Page 3 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 3

3
       DRUMUL  SOCIALISMULUI  •   Nr.  4945  •   MARTI  1  DECEMBRIE  1970


            „DE IA  1ATÏG





        înfipt odinc  în  glio  acestui  pâ-   „duetul"  lui  Drogomir  Lozor  o   gre  prinse  la  umăr,  core  ne-au
      mint  străbun  —  loc  de  geneză  o   stăruit  mai  mult  in  prim  pionul   oferit  o  oltă  variantă  a  „căluşu­
      limbii  şi  o  neomului  românesc   micului  ecran,   realizatorii   au   lui",  o   învîrtitelor  şî  jocurilor
      -   folclorul  hunedoreon  ne  pri­  făcut-o  tocmai  spre  a  ne  oferi   ansamblului  „Haţegana",  forma­
      lejuieşte,  Io  fiecare  întîlnire,  cli­  o  autentică  pereche  o  jocului   ţia  orchestrală,  dirijată  moestru
      pe  de  mulţumire  şl  mindrie  pen­  moţesc.               de  Paraschiv  Opreo  de  law,Rap­
      tru  tot ceeo  ce  a  dăruit  şî  o  păs­  Cu  fiecare  chemare  a  tulni­  sodia  română",  pe  al  cărei  fun­
      trat  viaţa  spirîtuo'lă  a  meleagu­  celor  -   loitmotiv  atît  de  bine   dal  muzical  s-a  desfoşurot  în­
      rilor  noastre.  Aceste  sentimente   inspirat  —  răspunsurile  s-ou  În­  treaga  suită  folclorică  de  dumi­
      le-am  încercat  încă  o  dată,  du­  trecut  în  frumuseţe,  pentru   că   nică  seara.  Iar  acel  colind  din
      minică  seara,  cînd,  prin  mijloci­  le-ou  dat  formoţii  şi  ortişti  ama­  final,  al  duboşîlor  din  Almaş  Să-
      rea  micului  ecran,  am  parcurs,   tori ale căror talente se confundă,   lişte  :   „Mulţumim   la   gazdo
      in  cîteva  minute,  itinerarul  fol­  de  multe  ori,  cu  cele  ale  profe­  nost’/  Că  ne-o  găzdălit  frumos/
      cloric  „De  Io  Haţeg  pin-la  Brod".   sioniştilor.  Ne-a  dovedît-o,  du­  Cu  coloc  şi  cu  răchle  /  Şi  cu
      Ne-a  purtat  spre  el  glasul  bu­  minică  seara,  jocul  viguros,  în-   mare  omenie  J  îl  odresăm   cu
      ciumelor  din  Apuseni,  ţesînd  prin   tr-o  execuţie  perfectă,  ol  dansa­  drog  realizatorilor   emisiunii  :
      chemarea  lor  o  rapsodie  o  me­  torilor  Clubului   „Sideru-rgistul"   Virgil  Comşo,  redactor,  Gheor­
      losului  şî  jocului  românesc  de  pe   din  Hunedooro,  formoţie  câştigă­  ghe  Mlolea,  regizor,  suitei  de  o­
      aceste  plaiuri  atît  de  bogate  în   toare  o  numeroase  concursuri   peratori  în  frunte  cu  Beatrice   La  sfîrşitul  acestui  an,  cunoscuta  formaţie  a  dubaştlor  din  Almaş-Sălişte  îşi  va  aniversa  30  de  ani  de  existenţă.  Faima  acestei   echipe,  ^  păstrătoare  a
      comori  spirituale  Au  sunat  din   în  ţară  şi  chiar  dincolo  de  gra­  Drugă,  carului  de  reportaj  con­  unui  vechi  obicei  local,  a  trecut  de  mult  hotarele  judeţului  Hunedoara.  Recent,  spectatorii  din  toată  ţara  î-au  putut  urmări  pe  talentaţii  artişti  amatori  în  ca­
      tulnice  mooţele  din  Bulzeştii  de   niţele  ei.          dus  de  ing.  Constontin  Laures-   drul  emisiunii  televizate  „De  la  Haţeg  pîn-la  Brad".                                                           Foto  s  V.  ONOIU
      Sus  şi  le-au  răspuns  duboşil  din   Cine  or  putea  spune  care  răs­  cu,  lui  M.  Avram,  şef  producţie,
      Aimaş  Săllşte  prin  „Colinda  vî-   puns  a  fost  mai  oproape   de   acelora  care  ne-ou  găzduit  rap­
      nătoruluî'*,  obicei  al  sărbători­  inimile  noastre  ?  Cel  al  Octa-   sodia  „De  Io  Hoţeg  pîn-la  Brad".                                                                    re  diferă  foarte  mult.
      lor  de  iarnă  care.  în  fiecare  o-   viei  Igna,  elevă   Io  Liceul  pe­  Iar  semnatarilor  coregrafiei  -   V.                                                                 —  Ce  aveţi  de  spus  In  le­
      notimp  olb,  prinde  în  frumuse­  dagogic  din  Deva,  care  cu  vo­  Chevereşon,  V.  Erzion,  V,  Oros   Rezervele de  sporire  a productivi­                                    gătură  eu  aceste exemple?  —   Program  nou  şi
      ţea  lui  întregul  sat.  Au  sunat   ceo-i  fluidă  şi  caldă  îşi  cînto  do­  —  metodiştilor  Casei  judeţene  a                                                                 l-am  întrebat  pe  ing.   loan
      tulnicele  şi  au  răspuns  ponturile   rul  după  satul  natal  sou  al  că­  creaţiei   populare,   activiştilor                                                                   Pozinârea,  directorul   între­
      fecioreşti  printr-un  joc  de  bîtă   luşarilor  din  Romos,  a  căror  va­  Consiliului  Judeţean  ol  sindica­                                                                    prinderii.                       sporit  pentru
      pe  care  interpreţii  —  arhitectul   riantă  de  joc  in  suita  acestor   telor  şi  oi  Comitetului  judeţean                                                                     —  Chestiunea  pe  care  noi
                                                                  pentru  cultură  şi  artă,  un  cu-
      liviu  Oros,   inginerul   Eduard   genuri e considerată  co  ceo  mai   vînt  de  laudă  care  să  fie  în­ tăţii  muncii-valorificate                                              intr-adevăr  trebuie  s-o  ana­
      Wurm  şi   maistrul   Gheorghe   valoroasă?  Ne-am  prins  în ritmul                                                                                                                 lizăm  se  referă  la  baza  de  |  cursele  TAROM
      Munteanu  —  l-ou  încununat,  la   alert  ol  „Ceardaşului"  dăruit  de   demn  spre  realizărt  noi  desprin­                                                                      întocmire  a  normelor.  Deşi  se
      întrecerile  artistice  pe  ţară,  cu   tinăro  formaţie  o  căminului  cul­  se  din  frumuseţile  spirituale  ale                                                                  aplică  noul  sistem  de  norma­
      titlul  de  laureat.  A  răspuns  Mo-   tural  din  Devo  (instructor  Elisa­  meleagurilor  noastre.                 prin                      randamente                           re,  există  pe  undeva  ceva  în­ |   din  Deva
      rio  Tudor,  îndemnîndu-şi,  „iubi­  beta  Both),  ol  căluşarilor  din                                                                                                              vechit.  Trebuie  să  0acţionăm
      tul"  prin  frumuseţea  cîntecului   Geoogiu, flăcăii cu  năframele ne­  LUCIA  LICIU                                                                                                mal  operativ  în  direcţia  ac­
      local  t  „Cînd  vil  bade  de   la                                                                                     lizat-cu  un  minus  de   0,27   pe  primele  10  luni  cu  peste   tualizării  normelor,  a  punerii   Incepînd   cu   data   de
      Deva  /  Să-mî  aduci  şi  mîe  ce-                                                                                     tone.                          63 000  tone,  dar  cu   preţul   lor  pe  baze  reale,  corespun­  I  I  decembrie  1970,  numă-
      vo  /  Să-mi  aduci  un  chişchî-                                                                                                                      prestării  In  abataj  a  unui  nu­  zătoare  dotării  eu  utilaje  şi   |  rul  curselor  cu   avioanele
      neu  /  Că  nu  pot  de  dorul  tou...v    Acţiuni  educative                                                             —  Nu  văd  o  mare  deficien­  măr  de  2 304  posturi  în  plus.   instalaţii  moderne  le   toate   TAROM  înspre  şi  dinspre
      şi  glasul  răscolitor  ol  viorilor  şî                                                                                ţă  în  aceasta,  situaţia  a  fost   Surprinde  deci  părerea  şefu­  locurile  de  muncă.  !  Bucureşti  va  spori  cu  una
      taragootelor  (Interpreţi  V.  Stă-   Duminică,  29  noiembrie  a.c.,  tn  sala  căminului  cultural  din   zeazâ  în  mod  direct  folosirea   impusă  de  condiţiile  de  lucru,   lui  serviciului  tehnic   care   —  Cum  vedeţi  soluţionarea   |  sâptfimînal.
                                                                                                                              dar  la  Teliue  s-a  obţinut  o
      nescu,  V.  Muzur,  P.  Lupoş,  I.  Su-   lila,  a  avut  loc  un  simpozion  care  a  dezbătut  probleme  ac­  raţională  a  forţei  de  muncă.   producţie  suplimentară   de   pretinde  că,  pe  măsură  ce   celorlalte  probleme  legate  de   !   Noul  orar  dupfi  care  cir-
                                         tuale  ale  politicii  Interne  şi  externe  a  partidului  fl  statu­
      gor).                              lui  nostru,  susţinut  de  Lctiţia  Pctreseu,  bibliotecara  la  şcoala   In  acest  an,  numărul  de  pos­  minereu  —  ne-a  spus  ing.  O-   producţia  este  mai  mare,  tre­  creşterea  productivităţii  mun­  i  culă  avioanele  TAROM  pe
        lor  cînd  şi-o  făcut   o.pariţio   de  conducători  auto  tlln  lila  şl  Ionel  Codrcanu,  activist  la   turi  prestate In abataj  la  E.M.   vidiu  Popa,  şeful  serviciului   buie  să  sporească  şi  numărul   cii  ?  i  această  rută  este  :   marţi,
      „Jonna",  adusă  de  dansatorii    cabinetul  judeţean  de  partid.                                                                                    salariaţilor  In  acest  caz  se   —  In  acest  sens  vor  conti­  j  joi  şl  simbâtă.
                                          Simpozionul  a  fost  urmat  dc  un  concurs  „Cine  ştie,  răs­  Teliue  a  fost  depăşit,  în  timp   tehnic.
      Clubului  sindicotelor  din  Deva,   punde“,  pe  teme  de  circulaţie,  Ia  care  au  participat  elevii                 La  Telîuc,  intr-adevăr  sar­  ignorează  una  din   cerinţele   nua  acţiunile  de  mecanizare   —  Decolare  de  pe  Bănea­
      om  avut  revelaţia   originalului   şcolii  dc  conducători  auto  din  localitate.  Clştlgătorilor  le-nu   ce  randamentul  pe  post  pla­  cina  de  plan  a  fost  depăşită  elementare  ale  economiei  —   a  locurilor  de  muncă,  precum   I  sa  la  ora  7.10.  aterizare  în
                                                                                                nificat  la  5,22  tone,  s-a  rea­
      joc  coborît  din  „Joro  de  Piatră",   fost  acordate  premii.                                                                                       creşterea  continuă  şi  în  ritm   şi  folosirea  intensivă  şl  ex­  i  Deva  Ia  oro  8,40.
      însoţit  de  strigături  care,  în  A­  Io  după-amlaza  aceleiaşi  zile,  formaţiile  artistice  dc  ama­                                             ascendent   a   productivităţii   tensivă  o  maşinilor  In  abo-   I   —  Decolare  din  Deva  Ia
      puseni,  înfrumuseţează  de  atiteo   tori  ale  cfimlnulul  cultural  din  lila   —  taraful,  soliştii  vo­                                          muncii.                       taje.  S-au  întocmit  documen­  |  ora  9,10  şl  aterizare  pe  ae-
      ori  învîrtitele   moţeşti.  Şi  dacă  cali  şl  dansatorii  —  au  fose  oaspeţii  satului  Bacea,  unde  au                                           Jn  prezent,  la  minele  «păr­  taţiile  în  vederea  extinderii
                                         prezentat  spectacolul  folcloric  „CInt  şi  Joc  hunedoreair.     A  a p ă r a t                                  tinind  întreprinderii  se  pier­  metodelor  de  mare  producti­  reportul   Băneasa  la   ora
                                                                                                                                                             de  foarte  mult  timp  din  cau­  vitate  atît  la  minereuri   de   10,40.
                                                                                                                                                             za  numărului  mare  de  ab­  fier  cît  şi  la  nemetalifere,  tot­
                                                                                                                                                                                           odată  fiind  sistematizate  toa­
                                                                                                                                                             senţe  nemotivate,  precum  şi
      Vast program de afirmare a potenţialului agri­                                                         A lm anahul                                     a  slabei  aprovizionări  cu  ma­  ja  aplicate.  La  uzina  de  pre­
                                                                                                                                                                                           te  metodele  de  exploatare  de­
                                                                                                                                                             teriale  a  locurilor  dc  muncă,
                                                                                                                                                             din  subteran.
                                                                                                                                                                           Pe  întreprin­
                                                                                                                                                                                           ploatare  două  linii  de  prâji-
                                                                                                                                                             dere,  numărul  nemotivatelor   parare  au  fost  puse  în  ex­  CINEMA
                                                                                                                                                             se  ridică  Ia  6 594  zile.  ceea  ce   re  magnetizantă  care   asigu­
      culturii  cooperatiste  şi  de  fructificare  largă                                            „ S C I            K T        î l      A"               reprezintă  o  nercalizare   de   ră  o  creştere  a  productivită­  tria“);  Ora  hotărftoare  („Ar­
                                                                                                                                                                                                                                              („Pa­
                                                                                                                                                                                                                           DEVA  :  Ambuscada
                                                                                                                                                                                           ţii  muncii  în  acest  comparti­
                                                                                                                                                             36 000  tone  minereu.  Ponde­
                                                                                                                                                             rea  cea  mai  mare  în  acest
                                                                                                                                                                                                                                         Operaţiunea
                                                                                                                                                                                                                          ta“);
                                                                                                                                                                                                                               SIMERIA  j
                                                                                                                                                                                           sută.
                                                                                                                                                             sens  o  deţine  mina  Ghelar,   ment  Sn  medie,  de  25—30  la   „Leonllne“   („Mureşul“);  HU­
                                                                                                                                                             care  a  acumulat  3 382  om-zile   Utilizarea  cît  mai  producti­  NEDOARA  : Afurisitul de  bunic
                                                                                                                                                                                                                          („Constructorul”) ;  Mireasa  era
                                                                                                     Partidul  Comunist  Român,  forţa  propulsoare  a  societăţii   absenţe  nemotivate,  aici  exîs-   vă  a  tuturor  tehnologiilor  de   In  negru  („Casa  de  cultură”) ;
              a  rezervelor  de creştere a producţiei                                                Printre  secretele  operoţlel  „organizare"             tînd  şi  deficiente  serioase  în   lucru,  a  mijloacelor  mecani­  Ticerea  bărbaţilor   („Sldcrur-
                                                                                                         noastre  socialiste
                                                                                                                                                                                                                                              Fami­
                                                                                                                                                                                                                                    CALAN  :
                                                                                                                                                                                                                          glstul”)  ;
                                                                                                                                                             aprovizionarea  locurilor
                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                                           zate,  a  timpului  de  lucru  şl
                                                                                                                                                                                                                                               TE-
                                                                                                                                                                                                                                   („11  Iunie“);
                                                                                                                                                                                                                          lia
                                                                                                                                                                                                                              Toth
                                                                                                     Din  cronlco  unul  deceniu  ;  „Exploziile  ştiinţifice"  muncă  cu  materiale.  Deşi  s-a   a  forţei  de  muncă  constituie   L1UC  i  Petrecerea  („Minerul");
                                                                                                     Terra  la  zl  1971                                     cut  necesitatea  întocmirii  ţi­  şi  pentru  întreprinderea  mi­  PETROŞANI  :  Frunza  do  viţă
                                                                                                                                                             semnalat  încă  din  anul  tre­
                                                                                                                                                                                                                                          O  noapte
                                                                                                                                                                                                                          („7  Noiembrie“) ;
                                                                                                     Omul  —  acest  demiurg  —  înfruntă  natura  dezlănţuită
                  Măsuri  de  importanţă  excepţională                                               Din  arsenolul  posibilităţilor  nelimîtote             nui  studiu  de  organizare  a  a-   nieră  Hunedoara  o  necesita­  furtunoasa  („Republica*);  LU-
                                                                                                                                                                                           te  de  cea  mai  mare  importan­
                                                                                                                                                                                                                                 Tandreţe
                                                                                                                                                                                                                                          („Muncito­
                                                                                                                                                                                                                          PENI  :
                                                                                                     Tineretul  în  faţa  problemelor  lumii  contemporane,  lumea
                                                                                                                                                             provizionăriî  în  subteran,  nici
                                                                                                                                                                                                                          („Cultural”) ;  LONEA  :  O  nun­
                                                                                                     contemporană  în  faţa  probleme lor  tineretului       pînă  în  prezent  problema  nu   ţă  economică.  Nu  pot  fi  ad­  resc“) ;  .Căsătorie  In  stil  grec
                                                                                                                                                                                           mise,  la  ora  actuală,  dere­
                        pentru  progresui agriculturii                                               Breviar  juridic                                        a  fost  soluţionată,  iar  la  ser­  glări  în  funcţionarea  utilaje­  tii  cum  n-a  mal  fost  („Mine­
                                                                                                                                                                                                                                PETRILA  :
                                                                                                                                                                                                                                           Afurisitul
                                                                                                                                                                                                                          rul") ;
                                                                                                     Care  e  urmarea  logică  ?  (teste,  anecdote)
                                                                                                                                                             viciul  tehnic  nu  se  cunoaşte
                                                                                                                                                                                           lor.  Dimpotrivă,  acestea  tre­
                                                                                                                                                                                                                              bunic
                                                                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                                                                                     („Muncitoresc“) ;
                                                                                                     O  explorare  fantastică  în  lumea  de  peste  3  decenii  că  ar  fi  existat  o  astfel  de   buie  să  producă  cu  maximum   VULCAN  :  întoarcerea  dr.  Ma­
                                     peratîstă,  specialiştii,  mecaniza­  progresul  agriculturii,  Io  dezvol­  Schiţe  ştiinţifico-fantostice  de  Mia  Vanşavskî,  Myrtille  Ancei,  cerere  din  partea  minei  Ghe­  de  randament  şi  eficienţă.  In   buse  („Muncitoresc");  ORAŞ-
                                     torii,  toţi  lucrătorii  din  agricul-   tarea   economiei  şi   ridicarea                                             te r                          acest  sens,  există  posibilităţi   TIE  :  Salariul   groazei  („Pa­
          (Urinore  din  pog.   1)   turo  judeţului  nostru  îşi  vor  o-   nivelului  de  trai  al  întregului   Fredric  Brown                              Numărul  celor  care  lucrea­  multiple,  care  fructificate  în   tria") ;  Adclhcld   („Flacăra");
                                                                                                                                                                                                                          GEOAGIU-BAl  :  Al  8-leA|  HA­
                                                                                                     Crepusculul  zeilor
                                     duce  o  contribuţie  de  seamă  Io  nostru  popor.             îngrijirea  Inimii                                      ză  în  acord  atît  la  Teliue  ori   perioada  care  a  mai  rămas   ŢEG  :   Bfileţll  din  atr.  P aI
                                                                                                     Plantele  medicinale  (o  călăuză  in  lumea  „doctoriilor"  na*   Ghelar,  precum  şi  ta  celelalte   din  acest  an  vor  crea  con­  („Popular“);  BRAD  :  O  Intim-
        Un  loc  esenţial  în  codrul  mă­                                                           turii)                                                  mine,  este  mare.  Dar  normele   diţii  prielnice  pentru  atinge­  plaro  („Steaua  roşie*))  GURA-
       surilor  preconizóte  îl  ocupă  îm­  Consiliile  intercoopsratiste -                         Apele  minerole  („Fişierul"  unei  avuţii  a  sănătăţii)  de  producţie  nu  au  în  multe   rea  unor  randamente  pe  sea­  BARZA  ;  Moli  Flanders  („Mi­
       bunătăţirea  organizării  muncii şi                                                           Unde  există  vioţă  există  şl  speronţâ  I            cazuri  o  bază  reală,  existînd   ma  cărora  să  fie  asigurat  în­  nerul”);  ILiA  :  Intr-o  eearft  un
       a  producţiei  în  C.A.P.,  precum                                                            Universul  de  miracole  al  unui  prodigios  loborator  :  creierul  locuri  de  muncă  vecine   la   tregul  spor  de  producţie  al   tren   („Lumina") r   BARBA-
       şi  introducerea  unui  nou  sistem   organe  cu  sarcini  multiple                           uman                                                    care  nivelul  lor  de  îndeplini-  anului  viitor           TENI  t  Iluzii  („fl  August").
       de  plată  a  muncii.   Elementul
       nou  care  apore  în  privinţa  or­                                                           Curiozităţi  ştiinţifice,  Jocuri  distroctîve
                                                                                                     Umor  —  schiţe  de  James  Thurber,  Tristan  Bernard,  Achîile
       ganizări»  este  posibilitatea  for­                        condiţiilor  de  aprovizionare  a
       mării  de  echipe  sou  brigăzi  spe­  (U rm oredin  pag.  1)  populaţiei.                    Campanile,  Art  Buchwald
       cializate,  ocestea  fiind  formaţii                         Este  actuală  şi  se   impune   Circulaţia  rutieră                                        Fond  de  m a rfă                                         există
       de  muncă  permanente  şi  omo­                             rezolvarea  problemei  concen­    Iniţiere  în  enigmistică
       gene  cărora  le  revine  sorcina   Consiliilor  Intercooperatiste   trării   producţiei  de  legume   Olimpiada  ’72 a  început
       să  execute  toote  lucrările  ogri-   le  revin  importante  sarcini  şi   prin  crearea,  de  exemplu,  de   In  culisele  fotbalului  ;  Mexico  ’70  şi  München  ’74
       cole  dîntr-o  fermă.   Aplicoreo   în  privinţa  aprovizionării  teh-   ferme   specializate  în   jurul   Din  cele  moi  frumoase  goluri  ale  anului                           contractările  şi  achiziţiile  de   maistru   la   producţie,  ne-eu
       noii  forme  de  organizare  oferă   nico-materiale  a  C.A.P,  pre­  complexului  de   sere  de   la   Gimnastica  elementară.                                                     lapte  de  la  populaţie.  In  ultima   9pus  că  deşi  fabrica  înlîmpinâ
       posibilitatea  introducerii   acor­  cum  şi  in  organizarea  unor   Sîntandrei,  precum  şi  în  zo­                                                    m i u m n im i . « ..     vreme  s-au  luat  măsuri  ca  a-   unele  greutăţi  cu  linia  de  Im-
       dului  global  şî  retribuirii  fiecă­  lucrări  de  interes  comun  în­  nele  C.A.P.  din  Dobra,  Geoa-                                                                          ceastâ  activitate  să  fie  inten­  butellere,  au  luat  măsuri   şi
       rui  lucrător  în  roport  direct  cu   dreptate  spre   sistematizarea   giu,  Aurel  Vlaicu  şi  oiţele.  De                                                                      sificată  şi  organele  comunale   vor  livra  80  la  iută  din  lapte
       eforturile  depuse  la  realizarea   şi  gospodărirea  satelor.  asemenea,  condiţiile  prielnice                                                     zionat  atît  cantitativ  cit   şi   de  partid  şi  de  stat  vor  da  un   îmbuteliat.  In  ce  priveşte  deri­
       producţiei  agricole.  Astfel  apare   Acţiunile   intercooperatiste   din  zona   Haţegului   pentru                                                 sortimental  decît  magazinul  nr.   ajutor  mai  substanţial  repre­  vatele  din  lapte,  fabrica   este
       necesară  evoluorea  în  bani,  la   realizate  pinâ  acum  şi  în  ju­  dezvoltarea  pomiculturii,  cul­                                             12  din  O.M.  Acelaşi  lucru  se   zentanţilor   întreprinderii  res­  la  zi  cu  livrările  şl  ele  con­
       preturi  de  stat,  a  muncii  depu­  deţul  nostru  constituie  numai   tura  cartofului  şi  creşterea  a-                                          poate  spune  despre  magazinul   pective  care  se  ocupă  de  con­  tinuă  să  se  facă  In  conformi­
       se.  precum  şi  retribuirea  numai   un  început.  De  aceea,  consilii­  nimelelor  au  făcut  ca  organe­                                          cu  autoservire  nr.  5  din  Gojdu,   tractări  şi  achiziţii,  atît   la   tate  cu  prevederile  contracte­
       în  boni  sau  în  bani  şi  în  natu­  le  intercooperatiste  care  vor fi   le  Direcţiei  agricole  şi  Uniunii                                    care  dispunea  de  o  gamă  sor­  lapte  cît  şi  la  carne.  Sînt  însă   lor  şi  graficelor  încheiate   cu
       ră  a  cooperatorilor.       formate  trebuie  să   analizeze   judeţene  a  C.A.P.  să-şi  propu­                                                    timentală  mult  mal  bogată  de­  unele  greutăţi  care  provin  din   comerţul.  De  asemenea,   în
        Alături   de   aceste   măsuri,   toate  condiţiile  ce  le  oferă  ca­  nă  ca  în  zona  respectivă  să                                            cît  magazinul  alimentar  de  pe   faptul  că  laptele  nu  se  aduce   magazine  există  un  sortiment
       asigurarea  unui  venit  lunar  mi­  drul  natural  şi  pe  cele  econo­  iniţieze  In  viitor,  împreună  cu                                         strada  Horla  din  Deva  Aceas­  Îmbuteliat  la  sticlă,  ci  in  bi­  destul  de  bogat  de  brînzeluri.
      nim  gorantot  cooperatorilor,  mo-   mice  pentru  extinderea   lor.   consiliile  intercooperatiste,  or­                                            ta  se  datoreşte  pe  de  o  parte   doane.  Astfel,  laptele  venind   Am  vrea  ca  în  Încheiere  să
      jorareo  pensiilor  ţăronilor coope­  Astfel,  aş  aminti  că  în   anii   ganizarea  unor  asociaţii  pen­                                            faptului  că  unii  gestionari  fac   în  bidoane  la  magazine  vinza-   aducem  la  cunoştinţa  cetăţeni­
       ratori,  la  core  se  odaugă  per*   1971-1972,  pe  calen  întercoope-   tru  dezvoltarea  imediată  a for­                                         comenzi  mtcl,  Iar  pe  de  altă   rea  decurge  greoi,  se  creează   lor  că  factorii  de  răspundere
      fecţîonorea  activităţii  orgonelor   rării,  asociaţia  intercooperatis-   melor  avansate  de  specializare                                          parte  aprovizionării  In  salturi   aglomeraţii.  Fabricile  de  lapte   de  la  toate  nivelurile  cnrc  se
       agricole  centrale  şi  judeţene  şi   tă  de  creştere  şi  îngrâşare  fl   şi  profilare  a  producţiei  în                                         a  magazinelor  de  către  comer­  de  la  Simeria  şi  Petroşani  dis­  ocupă  şi  răspund  dc  aprovizio­
      îmbunătăţirea  planificării  produc­  tineretului  ovin  şi  taurin  de  la   domeniile  amintite  mai  sus.                                           ţul  cu  ridicata.  In  viitor  se   pun  de  linii  d£  îmbuteliere  a   narea  populaţiei  au  în  perma­
       ţiei  în  C.A.P.,  reprezintă  pîrghii   Simeria  vr  realiza  şi  pune  în   Acţiunea  de  cooperare   cu                                            Impune  o  mal  mare  atenţie  la   laptelui  dar  acestea  nu   sînt   nenţă  în  atenţie  această   pro­
       de  bază  şî  stimulente  puternice   exploatare  un  complex  de  tip   I.  A.S.,   întreprinsă   în   ţara                                          întocmirea  comenzilor  de  către   folosite  aşa  cum  trebuie.  în­  blemă  deosebit  dc  importantă
       de  afirmare  a  eforturilor  lucră­  industrial  la  Orâştie   pentru   noastră,  va  constitui  pe  viitor                                          gestionarii  magazinelor  alimen­  treprinderea  trebuie  să-şi  res­  şi  sc  depun  toate  strădaniile  şi
       torilor  din   ogricultură   pentru   creşterea  şi  îngrâşarea  tinere­  o  preocupare  pentru  consilii­                                            tare,  avtnd  în  vedere  în  primul   pecte  obligaţia  asumată   prin   eforturile  pentru  n  sc  asigura
       creşlereo  simţitoare  a  produc­  tului  taurin,  obiectiv în  care  se   le  intercooperatiste  şi  orga­                                           rlnd   cerinţele  şi  preferinţele   contract  de  a  livra  comerţului   in  permanenţă  o  cît  maî  bună
                                                                                                                                                             populaţiei  care  se  aprovizionea­
                                                                                                                                                                                           80  la  sută  din  lapte  îmbuteliat.
       ţiei  agricole  şi  ridicarea  calita­  vor  aplica  tehnologii  de  pro­  nele  agricole  judeţene.  De  a­                                          ză  în  mod  curent  din  unităţi­  Abonaţii  plătesc  lapte  îmbute­  aprovizionare  a  populaţiei   cu
       tivă  a  activităţii  cooperativelor .   ducţie  moderne  şi  care  va  con­  semenea,  înfiinţarea  unor  u-                                         le  respective,  cit  şi  un  control   liat,  dar  primesc  lapte  de   la   produse  alimentare.  Aceste  e­
       agricole,  o  randamentului  şi  e­  tribui  la  valorificarea  superi­  nitâţi  de  producţie  şi  valorifi­                                         mal  sistematic  din  partea  con­  bidon.  Este  o  situaţie  care  poa­  forturi  sînt  evidente  şi   toţi
       ficienţei  muncii  în  ogricultură.  oară  a  resurselor  pe  care  Ie   care  prin  asocierea  C A P.  cu                                            ducerilor  organizaţiilor  comer­  te  şi   trebuie   reglementată.   cetăţenii  s-au  putut  convinge
                                                                                                                                                                                                                          că  In  magazine  găsesc  produ­
        Militînd  cu  consecvenţă  pen­  are  zootehnia  în  judeţul  nos­  unele  organizaţii   economice                                                   ciale   locale  asupra   modulul   Şeful  fabricii  din  Simeria,  tov.   sele  de  care  au  nevoie  şi  le
                                                                  interesate  din  sectorul  de  stat
       tru  traducerea  în  viaţă  a  pro­  tru,  la  creşterea   veniturilor   vor  fi  elemente  noi  care,  pe                                            cum  se  întocmesc  şl  se  ono­  ing.  I.  Stîrcescu,  şl  I.  Tonei,  vor  găsi  şi  în  continuare.
       gramului  de  largă  perspectivă   cooperativelor  asociate,  avînd   baza  avantajului  reciproc,  vor                                               rează  comenzile.  Ele  trebuie  să
       preconizot  de  conducereo  porti-   tn  acelaşi  timp  influenţe  di­                                                                                Insiste  ca  I.C.R.A.  9â  respecte
       dului  şî  statului,  ţărănimea  coo-  recte   asupra   îmbunătăţirii  avea  urmări  dintre  cele  mal                                                graficele  de  dirijare  a  mărfu­
                                                                   pozitive  asupra  creşterii  efi­
      r                                                           cienţei  întregii  activităţi  din                                                         rilor  în  reţeaua  de  desfacere.
                                                                                                                                                             Flecare  magazin  să  se  aprovi­
                                                                   agricultură  şi  din  sectoarele
               Ateliere  pentru  secţiile                          respective  şi  va  duce  Sn  mod                                                         zioneze  pe  baza  studierii  cere­  DIRECŢIA  JU D EŢEANĂ                            j
                                                                                                                                                             rii  de  consum  cu  mărfurile  so­
                                                                   firesc  şi  sigur  la  îmbunătăţi­                                                        licitate  de  populaţie,  şl  numai
                       de    mecanizare                            rea  condiţiilor  de  aproviziona­                                                        cu  acele  mărfuri  şl  sortimente      DE  POSTA  DEV A                             I
                                                                   re  a  populaţiei.
                                                                                                                                                             cere  sînt  cerute  şl  căutate  de
                                                                    Desigur,  am  enumerat  doar                                                             cumpărătorii  din  2ona  pe  ca­
          In  vederea   îmbunătăţirii   mână,  Sălaşu  de  Sus,  Geoa-   cîteva  din  posibilităţile  ime­                                                   re  o  deserveşte.                            ANUNŢĂ                                 |
        continue  a  activităţii  econo­  giu,  Mărtineşti  şi  Ostrov.  diate  ce  există  în  judeţul  nos­                                                  S-au  făcut  şî  se  fac  eforturi
         mice  a  K.M.A.  şi  a  deservi­  Prin  construirea  ateliere­  tru  pentru  aplicarea  principii­                                                  pentru  ca  furnizorii  să-şi  ono­
         rii  cooperativelor   agricole   lor  se  asigură  condiţii   ca   lor  îmbunătăţite  de  organiza­                                                 reze  contractele  la  toate  pro­
        de  producţie,  pentru   acest   reparaţiile  curente  la  utila­  re,  planificare  şi  conducere  a                                                dusele,  Inclusiv  Ia  conservele   PENTRU TOATE CATEGORIILE DE CITITORI, O ­
        an  a  fost  stabilit  să  se  con­  jele  agricole  să  se  efectueze   agriculturii.                                                               de  legume.  Trebuie  însă   ca    FICIILE,  FACTORII  POŞTALI,  AGENŢIILE  P.T.T.R.,
        struiască  şapte  ateliere   în   la  un  nivel  calitativ  supe­  Măsurile  adoptate  pe  linia                                                     atît  comerţul  cu  ridicata,  cît  şi   DIFUZORII  DE  PRESĂ  PRIMESC  ABONAMENTE
        care  sfi  se  repare  tractoare   rior  şi  cu  cheltuieli  reduse.   îmbunătăţirii   substanţiale  a                                               cel  cu  amănuntul  să  manifes­
         şî  maşini  agricole.   Printre   Pe  baza  experienţei  dobîn-   retribuirii  membrilor  coopera­                                                  te  o  mai  mare  atenţie  faţă  de   LA  ZIARE  Şl  REVISTE  PENTRU  ANUL  1971.
                                                                   tori,  acordarea  de  către  stat  a
                                                                                                                                                             gospodărirea  fondului  de  mar­
        secţiile  de  mecanizare  unde   dite,  se  prevede  ca  în  anul   unor  importante  sume  desti­                                                   fă.                                  CONTRACTIND  DIN  TIMP  ABONAMENTE  LA
        s-au  depus  eforturi  susţinu­  următor  să  se  realizeze  ast­  nate  acestui  scop   confirmă                                                      In  ce  priveşte  laptele  şl  pro­  PUBLICAŢIILE  DORITE,  ASIGURAŢI   PRIMIREA
         te  la  finalizarea  investiţiilor   fel  de  obiective  şi  în  cadrul   încă  o  dată  grija  partidului  şi                                      dusele  lactate  sînt  încă  unele
         în  valoare  de  peste  800 000                           statului  nostru  pentru  viata  şi                                                       neajunsuri.  întreprinderea  ju­  LOR LA DOMICILIU  SAU LA LOCUL DE MUNCA.            |
         lei  afectate  acestui  scop,  se   altor  secţii  de  mecanizare  a   munca  ţărănimii  cooperatiste,                                              deţeană  de  Industrie  alimen­
         numără  cele  din  Bretea  Ro­  agriculturii.
                                                                  pentru  progresul  satului  ro­                                                            tară  nu  şi-a  organizat  aşa  cum
                                                                   mânesc.                                                                                   trebuie  munca  în  ce  priveşte
                                                                   radio;  17,00  RadloenddopedJe  pen­  muzică  populară;  14,30  Memoria                      Tema.  „De  la  laborator      Direcţia  judeţeană  de  drumuri                    \
                                                                                                                    15,00  Me-
                                                                                                 pâmlntulul  românesc;
                                                                   tru  tineret:  17,30  Concert  de  mu­
          VREMEA                          RADIO                    zică  populară;  18,00  Orele  serii;   cintece;  iS.30  Radio-şcoalA;  16.00                la  industrie"  —  film  di­                şi  poduri  Deva
                                                                                                 lodU  de  Sile  Dlnicu;  15,20  365  de
                                                                                                                                                                dactic;
                                                                   20,00  Tableta  de  seară;  20,03  Zece
                                                                   melodii  preferate:  20,40  Bijuterii   Radiojurnal:   16.15   Cintece   de              18.00  Ateneu — emisiune  de  ac­
                                                                   muzicale.  Rapsodia  I  In  La  m a­  Gheorghe  Bazavan;  15.25  Studioul                    tualitate  muzicală;
                                      PROGRAMUL  I  :  6,00  De  la  6   jor  de  George  Enescu;  20,55  Ştiin­  tlnârulul   Interpret;  16,55  Sfatul     18.30  Emisiune  pentru  tineret  ;
               PENTRU  24  ORE       la  9,30;  9,30  Atlas  cultural;  10,OS   ţa  la  zl;  21,00  Romanţe;  21.30  Re­  medicului;  17,00  Cintece  şl  jocuri   19,20  1001  de  seri  —  emisiune  STR.  DR.  PETRU  GROZA,  NR.  18,
                                     Pe  valea  Someşului  —  cintece   vista  şlagărelor;  22,00  Radiojur­  populare;  17,30  Tezaure;  17.45  Mu­            pentru  cei  mici;
          Vreme  rece,  cu  cerul  va­  şl  jocuri;  10.30  România  contem­  nal;  22,20  Sport;  22.30  Cavalcada   zică  uşoară:  16,00  Publicitate  ra­  29.30  Telejurnalul  de  seară;               TELEF.  1  41 26-1  36 06
         riabil.  Local  vor  cădea  preci­  porană  (emisiune  pentrui  tinerii   ritmurilor;  22,50  Moment  poetic  de   dio;   18,20  Muzica  de-a  lungul
         pitaţii  sub  formă  de  lapoviţâ   ascultători).  Din  nou  cronică  a   seară;  23,00  Cavalcada  ritmurilor   veacurilor;  10.05  Cintecul  e  pre­  20.00  Ediţie  specială.  Un  pro­
         Sl  ninsoare.   Vintul  va  sufla   Tării  de  Sus.  Autor  Alecu  Ivan   (continuare);   0,03-0,00   Estrada   tutindeni;  10.30  Ediţie  radiofonică.   gram  realist  pentru  dez­                   ANGAJEAZĂ
         slab  plnâ  la  potrivit  din  nord-   Chilia;  lO.-iS  Interpreţi  de  Ieri  Şi   nocturnă.  Mlhail  Sadoveanu;   10,50  Noapte                       voltarea   agriculturii  şl
         vest.   Temperaturile   minime   de  azj  al  operetei  :  Richard  Tnu-                bună,  copil;  20,00  Pagini  celebre                          creşterea   bunăstării   ţă­
         vor  oscila   Intre  minus  5  şl   l>er  şl  Ion  Dacian?  11.05  Formaţia   PROGRAMUL  II  r  6.00-8.10  Pro­  dn opere:  20,30 In Intîinpinarea  se­  rănimii  cooperatiste  ;                       de  urgenţa  :
         minus  l  grad,  iar  maximele   Florea Mlhal;  11,15 Revista   econo­  gram  muzical  de  dimineaţă  ;  8,M   micentenarului   P.C.R.  Pe  dru­   20,15  Reflector  ¡
         între  2  Şi  6  grade.  Local  —   mică; 11,30  Corul Filarmonicii  din   Tot  înainte;  8.25  Mari  Interpreţi.   mul  făuririi  socialismului  multi­  22.30  Scară  de  teatru  :  „FII  cu­  0   MECANIC  AUTOGREDER  pentru  şantierul
         ceaţă.                      Tg.  Mureş, dirijat  de Szalman  Lo­  Dinu  Llpattl;  0,00  Cintece  pentru   lateral  dezvoltat.  Conducerea  şti­  10,00  Deschiderea  emisiunii  dc   minte  Crlstofor"  de  Aurel
                                     rant  ;  12.00  Melodii  lansate  în  fil­  cel  mici;  9.10  Curs  dc  limba  fran­  inţifică  a   societăţii:  20,50  Mu­  dimineaţă.  Telcşcoală.  Fi­  Baranga;  Brad
                                     me;  12.10  Recital  Ion  Piso;  12,30                      zică  uşoară;  21.10  Sulta  de  balet   zică  —  clasa  a  v m -a .  Te­
           PENTRU  URMĂTOARELE       Melodia  populară;  13.00  Radiojur­  ceză;  9,30  Muzică  populară;  10,00   „Rodeo“  de  Aaron  Copland:  21,30   ma  :  Curentul  electric  —   22.00  Prim   plan.   Prof.  Petre   ©  mecanic  pentru  reparaţii  auto  pentru  şan­
                                                                   Fragmente  din  opera  „Favorita"
                                                                                                                                                                Vancca,
                                                                                                                                                                        membru  cores­
                DOUA  ZILE           nal:  13,10  Avanpremieră  cotidiană;   de  Donlzettl;  10,30  Muzică  uşoară;   Atenţiune,  părinţi  !:  21,50  Recila-   Intensitate  —  tensiune  —   pondent  al  Academiei;  tierul  PâuJiş
                                     13.22  Rebus  melodii;  14.00  Compo­  n.00  La  microfon  Marla  Bararu.   lul  solistului  Corneliu  Fînâţeanu;   rezistenţi;
                                     zitorul   sâptăinînll  :  Claude  De-                       22,00  Virtuoşi  si  Jazzulul;   22,30                     22.30  Telejurnalul  de  noapte  ;
          Vreme«  se  va  încălzi  uşor   bussv;  14.42  Cîntă  Ana  Ispas.  Ma­  Cristina   Speriosu  şl  Alexandru   Fonoteca  dc  aur.  Ştciori  Clobo-   10,20  Biologie.   Tema   „Micro   22,4S  Program  dc  canţonete  In­  ©  mecanic  pentru  reparaţii  utilaje  pentru  şan­
         Cerul  va  Ci  variabil.  Vor  că­  na  Sadovan  şl  Marin  Buzdugan.-   Plniea;  11,20  Muzică  uşoară;  îl.55   tăraşu;  22,50  CinLă  Serglu  Ctolu:   sa»  macrosporogencza"  —   terpretat  dc  Ion   Fălcu-   tierul  Pâuliş
         dea  precipitaţii  slabe  sub  for­  15.05   Miniaturi   Instrumentale  ;   Şninţa  la  zl:  12.03  Avanpremieră             film  didactic;           lete;
         mă  de  ploaie.  Temperatura  —   15.20   Melodii   dedicate   tinereţii;   cotidiană;   12.15  Muzică  Instru­  23,05   Slnt   compozitor  :   Serghei   10,10  Chimic  —  clasa  a  XII-«.  23.00  închiderea  emisiunii.  Salarizarea  conform  H.C.M.  nr  914/1968.
         uşor  variabilă.            IC.00  Radiojurnal;  16.15  Medalion   mentală:  12.30  Emisiune  muzicală   Prokofiev;   23,45  Piese  corale  ;
                                                                   de  la  Moscova:  13.00  Concert  de   24,00-1.00  Muzica  apelor  dc  Haen-
                                     Ion   Vasllescu;  16,50  Publicitate  prinz;  14,08  Tineri  interpreţi  de  del.
   1   2   3   4   5   6   7   8