Page 5 - Drumul_socialismului_1970_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! s b

I Ş
| ■ Vizita delegaţiei P.C.R., f

î
condusă de tovarăşul

j Manea Mănescu, în Belgia ^

? ■ O.N.U. Rezoluţii de con- ^

damnare a formelor de
I , §

| discriminare rasială şi |

naţională

$ ’
I ■ Curier
ANUL XXII. Nr. 494« MIERCURI 2 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI | |

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI Delegaţia de partid şi guvernamentală

NI COLAE CE a ţării noastre, condusă de tovarăşul

Nicolae (leauşescu, a plecat la Berlin

la şedinţa Comitetului Berlin delegaţia de partid şi membri ai C.C. a] P.C.R., ai ambasadorul R.D. Germane
Marţi la amiază a plecat la
Erau de (aţă dr. Hans Voss,
Consiliului de Stat şi ai gu­
guvernamentală a Republicii
Socialiste România, condusă vernului, conducători dc in­ la Bucureşti, şi membri al
stituţii centrale şi organizaţii
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, obşteşti. ambasadei.
secretar general al Partidului ★ ★
al C.C. al P.C.R. şi a guvernului le Consiliului de Stat al Re­ dentul Agerpres, Ştefan Deju, şi ambasadorii ţârilor mem­
Comunist Român, preşedinte­
BERLIN 1. — Corespon­
bre ale Tratatului de la Var­
publicii Socialiste România,
şovia.
transmite :
Pe
aeroportul
care, în conformitate cu înţe­
legerea realizată, va participa Schonefeld din Berlin, dele­ •Ar
gaţia de partid şi guverna­
La Berlin au sosit, de ase­
la întîlnlrea conducătorilor mentală a Republicii Socialis­ menea. delegaţiile de partid
din 25 noiembrie 1970 lor din statele participante la te România, condusă de to­ şi guvernamentale ale R. P.
partidelor frăţeşti şi guverne­
varăşul Nicolae Ceauşescu, a
Bulgaria, în frunte cu tova­
Tratatul de la Varşovia.
fost întîmpinatâ de tovarăşii
Din delegaţie fac parte to­
cretar al CC. al P.C. Bul­
varăşii Paul Niculescu-Mizil, Walter Ulbricht, prim-secre- răşul Todor Jivkov. prim-se-
tar al C.C. al P.S.U.G., pre­
membru al Comitetului Exe­ gar şi preşedintele Consiliu­
Stimat! tovarăşi, vede o dezvoltare susţinută a constant al politicii statului principiile echităţii şi eticii In lumina sarcinilor stabi­ cutiv, al Prezidiului Perma­ şedintele Consiliului de Stat lui de Miniştri al R.P. Bul­
economiei noastre naţionale, nostru, preocuparea primordi­ socialiste în repartiţie, in ra­ lite de Congresul al X-lea a! nent, secretar al C.C. al P.C.R., al R.D.G., membrii Biroului garia. R. S. Cehoslovace. în
Comitelui Executiv şl gu­ cuprinzind — la indicatorii ală a partidului şi guvernu­ porturile dintre membrii so­ partidului cu privire la în­ Ilie Verdeţ, membru al Comi­ Politic al C.C. al P.S.U.G., frunte cu tovarăşul Gustav
vernul au dezbătut principa­ de bază — sarcini sporite fa­ lui* este creşterea bunăstării cietăţii, în desfăşurarea între­ făptuirea unui amplu pro­ tetului Executiv, al Prezidiu­ Willi Stoph, preşedintele Con­ TIusak, prim-secretar al CC.
lele prevederi ale proiectului ţă de obiectivele Congresului materiale şi spirituale a celor gii vieţi sociale. gram de investiţii, care să a­ lui Permanent al C.C. al siliului de Miniştri al R.D.G.. al P. C. din Cehoslovacia.
de plan cincinal privind dez­ al X-lea al partidului. Aceas­ ce muncesc de la oraşe şi sa­ Marile înfăptuiri dobindite sigure creşterea în ritm sus­ P.C.R., prim-vicepreşedinte al Erich Honecker, Friedrich E­ R P. Polone, în frunte cu to­
voltarea economiei naţionale ta a fost posibil datorită, în te, ridicarea nivelului de ci­ în opera de făurire a socie­ ţinut şi perfecţionarea forţe­ Consiliului de Miniştri, şi bert, Gerhard Gruneberg, varăşul Wladyslaw Gomulkn,
în perioada 1971-1975 şi au primul rînd, faptului că în vilizaţie al întregii societăţi. tăţii socialiste multilateral lor de producţie, repartizarea Corneliu Mănescu, membru Kurt Hager, Hermann Ma­ prim-secretar al C. C. al
stabilit măsurile necesare tara noastră s-a creat o pu­ Paralel cu eforturile pentru dezvoltate sînt rodul activi­ lor judicioasă pe întregul te­ al C.C. al P.C.R., ministrul tern. Gunter Mittag. Alfred P.M.U.P., R. P. Ungare. în
peniru realizarea acestor pre­ ternică bază a Industriei so­ creşterea 'producţiei, pentru tăţii pline de abnegaţie a tu­ ritoriu al ţării, proiectul de afacerilor externe. Neunmnn, Albert Norden, frunte cu tovarăşul Janos
vederi. pentru transpunerea cialiste — factor fundamentul dezvoltarea bazei tehnico-ma- turor oamenilor muncii, a în­ plan prevede ca în viitorii La plecare, pe aeroportul Horst Sindermann, Paul Ver- ICadar, prim-secretar al CC.
ir viaţă a programului par­ al consolidării şi progresului teriale a societăţii, partidul a tregului nostru popor, fără cinci ani să se aloce, pe an­ Băneasa, delegaţia a fost sa­ ner, de membrii supleanţi ai al P.M.S.U., şi Uniunii Sovie­
tidului nostru stabilit de cel continuu al întregii economii. desfăşurat o amplă activitate deosebire de naţionalitate — samblu, investiţii însumind lutată de tovarăşii Emil Bod- Biroului Politic Hermann A- tice. în frunte cu tovarăşul
xen. Georg Ewald,
Walter
dn-a) X-lea Congres al P.C.R. Prevederile proiectului de în direcţia perfecţionării con­ români, maghiari, germani ţi peste 540 miliarde lei, adică naraş, Gheorghe Pană, Gheor- Halbritter. Werner Jarowin- Leonid Brejnev. secretar ge­
Totodată a fost analizat pro­ plan pe perioada 1971-1975 se tinue a raporturilor sociale, a de alte naţionalităţi — care, mai mult decît s-a cheltuit in ghe Rădulescu, Virgîl Trofin. sky, Gunter Kleiber, de Wer­ neral al C.C. al P.C.US.
iectul planului şi al bugetu­ bazează pe succesele dobîn- organizării întregii societăţi. A manifeslînd încredere deplină ultimul deceniu. Este demn Maxim Berghianu. Florian Dâ- ner Lamber/, secretar al C.C. La sosire, delegaţiile au
lui de slat pe anul 1971, în- dite de poporul român în o­ fost îmbunătăţită organizarea în politica partidului, dau de remarcat că pe seama nâlache, Emil Drăgânescu, al P.S.U.G. De asemenea, nu fost întîmpinate de tovarăşii
rîicîndu-se căile pentru înfăp­ pera de dezvoltare a econo­ administrativ-teritorială a ţă­ viaţă cu hotărîre programului fondurilor centralizate ale Janos Fazekas, Petre Lupu, fost de faţă vicepreşedinţii Walter Ulbricht, prim-secre­
tuirea lor în bune condiţii. miei, ştiinţei şi culturii, pe rii, care a asigurat condiţii stabilit de partid pentru în­ statului se vor efectua inves­ Dumitru Popa. Dumitru Po- Consiliului de Miniştri Ale­ tar al C.C. al P.S.U.G., pre­
Doresc să subliniez că pro­ realizările obţinute în actua­ mai bune pentru conducerea florirea patriei noastre socia­ tiţii de 450-470 miliarde lei. pescu, Leonte Răutu, Gheor­ xander Abusch. Wolfgang şedintele Consiliului de Stat
iectul planului cincinal pre- lul plan cincinal. vieţii social-economice pe te­ liste. Pentru toate aceste rea­ Aceasta face posibil să se ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte­ Rauchfuss. Gerhard Weiss, al R.D.G.. Willi Stoph. pre­
ritoriu, pentru apropierea de lizări consider că merită să traducă în viaţă hotârîrea fan Voitec, Tosif Banc. Petre Ilerbert Weiz, Kurt Fichtner, şedintele Consiliului de Mi­
mase a organelor centrale şi adresăm cele mai calde feli­ Congresului al X-lea al par­ Blajovici, Miron Constanti- precum şi ministrul de exter­ niştri al R.D.G, şi alţi con­
Actualul cincinal se locale. S-a perfecţionat între­ citări clasei muncitoare, ţără­ tidului — unanim aprobată nescu, Mîhai Dalea, Mihai ne al R.D G., Olto Winzer. ducători de partid şi de stat.
gul sistem de învâţâmînt. S-a
Au fost prezenţi ambasado­
îmbunătăţit organizarea acti­ nimii. intelectualităţii. între­ de poporul nostru — de a se Gere, Ton Toniţâ. Vasile Pa- rul României in R.D. Germa­ ai tării gazdă.
gului nostru popor.
pentru acumulare
repartiza
tîlineţ. I<on Stănescu. Mihaî
încheie cn succes vităţii de cercetare, au fost Aceste succese demonstrea­ circa 30 la sută din venitul Marlnescu, Ton Pâţan, de nă. Nicolae Ghenen, precum (Agerpres).
luate măsuri pentru legarea
naţional. Fără îndoială, to­
mai strînsă a ştiinţei de ne­ ză justeţea politicii marxist- varăşi. că este un efort con­
leninîste promovata de Parti­
voile producţiei. In aceşti ani, dul Comunist Român, politică siderabil pentru , stat. pentru
Deşi a mai rămas o lună Potrivit hotârîrilor Congre­ partidul nostru a acţionat cu ce corespunde întrutotul in­ întregul popor, dar aceasta lin vast program de fructificare largă a rezer­
pînă la încheierea actualului sului al JX-lea şi ale Confe­ fermitate pentru întărirea le­ tereselor vitale ale poporu­ este singura cale pentru a a-
cirn in.'il. de pe acum un mare rinţei Naţionale a partidului, galităţii şi dezvoltarea demo­ lui, porneşte de la analiza a- sîgura ridicarea României la
econo­ velor de creştere a producţiei vegetale şi animale
număr de întreprinderi, ra­ s-au iniţiat o serie de măsuri craţiei socialiste, asigurînd un profundatâ a condiţiilor şi nivelul statelor dezvoltate,
muri întregi de producţie, o pentru perfecţionarea organi­ cadru prielnic în vederea par­ posibilităţilor ţării noastre, creşterea forţei sale
serie de judeţe şi-au îndepli­ zării, conducerii şi planificării ticipării efective a maselor la asigură mersul holârit înain­ mice şi ridicarea bunăstării
nit şi depăşit sarcinile de economiei, dintre care multe conducerea treburilor obşteşti. te al României pe calea pro­ maselor. Fără aceasta — în Programul de măsuri cu
plan Nu voi face un bilanţ se aplică cu succes. Am în Partidul a promovat neabătut gresului şi prosperităţii. condiţiile competiţiei actuale privire la îmbunătăţirea orga­ SARCINI DE MARE
cuprinzător al realizărilor din vedere organizarea centrale­ pe plan internaţional — tara nizării. planificării şi conduce­
perioada 1966-1970, deoarece lor şi combinatelor, reduce­ noastră ar fi sortită râmîne- rii agriculturii, expus de către
vom a\ea prilejul de a reveni rea aparatului administrativ, rii în urmă, n-ar putea bene­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu
asupra lui la începutul anu­ îmbunătăţirea organizării în­ Noul plan cincinal — o ficia de avantajele civiliza­ la şedinţa de lucru de la C.C. RĂSPUNDERE PENTRU
lui viilor. Totuşi, trebuie a­ treprinderilor agricole de stat, ţiei moderne. a] P.C.R. din 23 noiembrie
rătat că. în ansamblul său. creşterea rolului pîrghiilor fi­ Efortul de acumulare se 1970, reprezintă una din dove­
aciuatul cincinal se încheie nanciare, dezvoltarea relaţiilor etapă importantă pe materializează in primul rînd zile grăitoare ale grijii perma­ MECANIZA TORI
cu succese importante, care directe dintre întreprinderi pe în faptul că în perioada 1971­ nente şi preocupării susţinu­
demonstrează în mod conclu­ bază de contracte economice, 1975 industria se va dezvol­ te a conducerii partidului şi
dent justeţea liniei generale îmbunătăţirea reglementărilor drumul progresului şi ta cu un ritm mediu anual statului nostru pentru dezvol­ ste 40 de cooperative agri­ Ţinînd seama de cele arăta­
a politicii partidului îndrep­ privind planificarea şi execu­ de 10-11 la sută, faţă de tarea intensivă si multilaterală cole, iar raza medie de ac­ te, apare ca foarte realistă şl
tate spre dezvoltarea rapidă ţia investiţiilor. Partidul a si­ 8,5-9,5 la sută, cît se stabi­ a agriculturii socialiste. tivitate se întinde pe o lungi­ necesară măsura de a înfiinţa
a forţelor de producţie, per­ tuat — în toţi aceşti anî — în lise în Directivele Congresu­ In ansamblul măsurilor pre­ me de 45 km Se înţelege de la noi unităti de mecanizare, că­
fecţionarea vieţii economice centrul preocupărilor sale, în prosperităţii Komaniei lui al X-lea al P.C.R. conizare. un loc deosebit de sine că, în astfel de condiţii, rora. In condiţiile noastre, să
şi sociale, creşterea continuă domeniul economic, problema Doresc să subliniez faptul important îl ocupă cele referi­ e greu de condus şi coordonat le revină suprafeţe de 5 000
a nivelului de trai al între­ eficienţei activităţii economi­ că în viitorul cincinal efor­ toare la reorganizarea între­ activitatea mecanizatorilor, de pînă la 10 000 ha şi de deservit
gului popor. înflorirea multi­ ce, a concentrat atenţia mi­ socialiste turile se vor îndrepta nu nu­ prinderilor de mecanizare a a­ controlat munca fiecărui trac­ un număr mai redus de coope­
laterală a României socialis­ nisterelor $i întreprinderilor în mai spre dezvoltarea cantita­ griculturii, în scopul îmbună­ torist. Numărul mare de coope­ rative agricole învecinate.
te direcţia sporirii productivită­ tivă a industriei, ci se va tăţirii activităţii acestora şi rative deservite de către o în­ Crearea unităţilor I M.A. va ii
Potrivit datelor prelimina­ ţii muncii, reducerii consumu­ Tovarăşi, în continuare a unui înalt pune totodată un deosebit ac­ participării lor într-un mod maî treprindere dc mecanizare pri- corelată cu acţiunea de orga­
re, producţia industrială a rilor materiale, ridicării cali­ ritm de creştere economică. cent pe laturile calitative ale hotărîtor la acţiunea de spori­ cinuieşte multe neajunsuri pe nizare a consiliilor intercoope-
crescut în aceşti ani într-un tăţii produselor şi creşterii Proiectul planului cincinal Aceasta exprimă dinamismul procesului de industrializare, re a producţiei agricole în linia producţiei legale de ca­ ratiste care, prin menirea şl
ritm mediu anual de 11.7 la rentabilităţii. de dezvoltare a economiei puternib al economiei noas­ pe modernizarea structurii toate sectoarele de activitate. litatea lucrărilor. încadrarea a­ atribuţiile lor. vor asigura fo­
sută, superior ritmului de Rezultatele obţinute în sfe­ naţionale în perioada 1971­ tre socialiste, uriaşele sale producţiei, pe realizarea de In situaţia actuală, o întreprin­ cestora în perioadele optime, losirea mai raţională a pămîn­
10,6-11.6 la sută prevăzut în ra producţiei materiale se re­ 1975 este în deplină concor­ resurse, asigură accelerarea produse cu un înalt grad de dere de mecanizare a agricul­ precum şi dc promptitudinea tului, a mijloacelor mecanice
planul cincinal, ceea ce ex­ flectă sintetic in sporirea de dantă cu obiectivele stabilite procesului de ridicare la un tehnicitate, care să înglobeze turii din judeţul nostru cu care sînt satisfăcute diver­ şi a tuturor celorlalţi factori,
primă vigoarea si dinamismul aproape o dată şi jumătate a de Congresul al X-lea al par­ nivel superior a întregii eco­ munca de complexitate su­ deserveşte. în medie, pe- sele nevoi ale C.A.P. în scopul creşterii continue a
economiei româneşti. A cres­ venitului naţional, corespun- tidului. De asemenea, planul nomii, înscriindu-se în exigen­ perioară. In acest scop, în producţiei, a avutului obştesc
cut rolul industriei în econo­ zînd unui ritm mediu anual pe 1971 asigură un început tele impuse de revoluţia teh- proiectul de plan se prevede şi a veniturilor cooperatorilor.
mie. sporind participarea ei de 7,7 la sută. Aceasta a per­ bun pentru realizarea cinci­ nico-ştiîntîfică contemporana. concentrarea eforturilor spre STIMULENT Reorganizarea întreprinderi­
la crearea venitului naţional mis adoptarea de noi măsuri nalului. Faţă de nivelurile sta­ Viitorul cincinal orientează ramurile care asigură valori­ lor de mecanizare, prin înfiin­
de la 49 la sută în 1965, la pentru ridicarea nivelului de bilite în vară. cînd am exa­ economia spre o creştere mai ficarea superioară a resurse­ ţarea unui număr sporit de u-
circa 60 la suta în 1970. minat proiectul planului cin­ rapidă a eficienţei în vede­ lor şi contribuie la promova­
trai a) celor ce muncesc. S-au rea progresului tehnic în în­ nitati care să fie permanent şi
S-nu obţinut importante majorat salariile tuturor ca­ cinal, au fost aduse o serie rea realizării unui spor mai treaga economie — electroni­ PENTRU DEZVOLTAREA nemijlocit legate dc teren, cu-
realizări şi în agricultură Ca tegoriilor de salariaţi — cu de corecturi şi îmbunătăţiri caie, i mare de venit naţional, ceea noscînd pînă la detaliu cerin­
rezultat a] eforturilor făcute deosebire salariile mici — în toate, converg în direcţia fo­ ca şi electrotehnica, mecanica ţele producţiei, va conduce cu
de stat pentru modernizarea cadrul generalizării noului sis­ losirii mai bune a capacită­ ce se va reflecta pozitiv în fină. maşinile-unelte, petro­ ZOOTEHNIEI siguranţă la creşterea rolului
bazei tehnîco-materiale a a­ tem de salarizare, care asigu­ ţilor de producţie şi a forţei ridicarea nivelului de trai al chimia, metalurgia otelurilor si a contribuţiei lor In acţiunea
cestei ramuri, al folosirii mai ră o retribuţie mai stimula­ de muncă, a îmbunătăţirii populaţiei. Iată cum se pre­ şi a laminatelor speciale. Se de dezvoltare multilaterală a
eficiente a pămîntului şi al tivă şi' echitabilă, în raport structurii şi calităţii produc­ zintă unii din indicatorii prevăd măsuri pentru asimi­ Perfecţionarea organizării, cultura cooperatistă, ele gă- cooperativelor deservite. In
organizării producţiei şi a cu contribuţia efectivă a fie­ ţiei. creşterii eficienţei între­ larea, reproiectarea şi îmbu­ planificării şi conducerii a­ sindu-şi un cimp larg de a­ scopul creşterii răspunderii me­
muncii în condiţii mai bune, căruia la dezvoltarea societă­ gii activităţi economice. principali ai planului cinci­ nătăţirea unor produse şi griculturii ocupă un loc de plicare in fiecare cooperativă canizatorilor şi a celorlalte ca­
agricultura — în pofida con­ ţii. Numărul de salariaţi s-a Una din cele mai impor­ nal. în comparaţie cu cei cu­ tehnologii. în aşa fel ca a- mare însemnătate în ansam­ agricolă de producţie. dre, se va Instaura principiul
diţiilor climatice nefavorabi­ mărit în actualul cincinal cu tante caracteristici ale viito­ prinşi în Directivele Con­ pronpe 40 la sută din pro­ blul preocupărilor partidului Intre altele, o maximă im­ ca salarizarea să se facă In
le din ultimii ani, îndeosebi circa 800 000 de persoane, ceea rului cincinal este asigurarea gresului al X-lea al P.C.R. : ducţia industrială a anului şi statului nostru pentru spo­ portanţă prezintă faptul că se raport de rezultatele obţinute
a inundaţiilor din acest an — ce a avut o înrîurire deose­ 1975 să fie constituită din rirea continuă a producţiei e- preconizează introducerea u­ in producţie de către coopera­
a înregistrat o creştere de 24 bit de pozitivă asupra buge­ produse noi şi modernizate. gricole şi. asigurarea ridicării nui nou sistem de plată care tivele agricole deservite.
la sută a producţiei globale, tului familial Pe baza acestor (In procente) Una din problemele de ba­ nivelului de trai al poporului. are la bază hărnicia oameni­ Noile măsuri iniţiate de că­
faţă de cincinalul precedent, măsuri, veniturile din salarii Prevederi Prevederi ză ale cincinalului viitor o Expunerea tovarăşului Nicolae lor şi principiul echităţii, fie­ tre conducerea partidului si
asîgurînd nevoile de consum sînt in 1970 cu circa 31 mi­ Directive plan cincinal constituie intensificarea dez­ Ceauşescu la şedinţa de lu­ care cooperator urmînd să fie stalului vor stimula şl mai mult
şi celelalte cerinţe ale eco­ liarde lei mai mari decît în a­ voltării agriculturii, sporirea cru de la C.C. al P C.R. din munca mecanizatorilor, care,
nomiei. nul 1965. Au fost sporite pen­ Ritm mediu Ritm mediu producţiei agricole în toate 23 noiembrie ac. reprezintă o ADAM MIHAllA unindu-şî eforturile cu ţărăni­
însemnate progrese au fost siile de asigurări sociale cu anual anual sectoarele. Pentru agricultură 'nouă expresie elocventă în inginer şef la C.A.P, mea cooperatistă, vor smulge
obţinute în anii acestui cin­ circa 39 la sută şi s-au mărit se prevăd investiţii de 80 mi­ acest sens, măsurile preconi­ Valea Singiorgiului pămîntului recolte tot mai bo­
cinal si în alte ramuri ale e- alocaţiile pentru copii. O ex­ liarde lei, de peste 2 ori mai zate a se aplica constituind gate.
mult decît Sn actualul cin­
conomîei naţionale — con­ presie a puterii de cumpăra­ Producţia globală indus­ 8,5-9,5 10-11 cinal. Se vor asigura astfel pîrghîi de o deosebită efica­
strucţii, transporturi, comerţ re crescute, a standardului de trială ....................................... mecanizarea completă a lu­ citate in vederea valorificării (Continuare In ^pajg.. g¿4»ci) Ing. ANTONIU 1UGA
interior şl exterior, în dome­ viaţă mai ridicat atit la ora­ Producţia globală agricolă crărilor agricole, creşterea cît mai depline a. potenţia­ director adjunct
niul prestărilor de servicii, şe, cît şi la sate, este volumul (calculată pe baza mediei a­ substanţială a gradului de lului de care dispune agri- la Direcţia agricolă judeţeană
precum şi în activitatea de desfacerilor de mărfuri cu a­ nuale pe perioada de 5 anî). 5,0-5,5 6-7 chimizare a producţiei, reali­
cercetare ştiinţifică. mănuntul prin comerţu] de Productivitatea muncii pe 6,5-7,0 6,7-7,5 zarea programelor naţionale
Pe baza politicii consecven­ stat şi cooperatist, care a spo­ un salariat în Industrie . . . privind amenajările funciare Şedinţa de lucru a Comisiei permanente
te a partidului nostru de în­ rit de 1,5 ori în anul 1970 fa­ Reducerea cheltuielilor la şi dezvoltarea zootehniei. Aşa
tărire a potenţialului econo­ ţă de 1965 1 000 lei producţie marfă în cum am arătat la recenta şe­ pentru agricultură şi silvicultură a M.A.N.
mic al ţârii, s-a efeqtuat un Realizări însemnate au fost industria de stat în 1975 faţă 6-7 11-13 dinţă de lucru de la Comite­
de 1970 în 0/0 .........................
volum de investiţii de peste obţinute în construcţia de lo­ Volumul comerţului exte­ tul Central, în perioada ur­ Marţi a avut loc şedinţa de nistrul agriculturii şi silvicul­ cest domeniu, exprîmîndu-şl
208 miliarde lei, cu peste 8 7,0-7,7 9,2-10,5 mătoare se vor aplica măsuri lucru a Comisiei permanente turii, preşedinţi de comisii convingerea că înfăptuirea re­
miliarde lei mai mult decît cuinţe, fiind date în folosin­ rior ............................................ de îmbunătăţire a conducerii, penţru agricultură şi silvicul­ permanente ale Marii Adu­ centelor măsuri expuse de
prevederile iniţiale. In ulti­ ţă, în aceşti’anî — din fondu­ Investiţiile centralizate din organizării şi planificării a- tură a Marii Adunări Naţio­ lări Naţionale, reprezentanţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu
mii cinci ani. au fost constru­ rile statului sau prin credite fondurile statului (pe perioa­ 450-470 grîculturii. de perfecţionare a nale, prezidată de tovarăşul ii conducerii unor organe la şedinţa de lucru de la C.C.
ite şi date în exploatare cir­ acordate de stat — 323 000 a­ da de 5 ani) — mld. lei . . 420-435 10-11 organizării şi retribuirii mun­ Dumitru Coliu, preşedintele ■entraje ale administraţiei de al P.C.R. cu privire la îmbu­
ca î 500 capacităţi şi obiecti­ partamente ; la acestea se a- Venitul n a ţio n a l.................... 7,7-8,5 cii în unităţile agricole Toa comisiei. Din însărcinare;. tat, directori de întreprîn- nătăţirea organizării, planifi­
Creşterea numărului de sa­
daugâ şi cele 5 000 locuinţe
ve industriale, au fost dezvol­ le acestea vor asigura creşte­ Consiliului de Stat, comisi.' eri agricole de stat şi alţi cării şi conducerii agricultu­
lariaţi în economia
naţio­
tate şi modernizate un mare construite de stat în cadrul a­ nală (mii persoane) . . . . 400-500 700 rea producţiei agricole globa­ a dezbătut modul în care st oecialişti din agricultură. rii va asigura un progres mai
număr din cele existente : jutorului pentru sinistraţi. Fondul de salarii.................... 5,4-6,2 6,5-7,5 asigură punerea în funcţiuni Raportul şî discuţiile au rapid al acestei ramuri de
s-a îmbunătăţit repartizarea An de an au sporit cheltuie­ Volumul desfacerilor de le intr-un ritm mediu anual a capacităţilor de producţii os în evidenţă rezultatele mare importanţă pentru eco­
foitelor de producţie pe teri­ lile bugetare pentru invâţ.V mărfuri cu amănuntul . . . 5,4-6,2 5,5-6,5 de 6-7 la sută faţă de media prevăzute a se executa în a ozîtive obţinute anul acesta nomia naţională, va duce la
toriul întregii târî. prinlr-0 mînl, ştiinţă, cultură şi artă, Volumul serviciilor presta­ anilor 1966-1970. ceea ce va griculturâ pe anul 1970, dh> ii activitatea de investiţii creşterea nivelului de trai al
amplasare mai judicioasă a sănătate şi alte acţiuni socia­ 7.0- 7,7 R,5-9,5 crea condiţii mai bune pen­ fondurile de investiţii ale sta entru lărgirea şi moderniza­ ţărănimii, la dezvoltarea e­
noilor obiective construite. în­ le, ajungînd în 1970 la sum.i te p o p u la ţie i............................. 3.0- 3,7 3,5-3,7 tului şi ale cooperativelor a­ ta mi'loncelor fixe de pro- conomică. socială şi culturală
Salariul r e a l ........................
deplinirea şi depăşirea pro­ de 36 miliarde lei, faţă de 2’z tru aprovizionarea populaţiei gricole. lucţie din sectorul agricol de a satelor.
gramului de investiţii au miliarde lei eît au reprezen­ Veniturile reale ale ţărăni­ La şedinţă au luat parte stat şi cooperatist. Concluziile şi propunerile
creat premise favorabile pen­ tat în 1965. mii provenite din producţia tovarăşii Vasile Vîleu. vice­ Participanţii la discuţii au
tru dezvoltarea rapidă, în agricolă, pe o persoană ac­ (Continuare .in pag. a 2*oJ comisiei urmează să fie pre­
Toate aceste rezultate dove­ tivă ............................................ 2,9-3,7 4,0 preşedinte al Consiliului dc 'acut propuneri în vederea
continuare, a economiei noas­ desc că sensul fundamental şi Stat, Angelo Miculescu. mi T'hun.'ilâiirii activităţii în a- zentate Consiliului de Stat.
tre naţionale.