Page 5 - Drumul_socialismului_1970_04

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN IŢI-VĂ!

m Deschiderea Expoziţiei |

industriale japoneze la |

I Moscova |

| m Budapesta. Depuneri de !

| coroane cu prilejul celei de-a ^

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN | 25-a aniversări a eliberării ]

I Ungariei de sub jugul fascist j

ANUL XXII. Nr. 4740 JOI 2 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI 1 1 r i rrn T ~ r fT M — ■ m iM u m iiM i.

VIZITA TOVARĂŞULUI Şedinţe de l i c r â r ile a q r ic u le i e p r im ă v a r ă

lucru ale comi­ PLANURILE SÎNT

N I C O L A Z C E A U Ş E S C U siilor perma­
nente ale Con­ BUNE, DAR CUM SE

IN JU D EŢU L CONSTANŢA siliului popular MATERIALIZEAZĂ?

judeţean
Referindu-se la necesitatea zatorîc© p rivin d desfăşurarea
in te n sifică rii a c tiv ită ţii pre gă ti­ lu cră rilo r agricole din actuala
Z ile le trecute au avut loc toare în vederea tre ce rii la în ­ campanie. In planul respectiv
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreuna cu la Deva şcdinle de lucru ale făptuirea practică a o b ie ctive ­ sînt prevăzut© term ene pre ci­
lor ce revin a g ric u ltu rii, în cu-
se de realizare a a cţiu n ilo r şi
ale
co m isiilo r permanente
tovărăşii Mie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului C o n siliu lu i popular al jude­ vîntarca ia plenara C. C. al responsabilităţi pc m em brii co­
de Miniştri, tonus Fazekas şî Leonte Răutu, iMflibn a» Comitetului Esccutiv n! C.C. o! P.C R., vicepreşedinţi ci C ameU iJim de MS- ţu lu i Hunedoara. A u lost P.C.R. din m artie a c. tovarăşul m ite tu lu i exe cutiv al c o n s iliu ­
niştri, Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului de stat pentru economia şi dezbătute d ife rite studii, con­ N icolae Ceauşescu sublinia u r­ lu i popular com unal.
c lu z ii şi propuneri în urma m ătoarele : „C o n lu rîn d am ple­ A stfe l de planuri, cărora nu
administraţia locala, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a făcut miercuri o v u ita co n tro a le lo r făcute, precum le perspective ce se deschid în li se poate reproşa nim ic, c-
de lucru in judeţul Constanţa. Au fost vizitate noile construcţii turistice din zona Mangalia-Nord, noul port al Constanţei şi şantierul şi p lan urile de muncă pen­ faţa a g ric u ltu rii noastre, prin xistă şi la celelalte două con­
naval din acest oraş. In timpul vizitei au fost dezbătute problemele ridicate de extinderea in continuare a amenajărilor turistice de tru perioada urm ătoare in aplicarea celor două program e s ilii populare am intite. P ra cti­
pe litoral, de lucrările de construcţie in noul port şi de dezvoltarea şantierului naval. Conducătorilor de partid şi de stat le-au fost c o m is iile : pentru problem e dezbătute în plenară, nu tre ­ ca a dovedit însă că nu este
buie să scăpăm din vedere, to ­
prezentate, atit la Constanţa cit şi la Mangalia, şantierele de construcţii ; a fost examinat stadiul general de dezvoltare a turismului de planificare şi financiare; varăşi. sarcinile im ediate care sulicie nt să întocm eşti doar
pla n u ri bune, ci im portant este
pentru descoperirea şi va lo ­
pe litoral, obiectivele care urmează să valorifice şi mai bine potenţialul preţios al acestei regiuni. rifica re a resurselor lo c a le ; se pun in iaţa oam enilor m un­ m odul cum sin t m aterializate
Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat au dat indicaţii în legătură cu cercul larg de pro­ pentru com erţ şi cooperaţi© ; c ii de la sale. de înd eplinirea ele. In cazul com unelor llia si
bleme aflate în dezbatere şi au stabilit la faţa locului - după consultări cu specialiştii şi cu edilii locali — măsuri importante privind pe ntru Industria locală; pen­ cărora depinde asigurarea rc- Lăpuqiu dc Jos am notat ca
co lle l pc anul in curs". In a­
po zitive unele acţiuni mai de
înfăptuirea, in mod consecvent, in aceste sectoare, a Directivelor celui de-aî X-lea Congres al partidului. tru qospodărie com unală si cest sens, avînd in vedere că am ploare pe lin ia am e lio rării
Lucrătorii portului Constanţa, constructorii navali, muncitorii şi tehnicienii de pe şantierele de construcţii vizitate, populaţia d ru m u ri; pentru aq ricu ltură tim pul este destul de în a in ta i, păşunilor naturale. In p rivin ţa
şi s ilv ic u ltu ră ; pentru p ro ­
municipiului au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, o caldă primire manifestîndu-şi şi cu blem e de învăţăm lnt, c u ltu ­ apare firesc ca în fiecare u n i­ celorla lte lucrări de sezon Insă
tate agricolă ţoale
e lo rtu rilc
acest prilej dragostea şi ataşamentul faţă de partidul nostru comunist, faţă de secretarul său general. ră şi a rtă ; pentru problem e co o pe ratorilor şi m ecanizatori­ se întiln esc o scrie do g o lu ri.
de muncă şi o c ro tiri socia­ A stfel, deşi term enul a deve­
lo r să aibă drept tel punerea n it scadent mai ales pentru in -
le ; ju rid ico -a d m in istra tivă .
unei tem elii trajn ice produc­ săm înţarea c u ltu rilo r din p ri­
La lu cră rile co m isiilo r au
ţiei. centrul dc greutate al ac­ ma urgenţă, sem inţele de ma­
lu at parte tovarăşii V lchente ţiu n ilo r cotidiene trebuind să zăre. sfeclă furajeră, unei©
mări, p© toate continentele, nu­
Se conturează viitoarea Un port pe măsura dinamis­ mele şi renum ele României so­ Bălan, prim -vicepreşedinte al tic deplasat in cîinp, acolo un ­ sortim ente de legume şi trifo ­
C o m itetului exe cutiv al Con­
cialiste.
ii ene nu şi-au găsit încă locul
s iliu lu i popular judeţean, de se hotărăşte soarta pro­ în pămînt. La C.A.P. Ilia , Sîrbf.
ducţiei. Dar. in ce stadiu se
Bota.
Sabin Botlcîu, Petru
află executarea
constelaţie a litoralului mului economiei nationale încă o dată s-a adeverii, ceea A u re l N lslo r, vicepreşedinţi gricole de sezon ? lu cră rilo r a­ Bretea M ureşană şi fîrîzm c,
din cele peste 350 de hectare
ai C o m itetului executiv al
ce practica a consacrat de-a-
C o n siliu lu i popular judeţean, lată întrebarea pc care am ce trebuiau Insăm inţate în p ri­
cum, şi anume că dezbaterea precum şi u n ii specialişti. adresat-o lo vară şilo r Teodor ma epocă, pină la data dc 31
De la M anqalia, zonă a lito ­
lei noastre m aritim e, construc­
şi analizarea, la fata locului,
românesc vărată constelaţie pu rtîn d nu ­ to rii propun ca o serie de lu ­ in mod concret şi operativ, de tru aqricu ltură şi s ilv ic u ltu ­ Vasiu, preşedintele C o nsiliu lui m artie a.c. nu se realizaseră
Comisia perm anentă pen­
ra lu lu i unde se in alţă o ade­
nici 10 hectare (?).
Un argu­
popular com unal lila. A drian
crări să fie devansate. Se a-
către conducătorii de partid si
me de aştri, vizita tovarăşului rală că, în urma stu d iilo r pe de slat, a celor mai actuale ră a elaborat — pe baza u­ Costa, prim arul com unei Do- ment ar fi acela că o parte din
hra. losif Crişan.
secretar al
teren se află sub apă, dar c i­
N icolae Ceauşescu şi a celor­ care ei lc-au făcut, există po­ problem e ale de zvo ltă rii soci­ nui amplu studiu — pro­ C o nsiliu lui popular comunal ne-i opreşle pc specialişti să
Tn staţiunea M anqalia-N ord. stru cţii ale M angaliei-N ord. Se la lţi conducători de partid şi s ib ilită ţi ca paralel cu execu­ e tă ţii noastre socialiste, ale iectul de hotărîre p rivin d Lăpuqiu do Jos şi in qin eru lui găsească noi so lu ţii dc rcam -
oaspeţilor le sin t prezentate, 1n face un popas la hotelul denu­ de stat continuă la Constanţa, tarea lu c ră rilo r, din ©tapa a zconosniei naţional^, este o fo r­ acţiu n ile şi m ăsurile ce se Alexandru 'dunda dc la C A P. plasare a c u ltu rilo r pe tere­
ansamblu si în detaliu, zone­ m it încă, asa cum figurează unde se făureşte o nouă şi m o­ 11-a să fie începute înainte de mă eficientă de adoptare şi im pun a ii luate In vederea Fintoaq nuri mai zvîn ta lc ?
le turistice construite, ca şi în proiecte, ho telu l ,,C“ din dernă poartă m aritim ă a tării. termen, chiar din anul v iilo r, confirm are a unor h o tă rîrl im ­ reface rii şi s p o ririi produc­ — C ooperativele agricole de — Din cele peste 140'h e cta ­
propunerile penlru dezvoltarea staţiunea Jupiter. A preciind po- A ici se văd im punătoarele di- o serie de lu cră ri prevăzute portante. în s u fle ţiţi de recen­ ţie i păşunilor naturale, ce pe raza comunei noastre, nc-a re destinate c u ltu rilo r din p ri­
or în v iito ru l cincinal si In z ilîv origin alitatea construcţiei, q u ri ce închid incinta noului pentru cea de-a III-a etapă. tele documente ale plenarei va fi supus aprobării c e h i relatai tovarăşul Teodor Vasiu, ma urgenţă, cooperativele a-
anii urm ători, studii com plexe tovarăşul Ceauşescu face re ­ bazin portuar. Lungim ea lor Ei au solicitat totodată un din m artie o C.C. a) P.C.R., de de-a V il-a sesiuni a Consi­ şi-an planificat să însăm inţe- qricole dc pc raza comun©)
Si n u llila te ra le care analizea­ marca totuşi că amplasarea ei totală este de peste 5 300 m st s p rijin din partea industriei proqram ul le qislativ elaborat de liu lu i popular judeţean. (Tn ze în această prim ăvară peste Dobra au însăm înţat doar 15
ză M e n a ja re a ţărm ului M ă rii nu a fost bine q ln d ită Jnlrucît închide o suprafaţă de 523 hec­ constructoare de maşini pen­ Marea Adunare N aţională, ca­ paqina a Il-a publicăm pro ­ 800 hectare cu plante fu ra je ­ hectare — nc-a spus tovarăşul
N'egie în lre Vama Veche si cam erele ho te lu lu i nu au o tare. de două ori si jum ătate tru asiqurarea şantierului cu re vizează dom enii vita le ale iectul de hotărîre). Comisia re. porum b si alţe cu ltu ri. V o ­ A drian Costa. De asemenea,
N ăvodari. vedere directă la mare, deşi nu mai mare decît a vech iu lui u tila je le qrele. de mare ra n ­ dezvoltării noastre, oam enii perm anenta pentru descope­ lum ul de muncă este deslul do
era nici o d ificu lta te ca, p rin - planul dc le rlilîza re cu îng ră­
In fata h ă rţii, tovarăşul pori. V o r fi aici 48 de noi da­ dament, absolut necesare pen- m uncii de pc şantierele v iz i­ rire a şi valorifica rea resur­ mare. dar u n ită ţile dispun de şăm inte organice s-a în d e p li­
Gheorqhe Dum ilraşcu. arhitec- tr-o aşezare mei bine chibzuită, ne. la care vor putea acosta Iru devansarea planului şi în ­ tate au dat expresie voinţei selor locale a discutat si a­ forţele şi m ijloacele necesare nit numai In proporţie de 25
să se asigure şi acest element
tul-şef al ju de ţu lui, prezintă im portant. nave pină la 80 000 tdw. Ca­ ceperea totodată a lu c ră rilo r lor ca. prin prom ovarea e fi­ probat studiul p rivin d posi­ penlru executarea tu tu ro r lu ­ !a sută (pină la data de 1 a p ri­
stud iul de sistem atizare a te­ pacitatea tra fic u lu i de m ărfuri dc extindere a şan tieru lui na­ cienţei în producţie, a d iscip li­ b ilită ţile de exploatare a cră rilo r în con diţii optim e. lie a.c. — n.n.). Vom analiza
rito riu lu i, evide nţiin d preocu­ V iz ilîn d şantierele din sta­ este prevăzut să atinqă în sta­ val Constanta. nei rnundt. prin îndeplinirea cu zăcăm intelor de calcar din Problema esenţială esle însă ca insă cauzele răm înerii in u r­
ţiunea Venus, secretarul qe­ stricteţe a prevederilor planu­ tim pul de lucru să fie folosit
parea constantă pentru valo­ d iu l final 51 m ilioane tone pe Susţinînd cerinţele eonslruc- Valea Jiu lu i. mă şi vom lua măsuri ca tre ­
rifica re a judicioasă a poten­ neral al p a rtid u lu i face obser­ an. to rilo r, tovarăşul N icolae lui de stat. să-şi aducă c o n tri­ S-au mai dezbălut. In co­ cu randament m axim. b u rile să demareze mai bine.
ţia lu lu i natura] si pentru inte- vaţia că nu totdeauna elemen­ Tovarăşul N icolae Ceausescu. Ceauşescu propune să se stu­ buţia neprecupeţită la m ăreţul m isiile permanente, pro ble­ Fiind răspunzător direct de
tele prefabricate sint raţional program de edificare socialistă modul cum se îndeplinesc pre­ Evident, intenţia m erită sa­
qrarea sa armonioasă in c ir­ ce ila lţi conducători de partid dieze toate p o sib ilită ţile reale me legale dc îm bunătăţirea
c u itu l de valori al in lre q ii e­ dim ensionate şi recomandă şi de stat discută. In faţa schi­ c© concură la o bună corela­ a României. a c tiv ită ţii economice şi de vederile în ag ricultură, consi­ lutată. A fost însă tim p su fi­
conom ii. Tovarăşul Nicolae studierea in cursul execuţiei ţei noului port, despre stadiul re a a c tiv ită ţii cu toţi factorii Arh. G. SASARMAN satisfacere a ce rinţelor popu­ liu l popular com unal a în to c­ cient din toamnă să se tot ia
Ceausescu atraqe, de la bun a p o s ib ilită ţilo r de a realiza e- ' aciua) al lu cră rilo r şi proqra- ce pot con tribu i la grăbirea MIRCEA S. IONESCU laţiei. m ii îm preună cu com itetul co­ măsuri, îndeosebi pentru trans-
început, atenţia asupra necesi­ conom ii sporite la m aterialele mul eşalonat de v iito r. ritm u lu i lu cră rilo r. Planul pî- munal de partid un plan co­
d© construcţii si finisaj ; to t­ NICOLAE SIMION mun de măsuri lehnico-organî-
tă ţii de a propulsa, cu precă­ O problem ă amplu discuta­ nă în 1975, a arătat secretarul N. TIRCOB
dere, acele am enajări turistice odată, recomandă şi restudie- tă a fost cea p rivin d amplasa­ qeneral al p a rtidu lui, ne dă
pentru care există lu cră rile rea, în acest sens, a proiecte­ rea c it mai raţională a d ife ri­ posibilitatea să sp rijin im efo r­
lo r care se mai află încă pe
com plim entare necesare (căi de planşete. telor obieclîve portuare. Se­ tu rile con stru ctorilor constăn- Ö 2 E E B 3 Z B B
transport, reţele de canalizare cretarul qeneral al pa rtidu lui (eni.
V iz illn d apoi constru cţiile si
ş.a.m.d.), astfel ca in v e s tiţiile In staţiunea N eptun se v iz i­ a atras atenţia co n stru ctorilor in sta la ţiile n o ilo r dane. tova ră­ Reducerea consumului de metal
să fie cSt mai reduse. Este ne­ tează mai m ulte puncte de că aceasta im plică o mare răs­
cesar, de asemenea, ca în a in ­ lucru. Tovarăşul N icolae pundere, că trebuie să se a- şului N icolae Ceauşescu şi ce­
tea am enajării unor plaje noi, Ceauşescu, c e ila lţi conducători doote soluţii care să asiqure lo rla lţi conducători de partid
m ine­ trebuie să devină o amplă şi
să se va lo rifice De deplin con­ d© partid şi de slat urmăresc a lît accesul uşor al navelor, şi de stat le sînt prezentate Toate forţele
d iţiile ofe rite de cele existen­ m odul de aplicare a tehnolo­ c it şi siguranţa exp lo atării in ­ cara cte risticile tehnice ale po­
giei moderne, se interesează de
te. Din analiza d ife rite lo r va ­ sta la ţiilo r portuare şi a vase­ du lu i descărcător de mobilizate
riante, rezultă că soluţia cea perform antele tehnice ale unor lor. reuri. cu o capacitate de 1 000
mai eficientă o constituie crea­ u tila je de construcţii, de gradul Ţ inînd seama de inte nsifica­ tone pe oră. şi ale alto r u tila ­ n A I
rea unor capacităţi de cazare de înzestrare cu tehnică avan­ je m enite să co n tribu ie la ex­ m ctmp !
p rin sporirea densităţii con­ sată a şantierelor. In q in e ru l- rea tra ficu lu i de m ărfuri, cit tinderea m ecanizării m uncii în intensă acţiune practică în toa­
şef al în tre p rin d e rii de con­
s tru c ţiilo r şi extinderea sta ţiu ­ şi de creşterea capacităţii fio ­ port. La C.A.P. Boz, ne In fo r­
n ilo r existente. stru cţii „C a rpaţi", N icolae lo r­ mează b riga die rul Traian
dache, pre2in lă oaspeţilor ceea
Gazdele îl Informează De se­ ce el a num it „te n ta tiva de a Şlel, se desfăşoară intens lu­
cretarul qeneral al p a rtid u lu i construi un hotel de 100 de Mutaţii profunde în viata cră rile agricole de prim ăva­
că actualele studii, din care m etri lungim e, cu 6 nivele, cu te compartimentele siderurgice ră. Pc 40 dc heclarc s-au
unele sSnt realizate sau în fa­ 3T10 de camere, In numai 40 de transportat îngrăşăm inte o r­
ză de realizare, au la bază pre­ zile ". Lucrările au începui la unui şantier naval ganice, ia r alte 20 au fost
ţioasele in dica ţii p rim ite cu o ­ 5 m artie şi — dacă experien­ ) fe rtiliza te cu îngrăşăm inte
cazia precedentelor sale v iz i­ ţa va reuşi — se vo r term ina Reducerea consum ului de calcul a pre ţu lu i de cost şi noare. A stfel, la oţelăria M a r­ chim ice. Paralel cu aceasta
te pe lito ra l. Este evidenţiat, la 15 aprilie. cu vechi tradiţii metal, considerată pe drept evidenţierea mai exactă a e­ tin nr. 1 rebutul a fost redus s-au curăţat 30 de hectare
cu acest p rile j, faptul că m a­ V iz ita în zona n o ilo r con­ cu vln t una din m arile sarcini fo rtu lu i propriu (n acest sens. com parativ cu anul trecui de păşune şl s-a pregătit tere­
te ria le le prezentate astăzi, con­ s tru c ţii se încheie la poligonul ale sid e ru rg iştilo r hunedoreni In sectorul de lam inoare la 1,49 la 1,02 la sulă, la ote- nul în vederea p la n tă rii po­
cretizare a acestor indica ţii, din acest u ltim an a) cincina­ s-au aplicat măsuri care să a- lăria M a rtin nr. 2 de la 1,22 m ilor, iirm în d ta acţiunea de
de prefabricate, care asigură lu lu i. a depăşit stadiul dezba­
reprezintă so lu ţii optim e în a- lorea, arată că esie prevăzută siqure obţinerea unor lam inate la 0,99 )a sulă, la lam inorul în fiin ţa re a no ii live zi să
elem entele necesare pentru în ­ îm barcaţi pc o şalupă apar- te rilo r şi preconizării m ăsuri­
cOst stadiu, ele îm binînd ju d i­ producerea în tară a aqreqa- de calitate, tăierea optim izată, „800" de la 0.87 la 0,66 la fie term inală In cîteva zile.
tregul şantier. Tovarăşul linînd m arinei m ilitare, condu­ lo r. devenind ceea ce trebuie
cios necesităţile funcţionale sl tclo r şi aparatelor cu care sînt funcţionarea continuă a m ar­ sută, iar la p ro lilc m ijlo c ii si De asemenea, Ia grădina
N icolae Ceauşescu relevă re­ căto rii de partid şi de stat pă­ să fie de fapt — o amplă a cţi­
estetice cu cele economice. înzestrate navele. Şantierul va catoarelor la blum in gu ri. in ­ benzi de la 1,58 la sulă c it era de legume se lucrează In­
zultatele obţinute pe şantierele răsesc rada noului port şi se une practică, desfăşurată in ­
© discuţie vie stîrneşte am­ de con stru cţii vizita te şi cere îndreaptă spre şantierul nava), produce nave destinate trans­ tens şi in form e concrete în terpretarea datelor cu a ju to ru l în anul trecut, la 1,45 la sută tens la cu ltivare a arpagicu­
plasarea unor ho telu ri şi com ­ p ro ie cta nţilo r şi con stru ctorilor adăpostit sub cunoscutele fa­ p o rtu lu i de produse p e tro lie ­ toate com partim entele şi sol­ ca lcu la to ru lu i electronic, îm ­ in prezent. lu i şj m o rco vilo r pe cele 5
p le tu ri com erciale in raport ca, pornind dc la experienţa leze ale Constanţei. Pe de o re. de m inereuri, cărbuni, car- dată cu rezultate economice bunătăţirea sistem ului de pre­ Rezultatele obţinui© sînt. hectare planificate. Sob con­
brigadierei
Elena
ducerea
lucrare şi transm itere a datelor.
cu plaje le Si cu arterele de c ir­ acumulată, să optim izeze efor­ parte d iq u rile recent term ina­ qouri diferite. m e rito rii. Iară Îndoială, un bun cişliga t
te, iar de altă parte oraşul, cu­ Tovarăşul N icolae Ceauşescu Ca urm are a ap lică rii măsu­ Rus, se acordă o g rijă spo­
culaţie. Secretarul qeneral al tul lo r îndreptat spre realiza­ întemeiază o asemenea con­ rită în g rijirii răsadurilor.
prind lumea aqitată a porlu se interesează dc problem e le­ rilo r stab ilite de conducerea Ing. ŞTEFAN CORNEA
p a rtid u lu i relevă tendinţa ne­ rea în termene cît mai scurte lui. gate de eficienta economică a siderare însemnătatea deosebi­ com binatului şi com itetul de activist al Comitetului Totodată, o parle din fo r­
ju stifica tă de a situa re la tiv a sarcinilor de plan. Secrelarul Ina intînd p rin tre zeci de na­ producţiei şi in v e s tiţiilo r, de tă a problem ei, faptul că de partid, în prim ele două luni judeţean de partid ţele şi m ijloacele coopera­
pe
la declanşarea a cţiu nii,
tiv e i sînl m obilizate la te r­
departe de ţărm unele d in lre qeneral al pa rlid u tu i cere să ve. şalupa acostează la noul calificarea cadrelor necesare baza sarcinilor trasate dc ple­ s-au o b ţinu t econom ii elective m inarea tn cel mal scurt !
de 230 tone metal. Demnă de
spa tiile de cazare p riv in d , în se respecte cea mai fermă dis­ doc p lu tito r de 15 000 tone al în această etapă de extindere nara C.C. al P.C.R. din de­ rem arcat penlru această p e ri­ tim p a fn să m ln ţă rllo r din
şantierului naval. Tovarăşul & întreprinderi». (CONflNtMM IM PAC. a J e)
felu l acesta, un num ăr de tu ­ ciplină In u n ităţile de proiec­ în continuare, conducătorii cem brie anul trecut, s-a con­ oadă a anului este reducerea prim a urgenţă.
N icolae Ceauşescu si ce ila lţi sumat un întreg trim estru de
riş ti de căi uşor accesibile si tare şi execulie, cere ca s p iri­ conducători de partid şi de de partid şi de stat au vizita t, muncă, suficient pentru a p li­ re b u tu rilo r in o ţe lă rii şi la m i­
scurte spre plajă. tul de ordine să fie în tă rit zi stat sînt în tim p in a ti cu fu rtu ­ la in vita ţia gazdelor, un cargou carea m ăsurilor stab ilite şi ob­
In continuare, sînt prezen­ de zi, atraqe atenţia asupra noase aplauze $1 urale de un aflat în construcţie. ţinerea prim elor rezultate. CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
mare num ăr de m uncitori. A ic i De la şantier Ia po rtu l ma­
tate machetele co n stru cţiilo r faptului că un rol im portant tn De altfel, acestea s© şi con­ COMITETUL EXECUTIV
sînt prezentate diaqram e Şi ritim Constanţa, distanţa este
v iito a re din perim etrul E forie acest sens revine tu tu ro r fac­ hărţi, im presionante prin date­ parcursă din nou cu şalupa semnează în sectorul furnale-
N o rd —Sud, care beneficiază de to rilo r responsabili Încă din le de producţie pe care le e x­ m ilitară. La cheiuri se află aqlom erare prin îm bunătăţirea D E C I Z I A Nr. 160/1970
a c tiv ită ţii de con tro l şi recep­
una dintre cele maî frumoase fazele de proiectare şi organi­ primă. prin perspectivele pe aliniate nave româneşti şi ţie a m a te riilo r prime, colec­
care le conturează. Ş antierului străine, care întîm pină cu o
şi mal întinse plaje. Tovarăşul zare de şantier. tarea şi recuperarea prafului
naval din Constanţa li revine origin ală sim fonie de sirene pe Comitelui executiv al Consiliului popular ai judeţului Hunedoara ;
N icolae Ceausescu observă că. Pretutindeni, constructorii au cinstea de a se pro fila pc p ro ­ secretarul qeneral al pa rtidu­ la fabrica veche de aglom era­ In temeiul ari. 23, alin. 2, al Legii nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor
aici ca si în alte sectoare, te ­ făcut tovarăşului Nicolae ducţia unor nave m aritim e dc lui şi preşedintele C onsiliu lui re. dim inuarea p ie rd e rilo r de populare ;
fonia, perfecţionarea reg im u­
ren ul de construit poale fi Ceauşescu. ce lo rla lţi conducă­ capacilăti cuprinse in tre 25 000 de Slat. O marc m ulţim e de lu i term ic şi de form are a D E C I D E :
—80 000 idw , nave de mare ca­ oameni, aliată la gara m a riti­
mai bine folosit prin sporirea to ri de partid şi de stal, o en­ zgu rilo r. ARTICOL UNIC. Convoacâ Consiliul popular al judeţului Hunedoara în cea de*a Vl|-a
pacitate. penlru prim a oară mă, aclamă cu căldură, o va ţio ­ sesiune, penlru ziua de 18 aprilie 1970, ora 9 dim ineaţa, în sala de şedinţe a Comitetului exe­
densităţii am enajărilor. Secre­ tuziastă prim ire. Ei au o va ţio ­ produse in ţara noastră. El are, nează cu entuziasm. Conducă­ D intre m ăsurile stabilite cutiv al Consiliului popular judeţean, cu următorul proiect al ordinii de zi :
tarul qeneral al pa rtidu lui in ­ nat Indelunq, au scandat nu ­ de asemenea, sarcini m ărite în to rii de partid şi de stat Îşi iau pentru o ţe lă rii se detaşează Raport ol Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Hunedoara privind
extinderea
sistă asupra aceleiaşi recoman­ mele secretarului qeneral al p rivin ţa e xp ortului de d ife rile rămas bun de la aceşti bravi prin eficacitate turnare cu modul de exploatare a păşunilor naturale.
tehnologiei
de
dări si atunci cind este vorba partidu lui, dind glas senlim en- tip u ri de nave. oameni care prin hărnicia m ii- plăci term oizolante pină la un Proiect de hotărîre iniţiat de Comisia permanentă pentru agricultură şi silvicultură, cu-
nilor şi e fo rtu l m in ţii lo r dau
dc extinderea sta ţiu n ilo r M an­ letor de draqosle si stimă pe Răspunzînd în tre b ă rilo r puse viată p lan urilor îndrăzneţe de nivel de 80 la sută din p ro ­ prinzînd măsurile ce se impun a fi luate în vederea îm bunătăţirii şi exploatării păşunilor na­
de secrelarul qeneral ol p a rti­ turale.
galia. Neplun si Costinesli. care le nutresc. îm preună cu lărgire şi perfecţionare a p rin ­ ducţia de oţel calmat. Au fost
dului în leqătură cu qradul de preconízale noi c rite rii de co­ Dare de s-amâ a preşedintelui Tribunalului judeţean Hunedoara pe perioada 1 aori.
v izila conducătorilor de par­ întreq ul popor, pentru condu­ inteqrare şi tip u rile de nave cipalei porţi m aritim e a tă rii, interesare m aterială a o te la ri- lie 1969 — 1 aprilie 1970.
tid şi de slat continuă pe e ile ­ cătorul iubit al pa rtidu lui şi ce se vor construi, directoru l construiesc nave ce vor duce lor penlru econom isirea m eta­ Preşedinte, Secretar,
va d in lre şantierele de con­ statului nostru. şantierului naval, D um itru Fu- .spre largul lum ii, peste ţări şl lu lu i precum şl m etodologia de IOACHIM MOGA VICTOR COCA