Page 5 - Drumul_socialismului_1970_02

Anuí XXI! PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UIMIŢI VĂ! Redacţia

Nr 4690 şi administraţia

ziarului
Marţi

DEVA, str Dr. Petru '¡rota nr *5
3 februarie
telefoane: ledaetoi >ct - 11588, *e-
dactoi ţe l adjunct, secielai de «edacţie
şi adm inistraţia - 12138 ; secţiile cui*
1970 tuio-sporl şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisoii, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile induslrie şi
viaţa de pa tlid - 11275 ; telelon de
I PAGINI, 30 BANI serviciu înfre orele 16*24 - 11585

D IN A M IC Ă Rezultatele întrecerii pe (ara

pentru îndeplinirea planului i

ASCENDENTĂ de acţiuni patriotice

A VIEŢII de organizaţiile judeţene in Teteormon : D i­ VOLU1MUL It DIN ISTO RIA
Analizind activitatea depusă
L IM B II ROMANE
ploma de O noo­
întrecerea pentru îndeplinirea re a C.C. al In lib ră rii a apărut volu­
planului de acţiuni patriotice U.T.C. şi un pre­ mul II «lin Istoria lim b ii ro­
miu în valoare de
pe anul 1969. Biroul Comitetu­
SPIRITUALE lui Central ol Uniunii Tinere­ Pe următoarele locuri s au mâne, lucrare elaborată dc
20 000 lei.
sp«M:ialişti ai In stitu tu lu i «Ic |
tului Comunist a acordat ur­
lingvistică al Academiei, în j
mătoarele distincţii şi premii : situat organizaţiile judeţene colaborare cu cadre didacti- j
U.T.C. - Sibiu. Braşov. Tulcea,
Locul I - Organizaţia ju ­ ce «Ic la Universitatea Bucii- i
Brăila. Mehedinţi, Ilfov, Argeş.
deţeană U T C reşti Volum ul, care arc ca j
Prahovo : Drape­ Pentru succesele obţinute in redactor responsabil pc prof. j
Orîndu/rea socialistă înscrie la loc de frunte, în rîndul lul şi Diplomo de munca de colectare o m eta­ I. C«)tcanu. membru corcs- j
cuceririlor sole mâreţe, transformarea culturii într-un bun Onoore a C.C. al lelor vechi a fost otribuit orga­ pondent al Academici, pre- i
destinat maselor celor mal largi de oomeni oi muncii de U.T.C. şi un pre­ nizaţiei judeţene U TC. Bra­ zintă istoria lim b ii noastre i
la oraşe şi sote. Eforturile din ce in ce mai mari ole par­ miu in voloare şov un premiu in valoare de din secolul al iV -lc a pînă i
Echipa de mentori turbine condusă de Constantin Azamfi rei îşi aduce o contribuţie preţi­
tidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de cul­ de 40 000 lei ; 15 000 lei, ¡ar pentru realizări­ in secolul al V U I-lea.
oasă la îndeplinirea sarcinilor ce revin Şantierului energomontaj M intia. In fotografie vă prezen­
tura ol poporului, pentru inâlţarea Iul spirituala, pentru tăm un aspect de la centrarea diafragm elor cilindrului de me die presiune de la grupul nr. 2. Locul II - O rganizaţia ju ­ le silvice, organizaţia judeţea­
dezvoltoreo m ultilateralâ a personalităţii cetăţenilor deţeană U T.C. nă U T C . Argeş a primit un PRODUSE PENTRU
României socialiste se concretizează intr-o dinam ică ascen­ Coraş - Severin : premiu în valoare de 15 000 EXPORT
dentă a aspiraţiei spre cultură, fără precedent în întreaga Diploma de O ­ lei. -De asemenea, orgonizoţi-
noastră îstorîe. D U P Ă P R IM A L U N Ă A A N U L U I noare a C.C. al ieî judeţene U T C Tulcea - i întreprinderea dc comer|
„Comunicatul cu privire fa îndeplinirea planului de stat U.T.C şi un pre s a otribuit un premiu de exterior „C h im im p o rl“ a li- :
de dezvoltare a economiei naţionale pe 1969“ , recent dat miu în valoare de 15 000 lei pentru efectuarea u­ vrnt recent in Ita lia zeci «Ic i
publicităţii, ilustrează cu elocvenţo cifrelor acest vast şi 30 000 lei; nor importante lucrări cu ca­ tone «Ic acid azotic, produs i
cuprinzător proces. Cheltuielile pentru invăţămint, finan­ Locul III - Organizaţia ju­ racter agricol. al com binatului chim ic „V ie - i
ţate de Io bugetul de stat, s-au ridicat în 1969 la 8 889 000 INDUSTRIA HUNEDOREANĂ deţeană U T.C (Agerpres) to ria ". Pc baza unor noî 1
lei faţă de 7 797 000 lei in 1968, iar cele pentru cultură, contracte, sc va exporta în |
artă şi ştîinţă la 2 941 000 lei în 1969 faţă de 2 805 000 lei A ustria, R.F. a Germ aniei şi j
in 1968. Baza m aterială a invăţăm întului de cultură ge­ Suc<lia acid (orm ic, produs ;
nerală, mediu, profesional şi tehnic s-o îm bogăţit cu pe­ «Ic Uzina chim ică din Copşa i
ste 2 700 săli de clasă, o invăţăm întului superior cu încă raportează realizări de prestigiu Lucrări de Sfaţii noi pentru Mică şi acid sa Id ilic , dc Fa- j
44 200 mp şi 10 cămine studenţeşti cu peste 4 000 de hrica „Sinteza“ din Oradea. :
locuri. O expresie gr ăitoare o efortului masiv făcut deservirea
de stat pentru ridicarea nivelului de cultură ol poporului modernizare la PELE DESPRE
o constituie cheltuielile pentru invăţămint, care, în 1969, în îndeplinirea planului F O T B A LU L EUROPEAN
s-ou ridicat la 1 353 lei pentru un elev din şcolile de cul­ U.M.M.R. Simeria populaţiei
tură generală Şi 12 278 leí pentru un student. „In M exic sc va juca a- '
In imediata apropiere a Pentru populaţia m unici­ cclaşi gen dc fotbal ca şi cu i
Comunicotu! moi cuprinde o seamă de dote grăitoare, halelor «le icp a ra l vagoane piu lu i Deva. desfacerea mo­ patru ani : in urmă în An- j
menite să definească dimensiunile contemporane ale vie­ şi angajamentelor «Ic la U.iM M R. Sim eria. au bilei se face acum pi in tr-u n glia. Sîntem in tr-u n nou ci- \
ţii spirituale a cetăţenilor României socialiste. Alături de apărut «‘onsl m otorii. Aici se depozit nou construit, .ivind clu al cam pionatelor m nndia- j
o lorgă boză materială o culturii de mosă, de care popu­ vor ridica două n«»i hale in «» suprafaţă utilă dc 2 200 mp, le. Echipele europene au i
laţia beneficiază grotuit, notăm că, Io sfirşitul anului suprafaţă «Ic circa 91100 ni?», In acest spaţiu a fost amena­ m ari şanse să term ine în vin - j
1969, peste 1 286 000 de fam ilii dispuneau de televizoare, $ Toate Întreprinderile din judeţul Hunedoara a p re ve d e rilo r in toate în tre ­ uim ind ca dc la in ccp u liil a* jată şi o sală «Ic prezentare, gătoaic“ . Aceasta este una j
peste 2 200 000 de cose găzduiou aparóte de rodio, că in p rin d e rile m in ie re din ju d e ­ nuloi 1973 să sc repare va- oferind cum părătorilor posi- «lin părerile exprim ate dc j
sălile cinematografelor s-ou perindat peste 200 000 000 au îndeplinit sarcinile de plan la producţia globa­ ţu l nostru, in c o n d iţiile în ca­ goanele pe 4 osii. bililatea să vadă toate tip u ­ cunoscutul fotbalist brazilian j
de spectatori, în libră rii şi bibliotecile publice au la şi marfa vindută şi încasată, realizind suplimen­ re sa rcin ile sînt m u lt sporite Concomitent cu ridicarea rile dc m obilă existente, pen­ Pelc, care publică o suită «le j
intrat peste 73 400 000 cărţi şi broşuri etc. tar o producţie industrială de 18,1 milioane lei. faţă de anul tre cu t A stfel, celor doua hale, care vor fi tru a-şi putea alege cele do­ articole în ziarul argentinian j
Privind cu mîndrie acest „carusel“ de cifre, rod ol stră­ © Minerii şi siderurgiştii se află in fruntea în­ s-au e xtras peste plan 8 950 înzestrate cu u tila j modern, rite. Depozitul a fost dotat „L a Nacion“ . j
daniei şi muncii entuziaste a întregului popor, constatăm trecerii. Ei au produs suplimentar 8 950 tone căr­ tone cărbune b ru t. 23a tone sc vor construi şi alte obiec­ cu un e lcclro slivu ito r pentru Analizind forţa echipelor j
manipularea
m ob ilieru lui şi
cu mîndrie că programul edificării socialiste a patriei, e ­ bune, 400 tone cocs, 2 100 tone fontă, 2 000 tone fie r în m inereu m arfă, ia r la tive, cum ar fi centrala ier- cu alte u tila je necesare. europene, Pcle scrie, p rin tre j
laborat de portid, cu consullareo întregului popor, prinde m etale neferoase în concen­ mică, o magazie «Io m ateria­ Lo cu ito rii C entrului m in ier altele ; „E nglezii au ca lită ţi j
viaţă sub ochii noştri. Anul 1969, anul jubiliar al eliberă­ oţel, 525 tone laminate finite pline. tra te depăşirea este cup rin să le şi un «lepn/it pentru car­ ce te-ar putea perm ite să j
în tre 1.2 şi 2,U la sută. buranţi şi )iib rifia n |r. G hclar nu p rim it recent în
rii şi celui de-al X-leo Congres ol PC R. s-o înscris 7n Tot in cursul acestui an sc folosin|ă un complex comer­ cişligc din nou cupa m ondi- j
O dată cu încheierea lu n ii re u n itate. d ă ru ire a şi abne­ R em arcabile sînt succesele
dezvoltarea ţării ca un autentic corolar de izbinzi însufle- cial modern. In cadrul aces­ ală, «Iar Ita lia , U.R.S.S., R.F. j
ia nu arie , cole ctive le in d u s tria ­ gaţia în m uncă în su fleţire.) s k le ru rg iş tilo r hunedoreni. A - vu începe construcţia unui
ţitoare. tuia funcţionează un maga­ a Germ anici, Cehoslovacia
le d in ju d e ţu l nostru se află în tre c e rii d in tre eolectivele •ceştia. au re a liza t su p lim e n ta r grup şcolar profesional, pre­ sînt echipe redutabile, în
Antrenat cu entuziasm in acest uriaş angrenaj creator, văzut cu 8 săli «Ic clasă, la­ zin alim entar general, bufet,
în posesia p rim u lu i b ila n ţ e- m u n cito re şti 400 tone de cocs, 2 000 tone plină ascensiune. Pc de altă
judeţul Hunedooro şi-o adus cu bărbăţie partea sa de ro n o m ir clin 1970. El sin te ­ de fontă, 2 000 tone oţel. d in boratoare, un căm in-intcrnut cofetărie, tutungerie, un cen­
contribuţie, semnată cu oţel şi cărbune, cu minereuri şi tizează în date şi fapte sem ­ D atele cen tra lizate la D ire c­ care 400 tone a lia t. 52.') tone cu 300 dc paturi, un“ atelier tru «Ic desfacere a legume­ parte, echipele României,
energie electrică, dar şi cu o mai intensă viată CLilturolă. ţia judeţeană de statistică re­ şcoală pentru 140 «Ic elevi, o lor şi fructelor. Un alt com­ B ulgariei şi Suediei, chiar
n ific a tiv e am ploarea e fo rtu ri­ levă că toate în tre p rin d e rile la m ina te fin ite pline. «Iacă nu aspiră la prim ul loc,
)n onii cincinalului, alături de impresionantele prefaceri lo r şi p re o cu p ă rilo r oa m en ilo r cantină, n sală «Ic sport şi plex comercial prevăzut cu
E fo rtu ri rod nice s-au depus
in d u s tria le au
în d e p lin it şi
din toate domeniile de ac ti vítate, pe planul învoţătnînlu- m uncii, a o rg a n iz a ţiilo r de depăşit p la n u l pro d u cţie i g lo ­ in u n ită ţile forestiere, care alte dependinţe. 12 unităţi se află ii» construc­ ar putea juca un rol im p o r­
oricărei
tant in elim inarea
lui şi culturii, Hunedooro a trăit îm plinirea unor fapte de p a rtid d in în tre p rin d e rile hu- bale. Pe în tre g u l ju d e ţ depă­ prezintă depăşiri de peste ELENA CAZAC ţie în noul m icrornion «Ic lo­ echipe favo rite“ .
more importanţă in contextul polem icei revoluţii tehnicc- nedoicne pentru în d e p lin ire a şirea se rid ică la 18,1 m ilio a ­ 2 000 me buşteni. 150 me che­ Centrul de radioficare Simeria cuinţe nr. 4 «lin Hunedoara-
şt/inţifice contemporane. exe m plară a s a rc in ilo r econo­ ne lei. Demn de relevat este restea, 2G0 mc lem n de m ină
înscrisă hotărit şî cu ovint în clocotitoorea octivitate m ice trasate de p a rtid în a­ fa p tu l câ — a lă tu ri dc colec­ şi 29j mc lem n pe ntru celu­
pentru înfăptuirea progresului rruiMiloterol al judeţului, o cest u ltim an al c in c in a lu lu i tive le C S H unedoara. I M. loză Im p o rta n t de re ţin u t
întregii ţărî. şcoala porticipă activ )a realizarea ţelurilor
Spre lauda celor 80 000 de H unedoara. F C O râştic. pen­ este câ la u n ită ţile forestiere
politicii partidului, devenind un factor important în opti­ m u n c ito ri, te h n icie n i şi in g i­ tru care a de ven it o tra d iţie se raportează în d e p lin ire a şi
mizarea procesului de producţie, prin pregătirea temeini­ ne ri din in d u stria ju d e ţu lu i, depăşirea constantă a pre ve­ depăşirea tu tu ro r in d ic a to rilo r jucjujueitele
că o noilor generaţii de muncitori calificaţi, de specia­ ta b lo u l re a liz ă rilo r d o bînd ite d e rilo r — la obţinerea aces­ de plan. după ec d e m a ra ju l
lişti în toate domeniile de activitate. în luna ia n u a rie înfăţişează tu i succes o c o n trib u ţie de p ro d u cţie i n-a fost satisfăcă­
succese de pre stigiu în toate seamă au adus-o colective le tor. ia r fo rţa de m uncă n-a
d o m en iile, c e rtific in d p rin în tre p rin d e rii de in d u strie a ­ fost asigurată in te gra l
P ozitivă este e vo lu ţia p ro ­
K n n * r« ) g ra iu l c ifre lo r tem einicia pre­ lim e n ta ră H unedoara-D cva şi ducătoare de p re fa b rica te d in mxiiimii: populare
g ă tirii p ro du cţiei. ritm u rile I.M . Barza. d u cţie i fizice la u n ită ţile p ro ­
cadenţate, energice din fîeca-
S e m n ifica tivă este e vo lu ţia beton. şi. m ai ales. la In tre -
în d e p lin irii p la n u lu i la p ro ­
du cţia fîzieâ şi la produsele
de m are im p o rta n ţă eco no m i­ S esiunile c o n s iliilo r populare m u n icip a le şi orăşe­ Ia spitalul Vulcan : la 1 a p ri­
Concurs „Cine ştie, cîşfigă“ Pentru gestionarea raţională că In mod deosebit trebu ie neşti au p rim it cu entuziasm şi, totodată, răspundere lie a.c. se va da în folosinţă
su b lin ia tă depăşirea in te gra lă chem area la întrecere p a trio tică pentru în d e p lin ire a noua po liclinică Ia Lupeniţ s©
In cadrul C lubului sindicatelor din Si- şi depăşirea s a rc in ilo r prevăzute în p la n u l de stal pe vor extinde acţiu nile cu carac­
n icria . a avut loc un eancurs „C ine ştie. a fondurilor productive a m il 1979, u ltim u l an al c in c in a lu lu i — adresată de ter p ro fila ctic şi se vor dezvol­
cîştigă" pe tem a „C ine cunoaşte pro te cţia C onsiliul dc adm inistraţie al Centralei C o n siliu l p o pu lar al ju d e ţu lu i Constanţa — s la b ilin - ta gospodăriile anexe pe lfngă
m u n cii nu se accidentează şi cîştigă“ , la cărbunelui Petroşani urmăreşte cu atenţie In p a g in a a H -a du-şi obiective şi angajam ente care să susţină tra n s­ u n ită ţile spitaliceşti.
care au p a rtic ip a t num eroşi m u n c ito ri din creşterea eficienţei a c tiv ită ţii productive pe punerea in via ţă a h o tă rîrii sesiunii C o n s iliu lu i popu­ In dom eniul invăţăm întului,
ca d ru l U .M .M .R . S im eria. p rin tre care şi «cama gestionării şi u tiliz ă rii judicioase a la r judeţean H unedoara din 20 ia nu arie , a.c. se va asigura darea 1n folosinţă
tin e ri elevi ai şcolii profesionale. fo n d u rilo r m ateriale şi băneşti Infnrm înd ffij Refacerea P.S.D.R. — rezultatul P ub licăm . în acest n u m ă r dc ziar, extrase din a n ­ pinâ la începutul anului şcolar
In ca d ru l con cursu lui s-au în tre c u t 9 redacţia despre aceste preocupări majore, gajam entele m u n ic ip iu lu i Petroşani şi oraşelor Brad, a liceului cu 16 clase din Pe­
m u n c ito ri d in secţiile I şi I I I ale uzinei. tovarăşul (osii Birsan. director finnnciar- dezvoltării mişcării muncitoreşti S im e ria, Haţeg şi Călan. troşani.
contabil al centralei, nc relatează câ pentru
La capătul celor 18 în tre b ă ri concepute P rin contribuţia voluntară bă­
anul in curs s-au întreprins măsuri ener­
şi adresate de p ro f. M ilia n Drăgan, au din ţara noastră (1) • nească se vor term ina lu crările
fost clasaţi in ord in e pe p rim e le tre i gice care să conducă la accelerarea vitezei Municipiul In industria locală: depăşirea de electrificare a comunei Bă-
lo c u ri : A b ra h a m A le x a n d ru — m on ta tor. dc rotaţie a m ijloacelor circulante cu 4,82 producţiei-m arfâ vindută şi în­ niţa şi începe lu crările de elec­
zile. casată cu 150 000 lei, din care
G iu lca lo a n — rin g h cla r, G iu ra lo an — ¡3 Educatorul — factor hotărîtor în trific a re a localită ţii Cîmpu
Raportată la valoarea dc cost a producţiei Petroşani pentru fondul pieţei cu 80 000
m ontator. lu i Neag.
m arfă vîndută şi încasată, această accelera­ lei; a planului fizic cu 500 mp
re reprezintă o economic dc surse finan­ orientarea profesională a tinerilor binale. 750 mc agregate dc ca­ Pentru buna gospodărire şî
IOSIF MERCEA Realizarea şi depăşirea in d i- înfrum useţare a oraşelor şi co­
directorul Clubului sindicatelor ciare dc peste 24 m ilioane lei, care poate fi ic a to n lo r economici şi finan­ rieră. 10 000 litr i băuturi răco­ m unelor din m unicipiu, com ite­
Simeria folosită la finanţara altor sectoare ale eco­ m Veşnic tînărul „CĂLUŞAR“ cia ri fn toate sectoarele eco­ ritoare ; a p ro d u ctivită ţii m un­ tele executive ale con siliilo r
nom ici. cii cu 830 lei/sala ria t an; asi­
nomiei locale, după cum u r­ populare vor mobiliza masele
mează : m ilarea a 4 noi produse de bu­ de cetăţeni pentru efectuarea
nu ri de consum.
prin muncă patriotică a unor
In gospodăria comunală şi In- lu cră ri în valoare dc 17 m ilioa­
calivă: depăşirea planului de ne lei.
producţie şi prestaţii p rin efo rt
de m etri... N i s-a prom is un pro priu cu 335 000 lei la T C. C.
ch io şc.. — ne spune tovarăşul şi ou 350 000 lei la I.G L. ; rea­ Oraşul Brad
m k ip a j ie la mom mism esjlul C rişan. — lizarea a 150 000 lei beneficii M obi)i2înd toate sursele exis­
— Conducerea U J.C.C
suplim entare la I.G.C. şi 50 000
precizează tovarăşul Ş ipot —
a s ta b ilit instalarea un ui lei la I.G.b. ; îm bunătăţirea ca­ tente în u n ită ţile economice lo­
de servicii
lită ţii pre sta ţiilor
chioşc m etalic, sub form ă de către populaţie cale, prin organizarea superioa­
Acum, cind afară încă ninge, cînd „ia m a-i ici, vara de­ precîerea tu ris tu lu i le va p ri­ ta ţie publică, am enajată cu Io r şi ş a n ţu rilo r, şoselelor în ră a producţiei şi a m uncii, se
parte" s-ar părea neavenit să vorbim despre sezonul tu­ le ju i sa tisfa cţii gust. in tr-u n frum os cadru na­ p e rim e tru l com unei. M are p ro vizo ra t, pe ntru sondarea In dom eniul m o ră ritu lu i şi va asigura :
ristic estival. Dacâ-o facem totuşi, incercind să conturăm v a d u lu i com ercial. panificaţiei : depăşirea planului — în gospodăria comunală şi
In tră m in Ilia , com ună si­ tu ra l pe care, în parte, va tre ­ parte din aceste lu c ră ri vor
„căruţa" pentru la vară, mobilul îl constituie experienţa — D a r de ce nu s-ar crea producţiei marfă vindută şi în­ locativă, depăşirea va lo rii pro­
tuată din acest an în punctul bui sâ-1 creăm Sperăm să fi te rm in a te în cursul lu n ilo r
anilor trecuţi, cind turiştii ne-ou găsit, in unele locuri, ne­ de jo n cţiu n e a două p rin c ip a ­ p rim im a ju to r d in partea e d i­ m a rtie şi a p rilie . de la început o u n ita te speci­ casată ou 500 000 Ici; realizarea ducţiei şi pre sta ţiilor plan ifica­
pregătiţi. le artere tu ris tic e : Deva — A ­ lilo r si a ce tă ţe n ilo r com unei fică, care să pună în valoare de economii peste plan la p re ­ te cu 160 000 lei ;
Raidul-anchetâ întreprins pe dfceastâ temă de către re­ rad şi T im işo ara — Lugoj — — ne răspunde tovarăşul Ş i- P o rn im d in nou la drum , ca d ru l n a tu ra l şi tra d iţia c u ­ ţul de cost în sumă de 200 000 — în sectorul de in ve stiţii şi
dacţie a avut un caracter aparte, desfâşurindu-se mai mult spre noua poartă a ju d e ţu lu i, lin a ră locală ? Aceste chioşcuri lei; depăşirea planului de be­ construcţii va fi redus term e­
Deva. pot. deschisă o dată cu înce putul
în... mers. Am făcut deplasarea împreună cu Nîcolae Şi- p ro v iz o rii — care râm în apoi neficiu cu 200 000 lei; depăşirea nul de execuţie la blocul B 2 şi
pot din partea UJ.C.C. — care se îngrijeşte de am enaja­ acestui an, sp ic Tim işoara. In d e fin itiv e — sint, dc fapt, so­ p ro d u ctivită ţii m uncii cu 588 darea în folosinţă în devansare
rea şi activitatea unităţilor comerciale şi de deservire de c e n tru l com unei Dobra s-a lu ţia cea m ai sim p lă Ele nu le i/sa la ria t şi an. cu 30 de zile, iar a blocului cu
pe traseele turistice — şi Ramiro Pondiky din partea a ­ tre c u t la am enajarea p ia ţe ­ fac o reclam ă bună lo cu lu i, In dom eniul aprovizionării şi 40 de apartamente dc la Criş-
genţiei O.N.T. Deva. Raid - anchetă tei. S-a adus p â m in t care u r ­ pe ntru câ orice s-ar servi, tot deservirii populaţiei prin un i­ eior tot cu 30 de zile ;
N u m ai
mează să fie n ive la t
chioşc râm îne.
— *n sectorul dc dru m uri,
depăşirea
comerciale :
tăţile
de s-ar face c ît m ai curînd. — A ic i — este de părere to ­ planului dc aprovizionare cu se vo r întreţin e peste plan. din
ta lu zu l şoselei. Sc pot face Aşa cum arată în prezent dă varăşul P o n d iky — s-ar pu­ 050 000 lei; economii la cheltu­ economiile realizate, 5 km d ru ­
Perspectiva lu c ru ri frum oase, p rin p la n ­ — Cu ce se va prezenta P en tru a sonda şi această aspectul u n u i teren v ira n unde tea instala şî un cam ping co m ­ ie lile de circulaţie de 180 000 lei; m uri săteşti.
tarea a n u m ito r flo ri, de pildă, cooperaţia de pe raza co m u ­ perspectivă, ne adresăm to­ cam ioanele au descărcat pâ­ pus din cîteva c o rtu ri. R anş- realizarea a 205 000 Iei benefi­ Pentru îm bunătăţirea conti­
care să dea personalitate sa­ m in t la în tîm p la re . Spre Lâ- lea p ă d u rii creează un cadru cii peste plan; repararea, mo­ nuă a aprovizion ării populaţiei
A lergăm pe a s fa ltu l umed nei la inaugurarea sezonului vară şului Teodor Vasiu —
tu lu i C ît despre centrele de pugiu şoseaua străbate lo curi m in u n a t, căutat de tu riş ti. La dernizarea şi amenajarea unui sc vor da în funcţiune două
spre Iha. tu ris tic estiva l ? p rim a ru l com unei.
com ună care dispun deja de de o rară frum useţe. II în tîl- 150 dc m e tri este apă cu rg ă ­ număr de 17 u n ită ţi com erciale magazine noi, din care unul cu
— Ce credeţi câ va tre b u i — Dală fiin d situ a ţia nou — Sin tem d ire c t interesaţi
c lă d iri noi — magazine, com ­ nlm pc tovarăşul lo s if C rişan toare curată, unde p rin cu ră ­ In «lonicniiil in v e s tiţiilo r : de­ articole pentru noi născuţi şi
să în tre p rin d ă c o n s iliile popu creată, p rin te rm in are a m o­ în colaborarea solicitată — ni — secretarul c o n s iliu lu i po pu­ un magazin pentru produse lac­
lare şi cetă ţe nii pentru a da plexe meşteşugăreşti, u n ită ţi d e rn iz ă rii traseu lu i T im işoara se răspunde D ar pe lingă la r com unal. Nc însoţeşte pî- ţire şi s tă v ilire s-ar putea a­ păşirea planului de producţie tate, se va depăşi planul de
un aspect plăcut satelor stră ­ sanitare şi de în vâ ţă m în t, dc — L u g o j — Deva. va tre b u i s p rijin u l pc carc-1 vom acor m enaja un frum os ştrand na­ cu 500 000 lei; realizarea planu­ desfacere a m ă rfu rilo r cu
o reţea de a lim e n ta ţie publică nâ in d re p tu l unei pă du ri, în tu ra l. C ît despre chioşc, nu lui fizic la 15 decembrie 1970:
bătute de traseul tu ris tic ? să e xtin de m în llia , de a ltfe l da cooperaţiei, ne-am propus 100 000 lei şi realiza beneficii
— cred eâ ar tre b u i ca e d ilii pu nctul pe care lo c a ln ic ii l-au are darul de a atrage tu riş tii . reducerea term enului de preda­
— Satele noastre au ceva a- şî cetă ţe nii să renunţe la ide- ca şi în Dobra, unele u n ită ţi executarea unui însem nat vo ­ n u m it „la p â r" A vem în faţă re cu 30 zile la 3 blocuri şi că­ peste plan în valoare de
partc, o rig in a l, specific lo r ca câ „n u sîntem oraş'* şi. a- Mă re fe r la grădina de vară lum de lu c ră ri care vo r în ­ un lu m in iş creat parcă anum e — Cu aceleaşi c h e ltu ie li m inul de nefam ilişti Vplcan 50 000 lei.
— este de părere tovarăşul de lingă m agazinul universal frum useţa com una. M ă refer pentru agrem ent. d in partea cooperaţiei şi cu Prin reducerea consum urilor P rin mobilizarea lo cu ito rilo r
P on diky A spectul asupra c ă ­ tit p rin a m e n a jă rile e xte rio a ­ ..Superet" din Ilia şi la mai la con stru ire a dc trotua re, la — Vara. aici se fac hore. specifice de m aterii prim e şi oraşului la activitatea de în fru ­
ruia. cred. câ ar tre b u i insis­ re. cît şî p rin com portam en­ buna gospodărire a u n ită ţilo r plantarea de a rb o ri şi arb u şti S. POP museţare şi ridicarea nivelu lu i
tu l pe rson alu lu i dc deservire, V in tin e ri d in toate satele m ateriale se vor face economii
tat. este acela gospodăresc Mă să încerce să rivalizeze. să dc a lim e n ta ţie pu blică din o rn a m e n ta li, am enajarea dc din îm p re ju rim i. E cel m ai de 30 tone ciment, 30 000 buc. ed ilita r gospodăresc a! oraşu­
re fe r îndeosebi la în g rijire a Dohra. La Ilia inte nţio nă m să noi zone vcr2i. la executarea bun loc pentru o am enajare cărămidă, 15 mc lemn, 5 tone lui, al satelor şi al comunei sub-
caselor şi a s p a ţiilo r din faţa întreacă ch ia r oraşul. Faptul înlo cuim chioşcul dc ră c o ri­ a lin ia m e n te lo r de g a rd u ri, cu­ tu ristică . A vem apă, reţeaua oţel beton, ISO mc agregate
lo r, ca şi ia acostam entul şi e pc de p lin irealizabil ia r a- toare cu o u n ita te de a lim e n ­ ră ţire a şi în g rijire a ta lu zu i i ­ electrică e Ia a o ro x im a tiv 100 grele, 200 ml ţevi.
In domeniul o c ro tirii sănătă­ fQ Q S m o s i
ţii : se vor deschide noile secţii