Page 9 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 9

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VÁ'




                                                                                                                                                                                                         încheierea  vizitei

                                                                                                                                                                                                                         delegaţiei


                                                                                                                                                                                                         Delegaţia  U.G.S.R.  în  vi­

                                                                                                                                                                                                        zită  la  obiective  industri­

                                                                                                                                                                                                        ale  din  Pekin



                                                                                                                                                                                                         România-prezenţă presti­

                                                                                                                                                                                                        gioasă  la  tîrgurile  şi
                                                                                                                                                                                                        expoziţiile  internaţionale


                                                                                                                                                                                                         Curier,  Atlas
             ANUL  XXII.  Ni.  4947                                                  JOI  3  DECEMBRIE  1970                                                     4  PAGINI  -   30  BANI



             EFORTURI  ÎNZECITE,  ABNEGAŢIE  Şl  DĂRUIRE  TOTALĂ  PENTRU
                                                                                                                                                                              C O M U N I C A T


            ÎNFĂPTUIREA  OBIECTIVELOR  NOULUI  PLAN  CINCINAL                                                                                                                                    I
                                                                                                                                                                     cu  privire  la  consfătuirea  Comitetului


                 DIRECţll  FUNDĂMENTNlf                                                                                                                           Politic Consultativ al  statelor participante

                                                                                                                                                                                la  Tratatul  de  la  Varşovia

                 PENTRU ASIGURAREA Oi                                                                                                                             Berlin  a  avut  loc  consfătui­  cerilor  externe  al  Republicii   mocrate  Germane  :  Walter  Ul­
                                                                                                                                                                                                                               din  partea  Republicii  De­
                                                                                                                                                                                     1970,  la
                                                                                                                                                                    La  2  decembrie
                                                                                                                                                                                                Populare  Bulgaria  ;
                                                                                                                                                                  rea  Comitetului  Politic  Con­  din  partea  Republicii  So­  bricht,  prim-secretar  al  Comi­
                                                                                                                                                                  sultativ  al  statelor   partici­  cialiste  Cehoslovace :   Gustov   tetului  Central  al  Partidului
                                                                                                                                                                                                Husak,  prim-secretar  al  Co­
                                                                                                                                                                  pante  Ja  Tratatul  de  la  Var­  mitetului  Central  al  Partidu­  Socialist  Unit  din  Germania,
                                                                                                                                                                                                                              preşedintele
                                                                                                                                                                                                                                          Consiliului
                                                                                                                                                                                                                                                      de
                 Înalt  ritm de creştere                                                                                                                          şovia  de  prietenie,  colaborare   lui  Comunist  din  Cehoslova­  Stat  Al  Republicii  Democrate
                                                                                                                                                                  şl  asistenţă  mutuală.
                                                                                                                                                                                                                              Germane  ;  Willi  Stoph,  mem­
                                                                                                                                                                    La  consfătuire  au  partici­
                                                      y                                                                                                           pat :                         cia  ;  Lubomîr  Strougal,  mem­  bru  al  Biroului  Politic  al  Co­
                                                                                                                                                                                                bru  al  Prezidiului  Comitetu­
                                                                                                                                                                                                lui  Central  al  Partidului  Co­
                                                                                                                                                                    din  partea  Republicii  Popu­  munist  din  Cehoslovacia,  pre­  mitetului  Central  al  Partidu­
                                                                                                                                                                                                                              lui  Socialist  Unit  din  Germa­
                                                                                                                                                                  lare  Bulgaria  :  Todor  Jlvkov,
                        ECONOMICA                                                                                                                                 prim-secretar  al   Comitetului   şedintele  guvernului  Republi­  nia.  preşedintele   Consiliului
                                                                                                                                                                                                    Socialiste
                                                                                                                                                                                                cii
                                                                                                                                                                                                               Cehoslovace  ;
                                                                                                                                                                  Central  al  Partidului  Comu­
                                                                                                                                                                                                                              de  Miniştri  al  Republicii  De­
                                                                                                                                                                  nist  Bulgar,  preşedintele  Con­
                                                                                                                                                                                                zidiului  Comitetului  Central,
                                                                                                                                                                  siliului  de  Miniştri  al  Repu­  Vasil  Bilak,  membru  al  Pre­  mocrate  Germane  ;  Erich  Ho­
                                                                                                                                                                                                                              necker,  membru  al  Biroului
                                                                                                                                                                  blicii   Populare   Bulgaria  ;   secretar  al  Comitetului  Cen­  Politic,  secretar  al  Comitetu­
                                                                                                                                                                  Stanko  Todorov,  membru  al   tral  al  Partidului   Comunist   lui  Central  al  Partidului  So­
                                                                                                                                                                  Biroului  Politic,  secretar  al   din  Cehoslovacia  ;  Jan  Marko,   cialist  Unit  din   Germ ania;
                   Procesul  grondios  al  edificării  României  socialiste  multi­                                                                               Comitetului  Central  al  Parti­  membru  al  Comitetului  Cen­
                 lateral  dezvoltate  traversează  o  etapă  de  însemnătate  pri­                                                                                dului  Comunist  Bulgar ;  Ivan   tral  al  Partidului  Comunist
                 mordială,  marcată  de  confluenţa  celor  două  măreţe  cinci­                                                                                  Başev,  membru  al  Comitetu­  din  Cehoslovacia,  ministrul  a­
                 nale.  Este  etopo  cind.  de  pe temelia  de  granit o  morilor  în­                                        137.5                               lui  Central  al  Partidului  Co­  fAcerilor  externe  a)  Republi­
                 făptuiri  dobîndite  în  înflorirea  multilaterală  a  patriei,  în­                                                                             munist  Bulgar,  ministrul  afa-  cii  Socialiste  Cehoslovace  ;
                 tregul  nostru  popor,  sub  conducerea  încercată  o  partidului,
                 se  avîntâ  nestăvilit  înainte,  cu  totalitatea  energiilor  sale
                 creatoare,  spre  înfăptuirea  măreţului  program  elaborat de
                 Congresul  ol  X-lea  al  P.C.R.                       Două  decenii  de  la  alegerea  organelor  locale                                        UN  VAST  PROGRAM  DE  FRUCTIFICARE  LABGA  A  REZER­
                  In  acest   context,   Expunerea   tovarăşului   Nicoloe
                 Ceauşescu,  Io  şedinţa  Comitetului  Executiv  al  C.C,  ol  P.C.R.
                ■şr  o  guvernului  din  25  noiembrie  o.c„  se  înscrie  co  un
                document  programatic  de  importanţă  excepţională.  Pornind   ale  puterii  de  stat                                                            VELOR  DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI VEGETALE $1 ANIMALE
                 de  Io  onolizo  aprofundată  a  condiţiilor  şl  posibilităţilor
                 ţării  noastre,  de  Io  necesitatea   imperioasă  a  accelerării
                 mersului  înainte  al  României  pe  coleo  progresului  şi  pros­
                 perităţii,  expunerea  secretarului  general  al  partidului  ja­
                 lonează  cu  clarviziune  sensurile  majore,  prioritare  ale  dez­  Consiliile  populare -  forma  cea                                                    Pirghii  de  ridicare  a  randamentului
                voltării  economiei  în  viitorul  cincinal,  orientează  şi  direcţio-
                 neozâ  eforturile  întregii  noţiuni  spre  asigurarea  unui  inolt
                 ritm  de  creştere  economică,  singura  cole  de  ridicare  a                                                                                                           şi  eficacităţii  muncii
                 României  la  nivelul  statelor  dezvoltate,  de  creştere  a  bu­  mai  democratică  de  conducere
                 năstării  materiale  şi  spirituale  a  poporului.
                  Clasa  muncitoare,  ţărănimea  şi  intelectualitatea   din                                                                                        Sarcinile  reieşite  din  expu­  cute  toate   lucrările   dintr-o   Pentru  a  spori  aportul  uni­
                 România  încearcă  astăzi,  în  ajunul  încheierii  ancinolului                                                                                  nerea  tovarăşului  N i c o l a e  .fermă,   aplicarea   acordului   tăţii  noastre  la   îndeplinirea
                actual,  sentimente  de  înaltă  mindrie  potriotică,  de  neţăr­  a  treburilor de stat  şi  obşteşti                                            Ceauşescu,  cu  privire  la  îm­  global,  prin  calcularea  mano­  sarcinilor puse  de  partid  în  fa­
                 murită  dragoste  şi  otoşoment  foţă  de  Partidul  Comunist                                                                                    bunătăţirea  organizării,   pla­  perei  pe  fiecare  produs  (pe   ta  agriculturii  vom  pune  ac­
                 Român,  Jn  frunte  cu  tovarăşul  Nicoloe  Ceouşescu,  pentru                                                                                   nificării  şl  conducerii   agri­  tonă  sau  hectolitru),  precum şi   centul  pe  dezvoltarea  în  con­
                 justeţea,  consecvenţa  şi  fermitatea'  politicii  sale  morxist-                                                                               culturii  vizează  in  esenţă  crea­  asigurarea  unui  venit   lunar   tinuare  a  fermei  zootehnice  şi
                                                                         Azi  se  împlinesc  20  de  ani  de                        scop  s-au  iniţiat o serie  de  mă­
                 leniniste,  îndreptată  spre  dezvoltarea  ropidă  a  forţelor  de   la  primele  alegeri  de  deputaţi            suri  menite  să  asigure  dezvol­  rea  tuturor  condiţiilor  nece­  minim  garantat  sînt  măsuri   vom  extinde  legumicultura  pe
                 producţie,  perfecţionarea  vieţii  economice  şi  sociale  şi  creş­  In  noile  organe  ale  puterii  de   VICHENTE  BALAN  tarea-  şl  diversificarea  produc­  sare  îndeplinirii exemplare  a   bine  gîndite,  izvorîte  din  ne­  o  suprafaţă  de  60  de  hectare,
                 terea  nivelului  de  trai  al  oomenilor  muncii.     stat  locale.  Partidul  Comunist   prim-vicepreşodînte  al   ţiei  industriei  locale  de  stat,   prevederilor  cincinalului  vii­  cesitatea  fructificării  depline a   avînd  astfel create condiţii  sâ
                  încheierea  cu  succes  a  cincinalului  constituie  o  autentică   Român,  aplicînd  principiile  ge­  Comitetului  executiv  a)   extinderea  serviciilor  . prestate   tor  în  agricultură.  Luînd  cu­  potenţialului  uman  şi  materi­  formăm  o  fermă  cu  profil  le­
                 mindrie  naţională,  Creşterea  producţiei  industriale  în  o-   nerate  ale  învâţâturii  mar-   Consiliului  popular  judeţean  pentru  populaţie,  îmbunătăţirea   noştinţă  de  măsurile  preconi­  al  al  fiecărei  cooperative  agri­  gumicol.  De  asemenea,  pentru
                cest  cincîno'l  intr-un  ritm  mediu  anual  de  11,7  la  sută,  ma­  xlst-lenlnlsle  la  condiţiile  con­        aprovizionării  şl  deservirii,  rea­  zate  a  se  aplica,  cooperatorii   cole.  Trecerea  la  aplicarea  a­  a  folosi  mal  bine   forţa   de
                jorarea  la  circa  60  la  sută  o  ponderii  industriei  în  crearea   crete  din  ţara  noastrâ,  a  acor­       lizarea   investiţiilor,  întărirea   dîn  Orâştie  au  toată  convin­  cordului  global  va  oferi  posi­  muncă  vom  întări  sectorul  de
                                                                                                                                                                                                                              activităţi  anexe,  care  anual  ne
                venitului  naţional,  in  condiţiile  in  care  acesta  întrece  de   dat  o atenţie  deosebită  formă­  r 11,  ale  tuturor  categoriilor  so­  unităţilor  agricole  socialiste.  In   gerea  că  ele  reflectă  grija  deo­  bilitatea  ca  fiecare  cooperator   va  aduce  venituri  de  peste  un
                                                                                                                                                                                                sâ  fie  retribuit  în  raport  di­
                o  dată  şi  jumătate  nivelul  anului  1965,  exprimă  cu  o  uriaşă   rii  organelor  de  stat,  a  unul   ciale  de  oameni  al  muncii  ca­  atenţia  consiliilor  populare  din   sebită  pe  care  partidul  şi  sta­  rect  cu  eforturile  depuse   şi   milion  lei.
                                                                                                                                                                  tul  o  acordă  vieţii  şi  muncii
                forţă  de  convingere  vigoarea  şi  dinamismul   economiei   aparat  capabil  sâ  îndeplineas­  re  compun  naţiunea  noastră  so­  judeţul  nostru  au  stat  de  ase­  ţărănimii,  progresului  rapid  al   rezultatele   dobîndite,   astfel   Prin  transpunerea  în  viaţă
                 româneşti,  capacitatea  ei  de  dezvoltare  accelerată,  de  o-   că  sarcinile  revoluţiei  şl  con­  cialistă.  In  consiliile  populare   menea  dezvoltarea  şi  moder­  agriculturii.  crescînd  răspunderea  şi  inte­  a  noilor  măsuri  de  organiza­
                daptore  ropidă  şi  eficace  la  exigenţele  impuse  de  revolu­  strucţiei   socialiste.  Create  în   din  întreaga  ţară  îşi  desfăşoară   nizarea  învâţămlntului  şi  cul­  De^i  an   de  an   unitatea   resul  pentru  executarea  în  ce­  re,  planificare  şi  conducere  a
                ţia  tehnico-ştiinţifico  contemporană.                 toiul  unor  mari  prefaceri  re­  activitatea  peste  165 000  de  de­  turii,   îmbunătăţirea  ocrotirii   noastrâ  a  obţinut  succese  de   le  mai  bune  condiţii  a  lucră­
                                                                        voluţionare,  consiliile  populare   putaţi  reprezentînd  oameni  ai   sănătăţii  populaţiei  şi  a  protec­                                         agriculturii,  sîntem   convinşi
                  Această  caracteristică  fundamentală,  ce  defineşte  dis­  reprezintă  forma  cea  mai  de­  muncii  de  toate  profesiile  şi   ţiei  muncii  seamă  pe  linia  sporirii  pro­  rilor  agricole  Pînâ  acum,  în­  că  unităţile  agricole  coopera­
                tinct  economia  României,  îşi  pune  şi  moi  puternic  ampren­  mocratică  a  conducerii  de  stat   naţionalităţile.  .  In   consiliile   In  procesul  dezvoltării  socie­  ducţiei  vegetale  şi  animale,  nu   să,  deşi  în  unele  sectoare  se   tiste  se  vor  angaja  cu  toate
                ta  asupra  viitorului  cincinal  în  core  pe  bazo  valorificării   pe plan  local  şl  ele  slnt  che­  populare  din  judeţul  nostru  ac­  tăţii  noastre  socialiste  au  cres­  se  poate  spune  că  s-au  epui­  muncea  mai  prost,  iar  planul   resursele  în  amplele acţiuni ce
                Intensive  o  urioşelor  resurse  de  core  dispune,  economia  na­  mate  să-şl  dedice  toate  forţele   tivează  peste  3 860  de  deputaţi   cut  şl  s-au  lărgit  continuu  şl   zat  toate  rezervele  ce  le  avem   nu  se  îndeplinea,  cîştigul  se  e­  se  întreprind  pentru  dezvol­
                ţională  se  orientează  spre  o  creştere  moi  rapidă  a  eficien­  şl   capacitatea  lor  înfăptuirii   reprezentînd   toate  categoriile   atribuţiile  consiliilor  populare.   în  această  privinţă.  Este  sufi­  galiza  pe  ansamblul  coopera­  tarea  în  ritm  rapid  a  întregii
                ţei  în  vederea  realizării  unul  spor  moi  more  de  venit  na­  politicii  partidului  de  edificare   sociale  şl  naţionalităţile  conlo­  Ele  au  astăzi  sarcini  deosebit   cient  sâ  arătăm,  de  pildă,  că   tivei,  fapt  care  nu  stimula  în   noastre  economii  naţionale.
                ţional,  ce  se  va  reflecta  pozitiv  în  ridicarea  nivelului  de   a  orîndulrii  socialiste  în  ţara   cuitoare :   români,   maghiari,   de  Importante,  aşa  cum  pre­  participarea  la  muncă  a  coo­  suficientă  măsură  nici  efortu­
                trai.  Majorarea  ritmurilor  medii  anuale  la  principolîî  indi­  noastrâ   Fiind  formate  din   germani  şi  alte  naţionalităţi.  In   vede  legea  de  organizare   şt   peratorilor  nu  a  fost  la  nive­  rile  cooperatorilor  din  sectoa­  TRA1AN  NISTOR
                catori  oi  planului  cincinal,  în  comparaţie  cu  ceî  prevăzuţi   deputaţi  aleşi  pe  baza  unui  sis­  comitetele  de  cetăţeni  şl  alte   funcţionare  a  consiliilor  popu­  lul  aşteptărilor.   Din   peste   rele  cu  realizări  mai  bune.  preşedintele  C.A.P.  Oră ştia
                In  Directivele  Congresului  al  X-lea,  constituie   expresia   tem  electoral  cu  adevărat  de­  forme  organizatorice   folosite   lare,  în  Întărirea  orîndutrlt  so­  1 500  de  cooperatori  nici  300
                grăitoare  şl  garanţia  sigură  a  accelerării  procesului  de   mocratic,  consiliile  populare  a-   de  consiliile  populare  din  ju­  cialiste,  ele  îngrijindu-se   de   nu-şl  realizează  numârul  mi­
                ridicare  Io  un  nivel  superior  a  întregii  economii.  Ritmul  me­  slgurâ   realizarea  democraţiei   deţul  nostru  îşi  desfăşoară  ac­  buna  gospodărire  a  resurselor   nim  de  norme  stabilit  de  a­
                diu  onuol  de  creştere  a  producţiei  industriale  cu  10-11  la   socialiste  şl  exercitarea  puterii   tivitatea  peste  37 000  de  cetă­  materiale  şl  de  muncă,  dezvol­  dunarea  generală,  ceea  ce  a   Atribuţii  sporite  în  faţa
                sută  faţă  de  8,5*9,5  Io  sută  cît  s-a  prevăzut  iniţial,  conco­  de  stat  de  către  oamenii  mun­  ţeni.  Slujind  interesele  poporu­  tarea  forţelor  de  producţie  şî   făcut  ca  unele  lucrări  agrico­
                mitent  cu  sporirea  productivităţi»  muncii  cu  6,7-7,5  la  su­  cii              lui,  deputaţii  ţin  o  strtnsă  le­  diversificarea  economiei  locale,   le  «â  nu  poată  fi  executate  la
                tă,  creşterea  numărului  de  salariaţi  cu  700 000  persoane  şi   Aşa  cum  se  precizează   în   gătură  cu  masele  de  cetăţeni,   creşterea  continuă  a  bunăstă­  timp.  Nerespectarea   tehnolo­  mecanizatorilor
                reducerea  cheltuielilor  Io  1  000  lei  producţie  marfă  în  1975   constituţia  ţârii  noastre,  consi­  îi  antrenează  la  rezolvarea  tre­  rii  materiale  şt  culturale  a  po­  giilor  de  lucru  la  fiecare  cul­
                faţă  de  1970  cu  11-13  la  sută,  alcătuiesc  premisele  trai­  liile  populare  „conduc  activi­  burilor  publice  şl  îl  tnformea-   porului,  asigurarea  libertăţii  şî   tură  s-a  soldat,  desigur,   cu
                nice  ale  creşterii  masive  a  venitului  naţional,  care  va  fi   tatea  locală,  asigurînd  dezvol­  zâ   periodic  asupra  modului   demnităţii   omului,  afirmarea   diminuarea  recoltei,  a  venitu­  Din  expunerea   tovarăşului   îmbunătăţiri  funciare  Şi  sâ  le
                                                                        tarea  economică,  social-cultura-   cum  îşi  execută  mandatul  în­  multilaterală  a   personalităţii   rilor   băneşti  şl  a  cîştigulul   Nicolae  Ceauşescu  la  şedinţa   exploateze  în  bune  condiţii,  sâ
                In  1975  moi  mare  de  1,6-1,7  ori  decît  cel  obţinut  în  acest
                                                                        lâ  şi  edllitar-gospodâreascâ  a   credinţat.              umane.                        cooperatorilor.               de  lucru  de  ia  C.C.  al  P.C.R.   întreţină  şi  repare   utilajele
                ultim  an al cincinalului actual.  Se creează astfel o bază  mai   unităţilor   administra tiv-terito­  Milittnd pentru  înfăptuireane­  Semnificative  slnt  şl  rezulta­  Introducerea  unui  nou  sis­  din  23  noiembrie  1970  reiese   proprii  şî  cele  ce  aparţin  coo­
                solidă  pentru  sporirea  volumului  de  acumulări,  pentru  a   riale  în  care  au  fost  alese,  a­  abătută  a  politicii   partidului   tele   obţinute   în  exercitarea   tem  de  organizare  a  muncii  şi   că  în  faţa  mecanizatorilor  sînt   perativelor  agricole.  Totodată
                asigura  creşterea  în  mai  mare  măsură  a  bunăstării  poporu­  părarea   proprietăţii  socialiste,   şl  statului   nostru,  consiliile   atribuţiilor  lor  de  către  consi­  a  producţiei,  precum  şi  a  unei   puse  sarcini  complexe,  de  ma­  avem  datoria  sâ  contribuim  la
                                                                        ocrotirea  drepturilor  cetăţeni­  populare  şl-au  concentrat   a-   liile  populare  din  judeţul  nos­  noi  forme  de  plată  va  avea   re  răspundere,  privind  creşte­  executarea  lucrărilor  de   in­
                lui.                                                    lor,  legalitatea  socialistă   şi   tenţla  spre  rezolvarea  cu  com­  tru.  In  ce  priveşte  Industria  efecte  deosebit  de  favorabile   rea  aportului  lor  la  sporirea   vestiţii  în  C A P.
                                                                        menţinerea  ordinii  publice".  petenţă  a  problemelor  privind                          asupra  creşterii  producţiei,  a   producţiei  agricole.  In   acest   îndeplinirea  cu  succes  a  a­
                                                                         Prin  componenţa  lor,  noile   ridicarea  nivelului  de  trai  ma­                      randamentului  şi   eficacităţii   sens  retine  atenţia  faptul  că   cestor  obligaţii  cere  din  par­
                             (Continuare  in  pag>  a;2*a)                                                                                                        activităţii  cooperatorilor.  Or­
                                                                        organe  ale  puterii  de  stat  lo­  terial  şl  cultural  al  populaţiei   (Continuore;  í«:: pog. *.;ro¿;2ja|         lucrătorii  din  I M.A.   poartă   tea   fiecărui   mecanizator  o
                                                                        cale  reprezintă  voinţa  şl  Inte­  şl  satisfacerea  tot  mal  deplină                  ganizarea  de  echipe  sau  bri­  răspunderea  pentru  mecaniza­  muncă  susţinută  şi  eforturi  în­
                                                                        resele  tuturor  cetăţenilor  ţâ-  a  nevoilor  cetăţeneşti.  In  acest                   găzi  specializate  care  sâ  exe-  rea  tuturor  lucrărilor  din  coo­  zecite  pentru  ridicarea  perma­
                                                                                                                                                                                                perativele  agricole  de  produc­  nentă  a  calificării  profesiona­
                                                                                                                                                                                                ţie.  iar  cîştigul  lor  este  legat   le.  o  cunoaştere  temeinică  a
                                                                                                                                                                                                nemijlocit  de  rezultatele  obţi­  tehnologiilor  de  lucru  în  fie­
                                                                                                                                                                                                nute  de  sectoarele  unde  îşi   care  sector  de  producţie   al
              Invitaţiei  gospodinelor  din   DIMINEAŢA  PRIN  PIEŢELE  M UNICIPIILOR                                                                            populatia  cumpărătoare  se  des­  desfăşoară  activitatea.  C.A.P.  Realizarea  obiectivelor
            Deva,  H unedoara  şl  Petro­                                                                                                                        chid  şl  funcţionează  cum  vor   Integrarea  secţiilor  de  me­  puse  în  faţa  sectorului  meca­
                                                                                                                                                                  vînzătorii,  producătorii  parti­
            şani  de  o  le  însoţi  dum inica                                                                                                                   culari  pretind  preturi  deosebit   canizare  ca  sectoare  mecani­  nic  al  cooperativei  agricole  va
                                                                                                                                                                                                                              fi  mult  uşurată  în  condiţiile
            dim ineaţa  cind  îşi  fac  tîrgu-                                                                                                                   de  umflate  (4  lei  kg  de  cartofi,   ce  ale  cooperativelor  agrico­  cind,  aşa  cum  ne-a   dovedit
                                                                                                                                                                                                le  atrage  după  sine  atribuţii
            ie lile   prin  pieţe,  i-am  răs­  PREZENJI:  cumpărătorii şi vînzătorii (cu                                                                        faţă  de  2,50  pe  mercurial  etc).   sporite  pentru  fiecare  meca­  practica  de  pînâ  acum,  meca­
                                                                                                                                                                 Ştim  că
                                                                                                                                                                           pentru  organele  co­
            puns  şi  dum inică,  29  noiem ­                                                                                                                    merciale  şi  cele  locale  de  stat   nizator.  Astfel,  dacă  pînâ  a­  nizatorii  vor  fî  localnici  şi  per­
                                                                                                                                                                                                                              manentizaţi  pe  o  perioadă  în­
                                                                                                                                                                                                cum  cu  cele  10  tractoare  pe
            brie  a c,  Dăm  cuvintul  aspec­                                                                                                                    au  fost  trasate  sarcini  deose­  care  le  avem  în  secţia  ce  de­  delungată  de  timp  în  aceeaşi
                                                                                                                                                                 bite  de  a  vizita  şt  controla  ple­
            telor  găsite  pe  teren.                                                                                                                            tele.  Dar  n-am  văzut  pe  nimeni   serveşte  C A P.  Uia,  executam   unitate.  Faptul  că  în  secţia
                                          întîrziere) ABSENJI: factorii de răspundere                                                                            de  la  consiliul  popular  munici­  aproape  în  exclusivitate   lu­  noastrâ  avem  7  mecanizatori
                   SOMN  UŞORt                                                                                                                                   pal,   din   conducerea   C.L.F.   crări  în  cîmp,  la  culturile  ce­  din  Jlîa,  că  Gheorghe  Sorea,
                                                                                                                                                                 Pentru  dumnealor  sarcina  tra­  realiere  şi  în  mică  măsură  la   Ion  Dimperiu,  Carol  Costea  şi
             Oro  6,45.  Piaţa  halelor  Pe­                                                                                                                     sată  de  către  organele  superi­  grădina  de  legume,  în  viitor   Ion  Joldea  dau  dovadă   de
           troşani.  Producătorii  Individuali   La  ora  vizitei  noastre   prin   un  cartonaş  pe  care  cumpără*   dacă  sînt  cartofi.  „Nu  avem"   gumelor,  zarzavaturilor,  fruc­  oare  de  partid  este  facultati­  va  trebui  sâ  ne  ocupăm  şî  de   multă  pricepere  şi  hărnicie  în
            Încep  să  sosească,  aşezînd  1n   piaţa  din  Petroşani,  marfă  se   torul  să  poatB  citi  ce  preţ  are   —  le  răspundea  acesta.  In  In­  telor  care   se   vlnd   astăzi  ;   vă?  lucrările   dtn  zootehnie,   dc   muncă  ne  dă  certitudinea  că
            graba  Sl  neorlndulală   marfa,   găsea  în  cantităţi   îndestulă­  marfa  pe  care  vrea  să  o  cum­  teriorul  jnagazinulul  Insă,  mal   usturoi,  varză  acră,  mere  etc.   mecanizarea  muncilor  privind   sarcinile  ce  ne  revin  din  pro­
            în  faţa  uşilor  halelor  îmbul­  toare :  cartofi,  varză,  rădficl-   pere  Gestionara,  cu  un   ton   bine  de  1  000  kilograme   de   Aşa  că  nu  miră  pe  nimeni  fap­  DE  CAPUL  LOR  pregătirea  şi  administrarea  fu­  gramul  de  măsuri  adoptat  de
           zeala  e  maxima  Fiecare  vrea   noase  şl  altele.        foarte  autoritar,  a  ţinut  să  le   cartofi  aşteptau tsă  fie  puşi  în   tul  că  o  căpâţjnă  de  varză  a­       rajelor.  De  asemenea,  tot  me­  conducerea  partidului  si  sta­
           s3  fie  primul  la  eliberarea  cîn-   O  altă  „curiozitate"  a  pieţei   reamintească   vînzâtoarelor :   vînzare.  Ce  motive  o  îl  avut   cră  cît   pumnul  se  vinde,  cu   Deşi  Încă  e  Întuneric,  piaţa   canizatorilor  li  se  încredinţea­  tului  vor  putea  fi  îndeplinite
            tarelor,  să  ocupe  un  loc   cît   din  Petroşani  :  din  10  octom­  „De  ctte  ori  să  vă  spun  fetelor   gestionarul  Constantin  Mano-   4—5  lei.  iar  kilogramul  cu  7—8   din   Deva  începe  să  „mişte"   ză  sarcina  sâ  asigure  electri­  în  cele  maî  bune  condiţii.
           mai  bun  la  tarabe.   Deşi  s-a   brie  a.c.,  n-a  mal  fost   afişat   să  puneţi  preturile  la  marfă?“.   lache  de  nu  a  pus  în  vînzare   lei ;  usturoiul  cu  20  lei  kg   de  pe  la  ora  6.30.  La  7,15   se   ficarea  proceselor  de  produc­
            cerut  în  repetate   rîndurî  —   preţul  la  legume, zarzavaturi şi   Nu  ştim  de   cile  ori  le-o  fi   marfa  cerută  de  solicitanţi?  ş.a.m.d.  Am  întrebat  de  ce  nu   scriu  preţurile  la  zi,  la  7,10  se   ţie  din  cooperative,  sâ  execu­  ALEXANDRU  VADAN
           atlt  de  către  cei  care   desfac   fructe.  De  aceea,  producătorii   spus  gestionara  Sabina  Poposcu             se  trec  preturile  acestora  în   deschide  chioşcul   alimentar                           şeful  secţiei  de  mecanizare
                                                                                                                                                                                                                                     de  la  C.A.P.  1 Ha
           produsele  cit  şi  de  către  cum­  Individuali  vînd  cu   preţuri   despre  acest  lucru  vînzătoare-   PREŢURILE  LA  ZI?  CELE  DIN   mercurial?  „Dacă  nu-s  menţi-  *   nr.  1  (în  loc  de  6,30);  la  7,15   te  unele  lucrări  de  irigaţii  şl
           părători  —  ca  halele  să  fie  des­  exagerate,  iar  încasatoarele  se   lor  din  subordine,  însă  cum­  30  SEPTEMBRIE!  onate  în   nota  nr.  7 562  —  ni   cel  al  I A.S.  care  desface  zar­
            chise  la  ora  6  sau  ce)  tîrzlu  la   mulţumesc  doar  să  ia  banii  şi   părătorii  au  sesizat  de  multă       s-a  răspuns  —  n-avem  treabă   zavaturi.  legume  şî  fructe;  le
            6,30,  administraţia  pieţei  nu  a   să  elibereze  chitanţe.   Dintre   vreme  această  anomalie.  Are   In  piaţa  Devei  şi  acum   în   cu  ele ’...  7.20  vine  maşina  31-HD-555  şi
            dat  curs  acestei  cerinţe.  Drept   organele  de  control,  cele  care   ceva  de  spus  conducerea  C.L F.   decembrie,  cind  iarna  e  gata     aduce  iaurt  la  chioşcul  nr.  2,
            urmare,  cel  care  vin  din  alte   au  în  răspundere  buna  desfă­  Hunedoara?        să  se  instaleze  în  toate  dreptu­  CINE  URMĂREŞTE  TREBURILE   lactate;  Ia  7,30  vine,  altă  ma­
            judeţe  cu  marfă  stau  afară  în   şurare  a  activităţii  de  vînzare-                rile  el  vînzarea  se  lace   tot   PIEŢEI  IN  ORELE  DE  V1RF?  şină.  3I-HD-814,  cu  lapte        Pagina a IIB-a
           frîg,  iar  cumpărătorii,  maî  ales   cumpărare  In  piaţă,  n-am  în-   CARET  MOTIVUL?  după  preţurile  stabilite  la  30                           —  La  ce  oră  ar  trebui  să  fiţi
            care  merq  dimineaţa  la  servi­  lîlnit  pe  nimeni!                                   septembrie  a.c.!  Nota  telefoni­  Duminică  dimineaţa  am  pe­  aici?  fi  întrebăm  pe . însoţitorii
            ciu.  sini  lipsiţi  dn  posibilitatea                       Magazinul  C.L.F.  nr.  2  este   că  nr.  7 562,  de  atunci,  trans­  trecut  cîteva  ore  bune  în  piaţa   celor  două  maşini.
            de  a  se  aproviziona  în  primele   BOALA  VECHE!        unitatea  cea  mai  solicitată  din   misă  administraţiei  Dietei,  sta­  Devei.  Fără  teama  de  a  gre$i   Raid  realizat  de  DAN
            ore  ale  dimineţii.                                       municipiul  Hunedoara.  Aşezat   bilea   preţurile  la   roşii  de   vom  spune  că  în  această  dimi­  VRINCEANU,  G.  IGNAT,
                                           Cum  am  intrat  In   unitatea   la  vad   comercial  buh  —  Ja   cîmp.  ardei  gras  şi  multe  alte   neaţă,  cind  piaţa  este  solicita­             Dialog  cu
             Tot  ca  urmare  a  acestui  fapt.                                                                                                                              N.  PANA1T
            Imediat  după  ora  7,  în  linie  c   C.L.F.  nr.  1.  din   municipiul   intrare  în  piaţa   oraşului  —   legume  de  sezon,  care  astăzi   tă  cel  mai  mult,   lucrurile  se
                                                                       cunoaşte  o  mare  afluenţă  de
            un  vacarm  nemaipomenit.  La   Hunedoara,  vinzăloarele  au  şi                         sini  în  cel  mai  fericit  caz  bu­  desfăşoară  la  voia  întîmplării.
            eliberarea  cintarelor  se  Intîr-   •trecut  la  confecţionatul  eti­  cumpărători.  Duminică,  29  no­  lion  sau  murături.  Dar  nota  a   Nu  urmăreşte  nimeni  respec­  (Continuare  m  pag.  a ;2-o)
            zie  foarte  mult  şi  vînzarea  În­  chetelor  de  preţuri.  La  varză,   iembrie  a.c.,   gospodinele  În­  rămas  fermă,  deşi  nu  aminteş­  tarea  preturilor,  a  curăţeniei,
            cep©  tîrziu.                ceapă şi mere nu se  vedea  nici  trebau  vlnzătorul  de  se>rvidu  te  nimic  despre  preturile  le­  unităţile   care   deservesc
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14