Page 7 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 3 FEBRUARIE 1970 PAO. 3

l EALIZÂRI PRIVIND PROTEC O f
D IA LO G CU CITITORII ! CICLU DE

| AUDIŢII MUZICALE
U n a Dan — S irb i N pajun- bine să vă adresaţi co m isie i rire a a vu ţiei obşteşti De
m i i iV po ra re le-aLi sesizat de revizie din cad rul C.A.P. aceea considerăm că este bine I La sala de lectură a B i­ TIA MUNCH LA CENTRALA
in s< riso a rra Lrim isâ redac­ snu să rid ic a ţi problem ele ca cei care nc-au sesizat de­ ; b lio te c ii m u n icip a le din
ţie i an fosl aduse la cu n o ştin ­ respective in adunarea gene­ ficie n ţe le ce sc m anifestă In I Deva a început un in te rc-
ţa 1oe;n ¿j<ului ing Petru Ra­ rală a coo p e ra to rilo r, pc a- această direcţie, d a r au fost I sânt şi in s tru c tiv ciclu de
du. dii-ci to n ii C e n tru lu i jude ccustâ cale fiin d po sib il să se lip s iţi de c u ra ju l de a semna i a u d iţii m uzicale. T rîm a au­
ţra n de rep rod ucţie M selec­ pună capăt acte lor de pâgubi- scriso rile trim is e redacţiei, să : d iţie .S im fo n ia a V l-a ,
ţie Am i>rim it asigurări, pe re a a v e rii obşteşti. p a rticip e la dezbaterile adu­ ; P a sto ra la ', de Beethoven, a CĂRBUNELUI PETROŞANI
care vi le transm item şi dv., Ainonim â — Dineu M ia şi n ă rilo r generale ale coopera­ j fost prezentată de profeso­
<â se vor lua m ăsuri astfel Z d ra p ţi. Aspectele re la ta te v i­ to rilo r ce au loc In luna fe ­ ; ru l G hcorghe Bercca, de la 9
in c it pe v iito r să nu se m ai zează problem e m ajore re fe ­ b ru a rie ac., să evidenţieze j L ic ru l pedagogic d in lo-
semnaleze asemenea abateri. rito a re la bu n u l mers al a c ti­ lip s u rile existente şi să p ro p u ­ j calitate.
Ilo ria M arcu — Bretea S trei. v ită ţii econom ice in coopera­ nă m ăsuri in vederea în lă tu ­ ! După cum ne inform ează
TVntru a puica fi publicată, tiv e le agricole respective. Re­ ră rii lor. A stfe l îşi vo r aduce ! A. SevhBn, de la biblioteca
era necesar ra relatarea de­ ? m u n ic ip iu lu i, lu n a r vor a­
spre m ăsurile adoptate p r i­ ţin e ate nţia că sînt abordate c o n trib u ţia la bu nu l m ers al : vea loc şi a lle a u d iţii din
vin d îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii în special aspecte caro privesc tre b u rilo r in u n ită ţile coope­ i opere ele cla sicilo r m uzicii
ernnom ice a C A P. să c u p rin ­ m odul de păstrare şi gospodâ- ra tiste am intite. j universale.
dă m ai m u lte elem ente re fe ­
rito a re la n e a ju n su rile care
au existat pînâ acum şi a va n­
ta je le o fe rite de noile form e colo ' Am rămas foarte i
perfecţionate de organizare, Bucurie de scurtă contrariat. Poate s-o fi gă­
norm are şi re trib u ire a m u n ­ sit o noufl metodă de scăr­
cii. durată mănat zdrenţe prin vulcani­
lo s if Adam — B ăiţa D in zare.
docum entele anexate la scri­ Bucuria locatarilor blocu­
soare reiese că nu b e ne ficiaţi lui turn M l, recent dat in Se caută
de d re p tu l de a v i se despă­
folosinţă In municipiul De­
gubi de către A D A S o sumă
va, a fost de sexirtă durata.
m ai m are d e cit cea recupera­ A b ia şi-au Ouat oamenii in un operator
tă persoana care să facă lu­
tă care, de a ltfe l, întrece va ­ primire cele 44 de aparta­ mină fa se citi căldură) fn Cinematograful din Baia
loarea declarată a a n im a lu ­
mente şi 22 de garsoniere, problema nr. 1 a locatarilor de Crfş stă închis de trei
lu i asigurat.
crt au şi început... necazuri­ blocului turn M l din Deva?' luni, Ca să poată vedea un
II. D u m ifru — S âlciva Da­ le. Primul — şi care e pro­ film, oamenii trebuie să ple­
că sînteţi in posesia in fo rm a ­ blema nr. I, ce nu mai su­ ce la Brad sau in altă parte.
ţiilo r fu rn iza te z ia ru lu i ar fi feră nici uu fel de aminarc „Maşinile de Că de. simt şi A pulsul civi­
— e căJdura. E problemă lizaţiei moderne şi pe dea­
pentru că, fn fapt, ea nu scărmănat... supra. nevoia efectelor bine­
este. Noii locatari sînt obli­ făcătoare ale acestei arte.
gaţi sil aibă şl acasă ţinuta ...zdrenţe, din Petroşani, Oare consiliul popular co­
PRONOSPORT vestimentară de pe stradă. str. Vasile Conta. nr. 10, mal munal nu simte „atmosfera
Altminteri, nu-i chip sfi stea.
Şi cei mai vlrstnici o mai lucrează două luni. (Condu­ încărcată" ? N-n simte Cu
cerea)".
dac-ar simţi-o, ar angaja un
descurcă cum o descurcă, Cam aşa sună afişele prin­ operator la aparatele de pro­
1. Barí - B /e id o 2-D 1 dar ce fac cei mici — co­ se In cîteva xntrine la capă­ iecţie ale căminului. Că pe
2. Florentino - L on e ro jil 2-1 1 piii ? De la serviciul „ Ur­ tul străzii V. Conta. Mai clar el il aşteaptă lumea. Şi doar
3. In lern o iio n ole - Romo 2-0 1 genţe'• al t.G.C.L. — oame­ nici nu se poate in sarcina celor de la con­
4. Juventui — Sompdorlo 2-0 1 nii au plecat cu „îndem­
5. L oilo — C ogllorl 0-2 2 Dacă o să le vedeţi peste siliu intru treaba asta... Şi,
nul" : „Nu noi răspundem.
6. N opoll •- Torino 4-0 1 Blocul e In garanţie, timp două luni, tot două luni. de aşa. oamenii rămîn cu ridi­
7 Polcrmo — Bologno 1-0 1 de un an, la Trustul de con­ atunci înainte vor lucra ma­ cările din umeri (unii), cu Uno din ultimele noutăţi lêhnlce ale mineritului din Valea Jiului este ji Staţia de de gazare de la E.M. Lupenl, Ima­
8. V/erono — MlJon 2-2 ■ şinile de scărmănat zdren­ vorbe tari strivite intre dinţi ginea înfăţişează un aspect din hafa pömpelär de vid.
strucţii Deva !". Aici, cel
9. A tolonto — Fogglo 0-0 * ţe. Am mers pe urmele (alţii) sau cu drumurile (a­ Poto i V. ONOIU
căutat — inginerul Brukner
10. Cotanlo - A re no 3-0 1 „zdrenţelor" la unitatea nr. matorii de turism). Auzim
11. Como - Montova 0-0 > — nu poate fi găsit. „E ple­ 37 a cooperativei „Jiul". Aici chiar că, pentru a veni fn
12. Livorno - Voreia o-o X cat pe şantier“ — un lait­ ne Intîmpină o firmă mare, sprijinul ultimilor, Consiliul
13. Regglono — Peruglo 0-1 ? motiv care li se serveşte, o uşă închisă şi un afiş popular comunal Baia de Meseria de m iner nu este u­ ventilatoare cu debit mare (pt- Deşi sc alocă sume m ari nen- lor respective, Iar ta unele ca­
Fond d» p/em ll 1*1 346 583. zilnic, oamenilor „Sint la vulcanizare fn Pia­ Criş va deschide o secţie de şoară. Ea cere din partea celui nâ la 400 mc pc m inut). La tru protecţia m uncii, totuşi se zuri a admis ca apa aâ curgă
Şi chiar nu poate fi găsl- * I ţa Victoriei. Mă căutaţi a- turism. E mai bine aşa. care o Imhrăţişeazâ m ultă băr­ mina Lupeni s-a pus în fu n cţi­ înregistrează încălcări dc la p rin capătul fu rtu n u lu i pe
băţie şi curaj. Dar, oricite *r- une o staţie de degazare cu N.T S, Iată cîteva cazuri : transportor.
trib u le legate de profesie nr a- a ju to ru l căreia s-a reuşit sâ sc In unele zone cunoscute cu In vederea m ă ririi eficienţei
vra m inerul, acestea nu -i sint reducă considerabil concentra­ em anaţii intense dc metan nu dc reţinere a pra fu lu i de căr­
Anticipaţie CINEMA şi cu o securitate deplină a lo­ ze străpungerea lu cră rilo r de au fost luate m ăsurile cele mai in urmă pompe de apfl pentru
bune, au fost procurate Cu ani
ţiile dc metan şi să sc realize­
de folos dacă nu i se întregesc
corespunzătoare pentru preve­
zăcâm întulul
prin
umectarea
cului de muncă, care să redu­
deschidere la orizontul 400. în­
dc metan
nirea acum ulărilor
că pericolul accidentării de o ri­
tre p u ţurile Ştefan şi Carolina.
Din acest m otiv, tn trim estrul
m asivul de cărbune. Ele au dat
ce natură a tem erarului care se
DEVAi Tolna loulul (C inem ato­ află In subteran. Cind acestea Trebuie reţinut faptul că la a- periculuase dc metan au condus Injectarea ou Înaltă presiune tn
IV al anului 1960 acum ulările
rezultate foarte bune la înce­
cexte lucrări controlul concen­
graful „P atria*') ;
la sezonul turistic B ra h m tl („M u re şu l“ ); H UNEDO A­ sînt ignorate sau neglijate se tra ţie i de C IM a fost făcut nu s-au soldat cu accidente grave put, dar în cursul anului 1969
O ro ju l viselor
(„A rta * );
SIMERIA :
Vă pJoco
la aprinderi şî explozii, care
nu au mai fo9t folosite, aproa­
înregistrează, după cum
numai dc către personalul do­
bine
râ ib o l
la
ca
RA : ia tâ ib o i,
(„C o n iU u cto ru l“ ) ;
M oartea unul
nieră.
b irocrat („F lo e o ro "); Cind se a ra ­ se ştie, pierderi m ateriale şi u­ tat cu detectoare in dividu ale de de muncă la E. M. Lonea şi pe In nici o exploatare m i­
mane.
gaze. ci şi de staţia te lrg rizu -
U ricani.
tă cucuveaua („S îd e ru rg îitu l"); In atenţia Centralei cărbune­ m elrjcâ de la care sa se poată
lo r pe care nu le acoperă n i­ C A lA N : Lovitura puternică („11 lui Petroşani şl a u n itâ ţ'ln r sub­ avertiza atît dispecerul de la Concentraţii periculoase de O altă neregulă care nu poa­
m eni. Iunie") | 7ELIUC: R olli-R oyce-ul metan s-au sesizat şi la unele te fi trecută cu vederea este
(V N M A il DIN fA G -'l) goibon („M in e ru l'’) ; GHkilAR • i 1G.00 Lumea copiilor. ordonate au stat pe prim loc suprafaţă cit şi m un citorii dc locuri dc m um ă de la exploa­ starea căilor de acces şi de ae­
— încă In octom brie anul la tă de /o m ilie („M in e ru l") ; PE­ U n lvcn o l-jo tro n : litera C ; problem ele dc protecţia m un­ Ih locurile de muncă fn urma rai unde s-au constatat d e fi­
tre c u t — ne spunea că p ita n u l TROŞANI j O pcro tiu nco lo d y Cha­ ■ 16,30 Ancheta economică ; cii, probleme despre rare se com parării rezultatelor obţinute tările m iniere Vulcan, P clrila, cienţe cu caracter m ajor. La
G hcorghe M ih a i, şeful s e rv i­ plin („7 N oiem brie") ; O p e ra ţiu ­ - 18,55 A nunţuil - publicitote ; poate spune că in mare parte dc ventilatoarele folosite la ac- D llia şi Anînoasa. care ar fi
nea lo d y C hoplin („R epubileo") ;
s p rijin u l local, s-ar putea rea­ putut conduce la accidente. exploatări nu s-au u rm ă rit
c iu lu i c irc u la ţie din cad rul LUHENI: Pogim i din Kumerov j 19,00 Telejurnalul de seară ;
ele au (ost rezolvate cu succes.
liza O con stru cţie ru stică spe­ I M .J H unedoara — s-au sta­ („M u n cilo ie sc") ; Femeia în d ă răt­ ; 19,20 la volon — emisiunea pentru I S-au făcut progrese m e rito rii rs ju l parţial din Valea Jiu lu i A prind erile de metan si ex- graficele lu c ră rilo r dc în tre ţi­
cifică... b ilit de com un acord cu sec­ nică („C u ltu ro l") ; LONEA: C ră­ conducătorii auto ; pc linia aeraţulni. îndeosebi in cu cele din străinătate * re­ pln/.iiie care au avut loc in nere a acestora, iar efectivele
— In ceea ce ne priveşte ţia de d ru m u ri na ţio n a le şi ciun Cu E lifo b cla („M in e ru l") ; nul la procurarea aparatelor e- cursul anului 1060 sc (latnrcsc do m uncitori necesari execută­
PETRII A < N oaptea generalilor, se­
— in te rv in e tova ră şul Crişon po d u ri lo cu l şi tip u l de in d i­ riile I I I („M u n c ito re sc "); VUL­ 19,30 Atomul, oceostâ necunoscută \ j locurile unde s-au semnalat e­ lpctroprcum ative cu debite co­ în evite pa ile faptului că insta­ r ii lu cră rilo r respective au fost
respunzătoare şi la asim ilarea
— emisiune de cultură jtiln -
m anaţii de gaze. De asemenea,
— noi asigurăm terenul, il C AN: Ultimei tură („M uncitoresc") ; b ţ dc c lc rlric c existente în sub­ insuficienţi. L in iile ferate pe u­
catoare care tre b u ie plantate. ORAŞTIE ; M oi periculoase decit (Itlcâ ; in susţinerea abatajelor şi in acestora dc către fabricile din
n ive lă m , lem n de ste ja r şi Pînâ acum Insă n-a m işcat n i­ bărbia {rl („P a tria “ ) ; Bun pentru : 20,00 G aloria instrum entelor popu- j exploatare se folosesc metode ţara noastră. teran nu au fost revizuite şi nele porţiuni au fost şi încă
fo rţă de muncă. Ne tre b u ie o m eni un deget, deşi şoseaua, serviciul ousllio r (..Flacăra") ! loro ; noi, ce oferă o mare siguranţă controlate la tim p Ventilatoa- maî sint denivelate, slab con­
schiţă, un m eşter care să con­ respectiv D N. A n fost de­ G EO AG IU -BAl: Un glonte pentru i 20.30 M edalion Orson Weltes ; şi productivitate în acelaşi Fentru a se puica întreprinde n 'e electrice tubulare ou fun r- solidate, cu macazclc defecte
ducă lu c ră rile , ceva m a te ria l cla ra tă deschisă tra fic u lu i ru ­ g en e ra l; M l H A JEG : Contesa Cosei 22,00 Telejutnolul de noopto ; tim p. şi în v iito r măsuri eficiente de ţionat multă vreme fără repara­ şi fără contragreutăţi D in cau­
seriile
GRAD:
(. Populor") ;
care nu costă c it chioşcul şi M ina cu b rilian te („S te a u a ro­ protecţia m uncii şi tehnica se­ ţii. aj'im ped în uncie cazuri să za lipsei de gabarit, locom oti­
tier. i 22,10 Teteglob. Danemarca (film ) ; j
la 1 M ai cred că to tu l va fi ga­ P en tru a lă m u ri problem a, ţi« -) ; GURABARZA : Rolls-Roy- In rezolvarea problem elor a­ c u rită ţii, s-au elaborat din tim p se frece c l:eelc pe carcasa a- vele circulă cu cabinele mon­
ta sâ prim ească tu riş ti. C it ne adresăm şi to va ră şu lu i ing. ce-ul galben („M in o ru l") ; IHA ■ : 22,30 Recital in alb şl negru. m in tite a fost antrenat p e rs o ­ teme de cercetare pentru c la ri­ ccstora. Lipsa dc răspundere tate mai jos, lucru cc îm pie­
(„L u ­
Un glonte pentru general
em anaţiilor
regim ului
nalul operativ şi cel de proiec­
ficarea
despre eficien ţă , sînt sigur că m ina") . a conducerilor atelierelor elcr- dică vizibilitatea nianipulanţi-
Ioan Bognea. şeful secţiei tare şi cercetare din cadrul de gaze din bazinele Valea J iu ­ lor.
se va realiza... trnmcennicc şi a m aiştrilor res­
d ru m u ri na ţion ale şi poduri. Centralei cărbunelui Petroşani, lu i şi Anina Dc asemenea, c- O lacună generală care s-a
P ropunerea pare destul de xistâ studii pentru folosirea u­ pectivi, a persistat in special
— Am p re lu a t nu m a i p a r­ Iar cînd a fost nevoie s-a re­ la mina Dricarii, unde s-a con­ constatat în anul 10G0 pe linia
în d ră zn e a ţi. destul de ie ftin ă ţia l şoseaua — n l se răsp un­ Î4.03 Popot fo lclo ric; 14.30 M uzicieni curs şi Ia s p rijin u l alto r in s ti­ tila ju lu i electric In condiţii dc protecţiei m uncii a fost şi fap­
şi uşor de realizat. E adevă­ RADIO români do o ii despre muzicieni ro tute do proiectări şl cercetări securitate deplină. în funcţie de statat starea deficitară a insta­
de. A p ro x im a tiv 0 km nu la ţiilo r electrice Mare parte tul că nu întotdeauna sc urm ă­
ra t. nu ca instalarea u n u i mâni de Ie ri; 14,55 Ş tiinţa Io ri; din ţară. natura lu c ră rilo r m iniere şi a resc şi se respectă m ăsurile ce
s in t p re lu a ţi (din 50 de km 15,00 Pagini din opera ..LoVma“ do d ;n arestea au fost consululato
chioşc. D ar nici p ro vizo rie şi le o D e lib c i: 15,30 M elodii do Go- intensităţii degajărilor de gaze. sc iau cu ocazia controalelor.
— n n ). D ar s-a s ta b ilit cu Pentru a se putea crea condi­ cu pene dc lemn, reeurgîndu-se
sim p listă ca va ria n ta chioşcu­ m iliţia lo cul de p lan ta re a PROGRAMUL I: 6,05-9.30 M utică guţă Popescu ji Ludovic D izzi; 15.40 ţii de lucru fără riscuri de ac­ îm bunătăţirea m aterialelor folo­ la im provizaţii, in loc sâ se Se intocmeso tot felul de h îrfii
lui. Dacă lu c ru rile sînt p r iv i­ tl o c tu a liiâ ii; 9,3U Arlos cu ltu ra l; Radia publicitote 16,00 R odiojurnol; site la realizarea a rra ju lu i par­ care în final sint puse la a rh i­
sem nelor de circ u la ţie . A cum 10.10 Curs de lim ba Ira n c c tă ; 10,30 16.20 lu cră ri do Poul C on ilo n tin escu ; cidente. s-au introdus şi s-an reoare corcspunzâior.
te cu seriozitatea cuvenită, p i- se confecţionează. Radio tc o o la ; 10.50 M elodn de Petro 16,55 Sloiul m odicului; 17 00 M elodii extins metode de rxploataTr cu ţia l şi altele linele dintre te­ Se cunoaşte că exploziile d° vă fără sâ sc aplice in prac­
nâ la 1 M ai se pot şi realiza. Andreoscu; 11,05 Pio:e de csirodă ; de Ieri, interpreţi de ari ; 17,35 Teo- susţinere metalică şi tăiere mele rl o cercetare propuse au tică.
— Ş tiţi că nn există n ic i 11.20 Cintece |i jocuri; 11.4u Slo<ul tru serial; 10.00 V a rie tă ţi muzicale : fost rez.nlvalc. altele sint de­ praf de cărbune s‘ nt tot at.’t N cm ulţum ilor este faptul (A
panoul care m archează in ­ m edicului; 12,00 M utică usoo/â, IZ.25 18.30 Curs de limbo francerâ: 18,50 mecanizată cu combine, tn care falcate pe mai m ulţi ani, in de periculoase ca şi cele dc de la Începutul lu n ii ianufarie
m un citorii nu mai sînt nevoiţi
V a rie tă ţi murîeole — eontm uorp; 19,30
Nu trebuie tra re a în ju d e ţ ? Seamănă a Ş tiinţa Io tl; 12.30 M elodii populara; Ediţie radiofonică - Ioan Slavici ; să transporte m aterialul de sus­ funcţie de com plexitatea feno­ gaz metan Regretabil csle eă şi pină în prezent, la unele u-
13.00 R adiojurnal; 13.10 Avonpiem ieră
lipsă de interes. co tidia n ă; 13,22 Cintece do dragoste; 19 50 N oapto bună. c o p il; 20.00 Sulta menelor constatate. In cursul anului 1060 nu s-au nitâţi m iniere din Valea J iu lu i
13.45 Cinieco populare; 14.00 C oieidc- slm lonleă din baletul ,,Lo p lo ţo “ dn ţinere Ia fiecare ciclu de pro­ luat măsuri suficiente pe a-
dreptate.
— Da. da. aveţi
neglijat prezentul N u a-a pus n ic i o tab lă in d i­ tcop m u iic o l; 1<*.40 Radio p u b licito te ; M iho il Joro, 20.25 Com andantul dn ducţie, iar încărcarea cărbune­ proterţia m uncii care s-a u r­ reastâ linie Astfel, poliţele cu s-nu semnala*, accidente grave
O altă latură a a c tiv ită ţii de
la lu crările <lc ubalaj şi trans­
p io n ia rl; 20.40 Poginl din istorio lie ­
lui sc face mecanizat. De men­
14,50 M uncă populară; 15.00 Radio-
catoare. Vom lua m ăsuri ca ico a lă ; 15 25 Compot, torul sopîăm i- d u lu i; 21.05 Scrlsoillo d irijo ru lu i Bru ţionat este că şi la lu crările de m ărit a fost prevenirea Îm bol­ praf inert, care formează bara­ port pe puţ Fie sc datorcsc,
jele de şist cu scopul de a li­
nn; 16.00 RodiOjurnol; 16.20 Dm în­ no W olter (1094-1962); 21.45 Pagini
Ş oferul conduce în co rd a t Nu Im ediat ce se te rm in ă panou­ registrările lui V o tile Cănănău ; 16 30 dm opere; 22.00 M utică u jo o ro , 22 30 pregătire s-a experim entat tă­ n ă virilo r profesionale, accentul mita extinderea unor eventuale desigur, nercspectârii normelor
cunoaşte starea d ru m u lu i, rile sâ fie instalate... Ce e nou in Judeţul nostru; 16.50 Pie­ C odron; 22,50 Lucrări corole : 23,05 ierea şi încărcarea cu com bi­ princip al punîndu-se pe comba­ explozii de praf de cărbune, dc proiecţia m uncii.
Pioni jtl contem porani;
24,00-1.09 FI-
traseul Trecem p rîn tr-u n sat CInd va fi acest „im e d ia t“ sa corole; 17.05 Antena tineretului ; lorm onica din Los Angeles, d irijo r Zu- na. de unde s-au obţinut rezul­ terea fo rm ă rii şi răsp în dirii au fost montate in unele ra ­ Se simte însă necesitatea cn
17.30 Cinta Ion Blăjon ţi Florea Net-
pc care-l id e n tifică m după... nu n i s-a spus. N u m ai sâ nu c u ; 18.10 R o d lo iim p o iio n ; 18.30 O bln Mehto tate bune. pra fu lu i silicogen tn subteran. zuri incorect, fără sâ fie în­ factorii dc răspundere din ţoa­
firm a m agazinului —• Ohaba. coincid ă cu aniversarea u n u i m elodic pe od t iu d v.; 19.00 G oreto Asigurîndn-sc o mare gamă Au fost dotate u n ită ţile cu u ­ treţinute. rlînd impresia că pre­ le unităţile m iniere sâ ia mă­
U rcăm serpentine p e ricu lo a ­ an de la darea în fu n c ţiu n e ra d io ; 19,30 Săptăm ino unul m elo­ de m ijloace de lucru, avansarea tila je şî m ateriale necesare zenţa lor in aceste locuri este suri opera live şi eficiente, pe
man; 20.05 Toblela de scară; 20.10 —
se. acoperite de zăpadă b ă tă ­ a şoselei S -ar putea ca pînâ ¿65 do cintece; 20.20 A rgheziană; lu c ră rilo r m iniere de deschide­ pentru a se controla permanent necesară numai pentru că au măsura p u sib ilitâ ţilo r dc care
to rită Dacă nu eram în s o ţiţi a tu n ci sâ se găsească nn ţap 20,25 Zace m elodii preferote; 21.00 re şi pregătire a crescut sim ­ gradul de pră fu ire existent în fost prevâ/.ule de norme, fârâ dispun, pentru ra problemele
Oam eni de seam ă- Julci V cine, 21,20 VREMEA subteran. de protecţia m uncii sâ fie re­
de secretarul c o n s iliu lu i popu­ ispăşitor, Iar cei care trec tn Cintă Johnny D o re lli, 21.30 Moment ţitor. Prin perfecţionarea lu cră­ a se avea convingerea e fic i­ zolvate în totalitate, ştiind că
la r. treceam „g ra n iţa “ ju d e ţu ­ goana m a şin ii pe acest traseu poetic; 21,35 Solista serii - Ando Că- rilo r se înregistrează pe rfo r­ Trebuie m enţionat că pentru enţei acestora orice neglijare sau ignorare,
lu i $i ajungeam în Făget sau sâ nu ştie n ic i m ăcar unde se lugăreonu; 22,00 R adiojurnal; 22.2 0 mante şi în ceea ce priveşte a- realizarea obiectivelor de pro­ Nereguli s-au semnalat şî la fie ea cit dc mică a accsluî
L u g o j De la llia pînâ la l i ­ află. Sport; 22,30 Concert de teoră ; 0,03­ PENTRU 24 ORE dînrim ea p u ţu rilo r şi a ga le ri­ tecţia m uncii, prevăzute a se umectarea p ra fu lu i de cărbune, com partim ent, are repercusiuni
5,00 Estrada nocturna
m ita ju d e ţu lu i n ic i un panou P e n tru ca noua poartă a Vreme rece cu cerul temporar ilor. Avînd în vedere că la a- realiza în anul 1960 a fost chel­ in lociurile de dezvoltare a negativ e.
de orien ta re, n ic i un in d ic a ­ Judeţului să fie cu adevărat PROGRAMUL II : 6.00 Program mu- noros Vor eâdeo ninsori tem poro­ dlncim i m ari apar em anaţii pu­ tuită o sumă de peste 33 m ili­ acestuia. Deşi la toate locurile
to r de c irc u la ţie pe m arginea la rg deschisă oaspeţilor, se zlcol de d im in ea ţă; 7.00 R od'ojurnal; ta. Vîntul va sullo potrivit din ternice de gaz metan, au fost oane lei. In anul 1970 sînt pre­ de muncă au fost introduse Ing. PETRE GOMOTiRCEANU
sud-vesl
Temperotura
muzical de dim ineaţă
7.10 Program
m inimă va
d ru m u lu i. M ergem lite ra lm e n ­ cer rezolvate, deocam dată, cele (continuare); 8,10 Tot înainte; 8.25 fl cuprinsă între minus 6 ;i minus construite staţii de aeraj cores­ văzute sume cu m ult mal m ari, conducte pentru apă. unele inspector şef Io Inspectoratul
te la in tim p la re . Şi e un lu - cîteva problem e desprinse cu M ori In te rp re ţi; 9,00 M elodii popu 3 grade, lor m oilm a Intre minus punzătoare. La aerisirea lucră­ o parte din ele fiin d alocate fiin d dotate cu pulverizatoare, pentru protecţia muncit Deva
4 ji 0 grade D lm m eoţa ceoţo lo­
lare; 9,10 C uit de lim ba boncerâ ;
n cru s... N -a interesat c h ia r pe p rile ju l ra id u lu î-a n ch e tâ , p ro ­ 9.30 Corul nnsom blulul ..N icoloe Băl- cală. rilo r m iniere In fund de sac pentru studii p rivin d aerajul şi acestea nu au fost ţinu te In Ing. ION IlEANU
n im e n i sem nalizarea ru tie ră , blem e cu a căro r urgenţă to ţi cescu'“ din C ralova, 9,45 File de ol- s-a continuat folosirea tu b u ri­ protecţia m uncii In subteran, funcţie. Personalul tehnico-in- şef serviciu aeraj şi protecţia
m ăcar unde sin t lo c u ri p e ri­ in te rlo c u to rii s-au declarat) de bum Puccinl; 11,00 M uiicâ pop u lată; PENTRU URMĂTOARELE lor de aeraj de diam etre m ari urm ărindu^se ca m ăsurile ce se ginere.se a trecut cu vederea muncii Centrala cărbunelui
culoase ? D e riva ţia de se rvi­ acord, ba au m ai fă cu t şi p ro ­ 11.30 Călătorie m uzicală; 12.03 Avon- 2 ZILE (pînâ ]n 800 mm) deservite de iau sâ aibă o eficienţă sporită. ncfuneţlonarea pulverîzatoare- Petroşani
ciu de Ia podul peste Valea m is iu n i Le considerăm de bun premieră co tid ia n ă ; 12.15 Piesa In­ Vremea se va rficl ujor. Cerul
strum entale; 12,30 Emisiune muzicală va fl mol mult noros. Vo ninge
L â p u g iu lu i. este aproape Im ­ augur. S in t pe d e p lin re a li­ da Io Moscova; 13,00 Concert de • lob Vîntul vo tu flo potrivit din
p ra cticab ilă d in cauza g ro p i­ zabile. prlnz; 13,30 Radiomogozlnul fem eilor; nord-veit.
- nu In tra ţi în lo cu ri de m uncă unde prezenţa dv.
M I N E R I ! nu este necesară. Lu cra ţi num ai a co lo unde aţi fost
rltzburg ce adăposteşte ga­ re p a rtiz a ţi ;
leriile naţionale de pictură,
m at. omm m n ulm m l î mxizeul Geiseltal, exi arme tim p u l tra n s p o rtu lu i cu tă iş u rile puse in tr-o teacă
- p u rta ţi u n e lte le tă ie to a re (securi, fie ră stra ie ) în
excepţionale de lignit, casa
natală a lui Hăendel cu ves­ La in tra re a în schim b lu a ţi u rm ă to a re le m ăsuri : sau c u tii sp e cia le ;
tita sa colecţie mxtzicologică, - ce rce ta ţi cu a te n ţie lo cu l de m uncă în a in te de
Un coleg de breaslă afirma Şi, paradoxal dar adevărat, cu numeroşi nasturi argin­ mxizeul halorilor, ori plim- în ce pere a lu c ru lu i cit şl în tim p u l sch im b u lu i, ştiin d - nu a ru n c a ţi şî nu lă sa ţi să codă o b ie cte in p u ­
că. Intîlnind o persoană, vede el este, In acelaşi timp, un taţi, sclipitori, pantaloni blndxi-te pe largile bulevar­ că n u m a i a stfel se vor evita a c c id e n te le de m uncă : ţu ri, ro s to g o lu ri e tc.;
strînşi sub genunchi şl pan­
in ea familia sa, profesia sa. oraş tinăr, plin de dinamism tofi încheiaţi de catarame de ale modernxilui Halle­ - c o p tu riţî ta va n u l, p e re ţii şî fro n tu l lo c u lu i de - ra p o rta ţi s u p e rio rilo r p e rico le le ivite, in clusiv a-
prietenii săi. Acelaşi lucru şt optimism, din an în an late. Neustadt, oraşxil nou, fn care m unco, în d e p ă rta ţi to a te b u c ă ţile de rocă s lă b ită
se poate spune despre fie­ mai modern, de o tot m ai Vorbeam de străzi cu iz a rh ite c ţii s-au Intrecxit fn ce leo care au fost rezolvate cu m ijlo a c e le de care
care nou oraş Intilnit. Pen­ lar(fă respiraţie. medieval deoarece oraşul a a-şi dovedi priceperea, in a care p o t provoca p e rico le de că d e re : a ţi d ispu s ;
tru cu fiecare are înfăţişa­ Este interesant de notat conservat cu grijă numeroa­ dovedi că sint demni xirmaşi - m o n ta ţi susţin ere co re sp u n ză to a re , con form m o­
rea sa proprie, poartă am­ cu celebritatea localităţii da­ sele vestig ii ale unui Ev bo­ ai vechilor meşteri exi mlini n o g ra fiilo r de a rm a re şl în lo c u iţî-o pe aceea care - nu u rca ţi şi nu c o b o rîţi d in tre n u ri cin d acestea
prenta trecutului şi prezen­ tează dintr-o epocă la fel de gat, monumentele sale de de aur care au durat, de-a nu pre zin tă s ig u ra n ţă ; sin t in m işcare ;
tului înlr-un anumit fel. îndepărtată ca şl întemeierea piatră masivă, dăltuite cu lungxil secolelor, oraşul. Sim­
specific, are o istoric pro­ sa, marcată de descoperirea, bolul cel mai vizibil Insă - nu c irc u la ţi pe g a le rii sub lin ia de cu re n t c o n ­ - u tiliz a ţi to a te m ijlo a c e le din d o ta re pe ntru p re ­
pe malurile rîului Saale, a grijă de meşteri localnici cu
prie, o ambianţă aparte mîini de aur, imegrindu-so. pentrxi xmitatea, tradiţia şt tin u u , cu u n e lte m e ta lice sau a lte scule pe um ă r ven ire a a c u m u lă rilo r de p ra f ;
M-am convins o dată In plus unor bogate zăcăminte de armonios fn noua arhitectură progresul In artă şi ştiin ţă sau în p o ziţii care să po ată fa ce co n ta c t cu lln lo
de aceasta vizitind oraşul minereu de cupru, de potasiu ale cărei linii zvicnesc, pli­ este castelul Giebichenstein. - Io sfîrşltu l sch im b u lu i, a sig u ra ţi-vă lo cul de
Hallc. Desigur, este greu sa şi de sare. Rîul, navigabil, a ne de graţie şi avint. spre El adăposteşte Şcoala supe­ a e ria n ă ; m uncă.
vorbeşti despre el fură a a­ permis transportarea acestor înălţimi. rioară dc estetiert indxistrla-
minti despre industria sa bogăţii In cele mai depărta­ lă. Aici, între zîdxiri datînd
prcsti(iioasă, despre trăsătu­ te colţuri ale M rii. Şi, o da­ Ritmurile vechi şi noi ale din secolul al X-lea, oame­
rile mereu noi pe care a­ tă ctt ele, a fost dusă pină oraşului, descomjmsp şi re­ nii de astăzi învaţă şi sînt ZU£7 Him)
ceasta. dezvoltindu-se conti­ departe şi faima localităţii compuse aproape vizibil In învăţaţi să pună intr-o ar­
nuu. i Ic conferă cu gene­ de unde proveneaxi — Halle noi valori, alcătuiesc minu­ monie desăvirşită utilxil cu
am Saale. Sărarii de aici, nu­ nata ambianţă a acestxiia, c- Reportaj publicitar realizat la cererea Inspectoratului
rozitate. Dar Halle nu în­ frximosul.
miţi halori, erau renumiţi rhilibrxil —■ aparent necăn-
seamnă numai chimic, nu­ Hallc, deopotrivă oraş in­
mai geometrie industrială, pentru priceperea şi hărnicia tat — al culorilor sale, al dustrial şi centrxi al artelor, judeţean pentru protecţia muncii
aşa cum ai fi tentat sâ crezi lor, pentru portul lor pito­ parcurilor şi clădirilor sol', al ştiinţelor, al cercetării şi
răsfoind statisticile. El este resc Dc altfel, uneori şi as­ al sxmetdor sale. Toate a­ învăţămintulxii. Un oraş de
o aşezare cu un atestat de tăzi mai pot fi văzuţi, spre cestea le simţi slrăbătind ve­ care te apropii fără efort şi
satisfacţia turistului dornic chile străzi din preajma cen­
existenţă de peste l 000 de pe care, la plecare, vei dori
de curiozităţi, descendenţi trului medici'al, concentrat
ani. un oraş cu bof/nte şi ai acestora ctalindu-şi mfn- in jxirul lui Morktkirche. vi- să-l revezi curind.
vechi tradiţii de muncă şl dri, pp străzi cu iz medieval, zitînd Roter l'urm (Turnul V. CHtŞU PUBLICITAR • REPORTAJ
cultură, armonios împletite. vechiul port : tunică neagră Roşu), Domxil, cetatea Mo- (S lirjil) I
^ - —