Page 2 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 2

2                                                                                                                                                               DRUMUL  SOCIALISMULUI  9   Nr.  4739  9   MIERCURI  1  APRILIE  1970



















          A S U P R A                                   C O N Ş T I I N Ţ E I ,                                           M O D E L E A Z Ă                                                C A R A C T E R E ,




                                                        ___       _^                            ________          ____                       ___   _____     ^                         _____       _____

                                                       S P R I J I N Ă   T O T   C E   E S T E   Î N A I N T A T






                                                                                                          că  a  tre b u ii  să  explicăm   oam enilor  necesitatea   cerea  tehnîco-adm inistrativă, noi nu ne lim ităm   nu­
                                                                                                          respectării  liber  consim ţite  a  disciplinei.  In tr-u -   mai  la  tragerea  Ia  răspundere,  la  o  serie  de  ana­
                     In  to o te   îm p re ju ră rile ,  o rg a n iz a ţiile   de  p a rtid   îşi  exercită  ro lu l  de  co n d u că to r   na  din  zile,  lo c ţiito ru l  secretarului  com itetului  de   lize  pe  lin ie   de  partid.  Ea  vizează  în  prim ul  rînd   Receptivitate  faţă
               al  în tre g ii  a c tiv ită ţi  p rin   m etode  p o litic e ,  prin  fo rţa   co n vin g e rii.  O rg a n e lo r  şi  o rg a n i­  partid,  venind  la  punctul   de  lucru  unde   este   educarea  oam enilor,  formarea  conştiinţei  socia­
               z a ţiilo r  de  p a rtid   nu  le  sin t  p ro p rii  nici  d isp o ziţiile ,  nici  d isp e ce ra te le   care  con du c  la   m aistru  Şerbu  a  observat  că,  după  efectuarea   liste.  Vreau  să  remarc,  aici,  că  şantierul  nostru
                                                                                                          p o ntajulu i  şi  începerea  in stru cta ju lu i  N.T.S.,  7   este  un  şantier  de  specialitate,  în  care  problem a
               su b stitu ire a   a c tiv ită ţii  a lto r  o rg a n e   (a  c o n d u c e rilo r  te h n ico   -  ad m in istra tive ,   c o n s iliilo r
                                                                                                          m uncitori  nu-şi  făcuseră  încă  prezenţa  la  lucru.   in disciplinei  şi  in  special  a  absentelor  nem otiva­
               p o p u la re ,  o rg a n iz a ţiilo r  de  m asă).  H o tă rîrţle   de  p a rtid   sint,   prin  în tre g u l  co n ţin u t,   Ei  au  fost  puşi  în  discuţia  celoria ti  m uncitori,  ca­  te  izolate.  Şi  dacă  anii  trecuţi,  atît  organizaţia  de  de  nou !
                                                                                                                                                          te  se  ridică  mai  puţin  pentru  că  sînt  cazuri  foa r­
               acte  de  co n d u ce re   socială ,  a c tiv ită ţii  vii,  cu  m asele;  ele  d a u   ja lo a n e le   m un cii  p o li­  re  au  hotărît  ca  acestora  să  li  se  taie  o  oră  din
               tice  că re ia   îi  revine  ro lu l  de  a  e xp lica   o a m e n ilo r  sensul  şi  scopul  m ă su rilo r  lu a te   de   ponta;,  iar  celor  care  erau  la  prim a  abatere  li   partid,  conducerea,  sindicatul,  toată  lumea  ac­
                                                                                                          s-a  dat  un  ultim   avertism ent.  E xtinzind  co n tro lu l   ţiona  pe  problema  indisciplinei,  dacă  lipseau  unul
               p a rtid ,  de  a -i  co n vin g e   de  id e n tita te a   d e p lin ă   d in tre   acestea  şi  inte rese le  lor   pe rso­
                                                                                                          şi  constatînd  şi  alte  cazuri  de  abateri,  am  convo­  sau  mai  m ulţi  m un citori  se  făcea  mare  zarvă  şi
               n a le .  Pe  de  a ltă   pa rte ,  m u n cin d   cu  o a m e n ii, o rg a n iz a ţiile   de  p a rtid   au   p o s ib ilita te a    cat  m aiştrii  şi teh nicienii  cu  care  am  făcut  o  ana­  se  pierdea  foarte  in u ll  tim p  cu  aceste  prelucrări,   R e d a c ţ i a :   M uncind  In  m ijlo cu l  v ie ţii,
               de  a  sesiza  to t  ceea  ce  este  nou  -   nu  num ai  în  a c tiv ita te a   p o litic ă ,  cî  şi  în  cea  p ro ­  liză  p rivin d   disciplina  in  producţie  şi  pu nctua li­  era  scăpată  din  m ină  problem a  care  este  cea  mai   cu  oam enii,  organizaţiile  de  p a rlid  au  po­
               fe sio n a lă   —,  de  a -l  stim ula  şî  g e n e ra liza .                              tatea  la  lucru.                               im portantă  —  disciplina  term enelor.  La  noi  sînt   sibilitatea  de  a  sesiza   nu  numai  nea­
                     A cesto r  p ro blem e,  le g a te   de  evid e n ţie re a   m e to d e lo r  p o litic e   fo lo site   în  în d e p li­  Legat  de  aplicarea  h o tă rîrilo r  plenarei  din  de­  o  serie  de  m aiştri,  şeii  de  brigadă  care  nu  res­  junsuri  sau  anum ite  stări  de  lu cru ri  care
                                                                                                          cembrie,  am  convocat  cadrele  tehnice  din  şantier   pectă  termenele  şi  îndeosebi  program ul  de  lucru   pot  genera  lipsuri,  cl  şi  ceea  ce  este  nou.
               nirea  ro lu lu i  c o n d u că to r,  le-a  fost  co n sa cra tă   şi  a  c ă u ta t  să  le  răsp un dă  masa  ro tu n ­
                                                                                                          şi  le-am   pus  o  serie  de  întreb ări  p rivin d   măsu­  şi  aici  pierdem  foarte  m ult.  A nu l  acesta,  org a n i­  înaintat,  In iţia tive ,  metode  care  duc  la  o
               dă  o rg a n iz a tă   de  re d a cţia   z ia ru lu i  cu  s p rijin u l  b iro u lu i  C o m ite tu lu i  m u n ic ip a l  H u n e ­  rile   pe  care  le-au  luat  pentru  aplicarea  sarcini­  zaţia  noastră  de  parlid  şi-a  propus  să  acţioneze   mal  bună  organizare  a  producţiei  şl  a  m un­
               d o a ra   al  P C.R.  Au  p a rtic ip a t  to v a ră ş ii:  G h e o rg h e   O rd e a n    şi   Ion  C e rn â ia n u ,   se­  lor  ce  ne  revin  din  docum entele  plenarei.   Şi   foa ite  prom pt  pentru  că  tim pul  de  lucru  se  iro ­  cii,  La  ce  metode  şi  In iţia tiv e   au  fost  re­
               cre ta ri   a i   c o m ite tu lu i   m u n ic ip a l,   N ic o la e    V in tilâ ,  şeful   secto ru lu i   munci»   p o ­  ne-am  legat  în  prim ul  rînd  de  reducerea  consu­  seşte  la  începutul  schim bului,  în  tim pul  de  masă   ceptive  organizaţiile  de  partid,  cum  le-au
                                                                                                          m ului  de  metal  şi  a  consum ului  de  lemn.  Cînd  a   iar  cu  acei  tovarăşi,  răzleţi,  care  mai  lipsesc  ne­  stim ulat  şl  ce  rezultate  s-au  o b ţin u i  ?  Care
               litic e    de   m asă   al   c o m ite tu lu i   m u n icip a l,   G rig o re   B oieru,   secre ta rul   c o m ite ­
                                                                                                          fost  înire ba t  econom istul  şantierului  ce  măsuri   m otivat  să  se  ocupe  sindicatul.       sînl  preocupările  de  v iito r  in  munca  cu  oa­
               tu lu i  de   p a rtid   a l   ş a n tie ru lu i  IV  I.C.S.H.,  V icto r  P etroiescu,  secre ta rul  co m ite tu lu i   a  lu at  pentru  reducerea  consum urilor,  prin  ce   Cosma  Culcea  :  In  sectorul  m inier  este  puţin   m enii  ?
               de  p a rtid   O .S .M .  I)  de  la  C  S.H.,  C osm a  C ulcea,  lo c ţiito ru l  se cre ta ru lu i  c o m ite tu lu i   de   metode  şi  de  unde  trebuie  să  se  reducă  acest   mai  greu,  deoarece  munca  cu  oam enii  la  noi   M thai  Tărnăuceanu  :  Cu  ocazia  ad un ărilor  ge­
               p a rtid   de  la  E,  M.  Teliuc.  lo sif  B ocan,  secre ta rul  o rg a n iz a ţie i  de  bază  de  la  şa n tie ru l   consum  de  metal  —  nu  a  putut  să  dea  un  răs­  pune  o  seamă  de  probleme.  Am  reuşit,  totuşi,  să   nerale.  in  grupele  sindicale  oam enii  au  făcut  o
                                                                                                          puns  satisfăcător.  A tun ci  am  pus  în  faţa  tovară­
               m o n to je -in s ta la ţîi  nr.  2  I.C.S.H.,  M ih a i  T â rn â u re a n u ,  se cre ta ru l   o rg a n iz a ţie i  de  bază            facem  paşi  c a lita tiv i  pe.  lin ia   creşterii  co n ştiin ­  scrie  de  propuneri  valoroase  p rivin d   calitatea  şi
                                                                                                          şilo r  ingineri  şi  tehnicieni  membri  de  partid  o
               schim bul  B  de  la  la m in o ru l  de  800  mm,                                                                                         ţei  şi  a  răspunderii  oam enilor  fată  de  sarcinile   aspectul  com ercial  al  lam inatelor,  propuneri  care
                                                                                                          seamă  de  propuneri  făcute  de  m uncitori  pe  care   încredinţate.  Acum  cîleva  zile,  de  pildă,  condu­
                                                                                                          ei  să  le  studieze  şi  să  le  pună  în  aplicare.  U nii   cerea  sectorului  punea  problem a  prom ovării  cî-   şi-au  găsit  rezolvarea  în  urm a  fap tu lui  că  b i­
                                                                                                          dintre  şefii  de  brigăzi  şi-au  luat  angajam entul  să   lorva  şefi  de  brigadă  în  funcţia  de  m aiştri.  La   roul  organizaţiei  de  bază  a  u rm ă rit  îndeaproape
                                                                                                          reducă  consumul  cu  5  sau  10  la  sută.  Ei  şi-a  luat   începui  ei  au  refuzat  categoric,  spunînd  că  le  a-   aplicarea  lo r  In  practică.  Vreau  să  mă  refer  la
                                                            Gheorghe  Ordean  :  Biroul  com ite tu lu i  m u n ici­  acest  angajament  după  pro p riile   lo r  aprecieri   feclează  salariul.  C om itetul  de  partid  a  stat  de   un  singur  exemplu  de  propunere  care  a  condus
          Conducerea  politică  se                        pal  de  partid  apreciază  că  s-a  reuşit  ca,  la  toa­  reşti,  pentru  a  schimba  o  soluţie  sau  alta  pot  re­  vorbă  cu  ei  şi  tovarăşii  au  înţeles  că  o  şi  o  sar­  noastre.  Din  cauză  că  platform a  de  evacuare  la
                                                                                                                                                                                                                                           produselor
                                                                                                                                                                                                          la  îm bunătăţirea
                                                                                                                                                                                                                          stă rii  ca lita tive   a
                                                                                                          insă  dacă  sint  a ju ta ţi  de  cadrele  tehnico-inqine-
                                                          te  n ive lu rile   —  com itete,  b iro u ri  dc  organizaţii
                                                                                                                                                          cină  de  oartid  să  meargă  să  muncească  acolo,
                                                          de  bază,  grupe  de  partid  —  să  se  înţeleagă  ne­  duce  şi  mai  substanţial  atît  consum ul  de  metal   să  ajute  concret  la  realizarea  sarcinilor  de  plan.  foarfecă  dc  700  tone.  unde  se  laminează  In  ma­
                                                          cesitatea  conducerii  concrete  dc  către  partid  a   c it  şi  cel  de  lemn.  In  urma  acestei  in iţia tiv e   în                         joritatea  cazurilor  m aterial  pentru  export,  era
                                                                                                                                                            Avem  tovarăşi  care  lucrează  dc  m ult.  tovarăşi
                                                          în tre g ii  a ctivită ţi  si  că  în  cadrul  e xe rcitării  drep­  cadrul  şantierului  s-au  lu ai  măsuri  pentru  darea   cu  multă  experienţă,  oameni  foarte  buni  care  au   proiectată  necorespunzălor  {perfect   orizontală),
                                                                                                                                                                                                          Smpingălorii  erau  suprasolicitaţi,  m otoarele  elec­
          exercită  prin  metode                          cii  noastre  de  partid.  Nu  cunoaştem  pînă  acum   c u tiilo r,  pentru  descărcarea  m ortarului  pe  bază   dovedit  răspundere;  în  grădină  mai  sînt  însă  şi   trice  se  ardeau  şi  în  cîleva  zile  trebuiau  schim ­
                                                          tulu i  de  control  se  folosesc  metode  specifice m un­
                                                                                                          de  Inventar  care  se  relolosesc  acum  cu  lu nile  şi
                                                                                                                                                                                                          bate.  M u n c ito rii  au  propus  înclinarea  lină  a  a-
                                                                                                                                                          „flo ric e le “ .
                                                          cazuri  cînd  organizaţiile  de  partid  s-ar  substitui
                                                                                                          nu  se  mai  distrug  aşa  repede  ca  înainte.  De  ase­
                                                          conducerii  . le hn ico-a rim in islra tive.  S-a  reuşit,  de   menea,  au  fost  luate  şi  alte  măsuri  de  genul  a­  V ic to r  Petroiescu:  In  con tro lu l  de  partid  asu­  ceslel  platform e,  m odificam   cv  a  fo st  f|tt< ţ> ^   ţ i
                                                                                                                                                                                                              i  m otoarele  nu  se  mal  ard  şl,  c e c a .r
                                                          asemenea,  să  se  înţeleagă  că  munca  noastră  de   cesta.                                   pra  a c tiv ită ţii  economice  a  secţiei  otelărie  noi   foarte  Im portant,  nu  se  mai  produc  am»  is’lecuri
                                                          partid  —  po litică  şi  organizatorică  —  aşa  cum  se
          politice                                        subliniază  în  docum entele  C ongresului  al  X-lea,   procedat  cu  docum entele  plenarei  C C .  al  P.C.R.   am  mers  un  pic  mai  departe.  Am   repartizat  pe   4   de  lam inate.
                                                                                                            V ic to r  Petroiescu  :  Aş  vrea  să  relatez  cum  s-a
                                                                                                                                                          toţi  m em brii  com ite tu lu i,  cadrele  tehnice,  mem­
                                                                                                                                                                                                            Trebuie  să  m enţionez  că  o  atenţie  deosebită  g
                                                          în  cuvîntarea  tovarăşului  N icolae  Ceauşcscu.  la
                                                                                                                                                          b ri'  de  parlid  de  a  activa  în  cadrul  organizaţi­
                                                          plenara  din  decembrie  a  C om itetului  Central,   din  decembrie.  Studiind  aceste  documente  noi  am   ilo r  de  bază  pe  schim buri.  Acest  fapt  îi  obligă,   organizaţiei  noastre  de  partid  este  aceea  de  Q
                                                                                                          ajuns  la  concluzia  că  trebuie  să  punem  accentul
                                                          trebuie  să  sc  reflecte  în  îndeplinirea  sarcinilor  e­                                     pentru  că  nu  îşi  perm ite  nim eni  ca  să  fie  expus   analiza  cu  atenţie  toate  propunerile.  La  nor  s-a
                                                                                                          pe  îm bunătăţirea  c a lită ţii  ŞÎ  reducerea  consumu-
                                                          conomice.                                                                                       în  postura  ca  in  fata  a  80-90  membri  de  pa rlid   încetăţenit  metoda  ca  săptămînot propunerile care
                 R e d a c ţ i a :   O rganizaţiei  de  partid  11   Sigur,  metodele  folosite  variază  în  raport  cu                                  să  se  prezinte  cu  sarrino  nerealizată.     se  fac.  nu  numai  în  adunări  ci  şi  individual.  sa
               sint  specifice  metode  politice  de  acţionare.   situaţia  concretă  care  se  iveşte,  cu  specificul  lo ­                              Cum   acţionăm   noi   asupra   form ării   oa­  fie  analizate  cu  ocazia  op erativelor,  stab¡l¡3dú-se
               Cum  au  Interve nit  organele  şi  organizaţi*   cului  de  muncă.  în  raport  cu  cerinţele  care  se                                   m enilor  ?   Nu   am   stat   pasivi   faţă   de   a­  termene  şi  responsabilităţi,  iar  în  cazul  chd  nu
               lle  de  partid  pc  care  le  reprezentaţi  in  re­  Wupun  în tr-o   perioadă  sau  alta,  la  un  moment,  dat                          ceastă  problemă  im portantă.  Am  pus  în  discu­  este  posibila  aplicarea  lor  i  se  dă  răspunsiomu-
               zolvarea  unor  situa ţii  concrete  ridicate  de   sau  în  perspectivă.  Cred  că  ar  ii  u til  să  sc  re ti­                         ţia  adunărilor  generale  o  serie  de  membri  de   lul.  Aceste  planuri  de  aplicare  a  p ro p u n e rii  se
               îndeplinirea  planului  de  producţie.  prin  ce   nă  că  nu  poate  fi  considerată  o  suprapunere  a­                                  pa rlid  cu  abateri  rum   a  fost  cazul  tovarăşului   analizează  lunar,  iar  cei  puşi  să  răspundădau
               s*au  deosebit  aceste  in te rv e n ţii  de  cele  ale   ceea  de  a  urm ări  de  către  organele  de  partid  d i­                      A ndrei  M arin,  pentru  beţie,  a  tovarăşului  M arian   socoteală  în  laţa  organului  de  partid,  în  faţa  0n_
                                                                                                                                                                                                          du cerii  de  ce  nu  s-a  realizat  o  p ro p u n e re ^ ,
               conducerilor  teh nlco -adm lnistra live  ?  rect  desfăşurarea  a c tiv ită ţii  economice,  adică  de                                    A xente,  vechi  membru  de  parlid,  pentru  a titu ­  alto.  Aceasta  a  condus  Io  creşterea  încrederii ñ.
                                                          a  cunoaşte  situaţia  in  orice  moment  şi  de  la  a­                                        dini  necorespunzătoare  în  fam ilie.  De  cîleva  luni
           G rigore  Boieru:  Tema  pusă  în  discuţie  e  o  le-                                                                                                                                         m enilor.
                                                          cest.  lucru  să  se  pornească  in  munca  po litică  şi                                       nu  mai  avem  cazuri  de  asemenea  abateri  din  par­
          mă  foarte  vastă  şi  ea  are  ca  scop  să  scoată  in
                                                          organizatorică  de  partid.  Este  o  practică  încetă­                                         tea  acestor  doi  tovarăşi.                      Cosma  Culcea  :  La  Teliuc,  la  sectorul  IV .  ţ
          evidenţă  o  serie  de.  metode  po litice  cara cte risti­  ţenită  la  toate  organizaţiile  de  partid  ca.  pe rio­                                                                         trecut  la  aplicarea  unor  metode  de  marc  prodn
          ce  s tilu lu i  de  muncă  al  org an izaţiilor  de  partid.                                                                                    Cu  tine retul  avem  cîleva  greutăţi,  în  special
                                                          dic,  să  analizeze  în  adunări  de  parlid  sau  şedin­                                       pînă  la  etatea  dc  18-19  ani.  A ic i  trebuie  in te rv e ­  tiv ita le   (exploatarea  prin  subetaje,  prin  înmap,
          Eu  aş  pleca  de  la  ideea  că  în  activitatea  condu­  ţe  de  com itet  îndeplinirea  sarcinilor  economice                                nit  energic  pentru  că  avem  m ulţi  absolvenţi  ai   zinore)  dar  unii  dintre  m u n cito rii  care  erau- n  ,  f
         cerii  adm inistrative  se  munceşle  prin  dispoziţii   şi  să  stabilească  măsuri  politice  şi  organizatorice                               şcolii  profesionale  pe  care  trebuie  să-i  dezbărăm   parliza ţi  la  aceste  locuri  m anifestau  reffcrVd.1  n\?
          pur  adm inistrative  pe  cinci  organizaţiile  de  partid   care  să  ducă  la  îm bunătăţirea  a c tiv ită ţii  analiza­  rilo r  specifice.  In  acest  scop  s-a  în fiin ţa i  „ziua   de  anum ite  concepţii  formate,  nu  ştiu  în  ce  con­  aveau  suficientă  încredere  în  eficienţa  acestor?
          lucrează  exclusiv  prin  metode  politice,  prin  co­  te.  Legat  de  sarcinile  economice  există  în  prac­  c a lită ţii''  in  cadrul  secţiei,  s-au  organizat  dezba­  d iţii.  in  tim pul  şcolii.  Am   organizat  o  scrie  dc   O rganizaţia  de  partid  a  antrenat  specialiştii,  î
         m unişti.  Prin  aceştia  ele  explică  salaria ţilo r  nece­  tica  m uncii  organelor  de  partid,  la  com binat,  la   teri  cu  întregul  corp  de  m aiştri,  tehnicieni,  in g i­  în tîln iri  cu  cadrele  dc  răspundere,  ingineri,  cu   frunte  cu  in g in e n ll  Vasi  e  Gol  ‘a.  pentru  a  ex|
         sitatea  re a liză riii  sarcinilor  economice  care  in  fi­  t.C.S.H.  şi  I.M.  Hunedoara,  ca  să  se  discute  a lîl   neri  pe  ierna  ca lită ţii  m etalului  şi  vizitarea  de  că­  m aiştri  m uncitori  mai  în  etate,  care  Ic-au  arătat   ca  oam enilor  avantajele,  ce  -   ia m cnlc  pot  o.b
          nal  duce  la  ridicarea  n iv e lu lu i  de  trai.  Sigur  că,   cu  m em brii  dc  partid  cit  şi  cu  nem em brii de parlid   tre  to ii  m aiştrii  şi  şefii  de  echipă  a  sectorului   modul  în  care  au  trăit  şi  m uncit,  cum  au  ajuns   nc.  Şi  in  p rivin ţa   maşin   încărcat  au  io
          pe  lingă  prelucrarea  cu  m em brii  de  partid  în   —  antrenind  şi  sindicatul  şi  U.T.C.-ul  —  asupra   de  lam inoare  pentru  a  vedea  cum  sc  comportă   să  devină  buni  meseriaşi.  Sperăm  că  aceste  mă­  la  început  anum ite  r r >:   ie rii,  fiin d  obiş
          prim ul  rind  şi  după  aceea  cu  toţi  salaria ţii  a  c i­  im portantei  unor  obiective  sau  unei  acţiuni  pe   ote lul  nostru  la  laminare.  In  luna  ianuarie,  cînd   suri  vor  da  rezultate.  n u iţi  cu  trocul  şi  sai   că  in tro du cere;
          frelor  de  plan  la  începutul  fiecărui  an  şi  urm ări-   |   lin ia   a c tiv ită ţii  economico  atunci  cînd  se  im ­  era  pericolul  de  a  depăşi  m ult  procesul  de  rebut.   '   m aşinilor  de  încărr       eze  cîşliq u l  lor.
          rea  rea liză rilo r  pe  trim estru,  lu ni  sau. chiar  săp-   pune  acest  lucru.  Şi  putem  exem plifica  :  La  E.M.   am  făcut  o  lună  zisă  luna.  c a lită ţii.  Aceste  a cţi­  M ih ai  Tărnăuceanu  :  Şi  la  lam inorul  dc  R00,   Li  s-a  explicat  şi   um  m ajoritatea
          tăm ină,  organizaţiile  de  partid  au  obligaţia  de  a   \   Gheţar  s-an  constatai  unele  deficiente  din  punct   uni  au  condus  ca  să  încheiem   luna  ianuarie  cu   schim bul  li,  am  avut  o  seric  de  greşeli,  unele   abatajelor  de  la   IV -a  folosesc,
          interveni  acolo  unde  îndeplinirea  planului  nece­  de  vedere  al  disciplinei.  C om itetul  de  partid  a  re­  un  rebut  de  0,94  la  sută,  sul)  cifra  dală  pe  com ­  abuzuri,  cazuri  de  abatere  dc  la  legile  statului,   pe  lingă  metod
          sită  o  activitate  m u ltilate ra lă  din  partea  com uniş­  partizai  m em brii  săi  pc  organizaţii  de  bază.  a  o r­  binat,  iar  luna  fcb iu a rie   cu  n ive lu ri  n cm a iin tîl-   de  la  norm ele  de  conduită,  tendinţă  de  sustragere   nite  de  încărca   “ tivita le .  maşi-
                                                                                                                                                                                                                                        căpatal.  incre-
          tilo r.                                         ganizat  discuţii  cu  masa  de  m ineri  la  lo cu rile   de   nile  în  istoria  oţe lăriei  noastre,  de  0.35  la  sută.  de  la  sarcinile  de  producţie  şi,  ceea  ce  este  grav,   dnre  faţă  dc  *   sînt  conştient!
                                                          muncă  unde  s-a  pus  problema  că  mina  este  me­  In  aplicarea  noului  sistem  de  salarizare,  orga­  unele  dintre  acestea  s-au  m anifestat  la  m em brii   că  acestea  I
           1 osii  Bocan  :  Şantierul  m o n ta j-in sta lo ţii  nr.  2   reu  critica tă ,  este  mereu  sul)  plan.  din  cauză  că   nizaţia  de  p a rlid   a  recomandat  conducerii  secţiei   de  parlid.  Au  fost  cazuri  de  refuz  de  a  ex'ecuta   sporind  toi  :  e fo rtu l  fizic.
          are  anul  acesta  de  executat  lu crări  de  bază  la   lipsesc  u n ii  salariaţi  de  la  serviciu  nem otivat,  că   ca  m aiştrii  să  propună  încadrările  pentru  oame­  dispoziţii  dale  de  m aiştri  sau  şefi  de  echipă,  cum
          fabrica  de  oxigen,  hala  de  stripaj.  fabrica  de  do-   sini  m ulte  în vo iri,  că  există  in disciplină  în  fo­  nii  pe  care-i  au  in  subordine,  pentru  că  ei  cu­  a  fos:  acela  al  sudorilor  din  ajustaj  loan  Baba  şi   lo sif  Bo  Ş  fo r-
          lom ilă  m etalurgică  nr.  2  de  la  Zlaşli  şi  altele.   losirea  program ului  de  lucru.  D isruţia  aceasta  to­  nosc  pe  liecarc  salariat.   Acest  lucru  a  dus  la   Vasile  Pană.  Ei  au  fost  puşi  în  discuţia  l^irouluî   mat  un  c»
          Încă  de  la  începutul  anului  organizaţia  de  par­  vărăşească.  pornită  de  la  organele  de  partid,  s-a   creşterea  a u to rită ţii  m aistrului,  a  răspunderii  lui   organizaţiei  de  bază.  apoi  in  discuţia  grupei  sin ­  tu iei ilo r
          tid  a  organizat  o  dezbatere  cu  cadrele  dc  con­  sim ţii  imediat  in  îm bunătăţirea  stării  disciplinare.  fată  de  a ju to ru l  pe  care  trebuie  să-1  dea  pentru   dicale.  a  co le ctivu lu i  de  muncă  şi  la  ora  actuală   stă  intr.
         ducere,  m aiştri  şi  in gin eri  despre  noile  p rin cip ii                                  ca  to ţi  m u n cito rii  să-şi  îndeplinească  norma.  s-au  îndreptat,  sînt  cci  mai  buni  m uncitori  din   bal  pe  n
         şi  metode  de  organizare  impuse  de  extinderea  te­                                                                                          acest  sector  de  activitate.                  are  in iţu
          rito ria lă   a  a c tiv ită ţii  de  la  4*5  puncte  de  lucru  în                             Iosit  Bocan  :  In  cadrul  adunărilor  generale  s-a   Aşa  cum  spunea  şi  un  alt  inte rlo cutor.  în lr-a -   mari  a  ci
          1QG9  la  peste  30  de  puncte  de  lucru  în  1970.  A -                                      explicat  fiecărui  membru  de  partid  necesitatea   devăr  se  în lim p in ă   şi  unele  greutăţi  în  proble­  rea  lor.  1       -
          maxim um   de  învăţăm inte.  De  la  începutul  lu n ii  Cum  explicam  oame­                 rea liză rii  o b icclive io r  pe  care  le  avem  de  exe­  ma  educării  tin e re lu lu i.  Dar  trebuie  să  recunoaş­  de  partid
          ceastâ  discuţie  a  fost  foarte  utilă  si  s-au  tras
                                                                                                         cutat  şi  ce  înseamnă  neterm inarea  lor, la  term enul
                                                                                                                                                                                                          a  m em brii
                                                                                                                                                          tem  că  prea  puţin  ne-am  preocupat  de  aceasta.
          ianuarie  am  plecat  cu  realizări  im portante  de                                           stab ilit,  pentru  economia  naţională.  A dică  cît  se   O  campanie  îm potriva  p icto rilo r,  cîleva  articole   îm bunătăţi   i
          plan   la  p rin cip a lii  in dica tori  şi  cu  respectarea                                  pierde  şi  cum  se  încurcă  întreg ul  flux  tehnologic   la  gazeta  de  perele,  la  rubrica  satirică,  cîleva   este  m ult
          term enelor  fizice.  De  asemenea,  am  organizat  pe                                          al  uzinelor  beneficiare  de  metal  hunedorean.  Am   caricaturi  —  nu  rezolvă  problem ele  de  fond  ale   meria.  la  v
          lin ie   de  partid  o  discuţie  cu  cadrele  de  condu-   I   nilor  scopul  şi  sensul       apelat  la  com unişti  ca  ei  să  explice  in  continuare   educaţiei  tine retului.  Trebuie  să  ne  ocupăm  de   ale  oraşului.
          ceTe  de  la  şantierul  dc  con stru cţii  nr.  2  şi  şan­                                   occsl  lucru  tuturo r  m un citorilor.         folosirea  tim pu lu i  lib e r  de  către  tineret,  de  în ­  G rigore  Boieri.
          tie ru l  m o n ta j-in stala ţiî  nr.  2  pentru  a  ne  sincro­                                Cosma  Culcea  :  Din  hotărîrea  plenarei  din  de­  drum area  lui  spre  şcoală,  club,  să  scoatem  pe  unii   m ulte  ori  g r e u t ă j A ___   ,.
          niza  e fo rtu rile   p rivin d   ordinea  atacării  lor.  Pe                                  cem brie,  nouă,  m in erilor,  ne  revin  trei  sarcini   tin e ri  din  anum ite  onturaje.   cu  pregătire  superioară  pentru  că  —  fş*.,.
         baza  con clu ziilor  şi  propunerilor  făcute,  inginerul                                      principale  :  descoperirea  de  noi  rezerve  de  m ine­                                       aceste  cadre  —  m un citorii  cu  înaltă  caii.,
                                                                                                                                                           Ion  Ccrnăianu  :  Cele  relatate  de  p a rticip a n ţii
         şef  coordonator  a  s ta b ilit  eşalonarea  lu cră rilo r.                                    reu.  reducerea  consum ului  de  lemn  dc  mină,  îm ­  la  discuţii  pun  in  evidenţă  că  biroul  com ite tu lu i   m aiştrii  cînd  1 ac  propuneri,  dau  anum ite  ide*,  .
           V icto r  Petroiescu  :  In  cadrul  olelărieî  nr.  2  din                                   bunătăţirea  ca lită ţii  m inereului.   O rganizaţia  de   m unicipal  de  parlid,  com itetele  de  partid  şi  or­  dau  de  lucru  în  plus  de  a  le  perfecta  şi  a  le
          com binat  am  po rnit  la  desfăşurarea  a c tiv ită ţii  pn-   ,                             partid  a  con stitu it  un  colectiv  de  specialişti  care   ga nizaţiile  de  bază  au  în  preocuparea  lor  a cti­  pune  In  practică.  Am   reuşit  ca  la  nivel  de  şan­
         lilic c   prin  prisma  cunoaşterii  problem elor  eco­                                         să  treacă  la  evidenţierea  de  noi  rezerve  de  m ine­  vitatea  p rivin d   dezvoltarea  conştiinţei  socialiste.   tie r  să  formăm  un  colectiv  de  ingineri  care  să
          nomice.  Socotim,  desigur,  ca  prim a  parte  a  re­                                         reu.  La  ora  actuală  se  află  in  studiu  punerea  in   In  munca  de  propagandă.  în  in văţăm întul  dc  par­  soluţioneze  propunerile  făcute.  Pentru  activitatea
          zo lvă rii  sarcinilor  este  cunoaşterea  lor.  De  la  în­  R e d a c |  i a  :  M uncit  politice-educative   valoare  a  unui  nou  zăcămîni  şi  redeschiderea  u ­  tid  s-a  insistat  pe  participarea  liberă,  deschisă  la   noastră  de  v iito r  ne-am  propus  să  urm ărim   e fi­
          ceputul  anului,  o  dală  cu  difuzarea  cifre lo r  de   \   îî  sînt  caracteristice  anum ite  cerinţe  şt'  tră ­  nor  lu cră ri  abandonate.  De  asemenea.  în  adună­  dezbaterea  docum entelor  pa rtid u lu i   nostru,  pe   cienta  h o tă rîrilo r  luate  şi  aşa  cum  în  tehnică  sn
          plan  pc  secţie,  am  explicat  întreg ulu i  colectiv  im ­  sături  :  capacitatea  de  a  explica  oam enilor   rile   de  partid  şi  sindicate  am  explicat  oam enilor   desprinderea  de  concluzii  practice  strîns  legate   aplică  metode  noi  şi  In  munca  de  partid  să  gă­
          portanţa  a c tiv ită ţii  secţiei  noastre  în  cadrul  corn-   |   scopul  şl  sensul  h o tă rîrilo r   şt  m ăsurilor   ce  im portantă  economică  are  reducerea  consum u­  de  activitatea  org a n iza ţiilo r  de  partid,  de  acti­  sim  forme  variate  de  muncă  care  să  răspundă
          bina lului.  în tru cît  noi  trebuie  să  elaboram  peste   luate  de  parlid.  iorţa  de  convingere  asupra   lu i  la  lemn  de  mină  şi  ce  p o sib ilită ţi  sint  în  a-   vitatea  com uniştilor  la  locul  de  muncă.  B ineîn­  cerinţelor  tot  mai  mari  ce  nc  stau  în  faţă.
          R0  la  sută  din  to ta lu l  producţiei  de  oţel  pe  com­  id e n tită ţii  depline  dintre  aceste  m ăsuri şi  in ­  ccastă  privinţă .   In  lu n ile   ianuarie  şi  februarie   ţeles,  propagandiştii  sint  în  occastă  p rivin ţă   ele­  N icolae  V in tilă   '  Ne-am  propus  să  activizăm   în
          binat.  Desigur  că  în  rîndul  m em brilor  de  parlid .   I   teresele  lor  personale,  preocupare  stărui­  m ulte  echipe  au  lucrat  numai  cu  lemn  recuperat.   m entul  esenţial.   ,  cadrul  m un icip iu lui  critica  ab aterilor  unor  tine ri
          în  rîndul  co le ctivu lu i  nostru  am  găsit  o  justă  în-   i   toare  pentru  ridicarea  n ive lu lu i  de  conşti­  Echipele  lu i  Enăşcău  loan,  a  lu i  Popa.  a  lui  M a i-   O  latură  care  consider  că  trebuie  să  se  îm bu­  Ia  „re fle cto r'',  iar  pe  „tabla  neagră“  să  fie  tre ­
          ţelegere  a  sarcinilor  ce  ne  revin,  a  răspunderii  pe   inţă,  pentru  modelarea  caracterelor,  In c i­  can  prin  răpirea  lem nului  de  mină,  au  reuşit  ca   nătăţească  şi  am  făcut  unele  progrese  este  propa­  cuţi  cci  care  se  abat  de  la  disciplina  tehnologică.
          care  o  purtăm   în  m aterializarea  acestor  noi  sar­  sivitate  faţă  de  m entalităţile  învechite.  tim p  de  două  luni  să  lucreze  cu  m aterial  lemnos   ganda  prin  conferinţe.  Sint  absolut  necesare  şi   Vom   generaliza  unele,  form e  de  genul  întreb ări
          cini.                                                                                           econom isii.                                   s-au  prezentat  în  tata  com uniştilor  şi  a  ce lo rla lţi   şi  răspunsuri,  concursuri  pe  teme  profesionale.
                                                           M ihat  Tărnăuceanu  :  In  practica  m uncii  noas­
           A ii!  com itelui  de  partid  cît  si  b iro u rile   de  pe                                   Gheorghe  Ordcanu  :  Trăind  în  m ijlo cu l  mase­  oameni  ai  m uncii  expuneri  legale  de  dezvoltarea   In  curind  vom  organiza  un  schimb  de  exp erien­
          schim buri  sînt  încadrate  cu  oameni  din  fiecare   tre  de  parlid  de  la  la m ino rul  de  800  mm,  schim ­  lor  şi  percepînd  pulsul  a c tiv ită ţii  oam enilor,  o r­  şi  păstrarea  avu tulu i  obşlesc,  teme  legate  de  mo­  ţă  pe  tema  aportului  agitaţiei  vizuale  la  realiza­
          loc  de  muncă  şî  com partim ent  din  cadrul  otclă-   bul  B,  s-a  obişnuit  ca.  la  apariţia  unor  docum en­  ganizaţiile  noastre  dc  partid   in te rvin    prom pt.   rală,  de  respectarea  le g ilo r  statului.  A  intrat,  a­  rea  angajam entelor.  Acelaşi  lucru  ne-am  propus
          riei  Acest  lucru  perm ite  cunoaşterea  in  perm a­  te  de  partid,  birou l  organizaţiei  de  bază  să  orga­  Spre  exem plu,  atunci  cînd  s-a  început  aplicarea   poi,  în  practica  com itetului  m unicipal  de  pa rlid ,   5i  în  ce  priveşte  gazetele  dc  perete  şi  sa  atra­
          nentă  a  problem elor  de  ansamblu  şi  de  amănunt   nizeze  —  prîn  cci  mai  buni  com unişti,  prin  p ro ­  sistem ului  îm bunătăţii  de  salarizare,  in  afară  de   a  secretarilor  ca  să  discute  cu  m em brii  dc  partid   gem  cît  mai  m ulţi  tin e ri  la  acţiu nile  cu ltu ra l-
          ale  in lre g ii  o ţclă rii.  In  cadrul  sccticî  noastre  au   pagandişti  —  citirea  şi  explicarea  im portanţei   cele  spuse  aici  s-a  luat  măsura  ca  ziarul  „Flacă­  nou  p rim iţi,  să  le  vorbească  despre  dre p tu rile   si   educative.
          fosl  necesare,  desigur,  m ulte  măsuri  po litice  şî   docum entelor  pe  lo curi  de  muncă,  concrctizînd   ra “  să  deschidă  în  coloanele  sale  o  rubrică  de   în d a to ririle   com uniştilor.  Acordăm   a lcn lie   gaze­
          teh.nico-organizatorice  în tru cît  noi  am  depăşii  ca­  sarcinile  ce  le  cuprind  la  specificul  a c tiv ită ţii   consultaţii,  iar  cadre  de  specialitate  să  dea  ex­  lelor  de  perete,  unde  s-au  satirizat  m anifestări  ale   Gheorghe  Ordeanu  :  A p o rtu l  m uncii  p o litice  în-
          pacitatea  maximă  de  producţie  in iţia lă   şi  a  fost   noastre.  Aşa  s-a  procedai  cu  documentele  Con­  p lica ţii  pe  această  temă  şi  în  afara  ore lo r  de   indiscipline i  Şi  bineînţeles  s-au  stim ulat  rezul­  cursul  anului  19G9  este  concretizat  în  rezultatele
          nevoie  de  găsirea  unei  noi  tehnologii  com plexe   gresului  a)  X -leo  al  p a rtid u lu i,  ale  plenarei  C.C.   consultaţie  la  cabinetul  amenajat  special.  S-au   tatele  bune  obţinute  de  către  com unişti,  de  că­  economice  care  s-au  ob ţinu t  în  m unicipiul  H une­
          —  insultarea  in  baia  dc  melal  a  oxigenului.  Dat   al  P.C.R.  din  decembrie  anul  trecut  şi  sesiunii   făcut  in te rve n ţii  prom pte  acolo  unde  s-au  sem­  tre  ce ila lţi  oameni  ai  m uncii,  în  realizarea  sarci­  doara:  C.S.M.  este,  după  cum  se  ştie,  fruntaş  pe
          fiind  faptul  că  noua  tehnologie  este  leqolă  de  cu­  M a rii  A dunări  Naţionale.  De  asemenea,  cînd  a                              n ilo r  dc  plan.  Rem arcile  „nu  faceţi  ca  cutare 1“   industrie.  f.M.  Hunedoara  fruntaşă  pe  ramura,
          noaşterea  perfectă  a  in stru cţiu n ilo r  de  lucru  in   apărut  legea  p rivin d   calitatea  produselor  pentru   nalai  că  există  neclarităţi,  cum  a  fost  cazul  la   au  trezit  interes  în  rîndul  m u n citorilor.  La  fel  ca   cele  2  unităţi  mari  din  m unicipiu  au  p rim it  aces­
          toate  com partim entele  secţiei,  com itetul  de  partid   export,  legea  cu  p riv ire   la  gospodărirea  avu tulu i   secţia  cuploare  industriale  şi  la  lam inorul  de   gazetele  de  perele  „T in e re tu l  şi  producţia".  te  d istincţii  pentru  o  a ctivita te  merituoasă.
          a  indicat  organizarea  a  d ife rite   tip u ri  dc  cursuri   obştesc,  m ăsurile  de  pază  contra  in cen diilor  şi   benzi.               Gheorghe  Ordean  :  Pe  baza  consultării  unor   Noi  nu  ne  m ulţum im   cu  ceea  ce  am  făcut  pînă
          şi  reexam inări  periodice.  Aceasta  a  fost  o  in i­  a  secu rităţii  m uncii.  O  alcntic  aparte  s-a  acordat                          membri  ai  b iro u rilo r  org an izaţiilor  de  bază  s-a   acum,  pentru  că  sarcinile  complexe  cer  o  m obi­
          ţia t • v â  a  com uniştilor.                  e xp lică rii  p rin c ip iu lu i  re trib u ţie i   socialiste.   a                                                                           lizare  totală  a  forţelo r  şi  aş  preciza  că în  munca
                                                          noului  sistem  de  salarizare.  O rganizaţia  de  bază                                        ajuns  la  concluzia  că.  in  formarea  oam enilor,  in
            A nul  trecut  am  depăşit  planul  foarte  substan­  a  studiat  gradul  de  responsabilitate  şi  volum ul                                 dezvoltarea  conştiinţei,  a  s p iritu lu i  de  răspunde­  po litică  avem  încă  destule  neajunsuri.  Ca  pro­
          ţial.  dind  in  plus  circa  20 000  tone  de  otel.  In  a­  de  muncă  depus  dc  d ife ritele  categorii  de  profe­                       re,  un  lucru  foarte  im portant  ar  li  acela  de  a-i   bleme  de  v iilo r  aş  puncta  :  adîncirea  în  mai  mare
          cest  an  stăm  bine  cu  planul-  avem  o  depăşire  la   sii.  a  in iţia l  ore  de  con sulta ţii  cu  tot  personalul   Conştiinţa-obiectivul  determ ina  să-şi  completeze  studiile.   In  ciclul   măsură  a  m uncii  po litice  în  rîndul  oam enilor  ta
          zi  dc  peste  3 700  tone  de  oţel  şi  econom ii  la  pre­  din  schimb  despre  felul  cum  s-a  aplicat  noul  sis­                       V - V lll  au  fost  antrenaţi  peste  2 700  tovarăşi  care   toate  n ive lu rile !  mai  m ultă receptivitate,  in te rve n ­
          ţu l  de  cost  de  circa  un  m ilion.  Aceste  realizări                                                                                     tşi  completează  studiile.  De  asemenea,  peste  500   ţie  operativă,  pentru  a  explica  oam enilor  sensul
          ne  dau  roată  certitudinea  că  ne  găsim  pe  un   tem  de  salarizare,  cum   se  va  face   retrib u ire a                                de  salariaţi  îşi  completează  studiile  liceale.  In   m ăsurilor  pc  care  le  ia  partidul  şi  statul  nostru  ;
          drum   bun.                                     m uncii.  Oamenii,  văzînd  că  sint  cointeresaţi  în                                         felul  acesta,  pc  lingă  că  îşi  îmbogăţesc  cunoştin­  să  folosim  în  mai  marc  măsură  argum entul  p o li­
                                                          realizarea  exem plară  a  sarcinilor  dc  plan,  şi-au   de  căpetenie  al  activi­                                                           tic.  prin  d ife rite   com paraţii  sugestive  ;  să  fie  ară­
            Cosoia  Cuieca  :  E.M.  Teliuc  are  cea  mai  mare                                                                                         ţele  de  cultură  generală,  oamenii  sin i  sustraşi  de   tat  oam enilor  că  uncie  greutăţi  pot  fi  învinse  şi
          pondere  în  planul  de producţie  al  în tre p rin d e rii  m i­  intensificat  activitatea,  ceea  ce  a  condus  la  fap­                   la  alte  preocupări.                           pa rtidu l  se  străduieşte  să  facă  totul  pentru  a  Io
          niere  Hunedoara.  M ulte  din  greutăţile  pc  care   tul  ca  în  lunile  ianuarie  şi  februarie  planul  sS                                  O rgan iza ţiile  de  partid  au  început  a  se  in te re ­  depăşi.  Ne-am  propus  —  e  la  inceput  —  $2  ne
          le-am  în tim p in a l  anul  trecut  nu  găsit  soluţiona­                                                                                    sa  şi  asupra  fe lu lu i  cum  oam enii,  membri  de  par­
                                                          lie  îndeplinit  si  depăşit,  consumul  de  melal  să                                                                                         preocupăm  mai  m ult  dc  viaţa  oam enilor  din  că­
          rea  în  înfiin ţarea  de  organizaţii  de  partid  la.  n i­                                                                                  tid,  în  prim ul  rtnd,  îşi  desfăşoară  activitatea  si  în
                                                          fie  redus  substanţial,  avariile  au  fost  excluse,                                                                                         m inele  de  nefamilişN.
          vel  de  se d ii.  Pînă  anul  trecut  aveam  organizaţii                                       tăţii politico-educative                       afara  producţiei,  adică  în  fam ilie,  in  societate.  E
          de  partid  ta  nivel  dc  schimb,  cărora  le  lipsea   astlel  că  sintem   un  schimb  care  se  situează  p rin ­                          un  început  bun  şi  trebuie  acţionat  mai  îndeaproa­  Ion  Ccrnăianu  :  Va  trebui  să  întărim   contaclul
          dreptul  dc  control  la  nivel  de  secţie  şi  sector.   tre  fruntaşi.                                                                      pe,  mai  în  profunzim e  pentru  că  un  membru  de   cu  oamenii,  cu  grupuri  de  oameni.  Să  dăm  răs­
          Acum.  avem  organizaţii  puternice,  rare  numără                                                                                             parlid  este  lo t  tim pul  com unist,  nu  numai  în  ore­  punsuri  la  întrebările  lor,  să  le  explicăm   co n ţi­
                                                           G rigore  Boieru  :   Şi  organizaţiile  noastre  de                                                                                          nutul  docum entelor,  să-i  consultăm  în tr-o   măsu­
          90  sau  chiar  120  dc  membri  dc  partid.                                                                                                   le  de  producţie.
                                                          parlid  au  explicat  com uniştilor,  tuturor  oam eni­  R e d a c ţ i a :   Cum  acţionează  organiza­                                        ră  mai  mare.  De  asemenea,  nc  propunem   să  dis­
            Dacă  pînă  în  anul  trecui  au  fost  numeroase   lor  m uncii  care  este  con ţinu tu l  şi  sensul  hotă-   ţiile   dp  partid  pentru  formarea  oam enilor,   N icolae  V in tilă   :  Vreau  să  relev  că  în  fiecare   cutăm  cu  tin e re lu l  din  şcoli,  separat  cu  ca­
          sectoare  carii  nu-şi  realizau  planul,  la  ora  ac­                                              pentru  dezvoltarea  conştiinţei  socialiste,  a                                          drele  didactice  pentru  a  putea  orienta  munca  do
          tuală  nici  un  sector  din  cadrul  exp lo atării  nu   ririlo r  elaborate  de  partidul  şi  stalul  nostru.  s p iritu lu i  dc  responsabilitate  faţă  de  înde­  sîmbătă  Şi  dum inică  se  organizează  seri  ale  fru n ­  educaţie  în  rîndul  tineretului,  pentru  a-i  forma  o
          este  cu  planul  nereabzat.  Deci  se  dovedeşte  că   Vreau  să  relatez  despre  unele  măsuri  luate  de   plinirea  sarcinilor  economice,  de  respecta­  taşilor  :  seara  fu m a tistu lu i,  oţelaruluî,  cea  a  la-
          acolo  unde  există  organizaţii  dc  partid  pu te rn i­  noi  cu  p riv ire   la  întărirea  disciplinei  În  munră.   rea  le gilor  statutul,  pentm   o  conduită  mo­  m in alo rului.  lăcătuşului.  In  cadrul  lor  au  loc  con­  conştiinţă  social ist S  de  pe  băncile  şcolii.
          ce,  unde  organul  de  partid  ştie  să  orienteze  în ­  Recentele  ho tă rîri  apărute,  legea  organizării  şi   rală  nnaintată  in  sucictate  şi  fam ilie  ?  cursuri  pe  tema  meseriei  respective,  deci  se  îm ­  Masó  rotundă  realizată  de  :
          treaga  muncă,  să  ridice  răspunderea  com uniştilor,
                                                          disciplinei  m uncii  ne-au  determ inai  să  facem  o                                         bină  u tilu l  cu  plăcutul.  O am enii  se  cunosc  mai                I.  M1RZA
          re zu lta 'clc  se  văd  :  în  ianuarie  şi  tebruarie  s-au                                    lo sif  Roc-in: Munca  po litică este o muncă cu  oame-
          extras  9 000  tone  dc  m inereu  peste  plan.  cotitură  în  întreaga  noastră  activitate,  mai  ales  •   nii.  Ea  nu  s?  rezumă  num ai  la le gă tu rile cu condu­  bine  între  ci.                            AL.  NAGY
   1   2   3   4   5   6   7