Page 7 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 7

S
               DRUMUL  SOCIALISMULUI  O  Nr.  4946  •   MIERCURI  2  DECEMBRIE  1970




               EXPUNEREA  TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU







                                              rmperativul  creşterii  eficien­  nologia  impune  acest   lucru,   constructori  Ministerul   Con­  creştere  a  exportului.  De  a­  avea  in  continuare  răspunde­  gramul  de  dezvoltare  a  fiecă­  cum  sînt,  de  exemplu,   cele
                                             ţei  cere  să  se  accelereze  vi­  înlăturarea  finisajelor   supli­  strucţiilor  Industriale  să   iui   semenea.  vor  trebui  reexami­  rea  pentru  îndeplinirea  pla­  rei  ramuri.  Este  necesar   ca   din   industria   construcţiilor
                                            teza  de  rotaţie  a  fondurilor   mentare,  costisitoare  este  una   inai  execute  în  viitor  nici  o   nate  şi   stabilite  la  strictul   nului  de  comerţ  exterior  pe   in  fiecare  domeniu  să  avem   de  maşini.  Deşi  s-a  discutat
                                            circulante,  să  se  înlăture  imo­  din  rezervele  de  reducere  a   construcţie  agricolă  şi  să  nu   necesar  prevederile  la  impor­  ansamblu,  vor  exercita  con­  un  plan  concret  de  cooperare,   de  cîteva  ori  să  se  înceapă
                                            bilizările  de  fonduri,  să  se  a-   costurilor  Sn  construcţii  şi  de   se  mai  împrăştie  pe  şantiere   turile  de  materii  prime   şi   trolul  şi  îndrumarea  activită­  elaborat  o  dată  cu  planul  de   o  anumită  specializare,  să  se
              damentalâ  pentru  a  crea  re­  tragâ  în  circuitul   economic   folosire  mai  eficientă  a  for­  mici.  In  prezent,  deşi  Ministe­  materiale,  de  maşini,  utilaje   ţii.  dar  fiecare  centrală  tre­  producţie,  a  cărui  realizare   unifice  forţele  pentru  a  rea­
              surse  suplimentare  atît  pen­  toate  resursele.          ţei  de  muncă                 rul  Construcţiilor  Industriale   de  completare  şi  piese   de   buie   să   acţioneze  concret   să  fie  după  aceea  urmărită   liza  producţie  de  calitate,  o
              tru  dezvoltarea  economiei,  cit   In  ce  priveşte  agricultura,   Totodată,  este  necesar  să  se   raportează  că  a  îndeplinit  pe   schimb,  domeniu  în  care  exis­  pentru  a-şi  asigura  desface­  sistematic.  Cooperarea   tre­  serie  de  întreprinderi  conti­
              şi  pentru  ridicarea  nivelului   nu  mă  voi  opri  asupra  proble­  renunţe  în  mod  hotârît   la   total,  valoric,  planul,  totuşi  el   tă   posibilităţi  de   reducere   rea  producţiei  fabricate.  3â   buie  extinsă  şi  în  agricultură   nuă  să-şi  creeze   turnătorii
              de  viaţă  a)  poporului.     melor  acestei  ramuri,  deoare­  construirea  de  spaţii  supradi­  nu  a  realizat  punerea  în  pro­  mult  mai  mari  decît  s-au  luat   nu  se  pună  în  fabricaţie  nici   în  ce  priveşte  rasele  de  ani­  numai  pentru  nevoile  proprii.
                Un  element  esenţial  al  creş­  ce,  după  cum  ştiţi,  ele  au  fost   mensionate  —  în  înălţime,  în   ducţie  a  tuturor  capacităţilor   în  considerare  la  elaborarea   un  produs  pînâ  nu  se  ştie  cui   male  şi  seminţele  —  pentru   Rog  ca  problemele  legate  de
              terii  eficienţei  economice   in   amplu  dezbătute  în  şedinţa  de   lungime  şi  în  lăţime.  Spaţiile   de  producţie  prevăzute.  Tre­  planului  va  fi   vindut.  De  asemenea,   că  nici  aci  nu  putem  rezolva   specializarea  în  producţie  în
              viitoru!  cincinal  este  sporirea   lucru  cu  primii  secretari   ai   ce  se  construiesc  trebuie  să   buie  să  fie  clar  că  toate  obi-   Sînt  unele  produse  pe  ca­  centralele   şi   întreprinderile   toate  problemele  de  unul  sin­  ţară  să   devină  o  anexă  a
              rentabilităţii,  mărirea  benefi­  comitetelor  -Judeţene  de  partid   fie  realmente  strîns  legate  de   ectiveJe  ce  vor  râmîne  neexe­  re  le  fabricăm  de  mulţi  ani   poartă  întreaga  răspundere  în   gur.  planului  cincinal,  să  fie  cu­
              ciilor  în  toate  ramurile.  To­  şi  alte  cadre  care  activează  în   procesele  de  producţie,  să  fie   cutate  vor  trebui  să  fie  termi­  Continuăm  totuşi  să  impor­  faţa  clientului,  din  ţară  sau   Problema  cooperării  şi  spe­  prinse  Sn  programe  speciale,
              varăşii  de  la  Ministerul  Fi­  această  ramură  Deşi   planul   proporţionale  după  nevoile  a­  nate,  fără  nici  o  amînare,  în   tăm,  pentru  dezvoltarea  pro­  din  străinătate,  pentru  cali­  cializării  se  pune  foarte  se­  pe  fiecare  minister,  astfel  In­
              nanţelor  care  se  ocupă  cu  con­  cincinal   prevede  o  anumită   cestora.             primele  luni  ale  anului  viitor.   ducţiei  de  asemenea  fabricate,   tatea  şi  funcţionalitatea  pro­  rios  şi   între   întreprinderile   cit  să  se  pună  o  dată  capăt
              trolul  mi-au  dat  multe  date   creştere  a  producţiei  agricole   In  viitor,  trebuie  să  nu  se   Obiectivele   neterminate   nu   nu  numai  utilaje,  ci  şl  pro­  dusului  livrat.  din  ţară.  Noi  continuăm  în   fărîmiţârii  care  duce  la  in­
              care  arată  diminuarea  renta­  globale,  totuşi  producţiile   a­  mai  admită  demolarea  nici  u­  vor  mai  fi  contopite  în  sarci­  iecte  tehnologice  şi  chiar  să   Descentralizarea  operaţiuni­  unele  ramuri  să  construim  în­  vestiţii  Şi  producţii  neecono­
              bilităţii.  a  eficienţei  Sntr-o  se­  griculturii  nostre  sînt  încă  in­  nei  construcţii.  In  unele  locuri   nile  planului  pe  anul  următor,   plătim  asistenţă  tehnică  Fără   lor  de  comerţ  exterior  nu  va   treprinderi  care  fac  de  toate,  mice.
              rie  de  sectoare,  ca  urmare  a   ferioare  celor  obţinute  în  alte   s-au  demmat  o  serie  de  între­  ci  vor  fi  evidenţiate  distinct  cu   îndoială  că  pe  plan  mondial   afecta  cu  nimic  sarcinile  Mi­
              proastei  gospodăriri  a  fondu­  ţări,  inclusiv  ţâri  vecine.  De   prinderi  pe  motiv  că  sint vechi   fondurile  şi  mijloacele  mate­  se  fac  continuu  progrese,  teh­  nisterului   Comerţului  Exte­
              rilor.  După  cum  am  mai  spus,   aceea,  se  impune  luarea  unor   sau  că  trebuie  să  se  constru­  riale  corespunzătoare,  uimind   nica  şi  tehnologiile  avansea­  rior  care.  şi  în  aceste  condi­  Perfecţionarea  organi­
              nu  numai  că  trebuie  să  eli­  măsuri  pentru  dezvoltarea  n-   iască  la  nivel  mondial,  des»   să  sc  realizeze  paralel  cu  pre­  ză.  insă  trebuie  un  efort  mai   ţii.  va  trebui  să  se  ocupe  nu
              minăm  cu  totu|  fenomenul  a­  griculturii,   pentru  ridicarea   multe  dintre  ele  erau   con­  vederile  planului  pc  anul  res­  mare  pentru  a  realiza  proiec­  numai  de  politica  generală  de
              normal  al  pierderilor  planifi­  gradului  ei  de  mecanizare,  dar   strucţii  bune,  care  puteau  f;   pectiv  In  aceste  condiţii   se   tele  fabricilor  cu  forţele  noas­  comerţ  exterior,  ci  şi  de  rea­  zării  transporturilor
              cate,  dar  este  necesar  ca  fie­  mai  cu  seamă  pentru  a  pune   folosite  încă  zeci  de  ani.  Tre­  vor  aplica  sancţiuni  celor  vi­  tre.  în  institutele  noastre  de   lizarea  exporturilor  şi  impor­
              care  unitate   economică   şi   ordine  în  producţie,  pentru  a   buie  să  se  pună  capăt  acestei   novaţi  pentru  întîrziere,  pen­  cercetare  şi  proiectare,  pentru   turilor  planificate,  Ministerul
              chiar  fiecare  produs  să  aducă   face  ca  problema  centrală  să   situaţii  şi  nici  o  demolare  să   tru  nerespectaren  graficelor  de   a  perfecţiona  licenţele  cum­  Comerţului   Exterior  trebuie   O  atenţie  mult  mai  mare   gulilor  care  există  în  prezent
              beneficii,  să  fie  rentabil.  Rea-                        nu  se  mai  poată  face  fără  a­  construcţii  şi  de  pLinere   în   pătate,  în  aşa  fel  îneît  să   să  conlucreze  cu  celelalte  mi­  trebuie  să  se  acorde  activi­  în  acest  sector  de  activitate
              lizînd  aceasta,  vom  demonstra   fie  obţinerea  unor   producţii   probare  Trebuie  să  fie  folo­  funcţiune.       procurăm  din  exterior  numai   nistere  şi  cu  centralele,  să   tăţii  din  sectorul  transporturi,   In   transporturile   navale
              in  fapt  avantajele  economiei   sporite  în  toate  sectoarele  de   site  construcţiile   existente,   Tn  ce  priveşte  construcţiile   utilajele  şi  tehnologiile  care   supravegheze  întreaga  activi­  de  îmbunătăţirea  căreia  de­  trebuie  să  fie   luate   măsuri
              socialiste  planificate.      activitate.                   accentul  în  investiţii  să  fie   agricole,  în  viitor  Ministerul   cu  adevărat  nu  se  pot  realiza   tate  de  comerţ  exlerior  şi  să   pinde  intr-o  măsură  conside­  pentru  folosirea  raţională  a
                                                                          pus  nu  pe  construcţii,  ci  pe   Agriculturii  şi  Silviculturii  va   in  ţară         asigure  înfăptuirea  planului   rabilă  desfăşurarea  ritmică  a   porturilor  Trebuie   grăbită
                                                                                                                                                                     dc  import  şi  export
                                                                          utilare.   Maşinile,   u ti la jele   executa  combinatele  mari.  iar   O  problemă  importantă   a   In  discuţiile  asupra  planu­  producţiei,  accelerarea  proce­  punerea  Sn  funcţiune  a   noi
              0  problemă  centrală  a                                    sînt  cele  care  produc,  iar  nu   celelalte  obiective  vor  fi  rea­  activităţii  de  comerţ  exterior   lui  au  fost  subliniate  posibi­  sului  de  circulaţie  a  bunuri­  capacităţi  care  să  asigure  va­
                                                                                                                                                                                                                                 lorificarea  deplină  a  condi­
                                                                                                                                       o  constituie  stabilirea  produ­
                                                                                                                                                                                                   lor  materiale.
                                                                          construcţiile  şi  nimeni,
                                                                                                 cînd
                                                                          dorim  să  vindem  un  produs,   lizate   de  consiliile  populare   selor  pe  care  le  destinăm  ex­  lităţile  pe  care  le  avem  de   In  acest  sector  există  încă   ţiilor  de  dezvoltare  existente
                                o   •                n  •                                                sau  unităţile  agricole.  Aceasta                          a  organiza  mai  bine  activită­  serioase  neajunsuri,  s-a   ac­  într-o  serie  de  porturi  şi  creş­
              economiei — realizarea                                      nu  ne  întreabă  în  ce  hală  s-a   impune  şi  reexaminarea  unor   portului  şi  a  preUirilor  la  ca­  ţile  pentru  prestări  de  servi­  centuat   proasta   organizare   terea  volumului  de  transpor­
                                                                                                                                       re  încheiem  tranzacţiile  co­
                                                                          fabricat,  ci  se  uită  la  calită­
                                                                                                         norme  de  acordare  a  credite­
                                                                                                                                                                                         inclusiv
                                                                                                                                                                     cii  în
                                                                                                                                                                             străinătate,
                                                                          ţile  produsului               lor   In  viitor,  pentru  une­  merciale.  Ministerele,  centra­  cercetări  geologice  şi  asisten­  datorită  căreia  capacităţile  e­  turi  navale  potrivit  necesităţi­
                                                                                                                                                                                                   xistente  în  transporturile  pe
                                                                                                                                                                                                                                 lor  economiei.
                                                                                                                                       lele  si  întreprinderile  trebuie
              de  investiţii  cu  cheltu­                                 anul  1971,  să  se  facă  o   mai   le  construcţii  agricole,  banca   să  se  preocupei  mai  mult  de   pion  extern  potenţialul  nos­  căile  ferate,  rutiere  şi  navale   In   cadrul   programului
                                                                            Este  necesar  ca,  îucepînd  cu
                                                                                                                                                                     tă  tehnică,  de  a  valorifica  pe
                                                                                                         va  putea  autoriza  finanţarea
                                                                                                                                                                                                   sini  insuficient  folosite,  se
                                                                                                                                       fabricarea
                                                                                                                                                  acelor
                                                                                                                                                          produse
                                                                          bună  repartizare  a  execuţiei   fără  să  mai  ceară  proiect  de   pentru  care  obţinem  o  valo­  tru  de   cercetare  ştiinţifică   produc  întreruperi  mari   în   pentru  sectorul   transporturi
                                                                                                                                                                                                                                                         ia
                                                                                                                                                                                                                                 nu
                                                                                                                                                                                                                                      se
                                                                                                                                                                                                                                                   încă
                                                                                                                                                                                                                                          reflectă
                                                                                                                                                                     Intr-adevăr,  la  noi  există  în
                  ieli  cit  mai  mici,  în                               investiţiilor  productive   între  execuţie.                 rificare  superioară  a  materiei   cîteva  sectoare  capacităţi  de   circulaţia   normală  a  produ­  mod   corespunzător   preo­
                                                                                                                                                                                                                    importonte
                                                                                                                                                                                                   selor,  se  irosesc
                                                                                                                                       prime  In  comparaţie  cu  alte
                                                                                                                                                                                                                                          pentru
                                                                                                                                                                                                                                 cuparea
                                                                                                                                                                                                                                                 dezvoltarea
                                                                          Creşterea  numărului  de                                     ţâri,  prin  produsele  pc  care   cercetare  şi  proiectare   încă   fonduri  materiale  şi  băneşti.   porturilor  noastre  de  pe  Du­
                                                                                                                                                                     incomplet
                                                                                                                                                                                folosite  Este  ne­
               stare  să  dea  producţie                                                                                               le   exportăm,  noi  realizăm   cesară  mai  multă  iniţiativă,   cărcării  şi  descărcării  produ­  năre,  deşi  despre  necesitatea
                                                                                                                                                                                                   Organizarea  defectuoasă  a  în­
                                                                                                                                       preţuri  mult  mai  scăzute  pe
                                                                                                                                                                                                                                 unei  asemenea  orientări  am
                                                                          salariaţi  şi  îmbunătăţi­                                   tona  de  oţel,  de  fibre.   de   mai  multă   responsabilitate   stea  timp  îndelungat  pe  ram­  discutat  în  mal  multe  rîndurî.
                                                                                                                                                                                                                           să
                                                                                                                                                                                                   selor  face  ca  vagoanele
                                                                                                                                                                     pentru  valorificarea  integrală
                                                                                                                                       bumbac  etc  Dacă  vom  ana­
                          cît  mal  rapid                                                                                              liza  mai  adine,  vom  vedea   a  potenţialului  ştiinţific   şi   pe,  iar  pentru  navele  imobi­  Portul  Sullna,  spre  exemplu,
                                                                                                                                                                                                                                 poate  prelua  o  parte  însem­
                                                                                                                                                                     tehnic.  Este  timpul  să  apre­
                                                                                 rea  folosirii  forţei                                că  printr-o  valorificare  su­  ciem   rezultatele   institutelor   lizate,  fără  nici  o  justificare,   nată  a  transporturilor,  dispu­
                                                                                                                                                                                                   în  porturi,  se  plătesc
                                                                                                                                                                                                                         sume
                                                                                                                                       perioară  a  materiilor
                                                                                                                                                            prime
                                                                                                                                                                                                                                 ne  de  condiţii  pentru  o  dez­
                Un  capitol  al  planului  cin­  ducţie  şi  de  investiţii  prevă­                                                    şi  a   materialelor  am  putea   de  cercetare  şi  proiectare  du­  mari.  Consider  că   această   voltare  puternică,   pentru  o
              cinal  de   mare   însemnătate   zute  în  planul  cincinal,  prin                                                       spori  veniturile  provenite  din   pă  activitatea  de  concepţie  pe   stare  de  lucruri  nu  mal  poa­  viaţă  economică  înfloritoare
              pentru  dezvoltarea  întregii  e­  scurtarea  simţitoare  a  duratei         de  muncă                                   comerţul  exterior.           care  o  desfăşoară  atît  în  in­  te  dăinui  ;   este   necesar  ca   —  aşa  cum  a  avut  în  trecut
              conomii  naţionale,  pentru  rea­  lucrărilor  de  investiţii.  Prin                                                      Nu  poate  fi  considerat  sa­  teresul  dezvoltării  producţiei,   Consiliul   de  Miniştri.   îm­  Trebuie  să   reexaminăm  şi
              lizarea  ritmurilor  şi  niveluri­  darea  mai  devreme  în  folosin­                                                    tisfăcător  faptul  că  în  con­  cît  şi  pentru  comerţul  nostru   preună  cu  Consiliul   Econo­  prevederile   în  legătură   cu
              lor  prevăzute  este  cel  al  in­  ţă  a  noilor  capacităţi  se  va   In  proiectul  de  plan,  legat   nirea  diferitelor  sarcini  prin   strucţia  de  maşini  ne  propu­  exterior,  deci  In  slujba  econo­  mic,  să  facă  o  analiză  atentă   porturile  Brăila  şi  Galaţi,  fo­
              vestiţiilor.  Volumul  de  inves­  putea  obţine  o  creştere  cu  15   de  productivitatea  muncii,  se   lipsa  unor  elemente  de  cointe­  nem  în  continuare  să  expor­  miei  naţionale  în  ansamblu.  a  situaţiei  existente  şi   să   losite astăzi sub  nivelul  capa­
              tiţii  planificat  şi  repartizarea   —  20  la  sută  a  producţiei,  mai   prevede  ca  numărul  de  sala­  resare  materială.  Fiecare  sa­  tăm  în  mare  parte  produse   Trebuie  să  fie  tuturor  clar   prezinte  măsuri  pentru  lichi­  cităţilor  lor.  Noi am  construit
              lui  este  de  natură  să  asigure   bine-zis  a  volumului  fizic  al   riaţi  să   crească  în  cincinal   lariat  primeşte  salariul  pen­  brute,  cu  grad  scăzut  de  pre­  că  noi  nu  plătim  cercetătorii   darea  hotârită  a  acestor  ne­  şi  dezvoltat  de-a  lungul  Du­
              dinamismul  şi  progresul  eco­  producţiei.                cu  aproape  700 000  persoane.   tru  realizarea  integrală  a  sar­  lucrare  a  metalului.  Va  tre­  şi  proiectanţii  pentru  copie­  ajunsuri
              nomiei   noastre  Sn   viitorul   Trebuie  să  se  întocmească   Consider  că  această  prevede­  cinilor  de  plan,  salariul  fi­  bui  să  fie  reexaminate  posi­  rea  proiectelor  cumpărate  din   In  ce  priveşte  transporturi­  nării  uzine  mari  şi  este  ne­
              cincinal.  In  ce  priveşte  nive­  grafice  speciale  de  execuţie  a   re  corespunde  nivelului  pro­  ind  elementul  primordial  al   bilităţile  de  creştere  a  expor­  străinătate   Este  necesar  să   le  pe  căile  ferate  şi  auto,  a­  cesar  ca  programul   acestui
              lurile  prevăzute  pentru  1974   lucrărilor  şi  să  nu  se  mai  a­  ducţiei  prevăzut  In  plan,  cu   cointeresării  materiale.  Une­  tului  printr-o  valorificare  su­  acţionăm  mai  hotârît  pentru   tenţia  trebuie  îndreptată.  în   sector   să  cuprindă   măsuri
              şi  1975,  ele  vor  mai  trebui  fi­  probe  livrarea  de  materiale   observaţia  de  a  se  spori  în   ori,  conducătorii  de  Întreprin­  perioară  a  materiilor  prime,   trecerea  institutelor  ştiinţifice   primul  rind,  spre   întărirea   pentru  a  transporta  pe  calea
              nalizate  în  cursul  anului  1973   decît  Sn  ordinea  prevăzută  în   unele  locuri   productivitatea   deri,  activiştii  de  partid  sau   prin  realizarea  de  produse  cu   la  o  activitate  întemeiată  pe   disciplinei,  folosirea  completă,
              pentru  a  asigura  o  legătură  cit   grafic.  Mai  bine  să  organizăm,   muncii.       sindicali  nu  ştiu  să  explice  sa­  o  calitate  mai  bună.  In  aceas­  principii  economice,  susţinu­  cu  eficienţă  maximă,  a  par­  fluvială  ieftină  materiile  pri­
              mai  bună  cu  cea  de-a  doua   eventual,  unele  depozite  in­  Apreciez  însă  că  luarea  tu­  lariaţilor  principiile  şi  modul   tă  direcţie  avem  rezerve   în   tă  pe  bază  de  contracte   în­  cului  existent.  Este  necesar  să   me  şi  produsele  acestor  uzi­
             ■jumătate  a  deceniului  viitor.  termediare  de  materii  prime  şi   turor  măsurilor  la  care  m-am   de  aplicare  a  sistemului   de   toate  ramurile  industriale :  în   cheiate  cu  întreprinderi  din   se  aplice  cele  mai  aspre  pe­  ne.  precum  şi  alte   mărfuri
                                                                                                                                                                     ţară  şi  din  străinătate.  Fieca­
               Aş  vrea  să  ridic  cîteva  pro­  materiale,  decît  să  le  trimi­  referit  —  folosirea  mai  bună   cointeresare  materială.  Retri­  construcţia  de  maşini,  Sn  si­        depse  celor  care  folosesc  ca­  Deşi  această  problemă  a  mai
              bleme   legate  de  rezultatele   tem  pe  şantiere  unde  să  stea   a  capacităţilor  de  producţie,   buirea  suplimentară  se   face   derurgie.  în  industria  lemnu­  re  minister  va  trebui  să  ela­  mioanele,  tractoarele,  mijloa­  fost  discutată,  totuşi  ea  nu  se
                                                                                                                                                                     boreze  cu  institutele  din  sis­
              activităţii  5n  domeniul  inves­  5-6  ani  şl  să  fie  risipite  sau   extinderea   sl   introducerea   ta  sfîrşrtul  anului  în  cazul  In   lui.  industria  chimică  şi  alte­  temul  său  programe  concrete   cele  de  transport   destinate
              tiţiilor.  O  primă  problemă  es­  degradate.              schimbului  III,  construirea  In   care  întreprinderea  respectivă   le   Aproape  nu  există  sec­  în  care  să  prevadă  ocuparea   producţiei   din   patrimoniul   reflectă  în  mod  corespunzător
              te  faptul  că  construim   încă   In  ce  priveşte  obiectivele  de   cîteva  ramuri  a  unor  capaci­  a  realizat  beneficii,  a  desfă­  toare  unde  să  nu  putem  in­  întregii  capacităţi  cu   teme   poporului  pentru  Interese  per­  în  programul  pentru  trans­
              scump,  că  termenele  de  pu­  investiţii  ce  pot  fi  aprobate   tăţi  suplimentare  —  impune   şurat  o  activitate  eficientă  ;   terveni  pentru  a  asimila  pro­  interne  sau  angajarea  execu­  sonale.  Să  punem  capăt  nere-  porturi
              nere  în  funcţiune  şl  de  reali­  de  ministere,  este  necesar  să   o  sporire  a  numărului  de  sa­  in  raport  cu  contribuţia  adu­  duse  noi  de  calitate  superioa­  tării  unor  lucrări  în  străină­
              zare  a  parametrilor  proiectaţi   se  stabilească  că  lucrările  mici   lariaţi  cu   încă  circa  400 000   să,   fiecare  salariat   poate   ră.  ceea  ce  ar  contribui  sub­  tate.
              sînt  încă  foarte  lungi.  Aş   nu  pot  să  depăşească  un  an   persoane.  Investiţiile  prevă­  primi  gratificaţii  de  pînâ  la   stanţial  la  creşterea  eficientei   In   legătură  cu   eficienţa   Cercetarea  ştiinţifică
              puţft»  da  multe  date  în  aces­  .  de  zile,  iar  orice  obiectiv  care   zute  de  peste  500  miliarde  lei   trei  salarii.t Pînâ  nu  şe  reali­  comerţului  nostru  exterior.  schimburilor  cu  străinătatea,
              te  privinţe,  dar  fiecare   mi­  trece  de  acest  termen  trebuie   oferă  posibilitatea  de  a  crea   zează  sarcinile  de  plan  şl  nu   La  realizarea  acestor  ac­  s-au  făcut  referiri  la  cursul
              nister  cunoaşte  situaţiile  con­  să  fie  prezentat,  împreună  cu   mal  multe  locuri  de  muncă   se  cunoaşte  eficienţa  produc­  ţiuni  va  trebui  să  se  angajeze   de  revenire  pe  care  îl  reali­
              crete  din  domeniul  său.  Se   graficul  de  execuţie,  vicepre­  decît  sînt   stabilite  tn  plan,   ţiei,  nu  se  pot  acorda  stimu­  din  plin  si  Consiliul  Naţional   zăm  din  aceste  schimburi,  la  şi învăţămîntul—factori
              impune,  după  părerea  mea,   şedintelui  Consiliului  de  Mi­  concomitent,  desigur,  cu  creş­  lente  suplimentare  Cel  care   al  Cercetării  Ştiinţifice  care,   nivelul  ridicat  al  cheltuielilor
              revederea  modului  de  plani­  niştri  care  coordonează  minis­  terea  corespunzătoare  a  pro­  nu-şi  îndeplineşte  sarcinile  nu   împreună  cu  ministerele,   să   din  activitatea  de  deservire
              ficare  în  investiţii  sau,  mai   terul  respectiv.       ducţiei. Cuprinderea acestoî  noi   poate  priinî  nici  salariul  in­  elaboreze  un  program  special   turistică,  în  raport  cu  încasă­  primordiali  ai  dezvol­
              bine-zis.  aplicarea  a  ceea  ce   S-a  vorbit  aici  de  risipă  de   salariaţi  va  afecta  într-o  a-   tegral,  iar  în  cazul  unor  aba­  privind  proiectarea,  asimila­  rile  în  valută.  Desigur  că  a­
              s-a  stabilit  în  sensul  de  a  nu   materiale  în  construcţii.  Con­  numitâ  măsură,  în  primul  an,   teri   sistematice  nu  se  inai   rea  şl  introducerea  în  fabri­  precierile  nu  trebuie  absoluti­
              se  mai  începe  nici  o  lucrare   sider  că  este  necesar  să  se  sta­  nivelul  productivităţii  muncii,   justifică  nici  ocuparea  func­  caţie  a  unor  produse   supe­  zate  nici  într-o  direcţie,  nici   tării  economiei  noastre
              pînâ  nu  se  prezintă  nu  numai   bilească  măsuri  hotărîte  pen­  deoarece  el  vor  trebui  să  se   ţiei  respective.  Fiecare  trebuie   rioare,  competitive  pe  pieţele   in  alta,  însă  nu  poate  fi  ac­
              proiectul  şi  studiul  tehnico-e-   tru  a  se  pune  capăt  acestei   califice,  dar  pe  ansamblul  pe­  să   înţeleagă  că,  acolo  unde   externe.  Va  trebui,  de  aseme­  ceptat  punctul  de  vedere  că
              conomic,  ci  şi  graficul  în  care   stări  de  lucruri.  S-au  luat  u­  rioadei  nivelul  productivităţii   este  pus,  trebuie  să  munceas­  nea,  să  se  acţioneze  mai  e­  principalul   este  să  încasezi   naţionale,  ai  progre­
              să  fie  înscris  termenul  de  în­  nele  măsuri,  dar  nu  sînt  su­  muncii  nu  trebuie  să  fie  In­  că  cu  conştiinciozitate  şi  nici   nergic  pentru  a  pune  în  apli­  valută,  indiferent  cît  ne  costă
              cepere,  data terminării şi cea a   ficiente.  încă  nu  există  ordi­  fluenţat  prea  mult.  Propun   un  fel  de  sentimentalism  nu   care   hotârfrea  pe  care  am   ea.  PunSnd  Ia  bază  un  astfel
              realizării  parametrilor   pro­  ne  în  primirea  materialelor  pe   să  se  introducă  In  plan  a-   trebuie  să  justifice  menţine­  luat-o  de  mai  multă  vreme   de  principiu,  ar  însemna  ca
              iectaţi  Fără  acestea  nu  tre­  şantiere.  Aceasta  trebuie  să  se   ceastâ  măsură  şl  să  acţionăm   rea  în  funcţie  a  unor  oameni   de  a  specializa  pentru  export   turismul,  dintr-o  sursă   de   sului  întregii  societăţi
              buie  să  se  mai  aprobe  nici  o   facă  nu  după  o  notă  de  co­  pentru  realizarea  ei.  care   sînt  nepregătiţi  şi  nu   un  număr  de  întreprinderi  şi   dezvoltare  a  economiei,  sâ-1
                                                                           Pun  această  problemă  pen­
              investiţie.                   mandă,  ci  să  se  introducă  sis­  tru  că  ponderea  celor  care   corespund  cerinţelor,   indife­  secţii,  unde  să  se  fabrice  nu­  transformăm  într-o  activitate   Infâptuirea   programului   Măsuri  hotărîte  trebuie  să
                                                                                                        rent  de  vechimea  pe  care  o
               In  general,  tovarăşi,  trebuie   temul  de  măsurare  şi  evidenţă   lucrează  în  agricultură  este   au  în  meserie  şi  în  unitatea   mai   sortimente  care  valori­  nerentabilâ,  ale  cărei  pierderi   pentru   perioada   1971—- 197o   fie  luate  de  Consiliul  Naţio­
              să  mergem  pe  linia  de  a  scur­  exactă  a  materialelor  care  in­  şi  va  fi  foarte  mare  în  totalul   respectivă  fică  superior  materia  primă.  să  fie  acoperite  pe  seama  ce­  cere  eforturi  mari  în  dome­  nal  al  Cercetării   Ştiinţifice,
              ta  în  mod  radical  perioada  de   tră  pe şantiere ;  fie  la  gara  cea   populaţiei  active  ocupate,  cu   Va  trebui  ca  cei  cărora  li   Cît  priveşte  modul  în  care   lorlalte  ramuri.  In  activita­  niul  cercelârii  ştiinţifice,  spo­  de  către  ministerele  economi­
              realizare  a  investiţiilor.  In  o-   mai  apropiată,  fie  chiar   pe   toate  măsurile  pe  care  le  vom   se  desface  contractul  de  mun­  valorificăm  produsele  pe  pie­  tea  de  turism,  ca  şi  Sn  toate   rirea  contribuţiei   oamenilor   ce  pentru   introducerea   în
              cest  sens.  consider  că  este  ne­  şantier,  trebuie  să  existe  posi-   lua.  Nivelul  redus  al  produc­  că  în  fabrică,  pentru  indisci­  ţele  externe,  nu  este  un  se­  ramurile   economiei,  trebuie   noştri  de  ştiinţă  la  soluţio­  producţie  şi  urmărirea  modu­
              cesar  să  se  renunţe  la  practica   '  bilitâţi  de  a  măsura   precis   tivităţii  muncii  în  agricultu­  plină,  să  nu  mal  poată   fi   cret  faptul  că  în  multe  ca­  urmărită  cu  perseverenţă  efi­  narea  importantelor  şi  com­  lui  in  care  se  asimilează  teh­
              de  a  începe  paralel  un  volum   cantităţile  de  materiale  primi­  ră,   numărul  mare  de  braţe   angajaţi  în  întreprinderi  in­  zuri  obţinem  preţuri  mai  scă­  cienţa,  obţinerea  a  maximum   plexelor  sarcini   pc   care   nologiile  impórtale.  Experien­
                                                                                                                                                                     de  încasări  cu  cheltuieli  mi­
              mare  sau  un  număr  mare  de   te.  Este  necesar  să  se  Introdu­  de  muncă  ocupate  în  această   dustriale.  urmind  să  lucreze   zute  decît  firmele  străine  la         ne-am  angajat  să  le  realizăm   ţa  arată  că  firma  străină  care
              lucrări  şi  trebuie  să  se  mear­  că  ordine  Sn  livrările  de  ma­  ramură   Influenţează   asupra   în  alte  sectoare.  produse  similare,  că  încasări­  nime ;  nu  ne  poate  fi  indife­  în  viitorul  cincinal.  Este  un   ne-a  vîndut  o  tehnologie  sau
                                                                                                                                                                     rent  ce  fel  de  turism  facem,
              gă  pe  o  concentrare  a  lucrări­  teriale  pentru  şantiere,  în  ma­  productivităţii  muncii  în  ge­  întreprinderile,  toate  unită­  le  noastre  la  export  se  dimi­  cît  cîştigâm  din  această  acti­  sector  important  de  activita­  licenţă  are  deja  altele   gata
              lor  pe  obiective.  Avem  de  a­  nipularea  şl  utilizarea  acestor   neral  şl  asupra  venitului  nos­  ţile   economice,  social-cultu­  nuează  datorită  faptului   că   vitate.  te.  ale  cărui  progrese  noi  aş­  pregătite.  Dacă  la  aceasta  a-
              cum  cîteva  experienţe  care ne   materiale.               tru  naţional  De  aceea,  tre­  rale  şl  din  administraţie  tre­  vindem  prin  intermediari,  în                     teptăm  să  se  facă  mai  mult   dâugărn  şi  faptul  că,  în  multe
              arată  necesitatea  acestei  ori­  In  ceea  ce  priveşte  fonduri­  buie  să  accelerăm  crearea  de   buie  să  fie  mult  mai  exigen­  loc  să  căutăm  a  încheia  tran­  In  comparaţie  cu  ţara  noas­  simţite  în  economie  întrucît   cazuri,  pînâ   cînd   unităţile
              entări.  Nu  mă  voi  referi  la   le  băneşti  şi  mnteriale  care   noi  locuri  de  muncă  prin  mai   te.  să  ia  măsuri  mai  severe   zacţiile  direct  cu  firmele  care   tră,  tarifele  la  prestările  de   după  cum  se  ştie,  deşi  baza   noastre  însuşesc  şi  introduc
              construcţiile  industriale  Con­  rămln  după  executarea  lucră­  buna  folosire  a  Investiţiilor,   împotriva   abaterilor  de  la   folosesc  mărfurile  noastre.  serviciu  care  se  practică   în   materială  a  cercetării  noastre   în  producţie  licenţa  importa­
              strucţia  spitalului  din   Con­  rilor  —  ca  urmare,  fie  a  unei   realizarea  de  capacităţi   de   disciplină;  întotdeauna  con­  Consider  că,  în  ansamblu,   alte  ţâri  în  activitatea  turis­  ştiinţifice  nu  este  mică,  nu   tă  trec  5—6  ani,  este  limpede
                                            bune  gospodăriri  a  materiale­                                                           preţurile   planificate  pentru   tică  sînt  mult  mai  ridicate.
              stanţa  a  durat,  după  cum  ştiţi,  lor  şi  deci  a  realizării  de  eco­  producţie  ieftine,  uşoare,  mă­  ducerile  trebuie  să  cunoască   exportul  nostru  de  mărfuri  nu   Eu  sînt  de  acord  că,  atunci   putem  spune  că  rezultatele   că  în  momentul  în  care  în­
              7  ani,  iar  în  alte  locuri  din   nomii,  fie  datorită  faptului  că   rirea   numărului  de  schim­  comportarea  noilor  angajaţi   numai  că  nu  sînt  mari,  dar   cînd  facem  o  asemenea  com­  sînt  prea  mari  cepe  să  fie  produsă,  tehnica
              ţară  obiective  similare  s-au   proiectele  au  cuprins  Iniţial   buri,  ceea  ce  va  contribui  la   în  unităţile  din  care  au  ple­  sînt  chiar  minime.  Centralele   paraţie,  trebuie  să  ţinem  sea­  Pentru   valorificarea   mai   respectivă  are  o  valoare  con­
              realizat  în  5  ani,  la  un  cost  de   rezerve  mari  —  va  trebui  ca   creşterea  venitului  naţional  şl   cat  şl,  în  cazul  că  aceştia  au   şi  întreprinderile  au  datoria   ma  de  faptul  că  sîntem   la   bună  a  potenţialului  existent   siderabil  depreciată,  un  grad
              100 000—120 000  lei  patul.  Ul­  folosirea  lor  să  nu  mal  fie  lă­  a nivelului  de  trai  al  poporu­  avut  abateri,  să  Ie  solicite.   de  a  acţiona  pentru  obţine­  început,  dar  nu  putem  ac­  în  acest  domeniu,  este  nece­  mare  de  uzură  morală  De  a-
              terior,  prin  adoptarea   unor   sată  la  latitudinea  ministere­  lui.  însăşi  angajarea  în  plus   Încă  de  la  încadrarea  la  noul   rea  unor  preţuri  cît  mai  bune   cepta  ideea  că  trebuie   să   sară,  în  prirmil  rînd,  o  mai   ceea.rogca  problema asimilă­
              soluţii  mai  ieftine,  mai  efi­                           a  400 000  de  oameni  se  va  re­  Ioc  de  muncă,  angajamente                          continuăm  să  aplicăm  tarife   marc   concentrare  a  forţelor   rii în producţie a  tehnologiei pe
                                            lor  ;  aceasta  întrucît  s-a  do­  flecta   pozitiv  în  veniturile   ferme  în  privinţa  respectării   pe  piaţa  externă,  potrivit  cu                                         care  o  importăm  să-şi  găseas­
              ciente  s-a  ajuns  ca  Lin  spital   vedit  că,  de  regulă,  economiile   populaţiei,  în  nivelul  ei   de   ordinii  şi  disciplinei  calitatea   şi   performanţele   subevaluate  şi  cu  atît   mai   de  cereetai'C  pe  problemele  de   că  o  reflectare  corespunzătoa­
              din  Slatina  să  se  construiască   respective  Iau  drumul  unor  lu­  viaţă  şi,  fără  îndoială,  în  si­  Tinînd   seama  că  la  Con­  produselor  vîndute,  de   a-şi   puţin  să  procedăm  la  o  redu­  bază.  de  actualitate,  ale  dez­  re  în   programul   cercetării
              intr-un  an  —  un  an  şi  ju­  crări  neproductive,  constituie   tuaţia  generală  a  ţârii.  gresul  al  X-lea  al  partidului   propune   ca  încă  din  anul   cere  a  acestora  ca  mijloc  de   voltării  economiei  naţionale.  ştiinţifice.  Consiliul  Naţional
              mătate,  cu  un  cost  de  43 000  —  o  sursă  de  începere  a  tot  fe­  Aş  dori  să  mă  refer.   în   s-a  indicat  să  se  studieze  pro­  1971  să  realizeze  încasări  su­  atragere  a  turiştilor.  Oficiul   In  această  direcţie  sînt  în­  al  Cercetării  Ştiinţifice   tre­
                000  Ici  patul.  Menţionez  că   lul  de  lucrări  fără  aprobări,   continuare,  la  necesitatea  ca   blema  reducerii  săptâmînii  de   plimentare  de  valută  în  com­  Naţional  de  Turism  şi  cele­  ceputuri  bune,  dar  nu   s-a   buie  să  elaboreze  şi  să  ur­
              la  acest  spital  dotarea  este  a-   neeconomice.  Toate  aceste  eco­  ministerele,  centralele,  tnlre-   lucru,  este  necesar  să   se   paraţie  cu  prevederile  actua­  lalte  organe  care  ou  activităţi   mers  încă  pînâ  la  capăt.  Con­  mărească  graficele  de  asimi­
              cceaşi  ca  la  spitalele  unde  cos­  nomii   în   bani  şi  materiale   prinderile  şi  celelalte  organe   creeze  o  comisie  care  să  facă   le.  de  deservire  a  turiştilor  tre­  sider  că,  faţă  de  sarcinile  ca­  lare  în  producţie  a  tehnicii
              tul  pe  un  pat  a  revenit  120 000   trebuie  să  devină  rezervă  de   din  economie  să  ia   măsuri   propuneri  în  legătură  cu  tre­  Pînâ  în  prezent  an   fost   buie  în  primul  rînd   să-şi   re  ne  stau  în  faţă  în  viitorul   importate,  luînd  totodată  mă­
              lei.                          stat  şi  să  fie  date  aceluiaşi mi­  serioase   pentru  respectarea   cerea,  pînâ  Ia  sfîrşitul  acestui   luate  o  serie  de  măsuri,  cu   îmbunătăţească  munca,   să   cincinal,  trebuie  să  revedem   suri  corespunzătoare   pentru
                Un  alt  exemplu  r  Ministerul   nister,  dar  numai  în  măsura   duratei  zilei  şi  săptAmînîi  de   cincinal.   la   săptâmîn«  de   efecte  pozitive,  pentru  trece­  asigure  diversificarea  servi­  dezvoltarea  cercetării  chimi­  perfecţionarea  ei  continuă,  în
              Agriculturii  şi  Silviculturii  a   în  care  le  foloseşte  pentru  lu­  lucru,  mai  cu  seamă  pentru   lucru  de  44  de  ore,  iar  pînâ   rea   activităţilor  de  comerţ   ciilor,  executarea  lor  promptă   ce.  întrucît  în  unele  domenii   pas  cu  evoluţia  mondială.
              propus  să  se  construiască  do­  crări  productive.  Dacă  minis­  a  nu  se   depăşi  programul   în  anul  1980,  la  cea  de  40-42   exterior  în  atribuţiile  ministe­  şi  de  cea  mai  bună  calitate.  de  însemnătate  deosebită,  ca,   Ţinînd  seama  de   marile
              uă  complexe  mari  de  20 000  to­  terul  nu  reuşeşte  să  propună   sSptâminal  de  lucru  de  48  de   de  ore.  Comisia  va  elabora   relor  şi   unilâţilor  producă­  Noi  am  investit  mult   în   de  exemplu,  cele  care  pot  a­  cerinţe  ale  dezvoltării  econo­
                                                                                                                                                                                                   duce  contribuţii
                                                                                                                                                                                                                   substanţiale
              ne  carne  de  pasăre  într-un   lucrări  de  producţie  în  anul   ore  In  această  direcţie,  un   un  program  concret  de  mă­  toare  Va  trebui  însă  acţionat   sectorul  de  turism,  avem   în   la  lărgirea  bazei  de   materii   miei,  ştiinţei  şi  culturii  în
              termen  de  2,5—3  ani.  Am  dis­  respectiv,  fondurile  să  fie  re­  rol  important  revine  Ministe­  suri  tehnice  şi  organizatorice,   mai  serios  pentru  descentra­  continuare  un  program  mare   prime  şi  materiale,  forţele  de   cincinalul  următor,  este  nece­
              cutat  cu  tovarăşii  construc­  partizate  în  alte  domenii,  în   rului  Muncii  şi  sindicatelor,   astfel  îneît  reducerea  duratei   lizarea  comerţului  exterior:   de  construcţii  şi  de  aceea  es­  cercetare  sint  insuficiente.  De   sar  să  revedem  şi  programul
              tori  posibilitatea  reducerii  pe­  scopuri  productive.  Cit   pri­  care  trebuie  să  acţioneze  cu   săptâmînii  de  lucru  să   nu   inrepînd  cu  1  ianuarie  1971   te  necesar  să  fie  luate  toate   asemenea.  în  construcţiile  de   dezvoltării  învâţămîntului.  Mi
              rioadei  de  execuţie  şi  ei  ne   veşte  economiile  care  provin   fermitate  pentru  ca  de  la  1   afecteze  nivelurile  de  produc­  sarcinile  de  comerţ  exterior   măsurile  pentru  valorificarea   maşini,  ramură  pentru   care   se  pare  că  măsura  luată  a­
              garantează  că  vor  fi  gata  în­  de  la  construcţiile  de  locuinţe   ianuarie  1971  toate  unităţile   ţie  şi  productivitatea  muncii   să  treacă  în  competenţa  cen­  eficientă  a  bazei  materiale  pe   se  prevăd  sarcini  mari  în  pe­  nul  acesta,  cînd  la  unele  in­
              tr-un  an.  In  acest  fel,  vom   şi  social-culturale,  acestea  vor   să  se  încadreze  în  programul   planificate  şi  să  nu  determi­  tralelor  şi  combinatelor  căit*   care  am  creat-o.  In  vederea   rioada  1971—1975,  trebuie  să   stitute  de  învâţâmînt  supe­
              avea  carne  de  pui  din  comple­  putea  fi  utilizate  —  pe  baza   de  lucru  reglementat  prin  le­  ne  reducerea  salariului.  Din   să  poarte  în  întregime  răs­  extinderii  bazei  turistice,  vor   dezvoltăm  mai  mult  şi   mai   rior  s-a  prevăzut  o  creştere
              xul  de  la  Titu  în  luna  mai  a­  hotârîrii  comitetului  de  direc­  gile  statului.  această  comisie  urmează  să   punderea  pentru  această  ac­  trebui  luate  măsuri  ca   în­  rapid  cîteva  institute  de  cer­  mai  mică  a  numărului   de
              nul  viitor,  Sn  loc  să  o  avem   ţie  —  pentru  realizarea  de  noi   In  acelaşi  timp.  este  nevoie   facă  parte  ministerele  şi  alte   tivitate.  tr-un  şir  de  localităţi   mai   cetări  In  uncie  institute,  pro­  studenţi  decît  în  anii  ante­
              de-abia  In  1972.  Ce  arată  a­  obiective  similare      ca  atît  conducerile  unităţilor,   organe   centrale   Interesate,   Trebuie  schimbată  mentali­  mici,  de  la   mare  şi  de  La   bleme  de  mme   importanţă   riori.  nu  este  bună,  deoarece
              ceasta,  tovarăşi ?  Dacă  se  con­  In  fine,  tovarăşi,  este  nece­  cît  şi  sindicatele  să  pună  mai   Consiliul  Central  a)  UG.SR.,   tatea  că  procesul  de  produc­  munte,  să  fie  create  posibili­  pentru   economia   naţională   pentru  realizarea   obiective­
                                                                                                                                                                     tăţi  unor  cetăţeni  de  a  con­
              centrează  utilajele  şi  materia­  sar  să  acordăm  în  continuare   mult  accent  pe  întărirea  or­  reprezentanţi  ai  altor  organi­  ţie  se  încheie  o  dată  cu  fa­  strui   case  cu  tot  confortul   sînt  cercetate   de   colective   lor  şi  sarcinilor  cincinalului
                                                                                                                                       bricarea  mărfii,  aşa  cum  so­
                                                                                                                               sub
                                                                                                        zaţii  de  masă,  lucrind
              lele  pe  obiective  şi  se  evită   o  atenţie   sporită   reducerii   dinii  şi  disciplinei  în  produc­  conducerea  Comitetului  Cen­  cotesc  astăzi  multe  din  cadre­  necesar.   încadrate   intr-un   mici.  de  10—15  oameni,  care   1971 — 1975  şi  ale  următorilor
              dispersarea  fondurilor,  atunci   ponderii  construcţiilor  în  to­  ţie  Unele  cadre  din  economie   tral  al  P.C.R  le  noastre  din  economie ;  pro­  plan  de  sistematizare,  pe  ca­  îşi  extind  cercetările  pe  pe­  10  ani  este  necesar  să  crească
              se  obţin  rezultate  bune.  Ar  fi   talul  investiţiilor.   Continuă   caută  să  motiveze  neîndepli-                 cesul  de  producţie  începe  cu   re  să  le  închirieze  turiştilor.  rioade  atît  de  mari,  îneît  vor   foarte  mult  numărul  cadrelor
              fost  oare  mal  bine  să  începem   încă  să  se  construiască  scump,                                                  aprovizionarea,  se  continuă  cu   Planul  nostru  cincinal  va   trebui  să  le  lase   moştenire   cu  pregătire  superioară.
              concomitent  cinci  asemenea   finisajele  costă  mult,   uneori   Un  comerţ  exterior                                  producţia  şi  se  încheie   cu   trebui  să  cuprindă  concret  ac­  generaţiei  următoare  de  cer­  Trebuie  să  rezolvăm   mal
              complexe,  a  căror  construcţie   nefiind  necesare  ;  trebuie  să                                                     vînzarea.  Fiecare  conducător   ţiunile  de  cooperare  cu  alte   cetători  :  noi  avem  însă  ne­  repede  şi  mai  bine  problema
              gă  dureze  5  ani,  sau  să  înce­  se  treacă  în  mod  hotârît  la                                                    de   centrală  si  întreprindere   ţâri  in  realizarea  unor  pro­  voie  astăzi  de  rezultatele  cer­  necesarului  de  Ingineri  teh­
              pem  două  care  să  fie  gata  în­  construcţii  industriale,  execu­  raţional,  avantajos,  o                         trebuie  să  înţeleagă  că  el  răs­  duse.  în  cercetare,  proiectare   cetărilor.      nici  (subingineri).  Este  nece­
              tr-un  an  şl  să  obţinem  şl  pro­  tate  fie  din  beton,  fie  din  pre­                                            punde  de  organizarea  produc­                                Aşadar,  este   necesar  .  să
                                            fabricate,  care  să  excludă  ori­                                                                                      şi  în  alte  domenii  de  activi­                          sar  ca  Institutele  care  pregă­
              ducţie 7  Evident,  este  mal  bi­  ce  finisai.  Trebuie  ca  turnarea                                                  ţiei,   de  funcţionarea  între­  tate.  Nu  trebuie  să  ne  propu­  pornim  de  la  sarcinile  fiecă­  tesc  aceste  cadre  să  cunoască
              ne  să  se  meargă  pe  calea  con­  betonului  şi  plăcile  prefabrica­  largă  cooperare  în  pro­                    prinderii.  că  în  sarcina   sa   nem  să  realizăm  singuri  tonte   rei  ramuri  a  economiei  şi,  vâ-
              centrării  Investiţiilor,  a  forţei   te  să  fie  de  asemenea  calita­                                                intră  aprovizionarea,  gospo­  produsele  de  care  avem  ne­  zînd  ceea  ce  s-a  propus  pen­  o  dezvoltare  mal  accentuată
              de  muncă  şi  utilajelor,  în  loc   te,  incit  să  excludă  finîsajLil,                                               dărirea  judicioasă  a  mijloa­  voie,  nici  în  siderurgie,  nici   tru  cincinalul  viitor  în  dome­  decît  pînâ  acum,  astfel  îneît
              de  a  Ie  risipi  pe  multe  şantie­  aşa  cum  se  practică  pe  plan   ducţie  cu  alte  state                       celor  materiale  şi  băneşti,  a­  In  construcţii»  de  maşini,  nici   niul  cercelârii,  Consiliul  Na­  în  2—3  ani  să  asigurăm  ca­
               re                           mondial  Pretutindeni,  în  lu­                                                           sigurarea  unei  calităţi  înalte,   tn  chimie  şi  nici  în  alte  ra­  ţional  al  Cercetării  Ştiinţifice   drele  tehnice  pentru  conduce­
                De  aceea,  o  sarcină  impor­  me,  se  fac  construcţii  simple,                                                    a  unor  performanţe  ridicate   muri.  Este  un  lucru  cert  că   împreună  cu  ministerele   să   rea  procesului  de  producţie,
                                                                                                                                                                                                   propună  întărirea  şi  dezvol­
               tantă   în   întreaga   noastră   oamenii  preocupîndu-se  nu  de   In  privinţa  comerţului  ex­  din  agricultură.  Consider  că   ale  nroduselor,  dar  şi  obliga­  fără  o  largă  cooperare  în  pro­  tarea  anumitor  centre  şl  in­  iar  inginerii  cu  studii  supe­
               economie   este  concentrarea   realizarea  unor  ,,uzine  momi-   terior,  trebuie  să  spun  că  a-   era  normal  să  se  iacă  efor­  ţia  de  a  desface  în  bune  con­  ducţie  cu  ţările  socialiste,  cu   stitute,  crearea   altora   noi,
               lucrărilor   de   investiţii   în   ment  de  arlâ“,  ei,  în  primul   cesla  este  un  capitol  al  pla­  turi  pentru  a  găsi  resurse  în   diţii  mărfurile  în  ţară  sau   firme  din  ţările  capitaliste  si   gruparea  forţelor  de  cerceta­  rioare  de  specialitate  să  fie
               vederea  terminării  lor  cît  mai   rind,  de  dotarea  întreprinderi,   nului  la  care,  in  ansamblu,   industrie   pentru  acoperirea   în  străinătate :  ciclul  de  pro­  din  ţările  în  curs  de  dezvol­  re  în  probleme  de  importan­  folosiţi  îndeosebi  în  cercetare,
                                                                                                                                      ducţie  poate  li  considerat  în­
                                                                                                                                                                     tare  nu  vom  reuşi  să  asigu­
               rapide.  Este  necesar  să  se  fa­  lor  cu  utilaje  moderne  Rog  să   nu  s-au   adus  îmbunătăţiri   golurilor  cauzate  de  nereali-   cheiat  numai  în  măsura   în   răm  un  progres  rapid  a)  eco­  ţă  deosebită  Trebuie  să  ob­  în  funcţii  de  concepţie  în  în­
               că  o  eşalonare  a  acestor  lu­  se  ia  toate  măsurile  pentru  ca   faţă  de  prevederile  proiectu­  zarea  producţiei  agricole  pla­  care  s-au  încasat  banii  pen­  nomiei  noastre.   Activitatea   ţinem  într-un  termen   mai   treprinderi.
               crări  pe  cei  5  ani  şi  să  se   ministerele  rare  execută  lu­  lui  de  plan  examinat  în  vară,   nificate  în  acest  an.  Va  tre­  tru  produsul  fabricat,  fără   de  cooperare   internaţională   scurt  —  în  toate  sectoarele  —
               concentreze  mijloacele  mate­  crări  de  investiţii  să  nu  mai   ba  chiar  au  intervenit  unele   bui  ca  fiecare  minister,  fie­  de  care  nu  se  poate  reîncepe   trebuie  să  fie  bine  conturată   rezultate  valoroase  care   să
               riale  şi  forţa  de  muncă  pe  o­  primească  proiecte  care   cu­  reduceri  ale  exportului,  des­  care  centrală  industrială  să                                                                                                4* o)
               biective.  incit  să  putem  reali­  prind  lucrări  de  finisaj,  cu  ex­  tul  de  serioase,  justificate  nu­  se  preocupe  în  continuare  de   procesul  dc  producţie.  încă  de  la  elaborarea  planu­  poată  fi  aplicate  în  mod  efi­
               za  şi  depăşi  sarcinile  de  pro-  cepţia  cazLirîIor  în  care  teh­  mai  în   parte  prin  lipsurile  a  găsi  noi  posibilităţi   de  Desigur  că  ministerele  vor  lui,  să  facă  parte  din  pro­  cient  în  producţie.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12