Page 8 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 8

Deschiderea  Expoziţiei                                        Cu  prilejul  celei  de-a  25-a                                                                                                                                            I
                                                                                                                                                                                                                                                    I
                                                                                                                                                                                                                         \
           industriale  Japoneze                                    aniversări  a  eliberării  Ungariei                                                                                                                  *      ATLAS                *
                                                                                                                                                                                                                         Í                           *

                      la  Moscova                                              de  sub  jugul  fascist                                                                                                                   *
                                                                                                                                                                                                                            ARGINTUL  Şl  OJELUL     *
                                                                                                                                                                                                                            SE  POT  SUDA
          M O SC O VA  I  (Agerpres).  —  U.R.S.S,,  a  relevat  că  în  u lti­                                                                                                                                                                      *
         M ie rcu ri,  în   parcul  Soknl-   m ii  10  ani  volum u l  schim buri­                                                                                                                                            Argintul  şi  oţelul  nu  se
        n ik i  din  capitala  U n iun ii  Sovie*   ţâ ri  a  crescut  de  mai  m ult  de  Solemnitatea  depunerii                                                                                                           pretează  în  mod  curent
                                      lor  de  m ărfuri  dintre  cele  două
        lice,  a  fost  deschisă  Expoziţia                                                                                                                                                                                  Io  sudarea  împreuna.  To­
        industrială  japoneză,  cea  mai   10  ori.  depăşind  550  m ilioane                                                                                                                                                tuşi.  operoţio  o  devenit
        mare  expoziţie  niponă  de  acest   de  ruble  O  atenţie  deosebită,                                                                                                                                           \   posibila  datorită  cercetă­
        fel   organizată  în  străinătate,   bo rării  te h n ico -ştiin ţifice   d in ­ unor  coroane  de  flori                                                                                                            rilor  unor  specialişti  din
                                      a  adăugat  el,  se  acordă  cola­
        anunţă  agenţia  TASS.                                                                                                                                                                                               Moscova,  care  ou  elobo-   \
         E xpoziţia  —  cea  de-a  treia   tre  cele  două  ţări.                                                                                                                                                            rot  o  tehnologie  de  „ li­  \
        organizată  In  Uniunea  Sovie­           ★                                                                                                                                                                          pire“  a  metalelor  de  no-
        tică  —   cuprinde  peste  20 000   In  aceeaşi  zi,  V la d im ir  N o v i­  BUDAPESTA  1.  —  Corespon   n istru l  m uncii,  Gyencs  Andras,                                                                      tură  diferită,  prin  folo-   \
        de  exponate  industriale,   în ­  kov,  vicepreşedintele  C onsiliu­  dentul   Agerpres,  A L  Pintea.   lo c ţiito r  al  m in istru lu i  aface­                                                                  sîreo  energiei   degajate   \
        deosebi  m aşini-unelle  şi  u ti­  lu i  dc  M in iş tri  al  U.R.S.S.,  l-a   transm ite  :  C im itiru l  Rakosliget   rilo r   externe,   qencral-m aîor                                                         de  explozii.
        laje  in du striale ,  precum  şi  d i­  p rim it  pe  S.  Kavasima.  trim isu l   din  Budapesta,   lăcaş  care  ca   Kovacs  Pal,  lo c ţiito r  al  m inis­                                                         Experienţele  au  decurs   \
       verse  m ă rfu ri  de  larg  consum,   extrao rdinar  al   Japoniei.  In   şi  altele  din  preajm a  Budapes­  tru lu i  apărării  naţionale,  si  alte                                                              In  felul  următor  :   într-o   \
       prezentate  de  600  de  în tre p rin ­  tim pul  în tre ve d e rii  au  fost  dis­  tei  evocă  am intirea  celor  II  000   persoane  oficiale,   membri  a*                                                    *   carieră  deschisă,   pe  o
       deri  şi   97  firm e  de  comerţ   cutate  problem e  referitoare  la   de  ostaşi  şi  o fiţe ri  rom âni  că­  corn ului  diplom atic,  precum  şi                                                                 serie  de  foi  de  (oblă  d*n   \
        e xte rio r  din  Japonia.  La  festi­  dezvoltarea  In  continuare   a   zuţi  în  luptele  pentru  d is tru ­                                                                                                      oţel  erou  puse  foi  de  or-   \
       vitatea  de  inaugurare.  V la d im ir   re la ţiilo r  economice  şi  com er­  gerea  lin iilo r  de  fo rtific a ţii  ce   cetăţeni  ai  oraşului.                                                              \   gint,  iar  întregul  ansam­  \
        N o viko v.   vicepreşedinte   al   ciale  d in tre   Uniunea  Sovietică   înconjurau  oraşul  şj  în  luptele   Au  fosl  de  faţă  D um itru  Tur                                                                  blu  metalic  ero  „căptu­
       C o n siliu lu i  de   M in iş tri   al  şi  Japonia.        de  stradă  pentru  eliberarea  ca­  cuş.  ambasadorul  României  la                                                                                     şit“  in  exterior  cu  explo­  \
                                                                    pita le i  ungare.                                                                                                                                       zivi.  Prin  detonoreo  oces-  s
                                                                                                  Budapesta.   colonel   Em ilian
                                                                     M ie rcu ri  dim ineaţa,  cu  p ri­  Birlea.  ataşat  m ilita r  şi  aero,                                                                          \   toro  se  obţineo  o  presiu­  \
                                                                                                                                         Aceste  temei  vietnameze  dintr-o  unitate  de  tunari  F.N.L.  la  nord  de  Quong  Tri  au  dobo-
                                                                    le ju l  celei  de-a  25-a  a n ive r­  membri  ai  ambasadei.  rit  recent  3  avioane  S.U.A.  şi  au  avariat  alte  5  avioane.                  ţ   ne  de  500 000  de  atm o­  \
                   MĂRTURISIRI...                                  sări  a  e lib e ră rii  Unqariei  de                                                                                                                     sfere,  core  provoco  suda­  \
                                                                   <uh  ju gu l  fascist,  aici  a  avut
                                                                                                                                                                                                                             rea  instantanee  a  foilor.
                                                                   loc  solem nitatea  depunerii  unor                                                                                                                       Grosimea  strotului  de  or-
                 Intr-un  com entariu  c o n ic c ro i  p o litic ii  S-U-A.  îr»  A ne.  rovlsto  a-   coroane  de  flo ri.  In  fata  m or­                                                                                gînt  din  produsul   astfel   \
                merieano  ..N ew iw eoli'’  d 6  p u b lic ită ţii  d e tv â lu lrile   lui  Moynard  Par­  m intelor  a  fost  aliniată  n  gar­                                                                        l                           \
                ker,  martor ocular a l  o rg a n iiâ ril  unor  m isiuni  de  bom bardom enl  ale   Decret  care  iinterzice  apari-                                                                                        obţinut  reprezintă  o  ze­
                o vlo ţle l  S.U.A.  asupra  Ic o s u lu i.   D ezvăluirile  sint  considerate   dă  de  onoare.  După  in to n a ­                             Âu  început  în  R.F.  a  Germaniei  lu­                     cime  din  ceo  o  stratului   I
                sem nificative   pentru  starea  de  spirit  o  opiniei  publice  ame­  rea  im n u rilo r  de  stat  ale  Re­                                                                                           \   de  oţel.
                ricane  Ingrljo ra tâ   de  even tuo lilo te o   extinderi,  agresiunii  S.U.A.                                                                                                                                                      )
                In  Asia  de  sud-esl.  M aynard  m â rtu rlje p e   printre  a lte le   :  p u b licii  Socialiste   România  şi                               crările  „Congresului  internaţional  —                  \     Bimetolele  -   produse   s
                                                                   R epublicii  Populare  Unqare  au
              In   toamna  o nu Iul  1964,  cu  a pro a p e   un  an  Inointe  ca  S.U.A.  sâ      tia  ziarului kurd  „El  Nur“                                                                                         \   alcătuite  din  două  meta­
             Inceapâ  com pania  de  bom bardam ente  asupra  V ietnam ului  de  nord,   fost  depuse  coroane  de  flo ri                                              1970  al  tinerilor  cinefili“                       le  diferite,  sudate  în  ge­
             om  sosit  la   b o io   aeriana  K o ro t  din  nord-estul  Tailondei,   ovind   din  partea  C o n siliu lu i   Prezi­  *                                                                                 \   neral  pe  cole  electrică  -
             grodul  de  sublocotenent,  abia  ieşit  de  la   inslruc|lo,  din   Statele   denţial  al  re p u b licii,  gu vern u­                                                                                                                 \
             U nite.  Coborind  din  avion,  am  lost  surprins  să  vod  doub  escadrile   lu i  re vo lu ţio n a r   m uncitoresc                              KASSEL  1  (Agerpres).  —  Belgia,  Luxem burq,   Franţa,  I  au  numeroase   aplicaţii   \
             da  bom bardiere  MP-10S-Thundarcttiela  pregâtindu-se  sd  decolase  Cu                                                                                                      A ustria ,  Elveţia.  Ita lia   şi  Iu ­  In  diferite  ramuri  ale  in­
                                                                   ţărănesc   unqar,   C o nsiliu lui   BAG D AD   1  (Aqerpres)  —   decretul,  in  baza  prevederilor   La  Kassel  (R.F.  a  G erm a­                     dustriei.  Printre  acestea,   \
                                                                   N aţional  al  F rontu lui  Popular   Preşedintele  Ira ku lu i,  Ahmed   acordului  încheiat  la  II  m ar­  niei)  si-a începui   lu cră rile  goslavia.  In  cadrul   acestei  \  bim etolul  orgint-oţel  este
              Din  presa  străină                                  ru lu i   A p ă ră rii   N ationale,  a   Hassan  A l  Bakr,  a  emis  un   tie  a.c„  in tre   guvernul  de  la   „C ongresul   in te rna ţiona l  —    reu niuni,  vo r  fl  prezentate  şi   i  deosebit  de  necesor  chî-   \
                                                                   P atriotic,  din  partea  M in is te ­
                                                                                                                                                                1970  al  tin e rilo r  c in e lili".  La
                                                                                                   decret,  prin  care  este  in te r­
                                                                                                                                 Bagdad  şi  reprezentanţii  popu­
                                                                                                                                                                                           discutate  o  serie  de  scurt  m e­
                                                                                                                                                                                                                            mlştilor.  Astfel,  un  reoctor
                                                                   M in is te ru lu i  S iderurgiei  şi  Con­  zisă  apariţia  zia ru lu i  kurd  „El   la ţiei  kurde.  După  cum  s-a  mai   această  manifestare,  care  va   traje.  Congresul  are  ca  temă   \  pentru  producerea  acidu­
                                                                   s tru c ţiilo r  dc  M aşini,  a  C o m i­  N u r",  anunţă  agenţia  MEN.  anunţat,  acest  acord   stipula,   dura  pînâ ta  5.  aprilie,   iau     i  lui  sulfuric,   confecţionot   I
             o  Incâre&lura  de  BflO  livra  de  bombe.  C ind  am  întrebat  ce  căutau   te tu lu i  orăşenesc  de  partid,  a                              parte  350  de  tin e ri   cineaşti  în  acest  an  „F ilm u l  —  m ijlo c           j
                                                                                                                                                                                                                             ză  2-3  luni,  pe  cînd  dacă  j
             aceste  avioane  „F -10S*  In  Ta Honda  mi  t-a  ră sp u n s:  „B om bardea-   corp ului  diplom atic  acreditat   C onsiliul   Com andam entului   p rin lrc   altele.  încetarea  a p a ri­  din  R.F.  a  Germ aniei,  Olanda.  de  propaqandâ  p o litică ".  din  oţel  inoxidabil,  durea­
             sd  Laasul*.                                                                          R evoluţiei  din  Ira k  a  ra tifica t  ţie i  zia ru lu i  m enţionat.
              De  atunci  am  urm 6 rlt  cum  Stolele  U nite  au  escaladat  continuu   la  Budapesta  şi  a  unor  organe                                                                                                 e  făcut  din  acest  bîmetol
             rdtfaolul  In  Laos,  totdeauna   In  secret  g]  (ară  o  înştiinţa   sau  a  locale  de  partid  şi  de  stat.                                                                                            \                           *
             prim i  aprobarea  opiniei  p u b lice   am vticone.  Docd  odinioară  şi-au                                                                                                                                \  poate  fi  utilizat  cîţîva  ani.
             reslrins  acţiunea  Io  o  porţiune  lim ita tă ,   bom bardierele  noastre  cu­  De  asemenea,  a  fosl  depusă                                                                                                                        l
             treiera  acum  In  Introgim e  această  ţară.         o  coroană  de  flo ri  din  partea                                                                                                                      O  NOUA  SPECIE
              In  ultlm ole  12  luni,  Adm ini straţlo  N ison  o  reuşii  sd  escaladele   Ambasadei  R epublicii  Socialis­
             rdxbolul  aerian  din  Laos  eu  aceeaşi   intensitate  cu  core   lusese                                                                                                                                      DE  CITRICE
             escaladat  o din ioa ră   cel  d in   Republico D em ocrolâ  Vietnam .   De  Io  te  România  la  Budapesta.   -                                                                                           \
             mal  p u(in  de  100  m isiuni  pe   zi,  peste 500  de  bom bardiere   ce  La  solem nitate  au  luat  parte                                     j   Reprezentanţii  la  O .N .U .  ai   Franţei.  M a rii  B ritanii.  s  O  nouă  specie  d'
             deeoleatâ  din  Toilanda,  V ietnam ul  de  sud  sau  de  pe  purtătoarele                                                                        |  U n iu n ii  Sovietice  şi  S tatelor  U nite  au  avut  m arţi  o  trice  gustoase  şi  r*
             de  avioane  din  golful  Tonii In  efectuează  a std il  oprosim otiv  500  de   Bcnke  V aleria   şl   Ponqracz                                 !  nouă  reuniune  consacrată  exam inării  situa ţiei  din  O -  \  toore,  denumite  Chi,   .  .c-
             m isiuni  tiln lc e .  Regiunea  V ăii  U lcioorelor  a  fost  evocuotd  in  între­
             gim e  fl  transform otd  lnfr-o  io  n6  In  care  se  doslo|oarâ   lupte  Iară   Kalman,  m em bri  ai  C onsiliu lui                           j  rie n tu l  A pro piat.   La  s lîrş itu l  acestei  în tiln iri,  a  32-a  \  core   nu   ou  nici  cu  $   „
             re stricţii.  Astfel,  Intr-un  m om ent  critic  al  „d e za n g a jă rii*  S.U.A.  In   Prezidenţial  al  rep ub licii,   Le-                   |  de  la  in iţiere a  lor  in  lu n a   ap rilie   anul  trecut,  repre-   ;  tatea   portocolei,   nft.,
             Asia,  conchide  „N ew sw eeh*,  p olitica   A dm inistraţiei  a  ajuns   In                                       prevalat  de  in fluenta  sa  pen­  i  zentanlul  S.U.A..  la  reşedinţa  căruia  a  avut  loc  in tîln i-   j  {  gustul  amor  of   grape-
             la o s  Intr-un  Impas  periculos.                    vardi  Ferenc,  m in istru l  indus­                         tru  a  îm piedica  deschiderea
                                                                                                      „C ongresul   studenţi-  ,                               :  rea,  a  lăcut  urm ătoarea  declaraţie  presei  :  „A m   Insăr-   |  \  fruitului,  va  fi  în  curind
                                                                   trie i  rgele,  Lt^zar  G yorqy,  m i-                       în   septem brie  1965  a  unei   !  cinat  pe  supleanţii  no ştri  cu  pregătirea  unui  m em oran-   j
                                                                                                   ■  lor'*,   organizaţie   care  j   anchete  a  M in iste ru lu i  de Jus­                                           \   vîndută  pe  pieţele  din  Eu­
                                                                                                   j  grupează  Irei  sute  de  re-  j   tiţie   asupra  afacerilor  unei   i  dum  asupra  re zu ltatelor  de  pînâ  acum  ale  con sultă rilo r   !  ropa.  Chironja  a  fost  des­
         Lupte  între  unităţi                                                                     ;  prczenlanti  ai  stud enţilor  j   între p rin d e ri   de  con stru cţii   :   in  patru  p riv in d   o  reglem entare  în  O rie n lu l  A propial.   !  \  coperită  în  1956  în  pădu­
                                                                                                   j  din  toate  fa cu ltă ţile   sai-  i   cu  sediul  în tr-o   suburbie  a   i  i   conform ă  rezoluţiei  C o n s iliu lu i  de  Securitate  din   22   j i  \  rile  din  Porto  Rico,   în
                                                                                                                                                                 noiem brie  19G7".
         ale  armatei  regula­                                                                     î  qoneze.  ai  U n ive rsită ţii  W ashingtonului.         ;                                                   \        stare  sălbatică.  Cojile  o-
                                                                                                   ;  budiste   Van  Han  şi  ai  j  In  schim bul  acestui  ..ser­  ţ                                             i    \   cestui  nou  gen  de  citrice
                                                                                                                                                                                                                            sînt  groase  de  5-8  m ili-
         te  cambodgiene  şi                                                                       ■  U n ive rsită ţii  de  la   Can  j   v ic iu ",  congresm anul  am eri­                                           \   m etr:.  Fructul  constă  din
                                                                                                                                can  a  p rim it  suma  de  25 000
                                                                                                   :  Tho  —  im portant
                                                                                                                      iraş  I
                                                                                                   ■  din  delta  flu v iu lu i  M c*  j   dolari  din  partea  în lrc p rin -             ta ru lu i   general  al  O.X.U.,   \  7  pine  la  15  segmenţî,  co­
         grupuri  înarmate                                                                         i  konq.  a  ho tărît   m arţi  |  de rii  „M onarch  C onstruclion ".                  U  Thanl.                    \   re  conţin  aceeaşi  canti­
                                                                                                   ■  declanşarea   imediată  a  j                             G uvernul  R epublicii   Snrl-                           \   tate  de  suc  co  două  por­
           ale  populaţiei                                                                         î  unei  qreve  generale  de  ♦  O *                       A îricane  refuză  să  acorde  in ­  ♦  O *                   tora'-*  de  Vofencia.  De­
                                                                                                   •  48  de  ore.  Ei  proleslea-   Peste   200 000  de  salariaţi   trarea  în  ţară  reprezentanţi­  La   t   aprilie,  preşedintele   spre  existenţa  acestor  ci­
                                                                                                   \  zâ,  îm potriva  arestării  a   din  reţeaua  dc  transporturi   lor  C o m itetului  Internaţional   R.  S.  Cehoslovace,   Lu dvlk   trice  s-o  vorbit  Io  o  re­
          PNO M   PENH  1  fAgerpres).                                                                                          M iliare  din  Pakistanul  orien*   al  C ru cii  Roşii  pentru  a  v iz i­  Svoboda,  care  face  o  vizită    centă  conferinţă  ''c¿re’ va
          A genţia  UPI,  preţuind  un                                                             j  40  d in tre   coleqii   lor,   tal  au  declarat  m iercuri  gre­  ta  lo cu rile   unde  sin i  de ţin u ţi   in  Japonia,  a  avut  o  în tre ve ­  s  avut  loc  Io  Londra,  p ri­
        com unicat   o ficia l  guverna­                                                           i  p rin tre    care  Şi  a  vice-   vă  pentru  o  perioadă  nedefi­  cei  22  de   pa trio ţi  africani   dere  cu  îm păiatul  Japoniei.   vind  fructele  tropicale  şî
        m ental  transm is  de  postul  de                                                         î  preşedintelui   Asociaţiei   nită  în   s p rijin u l  revendică­  arestaţi  şi  aruncaţi  în  în ch i­  H iro h îlo .  in  aceeaşi  zi.  m i­  \  subtropicale.
        radio  cambodgian,  inform ea­                                                             ;  stud enţilor,  Nguven  Tai*  rilo r  form ulate  de  lu cră to rii   sori  în  virtutea  legii  cu  p ri­  nistrul  afacerilor  externe  al   s
        ză  că  m iercuri  dim ineaţă  au                                                          :  Nam  si  a  represiu nilor   dc  la  Compania  de  stat  pen­  vire   Ia  lupta  îm potriva  ra­  Cehoslovaciei.  Jan  M arko.  a   s  ACCIDENT  RUTIER
        avut  loc  lupte  Intre  u n ită ţi                                                        :  a u to rită ţilo r.       tru  transporturi  rutie re  Şi  a   sism ului.  se  arală  în lr-o   seri-  avut  o  întrevedere  cu  om o­
        ale  arm atei   regulate  cam­                                                                                          personalului  de  la  com paniile   soare  adresată  de  preşedinte­  logul  său   japonez.  K iic h i   \  Un  outobuz  încărcat  -u
        bodgiene  şl  gru p u ri  înarm a­                                                                                      pa rticulare  de   transporturi                                                         \   posogeri   s-o   prăbuşit   \
        te  ale  populaţiei   d ln tr-o                                                              John  Dow dy.  m em bru   al   auto.  Se  apreciază  că  a p ro xi­  le  acestei  o rg a n i/a tii  secrc-  A ich i.   morţi  de  pe  un  terasament   \
        localitate  situată  Ia  160  km                                                           Camerei  Reprezentanţilor  din   m ativ  5  m ilioane  de  lo c u ito ri                                             \   de  Io  o  înălţim e  de  120
        nord-esţ  de  Pnom  Penh,  ca­                                                             partea  statului  Texas,  a  fost   din  centrele   urbane   sînt                                                    \   de  metri,  în  opropiere  de   \
        re  II  sp rijin ă    pe  Norodom                                                          trim is  în  judecată  sub  acuza­  afeclati  dc   această  grevă,                                                       oraşul  sud-african   Dur­
        Slanuk.  C om unicalul  radio­    Cel  mai  mare  şantier  naval   din  Bulgaria   este  şantierul   ţia  de  declaraţie  falsă   sub   întreaga  activita te  din  Pakis­                                      \   ban.  12  persoane   şi-au   \
        difuzat  a  precizat  că.   in    „G heorghi  Dim itrov”  din  Varna.  Aici  se  construiesc  şl  vase  pen­  stare  de  ju ră m in t  şl  luare  de   tanul  oriental  a  fost  p a ra li­                     \   pierdut  viaţo,  iar  alte  41
        cursul  acestor  cio cniri,  fo r­  tru  export.                                           mită.  D eputatul  lexan   s-a  zată.                                                                                \   au  fost  grav  rănite.
        ţele  guvernam entale  au  în­    In  foto  :  Construirea  vasului  „Prremysl"  pentru  R.P.  Polonia.
        registrat  pierderi.                                                                                                                                                                                                                        »
                                                                                                 te  care  au  solicitat  cele  mai
                                                                                                                                                                                            căruia  s-uu  născut,  să  întoarcă
        P   aginile  dc  cronică  menite   ternnţională  a  tu tu ro r  statelor   „Europa  liberă"  a  rămas.  As­  bune   calităţi   ale   oam enilor   ascultători.   D eclaraţiile   sînt   culese  dc  prin  c ritic i Ic  p u b li­  spatele  clocotitoarelor   re a li­  şi  dezvoltă  cuceririle  sale  isto­
                                                                                                                               preparate  apoi  în  sosul  pro­
                                                                                                                                                             cate,
                                                                   tăzi.  cind  nici  Statele  Unite  nici
                                                                                                                                                                    răstălm ăcind.
                                                                                                                                                                                 denatu-
                                                                                                                                                                                                                          rice.  U n ii  dintre  ci  nu  găsit  cu
                                     m ari  şi  mici.  In  scopul  atinge­
            a  duce  peste  ani  ecourile
            contem poraneităţii   nu  ar   rii  ţe lu rilo r  lor.  aceste  cercuri   alte  state  capitaliste  nu-şi  mai   muncit,  dirzenia.  perseverenţa.   priu  al  „Europei  libere” ,  pen­  rind.  şi  mai   presus  dc  toate,  tăţi  sociale  ale  României   de   calc  să  vorbească  despre  „m i­
       putea  înfăţişa,  nn  ar  putea  face   folosesc  o  gamă  întreagă  dc   recunosc  vreo  legătură  oficială   cD iritul  lo r  de  sacrificiu  şi  ab­  tru  a-şi  face  cu  ele   treaba   aruneînd  cu  noroi  asupra   re­  astăzi,  să  manifeste  indiferen­  racolul  românesc".   apreciind
       înţeles   tabloul   acestei  epoci,   mijloace  in  care,  după  cum  sc   cu  „doctrina  e lib e ră rii",  m u lţi   negaţie.  Dar  o  m ină  dc  trădă­  m urdară  îndreptată   îm potriva   zultatelor  v ii  ale  m uncii   po­  tă  faţă  dc  m ăreţul  ţel  al  oa­  in  felu l  acesta   distanţa  par­
       elementele  esenţiale,   fără  a   ştie,  sînt  incluse  amestecul   în   oameni  p o litici,  chiar  americani,   tori  şi  laşi.  gata  să-şi  vindă  şi   ţă rii  noastre.  porului  român,  pe   care  n i­  m enilor  .m uncii,  dc  construire   cursă  dc  România  in tr-u n   tim p
       consemna  in  m ultiplele  sale  as­  trebu rile  interne  ale  altoi  ţări,   şi-au  pus  întrebarea:  pc  cine   sufletul  pentru  dolari,  au  fugit   Trebuie  spus   cu  toată  c la ri­  meni  în  lume  nu  Ic  mai   con­  a  socialism ului  şi  comunismu­  re la tiv   scurt,   perspectivele
       pecte  lupta  dreaptă  pentru  a-   lo v itu ri  dc  stat.  acţiuni  cu  ca­  reprezintă  „Europa  liberă "  şi   şi  s-au  pus  la  dispoziţia  spio­  tatea  că  orice  asemenea  decla­  testă  astăzi.  I)c-a  dreptul   r i­  lui.  Ei  sc  străduiesc  din   răs­  m ari  cc  i  sc  deschid  pc   calea
       firm arca  naţiunilor.  In  faţa  o-   racter  ncocolonialisi  şi  nu  pc   eci  cc  o  servesc   G uvernul  a-   na ju lui  străin,  a  „Europei  li­  raţie  smulsă  dc  sim briaşii   dc   dicolă  şi  jalnică   este  preten­  puteri  să  convingă  că  arta   şi   în fă p tu irii  unui   stat  modern,
       c liilo r  noştri  se  desfăşoară  as­  u ltim u l  loc  diversiuneu  sub  d i­  meriean  sc  dezice  în  mod  o fi­  bere".  Şi  nu  inceput  să  cinic   lu   „Europa  liberă ",  pină  la   ţia  acestor  trădători   de   la  lite ratura  care  cultivă  idealu­  civilizat,   capabil   să   dea   o
       tăzi  o  uriaşă  mişcare  mondială   ferite  forme.  In  cadrul  acestei   cial  dc  ea,  guvernele   vest-   după  cum  le  ordonă  slăpinul.   urmă.  in  mod  obiectiv,  sprijin ă   „Europa  lib e ră "  că  ar   fi  in ­  rile  înn obilării  om ului,   m arile   valorificare  superioară   m un­
       dc  redeşteptare  şi  eliberare  na­  a ctivită ţi  diversioniste  desfăşu­  curopenc spun.  conform  unui  rn-   Aci.  în  ţară,  poporul  munceşte,   activitatea   trădătoare  a  aces­  spiraţi.  In  torentul   lor   dc   tra d iţii  ale  um anismului,  şi  în   cii.  inteligenţei,  avuţiei   sale
       ţională  a  popoarelor,  sînt  lua­  rată  pc  plan  politic,  ideologic   port  al  C onsiliului  european,  că   <oorcştc  avuţia  naţională,  o b ţi­  tora,   fapt  incom pntibil   cu   calom nii  şi  atacuri,  de   dorinţa   specia)   p rin cip iile   umanismu­  m ateriale  şi  spirituale.   Orice
       te  cu  asalt  ultim ele  redute  ale   cultural,  im p eria liştii  se  stră­  „pnstul  dc  radio  „Europa  libe­  ne  succese  în  în flo rirea  econo­  demnitatea  unui  cetăţean   al   dc   a  contribui   la   perfec­  lui  socialist,  ar   fi  învechite,   uni  dc  bună  credinţă  ştie   prea
       dom inaţiei  coloniale,  zeci  dc  po­  duiesc  să  semene  neîncredere,   ră"   depinde  in  întregim e  dc   m ici,  a  c u ltu rii,  dă  o  amploare   R epublicii  Socialiste   România,   ţionarea   o rin d u irii   noastre  oferind  în  schimb  lot  felul   de   bine  că  acest  „m ira co l"   poartă
       poare  care  şi-au  cucerit  prin   în vră jb ire   intre  popoare,  să  de   fonduri  americane".  Atunci  cc   fără  precedent  con stru irii  unei   cu  sp iritu l  de  patriotism    dc   socialiste,  la  mai  buna  rezol­  modele   inspirate  din  curente   un  nume  :  este   politica  P a rti­
       luptă  şi  je rtfe   independenţa  se   ruleze  pc  oamenii  mai  naivi,   „E uropă"  reprezintă  acest  post?  in du strii  moderne,  consolidează   care  sînt  anim aţi  cetăţenii  noş­  vare  a  sarcinilor  pe   care  şi  efemere  pc  care  din  totdeauna   dului  Comunist  Român.   care
       angajeu/.ă  pe  calea  progresului,   mai  creduli  şi  să  răspindcnscă   Un  asemenea  anacronism  care  pc  toate   planurile   afirm area  tri,  ce  au  ştiut  şî  ştiu  totdea­  le  pune  poporul  nostru  <le   a  marca  cultură  realistă  din   Oc­  şi-a  dovedit  capacitatea   dc  a
       a  unei  vieţi  dc  sine  stătătoare.  ideile  retrograde,   concepţiile                                                                                                             cident  Ic-a  detestat  şi  le  de­  uni  e fo rtu rile  întregii  naţiuni
         Lupta  furtunoasă  a  forţelo r   lor  reacţionare.  Iată  obiectivul                                                                                                              testă.  Jalnică  şi  in utilă   în ­  în  vederea  propăşirii  economi­
       dc  eliberare  naţională  şi  socia­  „Europei  libere"  core  îşi  pune                                                                                                             cercare   dc  ii   opri  im petuo­  ce  şi  sociale  a  ţă rii,  slujind  cu
       lă  se  desfăşoară  dc  la  un  capăt   pecetea  asupra  întreg ii  sale  ac­                                                                                                        zitatea  cu  care   se   dezvoltă   abnegaţie  idealurile  nobile  alo
       la  altu l  al  lum ii  iu  diverse  fo r­  tiv ită ţi.                                                                                                                             astăzi  cultura  noastră   socia­  întregului  popor.
       me  şi  stadii,  aşa  cum  arată  ex­  Nu  dezvăluim  nici  un  secret                                                                                                               listă  închinată  poporului,  pro­  M arile  succese  dobindilc   In
       perienţa  istorică,  inclusiv  pro­  arătîud  că  activitatea  „Europei   „EUROPA  LIBERA“  -   CUIB                                                                                gresului   patriei,   închinată   opera  dc  fă u rire   a  unei   ţări
       pria  experienţă  a  poporului  ro­  libere"  face  liarte  d in lr-u n   ca­                                                                                                       om ului  nou  nl  noii   societăţi.   inaintale,  care  sc   ridică  spre
       mân.  Numai  în  condiţiile  socia­  pitol  special  al  acţiu nilor  finnn-                                                                                                        Caracterul   derizoriu   nl   a-   culm ile   progresului  şi  civiliza ­
       lism ului  lupta  pentru  ridicarea   ţaţe  şi  organizate   dc  agenţia                                                                                                            ccstor  încercări   sc  exprim ă,   ţiei,  politica  externă  a  partidu­
       şi  afirm area  nuţiunii  îşi  găseş­  m itra lă   a  spionajului  american                                                                                                         de   altfe l,   şi  în   e xh ib iţiile    lu i  şi  statului   nostru  consa­
       te  cadrul  îm p lin irii  totale,  nsi-   C.Í.A.,  căreia  publicişti   am eri­                                                                                                    pc  care  le  face  „Europa  libe­  crată   cauzei  socialism ului   şî
       giirindu-sc  pentru  in tiia   oară   cani  eu  renume,  ca  şi  profesio­                                                                                                          ră "  pentru  a  atrage   atenţia   păcii,  prieteniei  şi   colaborării
       îm binarea  intereselor  şi  năzu­  niştii  în  materie,  i-au  dat  denu­                                                                                                          asupra  sa  pc   calea  transfor­  cu  toate  popoarele,   sc  bucură
                                     mirea  sugestivă  dc  „radiofonie
       inţelor  iu tregului  popor  m unci­  neagră".  C hiar  şi  in  zilele  cele  AL  DIVERSIUNII  Ş l  TRĂDĂRII                                                                        m ării  in tr-u n   varieteu,  consa-   de  preţuirea  şi  sim patia  ¡«lin­
       lor.  Energia  şi  capacitatea   de                                                                                                                                                 crind  em isiuni  întregi  difuză­  ca  o  oam enilor  dc  pc   toate
       creaţie  a  naţiunii  noastre  a  fost   mai  întunecate  ale  „războiului                                                                                                          r ii  dc  muzică  uşoară.     m eridianele.   Cetăţenii  Româ­
       descătuşată,   iransform îudti-sc   rece"  in iţia to rii  ei  s-nu  străduit                                                                                                         Am   p rim it  la  redacţie   mai   niei  socialiste  îşi  află  o  îndrep­
       ţn lr-o   uriaşă  forţă  dinamică  a   să-i  creeze  aparenţele  unei  „so­                                                                                                         m ulte   scrisori   din  partea   tăţită  m îndrie  şi  o   profundă
       progresului  şi  civiliza ţie i  Româ­  cietăţi  pa rticulare",  tocmai  pen­                                                                                                       unor  c itito ri  care  îşi   e x p ri­  satisfacţie  in  rezultatele  ob ţi­
       niei  după  eliberarea  ţă rii,  pre­  tru  că  activitatea  sa  n  fost  şi   costă  pc  contribuabilul  am eri­  personalităţii  şi   independenţei   una  să  dea  riposta   cuvenită   edifica   socialismul   pc  păm in-   mă  revolta  şi  indignarea   faţă   nute  prin  munca   şi  sacrificiile
       luarea  puterii  de   către  clasa   este  incom patibilă  cu  relaţiile   can  m ilioane  de  dolari  anual,   României  socialiste.   Acolo,  in   tu tu ro r   duşm anilor   patriei   tu l  României.  O  astfel  de  pre­  de  in ju riile   lansate   la  adre­  lor.  Ei  sint  deopotrivă  bucuroşi
       muncitoare,  lichidarea  claselor   internaţionale  normale,  cu  spi­  a  atras  pe  bună  dreptate  aten­  bîrlogul  vin zătorilor   dc   ţară.   noastre,  tutu ro r  celor  ce  urăsc   tenţie  vădeşte  nu  numai   stu­  sa  ţă rii  şi   poporului   nostru   dc  aprecierile  date  acestor  rea­
       exploatatoare  şi  făurirea  orân­  ritu l  care  trebuie  să  predomino   ţia  unor  congresmeni  şi  a  ailor   fiecare  succes  al  nostru,  fiecare   tot  ce  arc  mai  scump  poporul   piditate  şi   prostie   grosolană,   pc   undele   piratereşti   ale   liză ri  dc  către  observatori   o­
       d u irii  socialiste.  In  2i>  dc  ani  dc   in  zilele  noastre  in  viaţa  in te r­  reprezentanţi  ai  opiniei  publice   pas  înainte  stirncşlc  fu rie   şi   nostru,  idealurile  socialism ului   dar  şi  incapacitatea  dc   a  mai   „Europei   libere".   Dezgustul   biectivi.  precum  sînt   şi   con­
       e fo rtu ri  eroice,  poporul  român   naţională.   Z ia riştii  americani   ce-şi  pun  întreb ări  asupra  n-   ură.  Pentru  sim bria  grasă  a tră ­  şi  com unismului.  găsi  o  platform ă   cît  dc  cit   şi  mînia  lor  ¡şi  găsesc  o  jus­  ştienţi  dc  lupta   considerabilă
       a  reuişit  să  reden   acestor  pă-   David  Wisc  şî  Thomas  Ross  u-   ceslui  azil  al  războiului  rece.   dării  ei  servesc  cercuri  şi  in te­  Este  indiscutabil  că   p rin lrc    credibilă  pentru  activitatea  şi   tificată  expresie  in  opinia  că   ce  trebuie  dusă  şi  dc  acum  îna­
       m in tu ri  demnitatea   şi   gloria   rală  in  cartea  lor   „G uvernul   Este  de  remarcat  că  încă  la  1.1   rese  reacţionare,  care  nu  sc  îm ­  m ilioanele  <lc  cetăţeni  ai   Ro­  scopurile  acestui  cuib  al  d i­  este  sub   demnitatea   oricărui   inte  în  vederea  în lă tu ră rii  lip ­
       m eritate  dc  întreaga  lor  istorie,   in v iz ib il"  că  C.I.A.  „este  adine   august  1958,   fostul  preşedinte   pacă  cu  avîntul  ire versib il  al   mâniei  socialiste,  devotaţi  mă­  versiunii  şi  trădării.  cetăţean   patriot   anim at  de   surilor.  a  neajunsurilor,  pentru
       a  ştiut  să  scoată  ţara  din  ma­  angajată  în  operaţiunile  dc  ra­  Eisenhowcr  n  sim ţit  nevoia  să   na ţiun ii  noastre  spre  socialism,   reţei  .cauze  pentru  care  luptă   Poporul  român  care   în  con­  m indric  naţională,  să-şi   plece   făurirea  v iito ru lu i  prosper  pe
       rasm.   Angajat  astăzi  cu  toate   diofonic  neagră"  ale  „Europei   declare  în  faţa  Adunării  Gene­  spre  progres.  D ivcrsion işlii  dc   poporul  nostru,  nu  sc  vor  găsi,   d iţiile    democraţiei   socialiste   urechea  la  glasul  fa liţilo r  „ră z­  care  îl  m erită  această  ţară  m i­
       forţele  în  vasta  operă  construc­  libere".  Cunoscindu-sc  caracte­  rale  a  Organizaţiei  N nţiuniloi   la  „Europa  liberă ",  ascunşi  în   in  afară  poate  <lc  cileva  ja l­  nre  posibilitatea  să   participe   boiului  rece".  Ei   sc  întreabă,   nunată.  Or,  tocmai  o  asemenea
       tivă  dc  înfăptuire  a  unei  indus­  ru l  dubios,  m urdar  şi  profund   Unite:  „Adunarea  N a ţiun ilo r  U   cuşca  lo r  radiofonică,  izolaţi  dc   nice  rămăşiţe  ale   trecutului   nem ijlocit  la  elaborarea   p o li­  pc  bună  dreptate,  cum  este  po­  evoluţie  ireversibilă,  în  numele
       tr ii  moderne  şi  a  unei  ag ricu l­  reacţionar  al  a ctivită ţii  acestei   nile  n  adoptat  în  trei  rîn d u ii.   istorie  şi  rea lită ţi,  caută  cu  fre ­  îngropat,  oameni  care  să   dea   tic ii  statului,  la  conducerea  so­  sib il  co  astfel  dc  a ctivită ţi  în ­  căreia  au  luptat  şi  s-au  je r lfil
       tu ri  avansate,  de  în flo rire   s p iri­  oficine,  ca  este   compromisă   în  1947,  1949  şl  1950.  rezoluţii   nezie  tot  felul  dc  travestiuri  şi   prin  cuvintele  lor   un  cît  dc   cietăţii,  la  perfecţionarea  con­  dreptate   îm potriva   transfo r­  generaţii  întregi,  nu  convine  ce­
       tuală  a  ţării,  aducind  o  co n tri­  cilia r  şi  în  Statele  Unite,  m ulţi   desemnate  a  pune  capăt  răs-   momeli,  pentru  a-şi  duce  la  bun   ntic  s p rijin    acestei   oficine,   tinuă  a  organizării  vie ţii  noas­  m ărilor  progresiste   In  Europa   lo r  ce  s-nu  obişnuit  să  îm partă
       buţie  apreciată  şi  respectată  la   oameni  nevoind  sü  aibă  de-a   p in d irii  em isiunilor  radiofonice   sfirşit  misiunea   respingătoare   făţiş  ostile  cauzei  noastre,  pre­  tre  sociale,  nu  arc  nevoie  să   şi  în  Iunie,   îm potriva  intere­  şi  să  stăpîncască.
       e fo rtu rile   generale  pentru  pace   face  cu  ea.  l)c  altfel,  reţele  im ­  iresponsabile  in  casele  cetăţe   ce  Ic-a  fost  atribuită.  zentului   socialist,   v iito ru lu i   primească  sfaturi  cum  să  gu­  selor  cooperării  intre  state   şi   Cerinţele  vitale  ale  progresu­
       şi  progres  în   luinca  întreaga.   portante  ale  radiotcloviziunii  n-   o ilo r  altor  ţări.  Noi  ştim  cu  to­  Descind  prin  gări  şi  holuri  de   comunist  al  României.  verneze  mai  bine  ţara  de   la   popoare,   să-şi   mai  găsească   lui  şi  păcii  impun  concluzia  că
       România  demonstrează  prin  în­  mericnnc  nu  refuzul  să  mai  ac­  ţii  eă  aceste  rezoluţii  au  (ost   hoteluri  in  căutarea  unor  turişti   Ziarele  româneşti.   posturile   eci  care  l-au  părăsit  atunci  cind   cuib  şi  tolerare  la   Miinchen.   şi  anacronica  „radiofonic   nea­
       treaga  sa  activitate  ce  năzuinţi   cepte  difuzarea  an unţurilor  pu­  •■¡otatc,..".  Rezoluţiile  sint  însă   veniţi  din  România,  pentru  a   noastre  dc   radio,   ¡ncadrîn-   îi  era  mai  greu  şi  cnre  huzuresc   pc  te rito riu l  unui  stat  suveran-   gră"  practicată  la  „Europa  l i ­
        măreţe  poale  înfăptui  un  popor   blicitare  ale   „Europei  libere"   «dotate  în  continuare.  Cine  sini   racola  ca  noi  clienţi  ai  servici­  du-sc  în efortul general «ti  ţării   ca  preţ  al  tră d ă rii,  departe  dc   Ceea  cc  făurim   şi  dobindim   beră",  Ia  fel  ca  orice  activitate
        liber  şi   slăpîn   pe   destinele   pentru  că.  explica  comentato­  ţi  ce  urmăresc  cei  care  zi  şi   ilo r  de  spionaj  im perialiste  tot   dc  a  înlătura  din  cale  tot   ce   munca  şi  e fo rtu rile  noastre  so­  noi  aici.  în  occst  colţ  al  Euro­  inspirată  de  ţelu ri  reacţionare,
        sale.                        ru l  ¡M¡Lc  Wallace,  cei  ce  ar  fn-   noapte  revarsă  asupra  m uncii   felul  dc  elemente  receptive  la   este  învechit  şi  împiedică  m er­  cialiste.  pei.  m ultă  vreme  năpăstuit,  îşi   contrare  sp iritu lu i  dc  încrede­
         Evident,  în  lume  există  cer­  cc-o  „riscă,  fără  voia  lor,  să  fio   ».oastre  ca  şi  a  altor  popoare   idcca  căpătuirii  uşoare,  aven­  sul  înainte,  spre  progres,   în   P rin tre  alte  îndeletniciri  ale   găseşte  o   largă  recunoaştere.   re,  pace  şi  cooperare  interna­
        curi  im perialiste  care  vor  să-şi   consideraţi  oameni  ai  C.I.A.“ .  cnre  construiesc  socialismul,  va­  tu rie ri  dc  duzină.  încearcă  de   sp iritu l  dem ocratism ului   so­  „Europei  libere"  este   şi  aceea   Personalităţi  marcante  din  rin -   ţională.  trebuie  să-şi  găsească
        impună  dom inaţia  economică  şi   I-’irnia  şi  activitatea  ci   ex­  lu ri  dc  calom nii  şi  in ju rii?   I)c-a   asemenea  să  smulgă  ci Ic  o  de­  cialist.  critică  neajunsurile,  iau   de  a  propaga  ideile  cele   mai   d u rilc  oamenilor  po litici.   dc   locul  dc  veci  în  acelaşi  muzeu
        politică  asupra  altor  popoare,   prim ă  încă  dc  In  în fiin ţare  pro­  lungul  anilor  de  muncă  eroică   claraţie.  cile  un  in te rviu   dc  Ia   poziţie  hotărîtă   îm potriva   a   retrograde  in  dom eniul  cu ltu ­  cultură,  publicişti   cu   vederi   in  care  au  fost  aruncate,   sub
        caută  să  stăvilească  procesele   gram ul  p o litico -m ilita r  nl  celor   a  poporului  nostru,   pentru  a   dife rite  persoane  care  călătoresc   coca  cc  nu  corespunde   p rin ­  rii  şi  a rici,  dc  a  face  apeluri   deosebite  dc  ale  noastre,   care   im p eriu l  necesităţii  şi   lu cid i­
        progresiste  ale  societăţii   con­  mai  reacţionare  cercuri  .  impe­  scoale  România  in  drum ul  larg   în  străinătate.  Desigur,  aceasta   c ip iilo r  şi  eticii  societăţii  noas­  disperate  la  un ii  oameni   ai   au  venit  pe  la  noi.  au  ţinu t  să   tăţii,  alte  instrum ente  compro­
        temporane.  mersul   im placabil   rialiste   îndreptat   îm potriva   a)  progresului  şi  civiliza ţiei,  nu   cu  scopul  de  a  obţine  în lr-u n    tre   socialiste,  iau  apărarea   creaţiei  spirituale,  să  abando­  exprim e.  în  sp iritu l  unei  ele­  mise  şi  desuete  ale  războiului
        nl  istorici,  dezvoltarea  dc  sine   transform ărilor   socialiste   din   puţine  au  fost  momentele  dc   fel  g iru l  „recunoaşterii",  de  a   noului   rin d im l  cîtc  ceva  care   neze   drum ul   larg   al  slu­  mentare  obiectivităţi,  aprecieri   rece.
        stătătoare  a  ţă rilo r  care  şi-au   Europa  şi  din  alte  continente.               da  aparenţele  unui  post  dc  ra­  să  poată  fî  folosit  ca  m aterial   jir ii.   prin  operele   lor,   a   faţă  de  realizările.   efo rtu rile ,   PETRE  SIMIONESCU
        ciştignt  independenţa,  afirm area   Au  trecut  ani,  doctrina  lu i  D u l­  încordare   pentru   depăşirea   dio  cu  activitate  obişnuită,  in   dc   scandal,  haita  transfugilor   hărnicia  şi  abnegaţia  cu   care   (Articol  apărut  in
        tot  inai  pregnantă  pe  arena  In-  les  a  suferit  un  fiasco  total  dar  greutăţilor  şi  piedicilor,  momen­  vederea  înşelării   eventualilor  se  repede  la  resturile  cc  pot  fi  poporului  nostru  în   m ijlocu l  poporul  român  îşi  consolidează  „România  liberă"  nr.  7912)
                                                      Redacţia   administraţia  ziarului ;  Deva,  itr.  Dr,  Petru  Groco,  nr.  35.  Telefoane i  12317  jl  11275.                  Tiparul  I  întreprinderea  poligrafică  Deva.          44065
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13