Page 8 - Drumul_socialismului_1970_02

P 0 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 3 FEBRUARIE 1970 ■9ff!Q ini8'

Adunarea solemnă consacrată celei Acţiuni ale
f lp r t h f T R 'r ’ ’ • r? ]

de a 49-a aniversări a întemeierii Partidului VIETNAMUL partizanilor

ROMA 2 — Coresponden­
tul Agerpres, N. Puicea, DE SUD taiiandezi
transmite : La Accademia celor ce muncesc din Vietnam
di România" (Academia R A N G K O K 2 (Agerpres). —
României) din capitala ¡ta­ % Detoşomente ale Jntr-o in fo rm a ţie transm isă
liei a aout loc duminică o Guvernului Revoluţionar din Iia n g ko k cu re fe rire la
H A N O I 2. — C oresponden­ sub conducerea p a rtid u lu i, d u lu i celor ce muncesc din
manifestare consacrată re­ Provizoriu au bombardat cercu ri o ficiale , agenţia F ra n ­
tu l Agcrpres. C V lad. tra n s­ v o r îna inta cu paşi fe rm i şi V ietnam . Le Duan a a ră ta t că
laţiilor culturale româno- ce Presse m enţionează eâ au ­
m ite : C o m itetul C e ntral al vo r con stru i cu succes socia­ se va co n tin u a stringerea le­ cu rachete şi mortîe',e 70
italiene. Cunoscuta institu­ P a rtid u lu i celor cc muncesc lis m u l La ora actuală, a sub­ g ă tu rilo r de s o lid a rita te in ­ de boze şi instalaţii m ili­ to rită ţile tailandeze s in t în ­
ţie italiană „Accademia in- d in V ie tn a m şi C o m ite tu l E ­ lin ia t v o rb ito ru l, sarcina eca d e s tru c tib ilă In tre R D. V ie t­ tare americano-soigone- g rijo ra te în urm a in te n s ific ă ­
teniuzionale di propaganda xe cu tiv C entral al F ro n tu lu i m ai urgentă o con stituie în ­ nam şi U niunea Sovietică. ze. r ii a ta c u rilo r p a rtiz a n ilo r asu­
culturale“ (A .IP.C ), care pra unor baze şi posturi m ili­
P a trie i din V ie tn am au orga­ vingerea totală a ag reso rilo r R.P. Chineză şi toate celela lte
acliveazt7 pentru răsplndi- tare. precum şi a unor oraşe.
nizat o adunare solem nă co n ­ am ericani, eliberarea sudului, ţâ ri fră ţe şti d in lagărul socia­ SAIGON 2 (Agerpres). -
rea culturii ca mijloc de a- sacrată celei de-a 40-a a n i­ apărarea n o rd u lu i, progresul list. Sin tem gata sâ sta b ilim Un purtător de cuvint ol Co­ De la începutul acestui an au
jicopiere şi cunoaştere intre versări a în te m e ie rii P a rtid u ­ spre u n ifica re a paşnică a pa­ re la ţii cu toate ţă rile lu m ii mandamentului S.U.A. de la fost sem nalate num eroase in ­
popoare, fi-a dat concursul lu i celor ce muncesc din trie i Un popor care a lu p ta t care respectă suveranitatea şi Saigon a anunţat că In ulti­ cidente în diverse re g iu n i ale
la organizarea manifestării. V ietnam . num eroase decenii pentru l i ­ independenţa noastră, pe baza mele 24 de ore detaşamente ţâ rii, m ai ales in cele nordice,
Preşedintele A.IP.C., prof. bertate este h o tâ rît să-şi re- e g a lită ţii şi a v a n ta ju lu i re c i­ ale Guvernului Revoluţionar unde g u ve rn u l de la Bangkok
In discursu l ro s tit cu acest
Fraucesco Gligora, a luat La întreprinderea de constr ucţii de nave ;i macarale din p rile j, Le Duan, p rim secre­ cîştige cu orice preţ inde pen­ proc Provizoriu al Republicii Viet­ a fost nevoit sâ trim ită u n i­
cuvintul, subliniind impor­ Budapesta a fost construit un nou vas, care este lansat la apă. ta r al C.C al P a rtid u lu i celor denţa .şi lib e rta te a . In continuare, p rim u l secre­ namului de Sud ou bom bardat tă ţi de p a raşu tişti pentru a se
tanţa schimbului de valori Este vorba de vasul „A ngyolfbld", cu un deplasament de 1 500 ce m uncesc din V ie tn am , a V o rb ito ru l a c ita t p rin tre ta r al C.C. al p a rtid u lu i s-a cu rachete şi mortiere 70 de a lă tu ra garnizoanelor locale.
culturale intre cele două tone. făcu t o trecere In revistă a sa rcin ile c o n s tru irii socialis­ re fe rit la o serie de aspecte boze şi instalaţii m ilitare a- P a rtiz a n ii taiian dezi. m en­
ţări, caracteristica funda­ celor p a tru decenii de lu p tă m u lu i. dezvoltarea viguroasă ale v ie ţii de p a rtid şi de stat. mericano-saigoneze. Un nu­ ţionează agenţia citată , si-au
mental u rn a n iitd a cultu­ a p o p o ru lu i vietnam ez sub a p ro d u cţie i agricole şi in d u s­ S întcm h o tâ rîţi sâ lu ptăm măr de 29 din aceste atacuri con cen tra t a ta curile m ai ales
rii româneşti contempora­ conducerea p a rtid u lu i clasei tria le . concentrarea e fo rtu rilo r cu c u ra j pe ntru în fă p tu ire a au vizat poziţiile americane asupra un or baze am ericane.
ne. „Am ales România — m uncitoare. E xp u n în d b ila n ­ pentru o m ai bună so lu ţio n a ­ cu orice preţ a d o rin ţe i pre­ din prima regiune tactică, A stfe l, baza m ilita ră aeriană
ţară in care se dă o m a x i­ Orientul Apropiat ţu l succeselor o b ţin u te dc re a problem ei ce re alelo r şi a şe d in te lu i Ho Şi M in . care care grupează cinci provincii am e riea no -ta ila nd ezâ L'bol,
mă importantă atit valori­ R D. V ie tn am , el a re le va t că. a lto r b u n u ri a lim e n ta re şi este in acelaşi tim p asp ira ţia septentrionale din Vietnamul de unde decolează avioane
lor tradiţionale ale culturii p rin răzb oiul de distrugere, a rtico le de consum , dezvolta­ cea m ai arzătoare a în tre g u ­ de sud. Alte 41 de atacuri au „P h a n to m ", care în tre p rin d
universale, cit şi celor m ai agresorii am ericani au produs rea tra n s p o rtu rilo r şi com u­ lu i p a rtid şi popor : «Con­ ra id u ri asupra V ie tn a m u lu i de
m oderne cuceriri ale ştiin­ m a ri pie rd e ri, dar nu au reuşit n ic a ţiilo r, am eliorarea c irc u la ­ struire a unui V ie tn am paşnic, (ost grupate asupra celei de-a sud, a fost atacată cu rachete
ţei, literaturii şi artelor, $ P U T E R N IC D U E L DE A R T IL E R IE IN T R E FO R ŢE LE sâ d istru g ă econom ia socialistă ţie i şi a re p a rtiţie i produselor, re u n ific a t. independent, dem o­ douo regiuni tactice, in care — atac în urm a căruia m ai
difuzării largi a culturii ita­ S IR IE N E ŞI IS R A E L IE N E a ţâ rii R eferindu-se în aceas­ accelerarea re v o lu ţie i tehnice. cra tic şi prosper". sint incluse zonele din Plato­ m u lţi m ilita ri a fla ţi în p e ri­
liene — pentru a onora £ N O I R A ID U R I DE B O M B A R D A M E N T tă o rd in e de idei la perspec­ Totodată, el a s u b lin ia t nece­ Au lu a t apoi c u v in tu l re ­ urile înalte. Purtătorul de cu­ m e tru l bazei au fost ucişi şi
astfel inaugurarea anului tiv e le d e zvo ltă rii R. D. V ie t­ sitatea de a se depune e fo r­ pre zen ta nţi ai d ife rite lo r o r­ ră n iţi.
nostru academic“, a spus nam, Le Duan a s u b lin ia t eâ tu ri pentru creşterea ra n d a ­ g a n iza ţii p o litice şi obşteşti vint o declarat că acţiunile In \irm a situ a ţie i create, au­
D A M A S C 2 (Agcrpres). — D e ltei N ilu lu i. A rtile ria egip­ forţelor patriotice au fost ce­
vorbitorul. Prof. Giorgio o rica re ar fi d ific u ltă ţile ce m e n tu lu i m u n c ii sociale. din F ro n tu l P a trie i, care au to rită ţile de la B angkok e x a ­
Nurigiani, vicepreşedinte al Un co m u n ica t m ilita r d ifu ­ teană a o b lig a t aparatele de le mai puternice din ultimele m inează m ăsuri în vederea în ­
zat de postul de ra d io Damasc zbor israeliene sâ se retrag ă le vo r avea de în tîm p in a t. A b o rd în d problem e ale po­ adus sa lu tu l lo r P a rtid u lu i ce­
A.I P.C., a evocat la rindul cinci luni. tă r ir ii ..cordoanelor de secu­
an un ţă că în tre fo rţe le s irie ­ şi să-şi Janseze bom bele de­ lo r ce m uncesc din V ietnam .
său ilustre personalităţi masele m u n cito a re d in nord, litic ii in te rn a ţio n a le a P a rtî- rita te “ in stalate in ju r u l ba­
române — Nicolae lorga, ne si israeliene s-a produs pa rte de p o z iţiile vizate P u r­ zelor
tă to ru l de c u v in t a m e n ţio n a t
George Enescu, Nicolae Ti- lu n i în zona în ă lţim ilo r G o­
lan un p u te rn ic duel de a r ti­ că 10 m ilita ri e g ip te n i au fost
tulescu, George Oprescu scoşi din lu p tă în cu rsu l ce­
alţii — pe care i-a cunoscut lerie, care a d u ra t peste tre i
ore L u p ta a început )a ora lo r două ra id u ri.
personal 09,17 (ora locală), cin d fo rţe le T o t lu n i, s-a an un ţa t, de a ­ Intîlnirea pentru pace
Prof. Alexandru Bălăci, israeliene au încercat sâ t r i­ semenea. la C airo, a via ţia
directorul „B ib lio te c ii româ­ m ită în tă riri unor ava np osturi egipteană a efe ctu at ra id u ri
ne" din Roma, a conferen­ situate în partea sudică a l i ­ asupra un or p o z iţii fo rtific a ­
ţiat apoi despre „Cinci se­ niei de încetare a fo cu lu i. în te israeliene situate în secto­ din Canada
cole de relaţii culturale cursu l d u e lu lu i dc a rtile rie , ru l n o rdic al C a n a lu lu i de
româno-italiene“, relevtnd a via ţia israelianâ a efectuat .Suez. B om bardam entele au M O N T R E A L 2 (Agerpres).
faptul că, pe fondul unor ra id u ri asupra p o z iţiilo r s i­ provocat, p o triv it p u rtă to ru lu i V ie tn a m Ia C o n fe rin ţa cva-
vechi relaţii tradiţionale, are riene P ie rd e rile su fe rite de de cu vin t. p ie rd e ri grele in ..P olitica de vie in a m iza re a d rip a rtitâ de la Paris.
ră zb o iu lu i prom ovată clc A d ­
In ca d ru l re u n iu n ii,
dele­
loc in prezent o intensificare partea israelianâ. precizează rin d u l tru p e lo r israeliene. m in is tra ţia N ixo n nu este de- g a ţii din S tatele U n ite «ou pre ­
a schimbului de valori cul­ co m u n ica tu l m ilita r, se rid ică cît o nouă încercare destinată
turale romăno-italiene, ceea la p a tru avioane do bo rîtc şi zentat un program pentru „o
ce c o n trib u ie la consolida­ tre i tan curi, o staţie de rad a r T E L AV’ IV 2 (Agerpreş). — sâ prelungească ră z b o iu l“ , se nouă cam panie m asivă in S ta­
rea prieteniei dintre cele şi un post de observaţie dis­ In tre fo rţe le israeliene şl a firm ă în co m u n ica tu l dat p u ­ tele U n ite în vederea in te n s i­
fic ă rii c e re rilo r către
b lic ită ţii du m in ică scara
preşe­
la
dourt popoare. truse sau ava ria te Un nu m ăr cele siriene, dispuse de o p a r­ încheierea re u n iu n ii de două d in te le N ixo n de retragere
★ de 25 de m ilita ri isrn e lie n i au te şi de alta a lin ie i di* înce­ zile a p a rtic ip a n ţilo r la ..In tî 1 - totală şi im e dia tă a tru p e lo r
„Biblioteca română" a or­ fost ucişi sau ră n iţi. tare a fo c u lu i d in zona în ă l­
n irca pentru pace" care
s-a
ganizat şi o apreciată ex­ ★ ţim ilo r G olan, s-a produs lu n i ţin u t in localitatea canadiană am ericane d in V ie tn am , dc a
pune capăt a tro c ită ţilo r şi c r i­
poziţie cu traduceri în lim­ C A IR O 2 (Agcrpres). — un nou duel de a rtile rie , d u ­ S aint Jcrom e, situată la 50 km
ba italiană d in autori români După cum a a n u n ţa t un pă ce tru p e le siriene au des­ m elor de război şi de a res­
şi cu lucrări de autori ita­ p u rtă to r de c u v in t egiptean, chis focul asupra unei p a tru le dc M ontreal. P rin tre persona­ pecta d re p tu l la a u to d e te rm i­
lieni apărute in România. a via ţia israelianâ a în tre ­ israeliene — a a n u n ţa t la Tel lită ţile care au p a rtic ip a t la nare al p o p o ru lu i vie tn am e z“ .
Expoziţia cuprinde cărţi din prins lu n i ra id u ri de b o m b a r­ A v iv un p u rtă to r de c u v in t această re u niune se num ără P a rtic ip a n ţii la „In tîln ire a
al
fo stul
m in is tru
diferite domenii ale ştiinţei, dam ent asupra un or p o z iţii m ilita r Se precizează că al In d ic i, K rish n a a p ă ră rii pentru p.ice" de la S aint Je­
M enon,
schim bul de fo c u ri, care a d u ­
artei Şi c u ltu rii. ale R A U. situate în zona rom e au h o tâ rît. dc asemenea,
M ankabad. la 305 km sud de ra t peste tre i ore, nu a pro ­ pastorul M a rtin N ie m o lle r. crearea unei „co m isii dc a n ­
voc.it p ie rd e ri în oam eni sau chetă in te rn a ţio n a lă , care va
C airo şi in partea dc nord a Romcsh C handrn. secretar ge­
m a te ria le de partea isra elio- fi com pusă din ju riş ti e m i­
nâ. U n ul din avioanele îsrae- neral aj C o n s iliu lu i M o n d ia l ne nţi şi în a lte p e rs o n a lită ţi“
licn e care au efectuat ra id u ri al P â rii, conducători ai unor cu sediul la M ontreal. C o m i­
Dezvoltarea relaţiilor asupra p o z iţiilo r siriene a R.D. VIETNAM. Lucrări de amenajare a unui rezervor de apă în provincia Ha Tinh, In fo­ o rg a n iz a ţii pa cifiste d in S t ' A. sia va avea sarcina ..de a sta­
fost. însă. atins de
a rtile ria
b ili am ploarea şi «atrocităţile
c ir. La re u n iu n e a asistat, de
in am ică
prâ buşindu-sc la 10
km de lin ia de încetare a fo ­ to : rezervorul Cam Ly. asemenea. T ia n Cong Tuong, c rim e lo r de război comise de
m ilita r ii am ericani îm p o triv a
ru lu i, în te rito riu l sirian. m em bru al delegaţiei R.D. p o p o ru lu i vietnam ez".
sovieto-italiene
M O SC O VA 2 (Agcrpres). ta n t cu societatea K N 1 , L O N D R A 2 (Agerpres). — lu i de execuţie, din com pania s o ţiilo r lo r". „In to rc în d u -n e m ai fost făcute şi de către
Z ia ru l „P ra v d a “ consacră care prevede că U niunea Catastrofă feroviară O in fo rm a ţie publicată d u m i­ ,.G“ a c o rp u lu i al doilea din în sat —a co n tin u a t Remedios A lla n Tuppen, ea şi de co­
un a rtic o l re la ţiilo r sovieto- S ovietică va liv ra in Ita lia nică în coloanele săptămâna­ „Scols G uards". a d e cla ra t eâ — am ză rit c o rp u rile v ic tim e ­ m an da ntul p lu to n u lu i de exe­
italiene, s u b lin iin d cara cte­ peste 100 m ilia rd e m e tri lu lu i londonez „T he People" a p lu to n u l prim ise o rd in sâ d is ­ lo r îm prăştia te pe m a lu l u n u i cuţie. sergentul m a jo r C harles
ru l lo r p o z itiv şi d e zvo lta ­ cubi dc gaze naturale şi va provocat o puternică em oţie în trugă s«ilul K ua la K ub u Bahru Douglas. Acesta din urm ă a
rea lo r în s p iritu l bu nă vo­ im p orta din această ţară în Argentina rin d u rile c e rc u rilo r p o litice şi şi sâ «idune b ă rb a ţii de-o p a r­ rin . iar tot locul era in u n d a t spus că a a vu t „o rd in d ire ct
inţei. In u ltim ii cin ci ani. ţevi şi alte in s ta la ţii pentru ale o p in ie i pu blice b rita nice. te, iar fem eile şi c o p iii de altă de singe. Am in cendiat, apoi, de la M in is te ru l A p ă ră rii sâ
se relevă in a rtico l, v o lu ­ in d u stria gazelor. Ş tirea a dezvăluit, eu m u lte parte. salul, dar n u -m i am intesc ce nu com enteze această ş tire “ .
m ul c o m e rţu lu i b ila te ra l a N oul acord pe term en B l'E N O S A IR E S 2 (A ge r­ au fost tra n sp o rta te la sp ita ­ d e ta lii, sâvîrşirca u n u i masa­ M in is tru l a p ă ră rii din anul
crescut de 2,5 ori, ajungînci lung semnat recent, s u b li­ pres) — N u m ă ru l v ic tim e lo r le şi c lin ic i p a rticu la re . Sute cru de către tru p e le b rita n ice 1940. a ctu a lu l deputat Em a­
în anul 1969 la peste 500 niază a rtic o lu l, dem onstrea­ catastrofei ferov iare ce a avu t de m ilita ri, p o liţiş ti şi pom ­ in M alnyczia. în urm ă eu peste nuel S h in w e ll, a declarat în ­
m ilio a n e ruble. ză că p o s ib ilită ţile pentru loc d u m in ică scara la 36 de p ie ri p n rticip â la a c ţiu n ile c- 21 de ani E«i se bazează pe de­ să : „N o i n-am a u zit m ăcar un
C o n tra ctu l cel m ai im ­ colaborarea reciproc avan­ km de Buenos A iros a ajuns ch ip e lo r dc salvare de la c ă i­ c la ra ţiile m ai m u lto r veterani c u v in t în legătură eu aceasta,
po rta n t a fost re a liza t în a- tajoasă nu sin t n ic i pe de­ la 160 de m o rţi şi 250 ră n iţi, le ferate. dc război, p a rtic ip a n ţi d ire cţi J l S-A SPSS SA in vrem ea aceea. Eu sin t
ceastâ perioadă cu în tre ­ parte epuizate D ezvolta­ a declarat co lo n e lu l H u m b e r­ A u to rită ţile au b rd o n a l des­ la operaţiune. T o ţi «aceştia au realm ente şocat de aceste
p rin d e rile „Fi«!t" pentru re«! re la ţiilo r econom ice to Russo. şeful s e rv ic iilo r pen­ chiderea unei «încheie pentru c o n firm a t eâ. la 12 octom brie vesti".
construirea unei uzine dc în tre state cu o rin d u iri so­ tru re la ţiile externe a C ă ilo r a s ta b ili cauzele cata stro fe i, 1943 in satul dc ju n g lă K ua la - U U
au tom ob ile in oraşul T o g li- cia le d ife rite este o bază ferate argentiniene. El a p re ­ provocată de cio cnire a unui K u b u B ahru. din apropierea a R e lu in d această problem ă
a tli pc V olga S p ic s firş i- bună pentru instaurarea cizat eâ este vorba doar rlc tren de p«isageri ec venea ca p ita le i m clayozieno. nu fost maiuram şahii în n u m ă ru l său de lu n i zia­
tu l a n u lu i 1969 a fost în ­ unor bune re la ţii in tre ele, cifre p ro v iz o rii, deoarece csle dinspre Tucuinan eu o g a rn i­ îm puşcaţi 25 de m u n c ito ri de ru l „M o rn in g S ta r" a re a m in ­
tit eâ d e pu ta tu l comunist. U liii
cheiat un con tra ct im p o r­ conchide «articolul. im p o sib il sâ se facă o sta tis­ tu ră im o b iliza tă pe lin ie ea pe o p la n ta ţie , suspectaţi de P iia tin a rid ic a t chestiune.) în
tică exactă a v ic tim e lo r care u rm a re «i un or d e fe cţiu n i m e­ a fi p a rtiza n i com unişti. Se
canice P o triv it p rim e lo r a- ream inteşte, p rin tre altele, eâ P arlam e nt, încă din 1949. cinci
p re eieri făcute de e xp e rţi, tre ­ S h in w e ll m ai era m in is tru al
existenţa un ui ..in cid e n t“ deo­
nul sta ţio n a t «ir fi avut sem ­ Un a lt veteran dc război. s-a m lim p la t eu fem eile Ş tiu a p ă ră rii, dar Creeeh Jor.es. pe
sebit fusese anunţată la v re ­
nalele de ave rtiza re aprinse, mea respectivă de către c o ti­ V ic to r Remedios. a com entat eâ lo ţi eram bo ln avi din cauza «■Hanoi secretar de stat pentru
d u m in ică în acelaşi sens. in ­
problem ele c o lo n iilo r, i a .âs-
socului. U lte rio r a fost deschi­
ia r co n d u că to ru lu i e xp resu lui
încheierea unor nk contracte intre de T u ru m a n deşi în a in ta cu d ia n u l ..The T im es“ , care îl fo rm a ţia , in cadrul unei e m i­ să o anchetă ju rid ic ă m ilita ­ erau p a rtiz a n i care lu p ta u con­
m u n c ito ri
puns că cei 25 de
caracteriza ea fiin d „cel m ai
postului de
rad io
siu n i a
fost
ră dar adevărul a fost esca­
110 km pe oră. i-a r ii
im p o sib il sâ nu le observe m are succes al o p e ra ţiu n ilo r B B C . ..Ni s-a spus sâ ..mă­ m otat. După acţiune, sergen­ tra tru p e lo r britanice.
2iln icc. in tr-o singură zonă,
ir de la înce putul cam paniei". tu ră m " satul Aooi sergentul tu l ne-a am eninţat eâ dacă Aceste re v e la ţii em oţionante
A u to rită ţile argen tinie ne au După ru m subliniază, la rîn - ne-a in fo rm a t despre reea re vreu nu l din noi „s u flă “ ceva. nu d e te rm in a t m ai m u lţi m em ­
întreprinderile sovietice şi firme vest-germane ln .il m ăsuri pe ntru salvarea dul său. şi z ia ru l „M o rn in g urm a sâ se in tîm p le El a a­ no aşteaptă 14 sau 15 ani de b ri la b u riş ti ai P a rla m e n tu lu i
ve rtiza t eâ dacă vreu nu l d in ­
celor a fla ţi încă in via ţă Zeci
închisoare". In încheiere Ro­
sâ ceară g u ve rn u lu i deschide­
de elicop tere şi am bulanţe S ta r", fap te le au fost a n u n ţa ­ tre noi refuză sâ ia parte la modios a precizai că el se a­ rea de urgenţă a unei anchete
de
te re a list in arel tim p şi
transp ortă neîncetat ră n iţii co tid ia n u l ..D aily W o rk e r1'. operaţiune, sâ o spună pe loc", fla p rin tre cei doi m ilita ri şi in fo rm are a Cam erei C om u­
BO NN 2 — Corespondentul zislc la presiuni m ari şi la Germ ane, p rin tr-o conductă sp ic cele m ai aprop iate s p i­ care pu blica pe prim a pagină a declarat Remedios. care a ra re au refuzat sâ ia parte la nelor in legătură cu re z u lta ­
te m p e ra tu ri scăzute, ru p i inse tale
Sgcrprcs. M ircca M oarrâş. directă care va lega U niunea titlu l : „A m văzut îm puşcarea adăugat că fem eile din sat au execuţie : „A m m in ţit în tim ­ tele oi Ca urm are, M in is te ru l
in in s m ile : D u m inică dupâ-a- în tre m inus 40 de grade şi m i­ .Sovietică cu B e rlin u l, ireeînd Cel m ai grav accident fe ro ­ cu singe rece «! un or m u n c i­ fost adunate in tr-u n vagon de pul anchetei adevărul e cel A p ă ră rii al M a rii B rita n ii <!
mLazâ. in s.iloanele h o te lu lu i nus 60 grade C Perioada de p rin Polonia. De asemene«!, se via r din «irest secol s-a produs to ri n e in a rm a ţi“ . cam panie, ia r a lă tu ri au fost, de zvăluit de zia rul „The Peo­ a n u n ţa t eâ au fost începute
liv ra re a fost s ta b ilită in tre 20 la 12 decem brie 1917 )a M on-
-K a is c rh o f" din Esscn. a a vu t in v e s tig a ţii în legătură cu d e ­
ia nu arie 1070 şi decem brie a flă în studiu problem a unor dnnc (Franţa), d n d au m u rit W jjlia m Cootcs, un ul d in ­ g ru p a ţi şi îm puşcaţi b ă rb a ţii p le “ . a declarat el
lou o co n fe rin ţă de presă or- c la ra ţiile şi in fo rm a ţiile dez­
¿ m izată cu p rile ju l sem n ării 1972. liv ră ri de gaze către Franţa. 543 de oam eni. tre fo ş tii m e m b ri ai p lu to n u ­ în ţip e te le disperate «ale M ă rtu ris iri asem ănătoare au vă lu ite de presă şi B B C.
u ro r im p o rta n te contracte în ­ In schim bul acestor liv ră ri,
tre în tre p rin d e ri sovietice dc U.R.S.S. va fu rn iza anu«il R.F.
m erţ e xte rio r şi m«!i'i firm e a G erm aniei 3 m ilia rd e m e tri
: i IU ' a G erm anici. cubi gaz m etan, cu incepere de co n fe rin ţe de presă ţin u te ge şi fa m ilie i regale au fost cu asalt o clă d ire u n iv e rs i­ rieno San Fernando. siluatâ
In cad rul in tiln ir ii. N iko la i la 1 octom brie 1973. Valoarea • C U R I E R de la form area n o u lu i gu­ confiscate. După cum pre­ tară. spârgind geam urile şi la I k ilo m e tri de fn tn tir iâ
• ' ,ipov. ad ju nct al m in is tru lu i e x p o rtu lu i de gaz metan va ii vern. In cu rsu l acestei in tîl- cizează agenţia M EN. tere­ provocind grave dezordini. P o lriv ii c o m u n ica tu lu i, a u to ­
-m e rlu lu i e x te rio r al U R S.S , de peste 2.5 m ilia rd e m ărci vest- n ir i cu z ia riş tii, p re m ie ru l n u rile confiscate au fost pu­ In urm a «!eestoi c io c n iri, rită ţile au ord on at evacua­
A b 'x c i S orokin. a d ju nct al m i­ germ anc. G azul m etan va p ro ­ japonez s-a re fe rit la p e r­ se la dispo ziţia M in is te ru lu i mai m u llc persoane au fost rea popu laţie i din oraş.
n is tru lu i in d u strie i gazelor veni din re g iu n ile siberiene şi spectiva s ta b ilirii re la ţiilo r A g ric u ltu rii şi R eform ei A ­ rănite, ia r p o liţia n operai C o m un icatul nu face p re ­
^ U.R.S.S. precum şi condu- va fi tra n sp o rta t p iin tr-o con­ d ip lo m a tice cu R.P. Chineză grare. 16 arestări. ciză ri în legătură ru s itu a ­
cAtoi i ai unor societăţi vest- ductă ce va traversa te rito ­ pe care a a p reciat-o ca fiin d ♦ OG ţia lu p te lo r c«ue se duc la
r emane, au adus 1«! cu n o ştin ­ riu l Cehoslovaciei. El va a­ S im b âlă şî du m in ică a avut loc la V iena o con­ o «problem ă fo a rte im p o r­ ♦ OG g ra niţă , m u lţu m in d u -se doar
ţa z ia riş tilo r semnarea la Es­ coperi necesităţile de consum sfă tu ire a C o m ite tu lu i pre g ă tito r al m işcă rii com u­ ta n tă " ee va sta în atenţia La o uzină m ilita ră s itu a ­ să sublinieze că avioanele
- n. la Í fe b ru a rie , in prezen­ ale lia va rie i. niste dc tin e re t. In ce n tru l d is c u ţiilo r au stat aspec­ g u v e rn u lu i japonez. tă „în tr-o regiune d in cen­ M in is tru l a p ă ră rii diu San ho n d u ricn e survolează loca­
t , lu i N ik o la i r.ilo lic c v , m i­ In baza a ltu i contract, tele legate de s p rijin ire a cam paniei electorale a tru l Is ra e lu lu i4', a avut loc S alvador a a n un ţa t că tru ­ litatea a m in tită in tim p ee
n istru l co m e rţu lu i e x te rio r al ..Deutsche B a n k“ . în num ele P a rtid u lu i C om unist A ustria c şi de sta b ilire a p la t­ ♦ OG d u m in ică noaptea o e xp lo ­ pele hond uricn e au lansat tru p e le s«!lvadoncnc işi
i R S S . şi a pro fe soru lui un ui consorţiu a lcă tu it din 17 form ei pe ntru în fiin ţa re a „m iş c ă rii com uniste de t i­ zie in urm a căreia două lu n i d im in e a ţa un nou atac m enţin p o z iţiile pe care Ie
După o perioadă dc n in ­
K a ri S c h illc r. m in is tru l eco­ in s titu ţii dc cre d it vest-ger- n e re t“ din A u stria sori şi viscole, care au pro ­ persoane şi-au p ie rd u t via ţa asupra lo c a lită ţii salvado- deţineau înainte.
u mi iei al R.F a G erm an ici, a inanc. va «acorda U IIS.S. un L u in d c u v in tu l eu acest p rile j, preşedintele P.C.A.. vocat d ific u ltă ţi în tra n s p o r­ alte eîteva au fost răn ite,
unor c o n tre le in i re în tre p rin ­ cre d it în valoare de 1.2 m ili­ Prânz M u h ri. a v o rb it despre po ziţia c o m u n iş tilo r tu ri. in P olonia a ve n it un a a n u n ţa t un p u rtă to r de
d e rile sovietice de com erţ e x te ­ arde m â n i vest-germ ane ra m ­ în problem ele tin e re tu lu i, precum şi faţă de d ife rite nou va l dc ger, inform ează c u v in t al p o liţie i israeliene.
rio r „S o iu z n c fic x p o rt". „P rom - bu rsabil in 10 ani. Sum ele ce­ problem e actuale ale A u strie i agenţia PA P . El a a firm a t că e xp lo zia s-ar F rum osul succes re p u rta t sim b ălă seara dc cîn-
s lrio im p o rt“ şi Banca dc co ­ le m ai im p ortan te vor fi a­ datora u n u i accident lâ re a la rom âncă V io rica C o rtcz-G ug .iia nu in „C a r­
m erţ e xte rio r a U.R.S.S., pe de cordate în perioada 1971-1072. La V arşovia, te rm o m e tre ­ m en". la Opera din Paris, a cu ce rit nu num .i, pu
parte, şi firm e le v esl-germ a- concom itent eu executarea lu ­ le au în re g istra t m inus 26 ♦ OG b lic u l. dar c h ia r şi pc u n ii pre te n ţio şi « ro n ira ri m u ­
t,r „U uhrgas A g“ , ..M annes­ c ră rilo r de instal.nre a conduc­ de grade Cclsius, pe lito ra ­ zica li p a rizie n i. „O frum oasă C arm en ; V io rica ('or.
lu l b a ltic, la G dansk — m i­
man E xp o rt" şi * Ueutsclie telo r A rh ite c ţii d in pro vin cia suri pentru conservarea te ­ nus 20 de grade, ia r in un e­ In urm a unei puternice te2", aşa îşi in titu le a ză z ia ru l ..C om bat" de lu n i rro
za u ru lu i a rtis tic al ţâ rii, eu
II ink. pe de a llá parte C ontractele vor in tra in v i ­ Veneto, dependenţi de „D i­ a tît m ai m u lt h i c il arps- le lo c a lită ţi m e rcu ru l a co- fu rtu n i de zăpadă, care s-a nica sa consacrată spectacolului de M m kâlă. in cari
recţia generală de a rie fr u ­
In baza unuia riin ire con- goare o dală cu ra tifica re a lo r moase“ , au organizat la V e­ ta nu co n stitu ie num ai o va ­ b o iît pînâ la m inus 33 de abătut asupra re g iu n ilo r seric p rin tre altele : „U n fiz ic seducător, o vm-r ;,m
’ la c trlc sem nale — o eârui v a ­ de către cele două părţi. ne ţia o reu niune eu scopul loare in sine. ei oferă Ita ­ grade G erul provoacă greu­ sep tentrio na le ale .Japoniei. plâ de mo2zo. de zin vo ltu ră , alură, prestanţa şi fără
p ie rd u t
15 persoane şi-au
la b ilita te se întin de pe 20 :\c Uâspunzind la num eroasele de «i-şi e xp rim a protestul liei şi o im p n rln n tâ sursă tă ţi considerabile tra fic u lu i viaţa. 50 au fost răn ite, iar îndoială, un in te resa nt tem peram ent «irli-uic. o perso­
,n¡ _ lM -\(i va liv ra U R.S.S. de v e n itu ri, p n n in te rm e ­ fe ro via r, p rin d ific u ltă ţile pe n a lita te : nim ic su rp rin ză to r, deci. dacă V io ric;i C or­
în tre b ă ri al z i.triş tilo r, re p re ­ faţă de in su ficie n ţa m ijlo a ­ alte 13 «!u fost date dispă­ tez a făcut sîm bâlă seara la operă un foarte frum os
ţ v i de m are diam e tru (1-120 m). ze n ta n ţii sovietici au declara], celor dc care dispun pentru d iu l tu ris m u lu i. ra re le în tim p in â pregătirea rute. F u rtu n a a d istru s sau
in sum in d 1.2 m ilioa ne tone p rin tre altele, eâ rezervele dc a salva m onum entele vechii lo co m o tive lo r pentru eursâ a va ria t peste 1 000 dc c lă d iri debut În „C a rm en". In te rp re ta re a ci csUi «nptivantă.
(respectiv conducte pentru o gaz motan ale U.R.S.S. depă­ „ce tă ţi a d o g ilo r". In tr-u n co­ ♦ O G M u lte tre n u ri circ u lă cu in şi a în tre ru p t tra fic u l ic ro - convingătoare, a tît pe plan vocal, c it şi dram atic.
.stanţă a p ro x im a tiv dc 2 t)0o m un ica t dat p u b lic ită ţii in tirz ie re , ia r uncie curse nu
şesc 10 trilio a n e m e lri cubi.
i m), precum şi d ife rite u lila - încheierea re u n iu n ii, p a rtic i­ Japonia va continua sâ fie fost suspendate.
Totodată, ei au ară ta t că
i. pentru in d u stria gazelor. A- p a n ţii nu s u b lin ia t „situ a ţia o na ţiun e paşnică şi îşi va “J
U.R.S.S. im p ortă c a n tită ţi m ari ♦ O G
.«sic liv r ă r i — s-.n s u b lin ia t dram atică în care se află în d e p lin i re sp o n sa b ilită ţile ♦ OG
i. cadrul co n fe rin ţe i de pre- de gaz m etan d in unele ţâ ri m onum entele V e n e ţie i“ şi pe care le are ca stat asia­ La M ila n o au avui loc
î, _ co n stitu ie eca m ai m arc «asiatice, p rin tre care Pakistan. fa p tu l că. în Ita lia , acesta tic şi m em bru al c o m u n ită ţii P rin lr-u n decret al C on­ cio cn iri in tre p o liţie şi g ru ­
nu este un caz izolat A rh i­ m ondiale — a declarat p ri­ s iliu lu i C o m andam entului p u ri de clem ente neofascis­
om ondâ p rim ită tună acum A fganistan şi Iran. C U R I E R
te c ţii p ro vin cie i Veneto au m ul m in is tru nipon. Eisaku R e voluţiei din L ib ia , dom e­ te. care după re au ţin u t o &
de in d u stria de s p e c ia lis te C oncom itent, au su b lin ia t
cerut a u to rită ţilo r sâ ia mâ- Sato, cu p rile ju l celei d in ţii n iile a p a rţin in d fo stu lu i re ­ adunare. «!U încercat să ia
t esl-gei mană Ţ e vile vor fi in te rlo c u to rii sovietici, U.R.S.S.
sliel co n stru ite in c it să re- va liv ra gaz m etan şi R.D
T IP A R U L : în tre p rin d e re a p o lig ra fic ă Deva
«4 JhS