Page 9 - Drumul_socialismului_1970_02

Anul XXII PROLETARI d in TOATE TARILE, u n i ţ i-v a ! Redacţia

Nr 4691 şi adminislraţia

Miercuri ziarului

UKVA. str. Or. Petru Grozn nr ’ 5
4 februarie
teleloane : redactor şei - 11568 ; re­
dacto* şef adjunct, secreta* de redacţie
1970 şi administraţia - 12138 ; secţiile cul­
turó-sport ş» probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şl
eilerne - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de p a ilid - 11275 ; telefon de
i PAGINI. 30 BANI serviciu intre orele 16*24 - t i 585

de creştere a standar-

9 À V
! SĂRBĂTO RIREA
dului de VI îl ţii UNOR PERSON A LI I A lt
R EM AR C ABILE
Ca şi in anii prece­
An de on consemnăm în cro­ de dezvoltare elaborate de par­ forturilor depuse pentru înde- denţi. O rganizaţia N aţiu­
nica vie a poporului nostru as­ tid. plinireo şi depăşirea sarcinilor n ilo r Unite pentru edu­
censiuni fără precedent în toate Toate aceste rezultate au co­ economice, ou determinat creş­ caţie, ştiinţă şi cultură
domeniile vieţii. Ritmul ridicat respondent şi in viaţa judeţului terea puterii de cumpărare a a recomandat, in urnm
de industrializare socialisto a nostru. In anii actualului cinci­ populaţiei. Semnificativ este fap­ propunerilor tăcute dc
ţării, modernizarea continuo a nal, pe plaiurile hunedorene au tul că în anul trecut au fost com isiile naţionale pen­
agriculturii au creat premise si­ apărut obiective industriale noi desfăcute către populaţie măr­ Noua staţie de întreţinere auto de la Hunedoara este u nul din locurile unde posesorii de autoturisme se vor putea tru UNESCO, sărbălori-
gure de creştere continuă a care au polarizat in jurul lor furi a căror valoare a întrecut adresa pentru a primi o gamă variată de servicii. Foto : N. GHENA rou în lumea întreagă, în
stondordului de viaţă al popu­ importante forţe de producţie. cu 2,3 Io sută pe cea a anului 1970, a unor personalităţi
laţiei - ţelul suprem al politicii Aceasta o făcut ca in anul tre­ 1968. Unităţile comerciole din rem arcabile din dife rite
partidului nostru. cut numărul total al salariaţilor judeţul nostre au pus la dispo­ ţări In calendarul
Dovadă elocventă o consec­ ocupaţi în industrie să crească ziţia oomenilor muncii aproape Acţiuni urgente UNESCO pe acest an f i­
venţei politicii partidului de ri­ cu 0,6 la sută faţă de anul 1968. 7 000 tone corne, moi mult Minerii brădeni au revenit gurează şi numele unor
dicare a României pe culmile Măsurile luate pentru folosirea de 3 800 tone ulei, 6 800 tone reprezentanţi de scamă
civilizoţiei şi progresului, o a b ­ raţională o capacităţilor de pro­ zahăr, 53 572 tone pîine şi ai c u ltu rii noastre.
negaţiei cu core întregul popor ducţie şi a forţei de muncă s-au 103 914 hectolitri de lapte, co între colectivele de frunte Astfel, urmează a fi e-
transpune în realitate planurile materializat in creşterea pro­ să enumerăm doar cîteva dintre vocală figura luminoasă
reoliste de edificare a societăţii ductivităţii, indicator core în o- produsele de larg consum de Una din cele m ai sem ni­ scama că a fost o b ţin u t d u ­ pentru asi a lui A lexandru loan
socialiste m ultilateral dezvoltate, nul trecut o înregistrat un spor bază, pe lingă cele industriale fica tive fapte de întrecere pă o perioadă de serioase (u za , activitatea dom ni­
stau rezultatele deosebite înre­ de 1,7 la sută faţă de realizările şi de folosinţă îndelungată, de în reg istrate în in d u stria ju ­ g re u tă ţi în desfăşurarea to rului progresist, autor
gistrate an de on. Creşterea ve­ anului precedent. Evident, aceas­ care a beneficiat populaţia ju ­ d e ţu lu i nostru în p rim a lu ­ norm ală a produ cţiei şi in al unor m ari reforme,
nitului naţional cu 7,3 la sută în ta a influenţat pozitiv şi creşte­ deţului nostru. nă a a n u lu i o con stituie de­ c o n d iţiile in care planul pe p rin tre care unele cu ca­
anul care a trecut faţă de 1968, rea veniturilor populaţiei realiza­ G rija deosebită a partidului şi păşirea de către co le ctivu l ianu arie a fost sup erior rea- producţiei racter cultural, dc Ia a
menţinerea unui raport cores­ te din salarii, fa ţă de anul 1968. statului pentru ridicarea nivelu­ I.M . Rar za a tu tu ro r in d ica ­ liz u rilu r dc v îrf d in anul cărui naştere sc îm p li­
punzător între fondul de acum u­ fondul de salarii o înregistrat un lui de trai al celor ce muncesc to rilo r de plan. P revederile trecut. La redresarea pro­ nesc 150 de ani. Un secol
lare şi cel de consum la nive­ spor de 3,1 la sută, iar salariul s-a moteriolizot in anul care a la p ro du cţia globală au fost d u cţiei au concurat o sea­ şi jum ătate sc îm plineşte
lul întregii economii, creşterea mediu lunar de 2,5 la sută. Pe trecut şi in creşterea numărului depăşite cu 2.2 la sulă. iar mă de fa cto ri in tre care pre­ j dc la moartoa scriito ru ­
potenţialului de producţie, lăr­ de altă porte, veniturile popu­ de apartamente construite din p ro d u ctivita te a m u n cii cu gătirea şi organizarea ju d i­ de LEGE) lui şi că rtu ra ru lu i ilu m i­
girea bazei materiale o activi­ laţiei au înregistrat sporuri prin fondurile statului şi ale popu­ 4.5 la sută. S-a asigurat o cioasă a m u n cii in subteran, nist, reprezentant dc sca­
tăţii social-culturale şi de pre­ aplicarea noului sistem de sala­ laţiei. în efectuarea unor lucrări p ro du cţie su p lim e n ta ră de folosirea cu randam ent su­ mă al Şcolii ardelene,
store de servicii către populoţie rizare şi creşterea salariilor în edilitar-gospodâreştî care au m etal in concentrate m ai pe rio r a fo rţe i de m uncă şi Ion lludai Dclcanu. Con­
sint doar cîteva dintre rezulta­ m ajoritateo compartimentelor de contribuit Io ridicarea standar­ m are decit sarcina p la n ifi­ a tim p u lu i de lu cru, price­ In ju d e ţu l nostru, satisface­ c u ltu ri au fost d im in u a te din trib u ţia filo zofului Vasilc
Conta la dezvoltarea gîn-
tele care atestă realismul şi clar­ activitate. dului de viaţă al populaţiei. cată cu 1,6 Ia sută. rea în tr-u n grad m ai rid ic a t cauza e xe cu tă rii în c o n d iţii d iriî m aterialiste rom ii­
viziunea ştiinţifică a planurilor Cifrele enunţate, rezultat al e- perea şi stră d a n iile colecti­ a n e vo ilo r de consum ale necorcspunzâtoare a lu c ră ri­ . neşti va fi relevată in
Succesul* m in e rilo r bră­ velor deţin un ro l im p o r­ p o p u la ţie i şi a in d u s trie i cu lo r de pre gă tire a te re n u rilo r, | cadrul m anifestărilor pe
S£ 2E2EE2 deni este rem a rcab il, tin in d tant. m aterie p rim ă im pune u n ită ­ d e p ă şirii epocilor o p tim e de j care le va p rile ju i ani­
sem ănat sau plantat, precum
ţilo r c u ltiv a to a re
ca sarcină
Bîlonţul pe luna ionuarle al cupârl susţinute pentru crearea de m are răspundere creşte­ şi a n e a p licâ rii la tim p şi în ' versarea celor 125 dc ani
economiei judeţului nostru con­ tuturor condiţiilor de m ateriali­ rea p ro d u cţie i dc legum e la nu m ăr corespunzător a praşi- dc la naşterea sa.
semnează, alături de succese­ zare o investiţiilor. un ita te a de suprafaţă A n a ­ le lo r P roducţia de Icgum© ; cu Vor mai fi sărbătoriţi
p rile ju l centenarului
le de prestigiu din industrie, Colectivele de constructori liza re z u lta te lo r în re g istra te putea fl m u lt îm b u n ă tă ţită j naşterii lor, anatom istul
realizări de seamă in dome­ din judeţ, cu toate că în pri­ in a n ii tre c u ţi în sectorul le ­ dacă sistem ele de irig a ţii e­ | şi ch irurgu l Erncst Juva*
niul investiţiilor. mele două decade nu s au ri­ RESURSELE DI SPORIRI A ffllim tl gu m ico l scoate în evidenţă rau folosite la întreaga ca­ ra, m atem aticianul Si-
Pe ansamblul judeţului, s-a dicat la nivelul sarcinilor, au p o s ib ilită ţile la rg i dc care pacitate. iar u d ă rile se a p li­ mion Sanielcvici şi in g i­
executat un volum de investiţii reuşit în final să asigure de­ .> dispune fiecare u n ita te in a- cau In m om entele c ritic e , a- nerul Nicolac Vasilcscu-
in valoare de 152 milioane lei, păşirea planului de construcţii* ccastâ p riv in ţă . A stfe l, deşi dicâ a tu n ci cînd plan te le au Karpcn.
ceea ce echivalează cu 6,2 la montoj oferent lunii ianuarie, în toate u n ită ţile c u ltiv a to a re nevoie de apă. Unele condu­
sută din planul anual. La con- cu aproape 300 000 lei. Efor­ SI CIR ANTRENAU dispunem de te re n u ri propice ce ri de cooperative au n e g li­ C A M P IO N A TU L
strucţii-montaj, realizările sint turi deosebite, soldate cu de­ c u ltiv ă rii legum elor, nu a e­ ja t în mod neperm ls re co lta ­ : M O N D IA L DE
de 80,65 milioane lei, cores­ păşiri substonţiole. s-ou depus x is ta t su ficie n tă preocupare rea. sortarea si va lo rific a re a ! AEROMODELE
pe ntru am plasarea şi crearea produselor, ceea ce a de ter­
punzătoare unui procent de pe şantierul Termocentralei de u n u i agrofond corespunzător m in a t obţinerea u n or v e n itu ri DE CAMERA
INTEGRAL IN CIRCUITUL EC011C ap lica tă în m u lte cooperative scăzute, in flu e n ţîn d negativ In tre 9 şi 12 aprilie,
F e ri ¡liza rea
fie că re i c u ltu ri.
re n ta b ilita te a sectorului legu­
START PROMIŢĂTOR a fost incom pletă, n c u tîliz în - o p e ra to rilo r. ţara noastră va găzdui
m icol şi n iv e lu l re trib u ţie i co­
al V-)ca Campionat m on­
du-se ra ţio n a l în g râ şâ m in tcle
organice şi ch im ice existente. i dial de ncromodclc dc
Slaba fru c tific a re a rezer­
Este cunoscut câ In etapa ac­ lemn, com bustibil, energie şi unele exploatări m iniere apar- De asemenea, cu toate câ s-au velor existente pe lin ia sp o ri­ | cameră (INDOOR), ca
ÎN DOMENIUL tuală realizarea unor Indici m ateriale dc construcţii. ţintnd de Centrala m in ereu rilor asigurat m ateriale le , u tila je le r ii p ro d u cţie i a făcu t ca în j i urm are a Hotărî rit luate
dc Comisia Internationa*
în a lţi de eficienţă economicé In
neferoase Deva cu
Pornind de la faptul că în ju ­
1 100 mc.
toate sectoarele de activitate deţul Hunedoara predomină ra­ Lista u n ită ţilo r care au obţinut şi cre d ite le necesare, baza m a­ u ltim ii doi ani recolta m edie { lă dc Acromodclism
te ria lă a secto ru lu i legum icol
constituie principala cale prin m urile în oare ponderea chel­ rezultate în reducerea cheltuie­ nu a fost la n iv e lu l p o s ib ili­ la legum e pe Judeţ să nu de­ (C.I.A.M.) de la Paris. în
INVESTIŢIILOR care se asigură dezvoltarea in tu ie lilo r m ateriale în totalul lilo r m ateriale poate fi e xtin ­ tă ţilo r şi c e rin ţe lo r din ra re cauză o b lig a ţiile co n ­ j şedinţa din noiem brie
la hectar
păşească 6 000 kg
/
1969.
economiei
a
ch e ltu ie lilo r de producţie este
accelerat
ritm
să şi cu alte unităţi ca de p il­
noastre naţionale şi se creează de peste 90 la sută, comitetele dă I.C.S.H., Fabrica chimică O- S up rafaţa de nu m ai 110 m p tra ctu a le nu au fost onorate I Campionatul m ondial
premisele m ateriale pentru r i­ de direcţie, consiliile de adm i­ răştie, Refractara Baru şî altele. răsa dn iţe asigurate in m edie decît în p ro p o rţie de 60-70 la de acromodclc „IN D O O R “
p e n tru fieca re hectar de le ­
dicarea continuă a nivelu lu i de nistraţie, organele şi organiza­ Experienţa demonstrează câ sc va desfăşura în lr-o
6,4 la sută din prevederile a­ la M intia, cel moi Important tra i al poporului. ţiile de partid au acordat o a- acolo unde conducerile în tre ­ gum e c u ltiv a te p rin răsad a sută. In scopul a rg u m e n tă rii „sală de sport“ originală,
nuale. obiectiv industrial în construc­ Succesele deosebite obţinute tenţîe deosebită reducerii con­ p rin d e rilo r şi organizaţiile de fost in su ficie n tă pentru p ro ­ celor arătate, sînt e d ifica to are I anume in blocul dc sare
Deşi activitatea de investiţii ţie. Colectivul de la „Energo- In creşterea eficienţei econo­ sum urilor specifice de m aterii partid conduc cu competenţă ducerea un or răsa du ri bine cîteva exem ple. în anul 1909. | imens din subteranul sa­
a început practic abio din ziua construcţio“ a depăşit sarcinile m iei noastre sînt reflectate în prim e şl m ateriale. activitatea economică, urmăresc dezvoltate, capabile să c o n tri­ an cu c o n d iţii c lim a tic e m ai I linei Slănic Prahova, la
de 5 o lunii şi o fost impietată pe luna ianuarie cu 27,3 la su­ faptul că în acest an, pentru p ri­ In m ajoritatea în tre p rin d e ri­ şi analizează sistem atic realiza­ buie la obţinerea unor pro­ j 122 m adinei mc, sală cu
de dificultăţile timpului frigu­ tă. cel de Io „Energomontoj'’ ma dată, se prevede ca venitul lo r s-a înregistrat o dinamică rea tu tu ro r in d ica to rilo r şi a d u c ţii m ari şi tim p u rii, a lit Ing. MIRCEA SILVESTRU î înălţim ea de f>4 m, lun-
ros. procentele de 6,2 şi res­ cu 4,5 la sută, iar lucrătorii de naţional să crească In tr-o pro­ favorabilă a consum urilor spe­ obiectivelor stabilite în p la n u ri­ în so la rii c it şî în cîm p. M a ri \ gimea d c 12A m şi lă r-
pectiv 6.4 la sută sînt satisfă­ la lotul întreprinderii 3 izola­ porţie mai mare decît produsul cifice cu reduceri accentuate de le de măsuri sc obţin şi rezul­ director adjunct al Direcţiei j gimea 32.5 m. In in te rio r
cătoare şî arată că în acest an ţii cu 80 Io sută. De menţionat social total. La această esenţia­ la an la an, In con diţiile tate valoroase Apare pozitiv rezerve au e xista t în a p lic a ­ agricole judeţene nu există nici o mişcare
beneficiorii şi constructorii au este că. in polido dificultăţilor lă m utaţie calitativă o con tri­ îm bun ătăţirii permanente a faptul câ în plan urile de 'm ă­ rea c o m p le x u lu i de m ăsuri a- dc curenţi aerieni care să
luat un start bun. care losâ să existente, constructorii de la buţie de seamă revine m ăsuri­ ca lită ţii produselor. La Com­ suri tehnico-organizatorice se grotehniee şi va lo rific a re a tulbure zborul ucroino-
se întrevadă ompljfîcarea rit­ M intia reuşesc să atingă rit­ lo r luate de partidu l şi statul binatul siderurgic Hunedoara, cuprind sarcini concrete pentru p ro d u cţie i. In a n u l 1969. dc e­ dclclor de cameră, grele
dc numai 0,8 gr.
murilor de execuţie a investi­ muri zilnice de lucru cores­ nostru pe linia pe rfecţionării prin urm ărirea şi analiza siste­ reducerea consum urilor specifi­ xem plu, p ro d u c ţiile la m ulte
ce. Pentru unele m ateriale cu
ţiilor. punzătoare. form elor şi metodelor de orga­ matică a respectării consum uri­
In această notă pozitivă se nizare, conducere şi planificare lor normate, In anul oare a pondere în cheltuielile de pro­
Demn de remarcat esre că ducţie şi de ficitare s-au stabi­
cele mai ridicate ritmuri se în­ încadrează şi activitatea co­ a economiei naţionale, a cţiu n i­ trecut s^au economisit aproape lit teme de cercetare, sint fo r­
lectivelor de Io I.C.S.H., care lor întreprinse pentru organi­ 29 000 tone cocs m etalurgic, In atenţia cetăţenilor din circumscripţia
registrează la marii benefici­ au realizat 7 la sută din pio­ zarea ş tiin ţifică a producţiei şi 7 000 tone cărăm izi refractare. mate colective de specialişti ca­
ari de investiţii. Astfel, întreprin­ re studiază posib ilită ţile de e­
nul anual. La noua fabrică de a m uncii, reducerii ch e ltu ie li­ 1 G00 tone u tila je de turnare şi
derea electrocentrale Deva şi oxigen — important obiectiv cu lo r m ateriale şi ren ta biliză rii alte m ateriale im portante, care conom isire sau înlocuire a lor. electorală nr. 8 Deva
Combinatul siderurgic Hune­ termen de punere în funcţiune produselor. s-au reflectat In realizarea u­ La rezultatele bune obţinute In baza D e cre tu lu i n r 846/ C o m ite tu l exe cu tiv al con­ S ocialiste cetă ţe nii cu drept
doara, care deţin 45 la sută în acest on - munco se des­ In con diţiile puternicului a- nei economii la preţul de cost a co n trib u it şi faptul că orga­ ; 1969 al C o n s iliu lu i de S tat s iliu lu i popular m u n icip a l
din investiţiile judeţului, au făşoară intens. De altfel, tre­ v în t al economiei, ale progrese­ al întreg ii producţii marfă de nizaţiile de partid din în tre ­ 1 ! p rin care s-a s ta b ilit data dc in v ită ce tă ţe n ii din această de vot care locuiesc in Deva
pe străzile 23 August — de la
realizat în luna ianuarie 7,4 şi buie remarcat că datorită e­ lor deosebit de rapide ale ştiin ­ 26 m ilioane Jet. prinderi au analizat periodic 22 fe b ru a rie 1970 pentru a le ­ c irc u m s c rip ţie să v e rific e nr. 5 la 35 şi dc la 14 la 58
problema consum urilor de ma­
respectiv 8,7 la sulă din pla­ forturilor constructorilor, Com­ ţei şî tehnicii, .care determ ină Un aspect deosebit de im por­ teriale. au făcut din aceasta un gerea un ul deputat în C onsi­ dacă au fost înscrişi in lis te ­ — Ion Creangă, Ion C o rvin ,
nul anual. Cu rezultate bune binatul siderurgic Hunedoara a şi schim bări core.vpunzătoare în tant care m erită să fie scos In obiectiv care să stea în perma- liu l popu lar judeţean d in le de alegători, liste care se Vasile Alecsandrî, I.L. C ara-
se prezintă I.M. Borza. I M. reuşit să realizeze în ianuarie conducerea, organizarea şi teh­ evidenţă constă In faptul că la : c irc u m s c rip ţia electorală nr. află afişate la sediul Consi­ giale, M. Kogălniceanu. C i-
Hunedoara, I.R.E. Deva şi I.E M, 19 la sută din planul anual de nologia de fab ricaţie a produc­ Hunedoara în 1969 întreaga de­ Ec. CONSTANTIN MARACU j II Deva a fost depusă eandi- liu lu i popular m un icip al prîan Porum bescu, precum
Deva, unde se monifestă preo- puneri în funcţiune. ţiei, creşte considerabil im por­ păşire a planului de fontă s-a activist al Comitetului I da tura to va ră şu lu i A ron Deva şi lo ca ta rii b lo c u rilo r A B
tanţa reducerii che ltuielilor de realizat cu cocs econom isit judeţean de partid j Colcer — secretar al C om i- La alegerile care vo r avea 20. E 23. D 8. B 8, 12 21 şi A B
producţie şi îndeosebi a celor U n ităţile m iniere din Valea I te tu lu i judeţean H unedoara loc la 22 fe b ru a rie sînt ch e ­ 17 earc alcătuiesc c irc u m ­
m ateriale. Jiu lu i au redus consumul de j al P.C.R., preşedintele Con­ m aţi sâ-şi dea v o tu l ca n d i­ scrip ţia electorală nr. U De­
Exam intnd nivelu l ridicat al lemn de mină cu 3 300 mc, n ţ « I «] ! sil iu l ui U.J.C.A .P. d a tu lu i F ro n tu lu i U n ită ţii va.
oonsum urilor de m aterii prim e
în p a g in a a ll-a: şi m ateriale pentru fabricarea I. M. Hunedoara cu 2 200 mc,
unei game variate de produse,
plenara C.C. al P.C.R. din de­
cembrie 1969 a scos în eviden­
Permanent, concret, multilateral— atribute ţă cu m ultă claritate cauzele
care au determ inat această sui­
re de lu cru ri, a s ta b ilit sarcini PĂRINŢI CU IN IM A V ITR
esenţiale ale muncii sindicale concrete pentru între p rin d e ri in P
vederea reducerii substanţiale
a consum urilor de metal, cocs, ...Marius, un copilaş plâptnd pretenţii. Ea fumează „L ito ra l“ . — 800-900 de lei. dată, cind ne-am certat, soţul — Ce mânîncâ copiii dv. di-
şi mai tot tim pul necăjit, urcă El chefuieşte zi de zi. Se res­ — Soţul ? l-a dat la cineva. Acum am seară ?
anevoie strada spre casă. II u r­ pectă la restaurante. Bea bine, — 1 400—1 500, după cum se p rim it o garsonieră. — Cred câ le dă mama ce­
m ărim cum înaintează încet, se apoi face scandal. A re de unde. face planul... — Cirul v-aţi văzut copiii u l­ va...
poticneşte adeseori, încearcă să 1 400—1 500 de Ici pe lună, plus — A veţi copii ? tim a dată ? — Dv. aţi mîncat ?
ocolească gropile drum ului. Par­ 2C0 banii copiilor, alocaţia de — Da Doi M arius de C ani. — Cînd sint liberă mai merg Se ruşinează, priveşte în pâ-
că se gîndeşte: să meargă, să stat. Ea clştigâ 800-900 de Ici elev în clasa I şi M irela dc 1 la ei. mînt. Cînd are specialităţile pe
nu meargă De fapt, cc-1 aş­ lunar, iar tot a doua zi nu an şi 3 luni — Ş tiţi câ p ă rin ţii dumnea­ mină. c normal
teaptă acasă ? Bunătatea bu ni­ cumpără mîncorea şl băutura. — Cum Învaţă copilul ? voastră vor să vă dea în judeca­ — C iţi copii aţi fost la pă­
cuţei şi a bunicului, surioara Doar lucrează la restaurant tă pentru câ nu vă a jutaţi co­ rin ţi ?
lui, M irela, care are doar un Tatăl celor doi copii este Ion p iii ? — Opt
an şi 3 luni. El pe bunici îi Gudea, şofer la Exploatarea U­ — Ştiu. E! (soţul — n.n.) nu se — Credeţi că mama şi lata
ştie de părinţi. Buni, g riju lii, zina de preparare Teliuc, pe ANCHETA ţine de casă Bea. Şi cînd e l i ­ dumneavoastră ştiau seară de
iu b ito ri. Mămica ? Tăticul ? autodubifa 31-HD-3180. ber şi cind conduce (?!) scară ce m încaţi toţi opt ?
„N’ -au vrem e- să se ocupe de Mama — Elisabeta Gudea, bu­ — In vacanţa (de iarnă — n.n.)
cci doi copii. I-au adus pe lu­ cătăreasă la restaurantul „D u­ SOCIALĂ M arius a fost la dv. ? — Ştiau. Dîn moment ce toţi
me şi ou asta îşi închipuie câ nărea“ din Hunedoara. — Da. Mai bine nu venea. am ajuns azi oameni cu stare
şi-au făcut integral datoria fa­ Le-am cerut părerea despre Noaptea, cînd dormea mai bine. bună. Unul la G alaţi, doi la
ţă de ei. felul cum ajută şi cum se ocu­ a venit talăl-său acasă. Beat şi Cîmpla T urzii, unu) la Tim işoa­
Ajunge la casa bunicilor, pe pă dc cei doi copii ai lor. Vom plin dc singe. Apoi, pe la 12.30 ra şi patru sîntem aici, la H u­
str. Urcuşului nr 11!, din Hu­ reda dialogul purtat cu ci. — învaţă.. noaptea a venit m iliţia şi l-a nedoara. Nc-au crescut in con­
nedoara. Bunica îi ¡a jos ghioz­ ...Biroul şefului de unitate dc — Cine sc ocupă dc copiii luat. C opilul s-a îngrozit. d iţii grele, tata şi mama mun­
ceau m u lt.. Să ş tiţi cA m-am
danul, II dezbracă, îl încălzeşte la restaurantul „D unărea“ din dv. ? — Soţul dumneavoastră a fă­ jurat de m ulte ori că am să
m inutele şi obrâjorii, îl întrea­ Hunedoara. Asistă la discuţie, — P ă rin ţii mei. Mama şi tata. cut şi puşcărie dc cînd sîntcţi dau măcar banii copiilor (pe
bă cum a fost la şcoală, îi pu­ a lă tu ri de noi. şefa dc unitate, — Cind aţi ajutat copiii u l­ îm preuna ? care îi dă statul — n n.) mamei,
ne ceva dc mîncare. Marius A neta Sccârcanu? Foarte înţe­ tima dată ? — Da. Patru lu n i. fm putaţia ea să aibă ee le da de m în­
mânîncâ îngîndurat, în tim p ce pată şi plină dc sine, Elisabeta — Lui M arius i-ain luat un o are şi acum. Ceva curse clan­ care. Dar_.
bunica se ocupă dc surioara lui Gudea a trecut după masă şl ne palton. Lc-am mai dat cîte ce­ destine parcă a făcut şi l-au ...La Consiliu] popular al co­
care sclnccşlc in pâtuţ priveşte mirată. va Dar n-avem de unde. Soţul prins. munei Tcliuc, stăm de vorbă cu
S int doi copii orfani, rămaşi — S întcţi căsătorită ? nu mi-a dat banii pentru copii — Fumaţi ?
în seama bunicilor ? Nu. Tatăl — Da. Din 1962 (alocaţia de stat de 2G0 lei — — Da. GH. I. NEGREA
şi mama lor trăiesc. Sînt oa­ — Cu cine ? n.n.) niciodată In luna decem­ — Ce ţigă ri obişnuiţi ?
meni tine ri. El are 30 de ani. — Cu Ion Gudea. brie I9G9 a luat salar mic. — „L ito ra l“ .
ia r ea 26. Au serviciu am îndoi. Are rată, im putaţii, amenzi.
— Cît cîştigaţi dumneavoas­ — A veţi locuinţă ? — Cît e pachetul ?
Secvenţă din arhitectonica modernă a cartierului Gojdu din Deva cîştigâ bine. S int oameni cu tră ? — Am avut apartament — Cinci Ici.
Foto : V. ONOIU