Page 6 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4740 « JOI 2 APRILIE 1970

pentru fu n cţiile de conducere
NDÜIL S IS T EM D E SALARIZARE şf execuţie salariile tarifare pot
fi dim inuate dife ren ţial, pro­
porţional cu qradul de nerea-
lizare a planului de producţie
fa principalele c u ltu ri din coo­
perativele aqricole deservite şi
a volum u lui total anual de lu ­
crări planificate, exprim at v a ­
lo ric. Sumele reţinute lunar se
re stitu ie sa la ria ţilo r la sfîrşitu l
anului In raport cu qradul de
realizare a in d ica to rilo r ară­
tat i. M ina Lupeni este înzestrată
Indiferent dc modul de rea­ cu o modernă staţie de de*
lizare a in d ica to rilo r respectivi, gazare a straturilor de câr* I
în cazul exe cutării necorespun­ bune. In foto : inginerul Ni*
zătoare a unor sarcini, a unor colae Tivig şi dispecerul loan
abateri disciplinare care pro­ Jurca, la pupitrul de comandă
duc qre utăti In desfăşurarea a staţiei.
a c tiv ită ţii I.M .A., în cazul de­
pă şirii ne justificate a consu­ Foto : V. ONOIU
în contextul m ăsurilor adop­ fluctuaţia m ecanizatorilor s-a norme de muncă Ia lu cră rile m urilor sau pentru alte d e fi­
tate de p a riid p rivin d perfec­ dim inuat sim ţitor. N oul sistem agricole din grupa a IV -a de ciente în leqătură cu a c tiv i­
ţionarea orqanizăriî, conducerii de salarizare aplicat în I.M .A ., com plexitate prezintă o creşte­ tatea de producţie, salariile ta ­
şi p la n ifică rii econom iei n a ţio­ cu catcq orii şi trepte pentru re de 25 la sută, iar la cele rifare ale sa la ria ţilo r pot fi d i­
nale se Înscrie Şi acţiunea de m uncitori, respectiv cu qra- din qrupa a IlI-a o creştere de m inuate In mod corespunzător.
generalizare a noului sistem de da tii şi clase pentru p e r­ 21.2 la sulă. Im portant de re­ Un puternic elem ent de s ti­
salarizare şi m aiorarea sala­ sonalul le h n ic-a d m in lslra tiv, ţin u t este că la lucrarea de re ­ m ulare a e fo rtu rilo r mecaniza­
riilo r fn în tre p rin d e rile pentru asiqură stabilirea mai ra ţio ­ coltat păioase, ta rifu l ziln ic de to rilo r, pe linqă salariile cuve­
mecanizarea a q ricu tlu rii. A p li­ nală a sa la riilo r, in funcţie de DO lei pentru o normă de m un­ nite, constă In faptul că lu c ră ­
carea no ului sistem de salar • vechimea neîntrerupta in a­ că poate fi m alorat cu pînă la to rii din secţiile de mecanizare
zare în în tre p rin d e rile pentru ceeaşi unitele, de experienţa sl 35 la sută atunci cînd recolta­ şi I.M .A . pot fi prem iali pentru
mecanizarea a g ricu ltu rii din co n trib u ţia personală a anga­ rea se face la tim p şi fără p ie r­ realizările obţinute In creşte­
judeţul nostru, cu începere de ja ţilo r la îm bunătăţirea a c liv î- deri. rea eficienţei economice a în ­
la 1 noiem brie 1909, a dem on­ tă tii acestor u n ilă li. M ajorarea sa la riilo r la per­ tre p rin d e rii şl depăşirea p ro ­
strat. In tr-o perioadă re la tiv De evantaiele oferite de noul sonalul te h nic-a dm in lstrativ din d u c ţiilo r planificate la p rin ­
scurtă, că p rin c ip iile care stau sisten’ de salarizare beneficiază u n ită ţile f.M .A. este, de ase­ cipalele c u ltu ri tn cooperative­ cere o răspundere sporită pen­
Ia baza sa asiqură o mai s lrin - anual nec!e 800 salariaţi din în­ menea. însemnată. Prin in tro ­ le aqricole deservite. tru respectarea cu stricteţe a
sâ leqătură între rezultatele tre p rin d e rile de mecanizare a ducerea sistem ului de qradatll, Prin aplicarea noului sistem te h n o lo g iilo r de încălzire, a În ­
m uncii şi c lş tig u rile mecaniza­ a q ric u itu rii din judeţ. O m a jo ­ în num ăr de 4— 6 pentru fieca­ de salarizare şt m atorare a sa­ Creste fondul cărcării ritm ice a cuptoarelor,
to rilo r. precum şi o mai bună rare substanţială este prevăzu­ re funcţie, se asiqură p o s ib ili­ la riilo r lu c ră to rilo r din în tre ­ * corelarea şarjelo r calde trim i­
stab ilita te a v e n itu rilo r şi m a­ tă pentru m ecanicii agricoli, la tatea d ife re n ţie rii salariu lu i ta ­ p rin d e rile pentru mecanizarea se de o te lă rii cu necesităţile
jorarea substanţială a acestora. care noile salarii la rifa re în ­ rifa r pentru aceeaşi funcţie fn a q ric u itu rii. se asiqură un ca­ de marfă de încărcare a lin g o u rilo r in
Ca efect al noilor măsuri de registrează o creştere medie de raport de calificare, vechime, dru corespunzător de îm bună­ tezelor de turnare prescrise, cuptoare, urm ărirea respectării
exigenţă şi rig urozita te exem­
salarizare. In anul trecut s-a pesie 20 la sută fată de vechile a p titu d in i personale, experien­ riguroase a g ra fice lo r de re v i­
tăţire substanţială a în tre q il In anul 1966 volum u l des­ plară în aplicarea te h nolog ii­ zii şi rep ara ţii, asigurarea unei
îm bunătăţit sim ţito r activitatea n ive lu ri. De asemenea, salariile ţă tn muncă şi caracterizarea a c tiv ită ţi econom lco-financlare face rilo r p rin u n ită ţile co­ lo r şî In stru cţiu n ilo r de lucru,
econom ico-financiară a I.M .A m u n cito rilo r din aielierele de şefului ierarhic. a I.M .A . şl de sporire a c o n tri­ m erciale ale cooperaţiei de lichidarea ab aterilor care con­ exploatări corecte a agregate­
fapt concretizat în realizarea reparaţii au crescut In medie Un element im portant al nou­ bu ţiei acestor u n ltă tl la con­ consum a crescut cu peste pentru economie, un începui duc la soltdificarca o te lu lu i pe lor. O atentie perm anentă se
sarcinilor de plan prin fo lo si­ <u peste 26 la sulă. D em n.de lu i sistem de salarizare, care solidarea economică a C.A.P. prom iţător în tr-o acţiune de oale, şarje reci, pe rfo rări de im pune pentru îm bunătăţirea
rea mai intensiva a parcului de relevai es’e că creşterea sala­ contribu ie la perm anentizarea prin folosirea mai deplină a 5 m ilioane de Ici fată de a­ mare însemnătate şi cu carac­ praguri şl rine, neînchideri de schemelor de lam inare pe sor­
nul precedent, vtnzîndu-se
u tila je si a tim p u lu i de m u n :Y riu lu i ta rifa r de la categoria I cadrelor, îl constituie acorda­ po te n ţia lu lu i m aterial şi uman populaţiei 770 frigidere, 1 200 ter perm anent, de lungă d u ra ­ oale etc. Numeroase rezerve tim ente şi tipodim ensiuni, su-
A stfel. paralel cu depăşirea 1« categoria 6 se lacc proqre- rea sporului de vechim e ne­ aflat la dispoziţia fiecărei în ­ televizoare, I 600 aparate tă. E valuîndu-le însă prin sln t şi în ceea ce priveşte larea optim iz
planului de p ro du ctie-von ituri. siv. asiqurîndu-se astfel stim u­ întreru ptă în aceeaşi unitate. treprinderi. prism a resurselor de care dis­ consum ul de u tila j de turnare. rcclă a cilim
A ctivita te a
la in dica torul ch e ltu ie li la 1 000 larea m u n cito rilo r din I.M .A . După cum se ştie, acest spor O expresie vie a faptului cS dc radio, 800 maşini de spă­ pune Hunedoara, rezultatele Este posibilă şi necesară creş­ m estru evide
lat rufe, 550 m aşini de cu­
lei v e n itu ri s-a înreg istrat o pentru perfecţionarea continuă de vechime, reprezentînd 3— 10 sut, m obilă în valoare de am intite nu pol constitui un terea duratei de exploatare a nea. m enţine
reducere de aproape 80 lei fată a ca lifică rii în vederea prom o­ procente din salariul ta rifa r de îm bunătăţirea salariză rii meca­ peste 18 m ilioane let şl m ul­ m otiv de deplină satisfacţie. lin g o tie re lo r şi p o du rilo r de dicale a rec
n iza to rilo r constituie un puter­
de prevederile planului. încadrare, se acord? lunar si Aceasta este de a ltfe l şi con­ turnare, o colaborare mai
v ă rii în caleq orii $1 trepte su­ nic elem ent de stim ulare a e­ te atle m ărfuri şl produse cluzia unei recente analize în ­ şi a pierderi
Demn de releva t este fap tu l se stabileşte procentual tn fo rtu rilo r şl Interesului aces­ dc folosinţă curentă şl în ­ eficace cu fu rn iz o rii în vede­ baldare. Inşi
de
de
com itetul
că după trecerea la aplicarea perioare. In vedere* unei mal funcţie de vechim ea ne în tre ­ tora fată de soarta recoltei, o delungată. treprinse conducerea com bi­ rea rid ic ă rii perform anţelor bórdale şi s<
pa rtid şi
noului sistem de salarizare, nu ­ puternice cointeresări a meca­ ruptă în aceeaşi unitate. A st­ In acest an. prin un ită­ natului. funcţionale ale u tila je lo r de le legale de
m ărul absentelor nem otivatc n iza to rilo r în executarea lu cră­ fel, se creează posibilitatea în ­ constituie înseşi co n d iţiile su­ ţile cooperaţiei de consum turnare. O atentie deosebită tal prin pul
în u n ită lile I.M .A . din judeţ a rilo r aqricole com plexe, tarifele lă tu ră rii fluctu aţiei sa laria ţilo r, perioare în care s-au pregătit se vo r desface măi fu ri a Rezerve Însemnate In ceea trebuie acordată consum ului sc dă prca i
care pînă acum în I.M .A. de­ şl se desfăşoară lu cră rile aq ri­ căror valoare reprezintă o ce priveşte reducerea consu­ specific de feroaliaje, dozării sum ului de
scăzut cu circa 12 la sută, iar zilnice pentru realizarea unei m ului de metal exîslă mai cu
păşea 25 la sută din e fe ctivul cole de prim ăvară, do rin ţa şi creştere de aproape 7 la su­ şi gospodăririi judicioase a a­ turnă torie , I
mediu scriptic. tă faţă de anul trecui. seamă In o te lă rii. Cadrele de cestora. canice. eonii
hotârlrea fermă a m ecanizato­ conducere, colective le de oţe-
Deoarece acordarea fnteqra- Cu 5,6 la sută mal m ulte Prin activitatea lor, o ţo lă rî- te acestea f
lă a s a la riilo r ta rifa re nu a*|- rilo r de a co n trib u i cu toate produse alim entare, cu 7,3 la ri pot şi trebuie să de term i­ ile pol in fluenta h o tă rito r con­ intensă prcc
ne în ce) mai scurt tim p p ro ­
qură cointeresarea corespunză­ forţele la asigurarea unor te ­ la sută va spori volum ul sumul de metal la lam inoare, tu tu ro r fact
toare a sa la ria ţilo r pentru rea­ m elii train ice producţiei a q ri­ m ă rfu rilo r ncallm enlare şi grese mai concludente în prin aplicarea unor măsuri de tionaiea şi
acest dom eniu. Este de datoria
lizarea p rin c ip a lilo r indicatori, cole a u ltim u lu i an a) actua­ cu 9,4 la sută se vor oferi şi com petenta lo r să în tre p rin ­ creştere a scoaterii de la m i­ a întreg ulu i
no ile prevederi stipulează In spre vînzare mai m ulte pro­ dă asemenea măsuri pentru a nate bune din lingou. In acest acelaşi tim i
acest sens c rite rii p re ­ lu lu i cincinal. duse prin reţeaua dc alim en­ asigura respectarea tem peratu­ scop se im pune mai m ultă con­ şi de cercel-
cise co n d ilio n în d re trib u ire a taţie publică. secventă tn extinderea turnă­ c ia liş li Iret
Ing. ANTONIU IUGA r ii de evacuare a şarjelor, rii o te lu lu i cu plăci lerm oizo- mai energic
de realizarea tn to ta lita te a director adjunct, executarea unei dezoxidări co­ lante. E fo rtu ri deosebite sin i nă rii paran
sarcinilor stabilite. De aceea, Direcţia agricolă judeţeană respunzătoare, respectarea v l- necesare pentru Îm bunătăţirea proceselor
c a lită ţii lin g o u rilo r. In trod uce­ nare şi tam
rea in exploatare a lin g o u rilo r mat şi alia
ră rii unui
mari de 8.5—9 tone, cu in flu ­
Cu pu ţin tim p In urm ă a în ­ ente po zitive asupra creşterii cît mai r
ceput prim a fază a F estivalu­ Mai mult discernămînt în capacităţii halelor de pre gă ti­ hunedoreni.
lu i naţional de teatru de ama­ re şi p ro d u c tiv ită ţii blum in gu - natului şi
to ri „î. L. C aragiale", care se lu i ..I 300", va îm bunătăţi su­ lid trebuie
bucură de o largă participare în vedere i
dau din colţ în colt, lnvocln d prafaţa lam inatelor rid ic in d in
DIN PAOrn > lipsa ca rto filo r, neexistind In­ din partea echipelor de a rtişti acelaşi tim p problem e serioa­ ducerea c
am atori din cadrul căm inelor trebuie să
să nici o garanţie ferm ă că pî- alegerea reper se legale de calitatea m etalur­
cu ltu rale şi caselor de c u ltu ­ sirea şi va
nă la data începerii plan ta tu­ gică a o te lu lu i. Aceste p ro ble­
p o rtu l In cîm p al îngrăşăm in­ lu i se va acoperi d e lic itu l (?). ră din ju de ţ. S lnt m anifestări me se cer abordate si so lu ţio ­ ră a meta
telo r, dar ele s-au lăsat cam - E tîrziu, dar mai m ult nu enluziasle, în care oam enii îşi activează, pe aceea, e bine ca fic li a com uniştilor în ile g a li-f rîn d u irii socialiste. „Iu b itu l nate de către specialişti cu conom ie n
m ult aşteptate. s-a p u lu l face — se „scuza" etalează pe scenă în c lin a ţiile piesele alese să se adreseze d i­ tale. „E po le ţii p u rp u rii", în ch i­ meu fără num e", „P ii cum in­ m axim ă opera tivitate şi e fic i­ Progrese
şi talentul, dovedind m ultă dă­
— U n ită ţile cooperatiste din in te rlo cu to ru l. ruire. renunţare la beneficiul rect p u b licu lu i, să aibă un con­ nată luptei pentru eliberarea te, C risto fo r" — problem e de entă. Hunedoara
comuna Lăpugiu de Jos, ne re ­ A firm a ţia denotă nu altceva tim p u lu i liber. P ublicul sim ­ ţin u t bogat de idei, care să fie etică, „A u ru l n e b u n ilo r" — via - Prin planul norm elor de con­ sid eru rg işl
lata tovarăşul lo s if Crisan, slnt decîl lipsă de interes şi răs­ te In fo rm a ţiile de tea- redate în tr-o form ă artistică la m in e rilo r etc. In fe lu l aces­ sum pe arest an, com binatului fo rle şi sti
în tîrz ia ie cu însăm înţările. pundere din partea conducerii Iru de am atori un m ij­ originală, să atragă spectato­ ta, abordînd piese cu tem ati­ îi revine sarcina de a reduce tiunea va!
Cauze ob iective pentru a Jus­ u n ită ţii faţă de pregătirea te­ loc im portam de educare, rii, să le educe gusiul pentru Festivalul de teatru că variată, otît din re p e rto riu l consum ul de metal la lam inoa­ a reduceri
tific a răm înerea în urm ă nu e­ m einică a cam paniei. datorită id e ilo r pe care aces­ frumos. Dar aceste idei clasic c it şi din cel contem po­ re cu aproape 9 000 tone fată tal. Succe!
xistă. A r fi de semnalat totuşi Aspectele relatate nu mai tea le vehiculează, le eviden­ de bază in alegerea re ­ „I.L.Caragiale" ran vom reuşi să transm item de rea liză rile anului trecut. în ­ in v iito r |
fap tu l că la cererile repetate necesită alte com entarii. Reie­ ţiază în faţa sa. Firesc, ideile p e rto riu lu i fo rm a ţiilo r de p u b licu lu i mesajul îna intat şi deplinirea acestei sarcini, la rab il mai :
ale conducerilor C.A.P.. i.M .A . se cu cla ritate în evidentă că aparţin piesei de teatru, auto­ teatru au lip s it unor dire cto ri m obilizator al c re a ţiilo r dra­ rare se adaugă angajam entul conom ia
Ilia nu a răspuns cu p ro m p ti­ deşi co n siliile populare com u­ ru lu i. De aceea, problem a de de căm ine cultu rale şi case de m aturgiei noastre. de a econom isi pînă la finele ti a ca go
tudine, avînd şi la ora actua­ nale sînt organe direct răspun­ cu ltu ră care au abordat cu patriei de sub juqul fascist, tu l 1970 o cantitate de 1 500 misirea ir
m axim ă im portantă ce trebuie
lă (cînd sămînta trebuie in c o r­ zătoare de m odul cum se rea­ pregnantă re p e rto riu l clasic. „U ltim a încercare“ ce dezbate SILVIA CONSTANTINESCU tone metal, im pune efo rtu ri mente o .
să stea In fata conducerilor
porată sub brazdă — n.n.) o lizează planul producţiei a g ri­ Aşa de pildă, căm inele c u l­ lupta eroică a unor oameni metodîstâ la Casa judeţeană m axim e din partea spe cia lişti­ amploare
căm inelor cultu rale Şi caselor inate cole
mare cantitate de trifo i netre­ cole în raza lo r de activita te, de cultu ră, in stru cto rilo r cu l­ turale din Petreni, Kapolt, pentru apărarea şi întărire a o- a creaţiei populare lo r, a tu tu ro r co le ctive lo r de
ierat. N ici în ceea ce prlveşie ele nu in te rvin cu m ăsuri e- tu ra li şi fiecărui inte rpre t în Y'ălişoara, Lăpuşnic, care com binai,
pregătirea şl fertilizarea tere­ nerqicc şi operative care să parte, este aceea a alegerii cu pregătesc „C om oara", dra­ la m in a lo ri. In mod special se m enlele p
n u lu i nu se stă mai strălucit, determ ine executarea lu c ră ri­ discernăm înt a re p e rto riu lu i. m atizare după nuvela lu i
exlslînd o suprafaţă însemnată lo r agricole in co n d iţii o p ti­ Din fişele de participare la S lavici, căm inele cultu rale din
de teren nearat Încă din toam ­ me. De asemenea, nici s p riji­ cea de a şasea ediţie a fe sti­ lialşa, Tîmpa, care repetă pie­
nă. precum şi can tităţi mai nul D irecţiei aqricole judeţe­ v a lu lu i. prim ite de la 70 dd sa ..O chiul babei", dram atizare Se dezvoltă b
m ari de îngrăşăm inte netians- ne nu s-a făcut mal din plin fo rm a lii din judeţ, s-a consta­ după „Soacra cu trei n u ro ri"
p o rla lo în cîmp. sim tit. cu loate că răm înerile tat in m ulte cazuri o orientare a lu i Creangă, Casa de cultu ră
Ing ine rul A lexandru Bunda în urm ă semnalate impuneau n e p o trivită în alegerea reper­ din Hunedoara şi căm inul cu l­ tehnico—mate
se declara şi el nem ulţum ii de arest lucru. to riu lu i. Aceasta denotă că tural Geoagiu, care au pus în
stadiul lu c ră rilo r agricole la C unoscînd însemnătatea deo­ fa cto rii răspunzători nu s-au o- scenă „Dezertorul** de M ih a il
C.A.P. Finloag. La această u n i­ sebită si influenta hotărîtoare cupal îndeajuns de alcătuirea Sorbul. I d u ltim ii ani, baza teh n lco -m a te rla li
tate nu s-a pro cura i încă ma­ pe care o au lu cră rile a q ri­ acestuia, nu au găsit cele mai Să nu se înţeleagă greşit, es­ de consum din ju d e ţu l nostru a spor
te ria lu l săditor pentru în fiin ­ cole de prim ăvară asupra în ­ adecvate piese pe care să le te bine ca dram aturgia noastră A n u l trecut, valoarea in v e s tiţiilo r şt <
ţarea unei noi p la n ta ţii pe 15 d e p lin irii sa rcin ilo r ce re vin a- pună in scenă. De aceea, a­ clasică să fie valorifica tă, dar rid ica i la 7,5 m ilioane lei. Au îosl c
hectare, iar sem inţele c u ltu ri­ q n c u llu rii ju d e ţu lu i în u ltim ul cum cind are loc faza de ma­ aşteptăm ca alături de astfel noi c a : hanul tu ris tic ».Bucura'* din
lo r din prim e epocă îşi inc an al actualului cincinal, se să. cînd se mai pot opera de piese, în re p ertoriul căm i­ xul tu ristic de Ia G eoagbi-Băi. magaz
„s ta g iu l" În magazie. Să nu cere din partea conducerilor schim bări, e bine ca acestea să nelor cultu rale să apară $i cil bufet din Pul, maqazinul „U n ive rs
mai vorbim de triîo l şi ca rlo fi, ( \A .I\. co n siliilo r populare şl se facă, tim p fiin d suficient piese cu contm ut nou. Nu tre­ Răohltova. In stadiu avansai de cons
c u ltu ri pentru care nu se ştie organelor agricole judeţene să pentru pregătirea şi punerea buie uita t că scopul festiva lu ­ depozitul de m ărfuri din Haţeg.
precis cînd şi de unde se vor pună pe prim ul plan al preo­ în scenă a altor piese. In lru - lu i este şi acela al populoriză- Un aport deosebii la lărgirea bazei
procura sem inţele necesarei cu p ărilor m obilizarea tu tu ro r cît echipele de teatru de a- rii dram aturgiei noastre con­ le l-au avut m em brii cooperatori. Din
A ic i. o paranlezâ se im pune fo ite lo r şi m ijloacelor de ca­ ntalori nu sînt in s titu ţii inde­ temporane. E recom andabil a fi co n trib u ţia acestora au fost construite
cu acuitate. Deşi din toamnă re dispun u n ită ţile agricole la pendente, via|a şi activitatea puse în scenă piese ca: „O a ­ tele : A rdeu, I.uncotu de Sus, Plai. De
a fost. tim p suficient pentru a- im pulsionarea a cţiu n ilo r de se­ lo r trebuie să se împletească m enii în v in g ", „C ara m ică", dtn şalele I.ăsău, Fornădia şt Glodgbl
siguraroa sem inţelor, conduce­ zon şi încadrarea lor In p e ri­ n i viata şi activita tea şalelor, „O am eni care la c", a căror te­ cepe tn curind activita tea com ercială.
rile m a jo rită ţii cooperativelor oadele optim e stabilite. com unelor şi oraşelor în care mă este lupta plină de sacrl-
C onsiliul popular al ju d e ţu ­ a păşuni
lu i Hunedoara, analizînd m o­ P R O I E C T şunatul i
dul in care s-au în tre ţin u t şi anim ale :
exploatat cele peste 32 000 ha cirezi or
I
păşuni com unale din adm inis­ anqajati
tra ţia c o n s iliilo r populare şt T R R E A rt. 8.
ceie 48 206 ha păşuni date în p rilie a
folosinţa cooperativelor a q ri­ aqricolă
cole de producţie ; cu comit
A vîn d în vedere că din to ­ c o n s iliilo
ta lu l suprafeţei, aproape 35 000 acţiunile şi măsurile ce se impun a fi luate in vederea s iliile de
ha sînt acoperite cu d ife rite ra liv e lo r
esenţe lemnoase nefolositoare,
va face
m uşuroaie întelenite, m ărăci- păşunilor
nîşuri. sin i afectate de exces refacerii şi sporirii producţiei păşunilor naturale cu numă:
de um iditate şi eroziuni, care la păşun
le fac im p ro p rii producţiei par­
ţia l sau total, iar producţia de ne pe 150 ha, defrişarea de A rt. 3. C om itetele executive podeţelor, slînclor. saivanelor respecta o b lig a ţiile ce revin A rt. 9. Kenlru a se asigura
arborele pe 200 ha, lu c ră ri ale co n siliilo r populare com u­ şi p o rţilo r de llr lir e ; fiecărui crescător de animale. o eficientă sporită a lu cră rilo r
Iarbă ce sc obţine pe aceste
de întreţin ere pe I 300 ha. nale, orăşeneşti şi m unicipale A ri. 5. Pînă la dala de 15 ce se execută pe păşuni, toate
suprafeţe nu depăşeşte în me­ — in toată perioada de pă-
construcţia a ^ adăpători si vor organiza şi conduce toate iunie a.c., com itetele exe cuti­ acestea vor ii rcceptionale de
die pe judeţ 6 000 kg la h a ; şunat, în lu n ile m ai— august,
amenajarea a 2 km d ru m u ii ve ale co n siliilo r populare co­ către o com isie formată n«n
Ţ inînd cont de necesitatea lu cră rile cu p riv ire la îm bu­ se va executa curăţarea păşu­
pu ne rii în stare de producţie a de acces la păşune. nătăţirea. întreţinerea şi e x­ n ilor de scaieţi, ştevie. spin:, munale. orăşeneşti şi m un ici­ preşedintele sau vicepreşedin­
executiv al
tele com ite tu lu i
în tre q ii supralele de păşuni na­ Pînă la data de 30 septem brie ploatarea păşunilor naturale de ferigă şi de alte buruieni ; pale vor identifica pe toti ce­ con siliului popular comunal o-
turale ; a.c.. D irecţia aqricolă va în ­ pe raza lo r de activitate, au- — în mod permanent se vor tăţenii care deţin sau fo lo ­ răşencsc sau m unicipal, pre­
In tem eiul dispo zîtiu nilor ari. tocm i un proqram de lucrări trenind la executarea acestor executa lu crări de defrişări de sesc fără drept suprafeţe dc
pentru îm bunătăţirea şi exploa­ lucrări în mod ob lig atoriu pe păşuni, o b lig îndu -i pe aceştia şedintele cooperativei agrico­
14. lit I. din Lenea nr. 57/1968. arborele, săparea de canale
tarea păşunilor pe anul 1971 toţi crescătorii de animale. la plata taxelor de folosinţă le de producţie şi un specia­
de orqanizare şi funcţionare pentru desecări şi scurqerea ri­
şi perioada pînă în 1975 şi un pe perioada de la ocupare p î­ list din reţeaua D irecţiei ag ri­
a co n siliilo r populare. A rt. 4. Pe baza planului leh nelor şi fertilizarea prin ilr-
studiu re fe rito r la lu cră rile nic întocm it şi difuzat anual nă la zi şi vor lua m ăsuri de cole judeţene.
H O T Ă R Ă Ş T E : de desecări şi com batere a e- Hre cu ovine le şi bovinele. readucere a acestor suprafeţe A rt. 10. D eputaţii c o n siliilo r
A ri. I. C om itelui executiv roziunîlor. De asemenea, pînă de D irecţia aqricolă judeţean* Pentru efectuarea acestor lu ­ în fondul pastoral al com unei, populare vor antrena întreaga
com itetele executive ale con
al C o nsiliu lui popular judeţean la data de 31 mai 1970. se vor s îliilo r populare comunale, o- crări. co n siliile populare cornii oraşului sau m u n icip iu lu i. masă de crescători de anim ale
nale, orăşeneşti şi m unicipale
va lua măsuri prin D irec­ soluţiona ţoale problem ele le­ răşeneşli şi m unicipale îşi vor A lt. 6. Uniunea judeţeană la înfăptuirea acţiu nilor cu p rin ­
ţia aqricolă. ca din (ondu) <Jc gale de delim itarea păşunilor întocm i qrafice de execuţi«' şi co n siliile de conducere alo a cooperativelor aqricole de se în prezenta h o lâ riie .
cooperativelor agricole de pro
3 000 000 lei alocat pe anul fată de fondul forestier şi sc pentru eiccliiarea lu cră rilo r producţie va lua măsuri ca ţoa­ ★
1970 pentru îm bunătăţirea pă­ vor rezolva toate litig iile care necesare pe liccarc Irup dc? ductie vor repartiza fiecărui le v e n itu rile provenite din pă­ Comisia permanentă pen'.ru
şunilor Ploştina (Puii. Dum bra­ se vor iv i cu p riv ire la fo|o păşune, astfel : crescălnr de animale, care be şuni din cadrul fiecărei coope­ aqricultură şi silvicultură a
va (Beriu). Ohaba. Zoieanî, sinla şi repartizarea păşunilor neficiază de în vo ire la păşuna:, rative agricole să fie folosite Consiliului popular al judeţu­
Ponor (V aţal. Turdaş, Boiu. A rt. 2. Penlru punerea in — pînă la dala de 5 mai, în o suprafaţă de cel puţin 0 2 "> numai tn scopul îm bun ătăţirii lui Hunedoara solicită deputa­
V oievodul. Plaiul. Vulcan. valoare a suprafeţelor de pă­ zona dc şes şi deal. şi pînă la ha de fiecare u n ila lc — vilă şi în tre ţin e rii păşunilor din ad­ ţii, specialiştii din agricultură,
I iunie, in zona do m unte so
m a re — pentru aplicarea în tre -
Plaiul Parînq, Bretea M ure- şuni din zona de deal şi m un­ m inistrarea acestora. cetăţenii crescători de anima­
vor la te curăţări dc mărăcini, qului com plex de lucrări prevă­
şană, din adm inistraţia com u­ te. C om itetul executiv al Con cioate, pietre, fm prăşliere d«- zute pe anul 1970. întocm ind A rt. 7. C o nsiliile populare şl le de a veni cu propuneri sl
nelor şi oraşelor să se execu­ N ilîii’ ui popular judeţean va «Io muşuroaie proaspete şi înfele- co n siliile de conducere ale co­ suqcstli. penlru completarea
te în com plex urm ătoarele Iu la U n ilalca judeţeană neutru în acest sens o evidenlă a ce op era tivelo r agricole de p ro ­ proiectului de hotărîre, înaln-
Controlului calităţii produselor i se acordă o deosebită eteri- r rări ; fertilizarea cu îngrăşă­ nite. nivelarea terenului, ame lor rare participă la lu crări ducţie. cu s p rijin u l permanent lîndu-le pe adresa comisie!
întreţinerea şi exploatarea pă­ najniea d ru m u rilo r de acces urm înd ca D irecţia agricolă ju ­
líe la Fabrica de conserve din Deva. In fotografie vă prezen­ m inte m inerale a unei sup'ab - al orq an iilui de sp e ria lila le a! Dermancnle fia sediul Comite­
tăm un aspect din timpul determ inării conţinutului de cloruiă (e de 4 000 ha. ta rla ri/a re a a şunilor cu m ijloacele şi per­ la păşuni, repararea şl punerea deţeană să facă aplicarea C om itetului executiv al C on­ tului executiv al Consiliului
de natrlu la preparatele din carne. 200 ha, regenerarea p a jiştii sonalul necesar executării vo ­ în slarc de funcţionare a fîn- H.C.M. nr. 2492/31 decem brie s iliu lu i popular judeţean, vor popular judeţean) pînă la 13
cu amestecuri de Ierburi pere­ lu m ulu i de lu cră ri stabilit. tln ilo r, adăpătorilor, podurilor, 1969 In cazurile in care se vor organiza e v p 'o -’ - a raţională aprilie a.c.