine Ar trebui ca r e viitor ci­ — V reau sâ n o ta ţi eu con­ v e lu l te h n ic ii m oderne re p re ­
i le de plan pc luna ianua- maistrul Theil... neva din conducerea exploa­ vingere câ e fo rtu rile conducc-
ele p ire u rc spre re a liză ri lo t zin tă încă o d o rin ţă şi. in ­
! ric cu o zi m ai devrem e. Şi ne-au fost prezentate tării să-i caute“ pe cei de r ii ce n tra le i in această d ire c ­
m ai de seamă in u ltim u l an adevărate basme despre de­ co m p a ra b il m ai m u lt dccît
al a ctu a lu lu i c in c in a l şi în ; M e ritu l revine în tre g u lu i plasările pc care trebuie srt la atelierul mecanic, pentru ţie sin t d in cele m ai s tă ru i­ a lit. o necesitate string en tă
cin cin a lu l u rm ă to r P re ve d e ri­ I colectiv dc sa la ria ţi care a le facă strunr/arul pină la eă aici, intr-adevăr, timpul toare. Ceea ce au re la ta t cei l ’en tru satisfacerea ei în tr-im
trece, leafa merge. .
doi şefi de serviciu tre b u ie în ­
le p la n u lu i dc stat pc anul i depus stră d a n ii susţinute. term en rezonabil, m e rită cu
să co m p le ta t cu eiteva p re c i­
1970 aferente a g ric u ltu rii ju * prisosinţă să se acţioneze e­
zări. P en tru e le c tro flitru l m a-
d c ţu lu i nostru. (Ic a se ob ţine nergic pe toate căile
o p rb d u rţic agricolă globală
dc 1 266.2 m ilio a n e lei. de a
m ă ri efectivele dc anim ale la
142 930 capele bovine. 100 000 .Sintem in d iscre ţi şi trecem
porcine şi 2*1 090 o vm r. co­ după tejghea. A ic i găsim .,
respund ue de plin p o s ib ilită ­ s lm b u ri de bostan (!). fel de
ţilo r existente. In acest sens fe l dc c u tii în ne orînd uia lă
o su b lin ie re deosebită m e rită şl pastă de ro şii
a cţiu n ile in iţia te în vederea — S înt pentru m ine cum ­
e x tin d e rii a s o c ia ţiilo r intercoo- In m agaiîa de produse fin ite a Fabricii de conserve Haţeg, părate, ştiţi...
peratisle. p rin crearea de conservele sint stivuite cu grija de muncitoarele Genoveva Stă- Ş tim , cunoaştem fo rm u la .
com plexe pentru ingrăşarea nilâ si Kiraiholmi M aria. Facem im p ru d e n ţa sâ ne ul­
anim M eloi si producem » le ­ de aici cu ee putem ?" Era S întăm u na - O rlea. M ang Asem ănarea cu b u fe tu l tim în lighe an ul în care ar
vorba de p o ru m b u l p e ntru a- n
gum elor. care vor educe o con­ (URMAI! DIN RAO U 9 Am ajun s după ziua de a lă tu ri o dă o sobă „V e s­ tre b u i sâ se spete, din cînd in
trib u ţie substanţială la creşte­ n im a le lc con tra ctate. de a p rovizion are . Dar ta " tra n sfo rm a tă în masă în cin d , om u l de la tejghea. N-a
T ovarăşul d ire c to r M itică
rea produ cţiei agricole globale ra ftu rile sînt aproape goale. ju r u l căreia patru cetăţeni fost u d at „de cine ştie cin d ".
si m arfa Do asemenea, a n g a ja ­ D obra La o ,,casâ ne lăm ureşte : — Ce le o fe riţi cu m p ă ră to ­ sînt la u ltim u l pahar d in tr-u n D a r cînd i-am v ăzut h iiin ilc cu
— S-a s ta b ilit cu în tre p rin ­
0 rilo r ? kilogra m . care serveşta produse A lim e n ­
m entele luate in întrecerea 8 t m are" ne am ii aştep­ rea de in d u strie a lim e n ta ră — Ce avem — ne răspunde tare am re n u n ţa t şi la b iscu ­
de
cu celelalte o rg a n iza ţii ju d e ­ ta t la o m ai bună a­ ea punctele de d is trib u ţie a responsabilul lo an A lu p u lu i — Nu le-am dat de cit un iţii „E ug en ia“ pe care am v ru t
p ro vizio n a re C ipd colo iată p o ru m b u lu i la co n tra ct sâ fie sfe rt (în m u lţit cu pa tru —
ţene de p a rtid din ţară e v i­ — D ar nu prea aveţi... Pe xâ-i cum părăm .
cîtcva dialogm i spicuite : situa ta în cen tre le de com ună n.n ) La patru oam en i... (Pe
denţiază hotărîrea lu c ră to rilo r „B un ă ziua, ave ţi d ro jd ie ?“ , T ra n sp o rtu l se face pc c h e ltu ­ aici parcă tre b u ia să treacă u- ..masă" erau cin ci păhărele — M ie nu m i-n tras apă
provizionurea.
din a g ric u ltu ră dc a-si înzeci „B u n ă ziua. n -a ve m ” „D a r iala acestei În tre p rin d e ri. — T rebu ia , dar n-a trecut. Nu, nu era al g e stion arului, ca la bufet — se ju s tific ă el
ruşinat.
e fo rtu rile in scopul s p o ririi şe rb e t? “ . „N ic i“ . „N ic i ţ i­ Şi nu s-ar putea m ai aproa­ A fost in v e n ta r la depozit. eâ el nu se încurcă N u m ai — D ar re ze rvoru l cu ro b i­
In g in e ru l lanoş Bence şi luenzâ atm osfera. gări „D o a r ee se vede". lim ba).
continue a produ cţiei şi p ro ­ te h n icia n u l D u m itru Cră­ Recuperarea p ra fu lu i, cît Ce se vede ? In v itrin a f r i­ pe de interesele o a m e n ilo r ? Ie ri parcă s-n te rm in a t, poa­ N i se plinge eă n-are ulei net (deasupra lu i erau s tiv u ­
d u c tiv ită ţii nnm eii. concdW l- ciun, de ta D ire cţia de in ­ şi curăţarea gazelor em a­ g o rifică — circa 1 kg dc slă ­ <4 F inloa g In fine. un te vine m îin e ... (la a lte m agazine era), eâ ite păhărele cu m iros proaspăt
v e s tiţii a C entralei indvts- nate de o ţe la ric urm ează sâ —- Ponte ne aduce şi ceva dc ţuică ) de ce m u l fo lo siţi?
tent cu reducerea c h c lu ie lilo r nină afum ată şi 1 kg de cea­ m agazin destul de conserve, nişte ghiveci în u­ n-are conserve de legum e (a­
tria lc H unedoara, au depus sc facă p rin barbotarca fu ­ fă afum ată, (m ai era ceva şi bogat... care la ora — E dc la m agazinul cel
pe unitatea dc produs. la cab in etul teh nic docu­ m u lu i în apă. A lă tu ri de o- în m agazia (te m înâ d a r „m ă ­ 10,20 încă nu fusese deschis lei. pateu de ficat, u n tu ră — vea în schim b c u tii neetiche­ vechi...
A plicarea in practică a mă* m entaţia unei in o v a ţii deo­ va n ta je le econom ice pc ca­ ru n t" dc tot) Com anda din pe ntru cu m p ă ră to ri. In ziua com pletează o cum părătoare tate), eâ n-a p rim it „de nu S traşnic om. D ecit să se
m ai ştie cîn d " pastă de roşii,
s u rilo r in iţia te de conducerea sebit de valoroase, p riv in d re le oferă in o va ţia , — p rin 23 ia n u a rie cu 24 du a rtico le precedentă ge stion arul G heor — eâ se caută dar îi ta ie de­ câ. spele d in -„v e c h itu ri“ , mai b i­
v a lo rific a re a un or însem na­ v a lo rifica re a o x id u lu i dc a lim e n ta re n-a fost onorată parte H aţegul de noi. N ici ne fără,.,.
p a rtid u lu i şi s ta tu lu i pentru glie A rde le ana prim ise m a r­ n-apuci să oboseşti la o fugă
te rezerve de m etal. Ei nu fier. prevăzut a f| recupe­ d e cit eu unt, m uştar, lâ m îi şi
perfecţionarea o rg a n iză rii, s ta b ilit s o lu ţiile şi p o sib i­ rat, se preconizează o b ţin e ­ peşte congelat. Răi sâ n u -ţi fă D ar recepţia ci o începuse b u n ă ...
in dim ineaţa ra id u lu i nostru
n o rm ă rii şi re trib u irii m u n cii lită ţile de realizare, pe rea unei econom ii anuale sară m u şln ru l ? şi dura de 3 ceasuri şi ceva A p ro vizio n a re a însă avo Doc» asta e re a lita te a. M arfa caro-i trebu ie săfen-
plan local, a unei in s ta la ţii de aproape 23 000 000 Ici — gra f ic ş i- l... respectă Asta m ilu i se găseşte ; dacă nu in magazine, se n ftă la
în C A P . deschide un chnp din tim p u l afe cta t vin 2 â rii. La da, p la n ific a re O m ai dă. eî- de|K)zitelc I.C O M.C.O O P. : şi oricum am su ri ex­
o rig in a le cu a ju to ru l căreia ea vizează şi rezolvarea li­
larg dc a firm a re p o te n ţia lu lu i pnatc fi recuperat. în pro ­ nei problem e dc m are im ­ Lă pugiu de Jos. O poarta închisă cu lacăt, lum ea troda tâ, peste cap in ve n ta ru l, p lic a ţiile . ajungem tot Ia răspunderea p e h tu i o rg a n i­
a g ric u ltu rii ju d e ţu lu i nostru, p o rţie He 80 la sută. p ra fu l p o rta nţă din punct dc ve­ 9 9 singură absenţă: u le ­ îşi pierduse răbdarea. Tn m a­ încolo. Com enzi sâ fie râ ei zarea a p ro v iz io n ă rii ¿uranic. E un fel de m iilg c pe
gazin — m arfă destul de m u l­
iu l Şi doar sinlern a-
rrecozâ un cadru fa vo ra b il în ­ evacuat pc coşurile cuptoa­ dere social. Se îm b u n ă tă ­ sig u ra li câ există în depozit tă şi de variată. Lipseşte însă aduc lo t nu m a i ee v or şi spun care o pasează gestionarul la şeful dc depozit, accsia
re lo r M a rtin de m are eopa- ţesc c o n d iţiile (Ic m uncă in eâ nu este în depozit la m erceolog şi foţi tre i la .Ju că to ru l“ cu nr. 4 : „Cauze
d e p lin irii in mod exem plar şi vărsat şi la sticlă. A fară, un a lim e n t dc bază : u le iu l :
cita tc, p ra f a vind un c o n ţi­ com binat şi c lim a tu l in o­ sătenii din Lâ pugiu de Sus obiective . A r fi, dacă n-nm fi constatat că ceea ee nit
a o b ie ctive lo r s ta b ilite dc Con ia r lingă stocul destul dc m a­ O haba de sub Pia- există în lr-u n m agazin există in altele, toi ;tll* coope­
nu t de 90 la sută o xid de raş. discută: „M a jo rita te a p la n u lu i e tră. O are n-am gre­
greşul al X -lea al p a rtid u lu i rc dc com pot de caise, depo­ 1 2 ra ţie i dc consum, dar aşn — nu se prinde, Şi p e ntru
fie i‘ şi care în prezent )>o- (Agcrpres) dc c o n tra ctă ri se face dc la şit uşa şi am in tra t în
pentru dezvoltarea intensivă şi cei dîn Lâ pugiu de Sus. De z itu l a m ai trim is... com pot de bufet ? Nu, e m agazinul să­ că c vorba de „p rin s “ : noi am „b ă tu t“ doar cîtcva m a­
m odernizarea a g ric u ltu rii. ce trebu ie sâ ducem p o ru m b u l caise pe post de cireşe. tesc, unde-i gestionar loan gazine. A şa-i câ pricep şi cei pc care n il i-a „c ă lc a t“
brigada ?