Page 10 - Drumul_socialismului_1971_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4974 • MIERCURI 6 IANUARIE 1971

i i i im m m Demaraj energic, rodnic şi optimist In curînd pe ecrane

„Dincolo de colinele verzi“
sim m m m m n m m i in întreaga economie a judeţului

400 000 lei, valoare corespun­
Manifestări tistic „Drag pomint românesc". cărui conducere ţara a primit treogo lună Ianuarie s-au sta­ zătoare nu numai îndeplinirii
La Şcoala de muzică şl arte
bilit nlvelur; de extracţie oare
contururile noii societăţi.
plastice din Hunedoaro a fost In lectura Elenei şi o lui (Urmare din pag. .1) să asigure îndeplinirea exem­ • ritmice dor şl depăşirii sarcini­
instructive prezentat programul artistic Dumitru Hîrzo, o Florlcăl Tot, plară a pionului ţa cupru, lor de plan pe luna Ianuarie".
Constructorii hunedoreni, ase­
„Partid, slavă ţie’1. Spectatorii
plumb şl zinc — ne-a declarat
ou prins viaţa file din proza
ou vizitat după aceea expozi­ şi poezia noastră de odîncă Minerii de la Lupani, care tovarăşul Enedy Bela, inginer meni colectivelor industriale, ou
în scoli ţia de desene „Omul in viaţa inspiroţie patriotică. şi-au făcut o lăudabilă tradiţie şef al E. M. Deva. Datorită mă­ debutat in noul on şl cincinal
9 cotidiană". tV din încheierea şi locepereo ani­ surilor luate, pregătirilor fă­ prlntr-o rodnică prezenţă pe
In cinsleo semicentenorulul La Şcoala generală din Te- Peste 100 de pionier) şl şco­ lor ou succese în creşterea ex­ cute din timp şi mobilizării schelele obiectivelor Industriale
Partidului Comunist Român, în liuc s-o prezentat simpozionul lari din municipiul Deva, evi­ tracţiei de cărbune, sînt şi de formaţiilor de lucru, programul şl jociol-culturale planificate o
mai multe şcoli din diferite lo­ „Partidul, inimă fierbinte a denţiaţi in activităţile din ca­ dota aceasta în fruntea colecti­ de extracţie al primei zile a fost se construi la Hunedoaro în ac.
calităţi ale judeţului nostru ţării". A avut loc. de aseme­ drul cercurilor tehnico-oplico- velor minereşti din Va«!ea Jiu­ îndeplinit şi depăşit cu zeci de tualul cincinal. Punctele de ma­
ou avut loc manifestări inte­ nea, o întîlnlre cu primarul tive şi pe obiecte de la Cosa lui. „Pentru mina noastră înce­ tone de minereu. Pentru a doua ximă concentrare a forţelor şi
resante şi instructive. comunei, loan Vasile, care a pionierului, au partioipat la o putul primului an ol noului cin­ zi de lucru avem progromotă o mijloacelor sînt noul furnal de
Astfel, Io Şcoala generala vorbit elevilor despre pa<rtid - excursie in Valea Jiului, pe cinal înseamnă o creştere a pla­ creştere faţă de prima zi de 400 1 000 mc şi banda nr. 3 de o-
nr. 3 din municipiul Hune­ conducătorul iubit al poporu­ ruta Deva - Petroşonl — Lu- nului zilnic de extracţie cu 180 tone, în a treia zi de 600 tone. glomerare La ambele obiective
doara, o avut loc un concurs lui. Cei prezenţi acolo au vi­ peni. tone de cărbune faţă de luna 9 urmînd ca la finele acestei sop munca s a desfăşurat in două
de desene cu tema „Din lup­ zitat şl expoziţia de desene Iniţiată in scopul cunoaşterii decembrie, in condiţiile majoră­ tămîni extracţia minereului să schimburi, executîndu-se la fun­ Codru din film.
ta partidului1'. Tot aici s-o o- „Partidului de ziua sa", care de către elevi o Irecutulu,; de rii productivităţii muncii pe ex- atingă intensitatea maximă". daţiile oferente furnalului, in
menajat un fotomontaj al cer­ a reunit cele mai reprezenta­ luptă al muncitorilor, al mine­ plootare la 1 850 kg de cărbune Colectivul Fabricii chimice O- ciuda timpului nefavorabil, tur­ Cinematograful, aceasta orlA srriiioiulreglzor Brclmn s-a re­
cului foto, intitulat „Copilărie tive creaţii ale genului pe a­ rilor Văii Jiului, a realizărilor pe post - ne-a spus mg. Vosi- răişlie, hotărît sa păstreze şi să narea a oproope 300 mc de be­ allt dc modcrnA şi cu întinse po­ întors pc platourile dc la Buftea,
sibilităţi de expresie
miile se pregăteşte sâ încheie In
personala,
fericită" şi s-a ţinut un con­ ceasta temă. obţinute de poporul nostru în le Ciriperu, directorul minei. Co­ consolideze renumele de fruntaş toane, iar la banda de aglo­ tcntcazA as(Azl tot mai mulţi crea­ aceste zile ultimele cadre dc in­
curs de recitări cu tema „Iţi La Şcoala generală de 10 anii socialismului, excursia a lectivul nostru o răspuns cu intre colectivele industriale din merare un volum de excavaţii tori — printre care nu puţini terioare, astfel incit filmul sA fie
mulţumim partid iubit". oni nr. 1 din Hunedoara, a înscris un moment de emoţio- promptitudine la aceste sorcini judeţ, o onorat intîio prezenţă de 1 200 mc. Cu aceeaşi Inten­ scriitori — de a-şl schimba pen­ gata pentru prezentarea sa pe e-
tru uu timp condeiul sau penelul
rranc incA in primul trimestru ol
La şcoala generala nr. 2, avut loc simpozionul „Militanţi nonte evocări dedicate intim- mobilizatoare, dovadă fiind at­ efectivă la lucru din '71 cu re­ sitate s-a lucrat şi Io alte obi­ eu aparatul dc filmare. Este ca­ amilul. Interesant* este InsA m o­
din aceeaşi loca-litote, elevii de frunte al mişcării munci­ pinării semicentenarului Parti­ mosfera de ordine şi disoiplinâ zultate demne de relevat După ective cum sînt conducta ,de a- zul, In ultimul timp, şl al rom an­ dalitatea dc expresie cinematogra­
s-au înljlnit cu maistrul oţeJar toreşti". Cadrele didactice, u- dului Comunist Român, în car» s-a desfăşurat procesul cum ne relatează tovarăşul Pe­ ducţiune Cinoiş— Bluming şl Io cierului Nicolae Ureban care — fic* pc care o foloseşte Brcban
la ecranizarea romanului sAtt. de­
(lupA o prima experienţă cinema­
Ştefan Tripşo, Erou ol Mun­ teciştil prezenţi au audiat ex­ Fotografiile realizate cu acest de producţie In subteran, stră­ tru Dumitru, şeful serviciului pla­ microroionul VI. unde este pre­ tografica cu scenariul ritmului oarece de fapt nici nu este vorba
cii Socialiste, care le-o vorbit punerile profesoarelor Elena prilej de membrii cercului fo­ dania brigăzilor din abataje şi nificare, reluoreo proceselor de văzut o se construi şi do în fo­ „MAutAcinsut adolescent” (film dc o ecranizare proprlu-zisA, cl
despre „Realizări de seamă în Figull, Carmen Popovici şi A- to înfăţişind aspecte din o echipelor de la întreţinere şi ■ producţie în secţiile de mase losinţă încă în acest on un ma­ premiat Ic Festivalul International mal mult chiar, de un film abso­
lut nou, o opcrA Independent* In­
tic la Moscova, 10691, revine pc
Hunedoara sooialistă". nastosia Ciocowi pe marginea excursie vor constitui un ca­ transport pentru o asigura reo- plostice, pigmenţi şi prelucrări re număr de apartamente platourile de la Buftea, dc dmn spirat* doar dupA originalul li­
Apreciat de publicul spec­ activităţii revoluţionare o u­ pitol semnificativ o) oglinzii lizorea ritmică, zl de zi a pio­ mecanice o decurs în cele mai Aşadar, cronica primei zile e­ aceasta ca autor compîct cu pro­ vresc.
Film de analizA şi tensiune psi­
tator a fost montajul literar acţiunilor prilejuite de marele nului şi randamentului sporit ol bune condiţiuni. Aceasta dato­ fective de muncă din 1971 din ducţia „Dincolo de colinele hologicA, „Dincolo de colinele
verzi*. Filmul va fi o versiune
— muztcol „Te oîntăm popor nor eroi ai clasei muncitoare. jubileu. lunii ianuarie, al întregului an rită faptului că în ultima zi a a­ economia hunedoreonâ demon­ cinematografica mult ImbogAţllA. verzi* atac* puternic tema aciua-
ol reolîzârilor noi“, precum şl IOAN VLAD "¿T 1971". nului trecui maşinile, instalaţii­ strează cu prisosinţă hotorîrea dupA cum declara autorul, a ro ­ IKAţll cotidiene pe care o planea­
expoziţia de desene şi cusă­ La Orăştie, membri gî cercu­ Exploatarea minieră Deva o­ le, materia primă şi materialele tuturor colectivelor de muncă manului sâu „Animale bolnave'’ ză Intr-un peisaj Industrial, sub
aparenţa intrigii poliţiste. Simţim
şl va figura In programul stu­
turi pe motive naţionale or­ 'h lui literar de pe lingă casa de feră prin realizările lăudabile necesare producţiei au fost din judeţ de o ridica la noi co­ dioului „Bucureşti“ ca unul din­ astfel pulsul oraşului tic provin­
ganizată Io această şcoală. cultură din localitate — Marian înregistrate perspectiva promi­ pregătite ¡n amănunţime, ior în te cantitative şi calitative activi­ tre cele mai interesante ftlme ro­ cie ce trAic.ştt. acut cllcva zile de
De asemenea, elevii clase­ In sala Casei de cultură din Dioconu, Remus Buneo şi' loan ţătoare a unei desfăşurări nor­ prima zi de lucru, toţi salaria­ tatea economică, de o dobîndi mâneşti dc actualitate ale anului tensiune colectiv*, în urina celor
cinematografic 1971.
dotiA crime comise In mod miste­
lor I—IV au ţinut să fie pre­ Brad, cadrele didactice din lo­ Popa-Stănlleştî - şî-ou expri­ male a producţiei de minereuri ţii s-ou prezentat Io posturi şi în cinstea semicentenarului par­ DupA cc a turnat majoritatea rios, cc se succed, provocind pa­
zenţi la aceste manifestări, e- calitate au prezentat montajul mat, prin versuri colde. dedi­ neferoase. „Pe baza programu­ ou muncit cu randamentul ce­ tidului succese de prestigiu in scenelor In decoruri cit mal au­ nica locuitorilor. imImplArllc co­
literar „Frumoasă eşti patria cate patriei şi partidului, legă- lui întocmit la finele anului tre­ rut. Astfel s-a putut realiza un infâptuireo noului program de tentice şl Intr-o atmosfcrA cit incid cu sosirea fn oraş a lînA-
voluînd In faţa părinţilor şl mea I" - un omagiu vibrant mîntul foţă de conducătorul de cut, pentru primele zile şi in- volum de producţie de peste progres economic al patriei. mal verldtcA, la Vtlşnov şl Braşov, rttlui Paul, o prczenţA dramatic*
accentuata dc autor, care va con­
profesorilor cu programul ar­ adus partidului - cel sub a decenii ol ţării. stitui In film unghiul subiectiv din
care regizorul nc va InfAfişa fap­
tele, dramele, misterele, Introdu-
cindu-nc pe nesimţite Intr-o lu­
me pestriţA, colorat*, care nlcA-
tuleştc mediul social al oraşului.
Cum se succed faptele ? Cine il
ucide pc liceanul Dablel, fiul fru­
moasei vAduvc Irina ? Este oare
| Difuzori voluntari Bilanţ acelaşi Ins care l-a asasinat tot
aitt dc misterios cu eilcva zile
> înainte şl pc muncitorul Slmon-
ca 1 Cel care va face lumluA in
fruntaşi j aceste IntrebArl atlt dc Incîlciic
va fi tocmai plutonierul dc mili|ie
Matele?, al cArul fler detectiv |m-
edilitar - gospodăresc prc.sioncazA şi face senzaţie, şl.
I In oraşul OrAştie a avut j spre stupoarea oraşului, cl aflA
loc o consfătuire de lucru j criminalul care ucisese Intre timp
IncA o persoan* sub masca ui)m
j cu difuzării voluntari de \ om In aparcntA total inofensiv.
\ presă din cadrul întreprin- j In perioada cincinalului ce va avea sală de spectacole cu Mobilul crimelor este cit -se poa­
j derrJor şi instituţiilor, cu s-a încheiat, in comuna noas­ 200 de locuri, bibliotecă etc., le <le bizar, sau ccl puţin aparţi-
nînd unui domeniu foarte vecin
I care ocazie au fost eviden- j tră — Baia de Criş - s-au re­ o şcoală in satul Lunca, pre­ cu tenebrele subconştientului m a­
i ţiate rezultatele obţinute pc j alizat importante obiective so- cum şi un cămin cultural in ladiv. Este vorba de un fanatism
: semestrul II 1970 şi s-au clal-cufturale şi edilitar-gos- satul Rişca, cu 100 locuri. In mistic, împins plnA la limita alie-
nAril In primele douA cazuri, tar
: trasat noi sarcini privind podăreşti. Printre acestea se această perioadă va fi elec­ ccl din urmA dc o purA precau­
reînnoirea şi mArirea nu- număra şcoala de 10 ani cu trificat şi satul Câraciu — ul­ ţie dispcratA.
Din acest moment, personajul
mărujui de abonamente la 8 săli de clasă şi laborator, t mul sat neelectriffcat din ra­ principal, IfnArul Paul, pArAseşte
ziare şi reviste pe 1971. j şcoola din satul Ţebea, cu 4 za comunei - în car« scop s-a orăşelul şi IntimplArlle petrecute
Cu acest prilej difuzarea J săli de clasă, işcoala din satul şi început încasarea sumelor peste care se restabileşte apoi li­
presei a acordat premii în j Riţca, cu 2 săli de clasă, votote. De asemenea, se vor niştea cnlmA nu înainte Ins* de
i obiecte difuzorilor Mana şcoala din satul Câraciu, pre­ construi 3 poduri in satele a se cx-plien tocmai ca unghi s u ­
biectiv dc privire a lucrurilor. Din
j Nicolae, Florin MArculescu, ! cum şi căminele culturale din Rişca, Baldovini şi Lunca. acest unghi lumea II apare cu r>
! Octavian Slroie, loan Cri- ! satele Lunca şi Baldovini. Participarea efectivă a ce­ faţ* stranie, compusA din stAri
j şan, Avram Guia şi alţii, j Au fost construite şi date în tăţenilor comunei la acţiunile contradictorii.
AlAturt dc operatorul şef Aurel
1 iar comitetul sindicatului j folosinţă două poduri de lemn de muncă patriotică ne dă Kostrakiewici, care a realizat
! de la F.C. OrAştie a acor- j in satul Rişculiţa, podul peste garanţia că toote obiectivele imaginea filmului In Eastmanco-
! dat premii in bani unui : nul Crişul Alb intre şalele stabilite, pe baza consultării lor. Nlcoloc flrcban şl-a asigurat
colaborarea unei echipe puternica
j număr de 4 difuzori. Lunca şi Văleni, 3 podeţe din maselor in cadrul adunărilor şi omogene dc interpreţi foarte
j Premiaţii s-au angajat sA : belon in satul Cârâstâu ; s-au populare, vor fi realizate ta Interesant distribuiţi. Ceea ce : no
; muncească şi în viitor pen- : construi! peste 3 000 mp tro­ termenele prevăzute, contribu­ face sA sperAm IncA o (latA cA
filmul va avea succesul scontai.
tru a-şi păstra titlul de : tuare ; o fost asfaltat drumul Amintim cu acest prilej şi pc
I „difuzori voluntari frun- i din centrul comunei şi s-au ind în acesl fel la continua titularii rolurilor principale, din
j toşi". electrificat satele Rişculiţa, ridicare a gradului edilitar- rare cel mal mulţi sînt dc acum
cunoscuţi şl apreciaţi de public
j IOAN SUCIU Baldovini şi Văleni. gospodăresc şi estelic al co­ pentru o scrie dc creaţii cinema­
Nuţu,
tografice anterioare: Dan
instructor prasâ, Direcţia In noul cincinal ne-am pro­ munei noastre. Ion Dichlscanu, Mlrcea Albuleseu,
judeţeonâ de poştă şl pus să construim un cămin Vasile Niţulescu, Emilia Dobrin,
Ion Bcsolu, Mlrcea Cosma. Ion
: telecomunicaţii GHERASIM TRIFA Caramitrit şl Dan MastacAn.
cuttunol fn satul Ţebea, care primarul comunei Bala de Criş
I I ION MIHU
aşa fle explică de ce, de exem­ Continuarea In ritm înalt a a decalajului mereu In creşte­ viitorului. Să luâm, spre exem­ In Invâţărmintul profesional elevilor, premise importante, preţioase învăţăminte privind
plu, la încheierea primului tri­ procesului de făurire a unei e- re dintre volumul cunoştinţelor plu, filozofia. Ca ştiinţă care şi tehnic, mal mult declt In dar departe de a fi suficiente sarcinile ce Ie revin In perfec­
(Uvtnore din’ pag- 1) mestru din anul şcolar 1970—• conomli moderne, bazată pe o acumulate şi posibilităţile, re­ are drept obiect studierea le­ oricare altă formă de pregăti­ într-o asemenea acţiune cu a- ţionarea şl diversificarea pro­
1971 s-a înregistrat, Intr-o serie industrie puternică şl o agri­ lativ 9tobile, de asimilare a a­ gilor celor mai generale de re, este necesar să se ţină sea­ dinel implicaţii pentru soarta cesului instructlv-educativ, In
de şcoli din judeţ, un procen­ cultură Înaintată, pe folosirea cestora. Acţiunea complexă de dezvoltare a naturii, societă­ ma de necesitatea unul echili­ tînârulul. De asemenea, orien­ legarea Iul mal strlnsă de ac­
Iul elevilor pentru cunoaştere. taj destul de mare de elevi cuceririlor revoluţiei tehnico- micşorare a acestui decalaj, ţii şl gîndirji, ea cultivă voca­ bru tn stabilirea cunoştinţelor tarea şcolară şi profesională tivitatea productivă. Referin-
Sînt multe şcoli hunedorene cu medii sub nota S. ştllnţifice contemporane şl va­ chiar de lichidare a Iul, de ţia, posibilitatea de a face sin­ necesare absolvenţilor, deoare­ pentru o mare parte a tinere­ du-se la perfecţionarea multi­
ale căror colective de cadre di­ Deşi situaţia statistică nu este lorificarea superioară a resur­ pregătire In fond a generaţiilor teză şl a sesiza esenţialul, a­ ce el are menirea sâ formeze tului s-a făcut prin eliminaţii laterală a învâţămlntului, se­
dactice, sub impulsul dat de definitorie in aprecieri, se pot selor ţârii, pe o înaltă produc­ tinere pentru a se adapta şi jută la înţelegerea interdepen­ cadre pentru îndeplinirea unor succesive : nu a reuşit la exa­ cretarul general al partidului
organizaţiile de partid, de co­ trage unele concluzii, fără in­ tivitate a muncii sociale, con­ crea fntr-o societate cu un n- denţei fenomenelor şi, pe aceas­ sarcini precise, concrete, stâ- menul de admitere !n liceele sublinia : ....sâ avem permanent
munişti. s-au Integrat In cerin­ tenţia de absolutizare, dar care struirea !n perioada 1971—1975 semenea ritm de dezvoltare tă bază. capacitatea intuirii şi plne pe profesia aleasă. Uni­ de cultură generală sau de spe­ in vedere că societatea pc ca­
ţele procesului de Inv&tămlnt pot şl trebuie sâ fie in atenţia a noi capacităţi de producţie, cum este socialismul. ''onstl- a delimitării sensului evoluţiei tăţile economice care le aşteap­ cialitate — a fost Îndreptat spre re o edificăm, omenirea în ge­
formativ ridicate de viaţa con­ organizaţiilor de partid, a con­ sporirea fabricaţiei de maşini t.uie conţinutul modernizării lor. Esle un adevăr Indiscuta­ tă nu au nevoie de „ucenici" şcolile profesionale, nu a reu­ neral nu sc va putea dezvolta,
temporană Asemenea exemple ducerilor şcolilor, a Inspecto­ şi agregate cu parametri teh- scolii. Dar decalajul amintit nu bil că predarea in şcoală a no­ !n. domeniul tehnicii şt nici de şit la concursul de admitere In nu va puica obţine rezultate
dau cadrele didactice de la ratului judeţean Procentul ma­ nicî-economicl superiori şi un poate fi înlăturat numai prin ţiunilor de economie politică „visători“ Intr-ale meseriei, ci invâţâmlntul superior — candi­ bune pc calea progresului său.
şcolile generale din Slmerla. re de corigenţi la liceele de grad ridicat de automatizare, sporul de informaţii pe care-l (clasa a Xl-a), de filozofie şl de meşteri buni pentru reali­ datul s-a Încadrat In şcolile de material şi spiritual, fără a se
Orâşttoara de Sus, Dobra, Va­ cultură generală (aproape o lărgirea producţiei de electro­ putem avea Introductnd şl fo­ socialism ştiinţific (clasa a zarea exemplară a sarcinilor specializare postliceală. Este baza pc tot ceea cc ştiinţa a
ta, Burjuc, Unirea, <Je la li­ treime din numărul elevilor) nică industrială, de mijloace losind mijloacele audio-vlzuale. Xll-a) are drept consecinţă de producţie incă din primele neglijată şl îndrumarea tinere­ creat mai bun. pc noile cuce­
ceele nr. 1 Hunedoara, Petro­ poate să se datoreze fie unei tului spre agricultură, construc­ riri ale tehnicii. SA facem ca
şani, Vulcan, Haţeg, grupurile exigenţe exagerate, fie elevilor ţii, sfera prestării de servicii toţi cetăţenii patriei să fie înar­
şcolare siderurgic Hunedoara, din anul I, cu un nivel de cu­ publice şi alte sectoare. maţi cu temeinice cunoştinţe,
energetic Deva, precum şt noştinţe mal scăzut (ceea ce ne Problema orientării şcolare şl cu tot ccca cc creează mai va­
din alte şcoli. S-au obţinut, In face sâ ne glndim la concursul profesionale nu este de loc sim­ loros, mai înaintat, omenirea".
vreste unităţi şcolare, rezultate de admitere şt corectitudinea plă. Ea este de pildă foarte Sînt sarcini de plenară răs­
meritorii la învăţătură, la acti­ sa), fie unui interes mai scă­ mult influenţată de starea so­ pundere pentru şcoală şl sluji­
vitatea in cercuri, amenajarea zut din partea cadrelor didac­ cială a părinţilor, de preferinţe­ torii el, dar şl de deosebite sa­
cu posibilităţi locale a unor tice (care nu este cu nimic jus­ le lor, de nivelul de Instruire tisfacţii I
laboratoare sau confecţionarea tificat) O altă constatare ee re­ al părinţilor elevilor, după nu­ In înfăptuirea acestor dezide­
de material didaoWc, participa­ feră Ia clasele IX—X de la mărul copiilor In familie şl al­ rate majore, organizaţia de
rea In munca productivă, la şcolile de 10 ani. Deşi abia în­ tele. Tn consecinţă, de reţinut partid din şcoală — potrivit a-
descoperiri arheologice foarte fiinţate, rezultatele arată că că în activitatea de orientare trlbuţlilor ce decurg din drep­
semnificative — cum este cazul peste un sfert din elevi sînt şcolară şl profesională avem tul de control asupra întregii
celor de la Şcoala generală din corigenţi. Acest fapt nu poate mult de făcut în direcţia per­ activităţi conferit de Statutul
Orâşlioara de Sus ~ la admi­ şl nu trebuie sâ treacă neob­ fecţionării acestei acţiuni. Tre­ partidului —- trebuie 3â repre­
terea in invâţămlntul postge­ servat întrucît şi aceşti elevi buie sâ ţinem seama de o mul­ zinte factorul de bazA In Im­
neral şl superior. La Liceul In­ vor trebui integraţi in viaţa titudine de aspecte şl situaţii primarea unul asemenea con­
dustrial minier Petroşani şl Li­ productivă, care va pretinde tehnice de calcul, diversifica­ Modernizarea Invâţâmlntului concludentă un proces de In- alle ale Încadrării lor In mun­ care concură la alegerea de ţinut procesului instructiv-edu-
ceul teoretic Simerla 6-a trecut mal mult de la ei Generali­ re« producţiei chimice etc. »o- nu este un act de campanie — vâţâmlnt mal omogen, mal bine că. Aşa de exemplu, La liceele către tinăr a unul tip sau al­ catlv care aă răspundă sarci­
— cu mal mult curaj declt In zarea Invâţâmlntului de 10 ant llcltă o susţinută activitate de o acţiune cum apun unii ;,de fundamentat din punct de ve­ de specialitate, activitate« de tul de şcoală, a unei profesiuni nilor şl direcţiilor stabilite de
alte unităţi şcolare — la folo­ nu înseamnă doar şcolarizarea formare şi perfecţionare a ca­ modă", cl o necesitate, este o dere ştiinţific, posedlnd valenţe perfecţionare a conţinutului In- sau alta, astfel Incit fiecare sâ Directivele C. C. al P.C.R. şi
sirea unor metode moderne de şl simpla promovare, cl şl o drelor. Importanţa pe cere o problemă, o acţiune complexă, educative mult mal ample. vâţâmîntulul va trebui orien­ se realizeze ce! mal deplin po­ Legea Invâţâmlntului, _coordo­
predare şl anume la Instruirea suplimentare calitativă a Invâ- are şcoala ce factor al dezvol­ In cadru! căreia concură In Cadrele didactice din majori­ tată îndeosebi spre asemenea sibil in folosul sâu personal şl natorul principal al tuturor in­
programată (la fizică ş1, res­ ţâmlntulul tării economice şl Instrument mod organizat factori diverşi ; tatea şcolilor au reuşit intr-o probleme cum sînt : creşterea al societăţii. fluenţelor educative asupra e­
pectiv, la biologie). Desigur că în ce priveşte re­ de propulsie socială Întruneş­ modernizarea incluzind planifi­ hună măsură să confere lecţii­ ponderii activităţii aplicative ; Sarcinile multiple care stau levilor. Numai ea poate şi tre­
In învăţâmlnt a-a Încheiat un zultatele obţinute în trimestrul te azi recunoaşterea generală. carea şl dirijarea fondurilor lor de marxism-leninism o ţi- accentuarea caracterului Intui­ tn faţa şcolii solicit A un efort buie sâ asigure asamblarea In­
trimestru şl acum ne pregătim, i In lnvâţămintul general şt li­ In acest context, organizaţiile băneşti pentru dotarea şcolilor, nutâ ideologică înaltă, sâ eli­ tiv şl experimental al procesu­ permanent de perfecţionare şl tr-un sistem unitar, convergent
dascăli, profesori, elevi, să In­ ceal — pe care le considerăm în de partid, conducerile şcolilor elaborarea conţinutului adecvat mine din expunerile lor defi­ lui de învâţâmint ; extinderea din partea cadrelor didactice, apre aceleaşi ţeluri, a activi­
trăm, după vacanţa de Iarnă, unele şcoli sub nivelul posibi­ şi organizaţiile de tineret — 91 planurilor şl programelor niţiile şl aprecierile simpliste, predării cunoştinţelor de pro­ in primul rind din partea lor. tăţilor, acţiunilor desfăşurate
In mediul studios, al aprofun­ lităţilor create şl mal ales al pionieri şl U.T.C. — trebuie «â şcolare, pregătirea şl perfec­ explicaţiile schemAtice, sâ În­ gramare şl gestiune ştiinţifică ; Profesorul trebuie să cunoască de cadrele didactice, dlriglnţl,
dării disciplinelor marelui te­ cerinţelor — a existat un cu­ acorde o atenţie crescîndâ pre­ ţionarea cadrelor didactice — locuiască repetările mecanice familiarizarea elevilor cu ter­ această mişcare de înnoire, pen­ organizaţiile de tineret pentru
zaur ştiinţific cu care 6-a îm­ mul de factori care au contri­ gătirii tehnlce-practlce a ele­ factorul cel mal important che­ ale unor teze depăşite sau in­ minologia specifică profesiunii tru că el este şi râmtne facto­ Instruirea şl educarea tinerel
bogăţit şcoala românească, fn buit )a starea de fapt prezen­ vilor in şcoala generală, In !n- mat să contribuie la organiza­ firmate de realităţile concrete şl altele. rul determinant al desfăşurării generaţii.
pragul unui nou trimestru tre­ tată. De exemplu, la şcolile ge­ văţămintul profesional şl liceal. rea directă a procesului 1n- cu o analiză ştiinţifică argu­ Ceea ce trebuie reţinut este procesului instructlv-educativ. Pentru a-şl exercita cu ma­
buie Insă &A analizăm, sâ des­ nerale din Slblşel şl Beriu, o Asigurarea acestui deziderat va structlv-educativ pe baze ştiin­ mentată. că pentru toate formele invă- Cunoaşterea noului este cu atlt turitatea, competenţa şi eficien­
prindem din rezultatele primu­ perioadă îndelungată, atenţia conduce la înlăturarea caracte­ ţifice. In organizarea procesului Sînt Jn9ă cazuri eînd unele ţâmlntului profesional şl teh­ mai necesară cu cit se consta­ ţa cerută rolul de conducător
lui trimestru învăţăminte, con­ colectivului a fost sustrasă de rului didacticist, abstract al lnstruetlv-educatlv trebuie sâ a­ din lecţiile de ştiinţe sociale nic ae Impune deplasarea cen­ tă ca o tendinţă profesională la politic este necesară o preocu­
cluzii, să comparăm aceste re­ disensiunile care au avut loc predării şi orientarea conţinu­ vem azi în vedere rapidele nu reuşesc ca !n mâsura cuve­ trului de greutate a) activităţii unele cadre didactice fenome­ pare permanentă, stăruitoare
zultate cu cerinţele perfecţio­ intre unele cadre didactice, la tului InvAţămtrvtulul la cerin­ schimbări la care asistăm mal nită sâ transforme Ideile intr-o didactice din clase In labora­ nul de „reverslune a metode­ pentru perfecţionarea atllului
nării procesului instructiv-edu- Liceul minier Deva o preocu­ ţele vieţii pracbice, la asigu­ ales fn ştiinţă şl tehnică, schim­ stare de spirit de pe urma că­ toare, cabinete tehnice, atelie­ lor", cu alte cuvinte Întoarce­ şl metodelor de muncă ale bi­
oaţlonal, eu ceea ce se pretinde pare scăzută din partea tuturor rarea unei asemenea pregătiri bări care impun cu precădere reia tlnărul sâ simtă Imboldul re, acordîndu-se o atenţie deo­ rea Involuntară la vechile con­ roului şi întregii organizaţii.
şcolii şl ceea ce nâzulm sâ fie factorilor pentru latura educa­ « tineretului — aub aspectul anumite trăsături ale persona­ unor preocupări continue şl sebită, mult sporită Instruirii cepţii şi practici. Intr-o ase­ Conducerea şl munca colectivă,
ea. tivă, la Liceul „Aurel Vlalcu" educaţiei prin muncă şl pentru lităţii cum ar fi marea capa­ sistematice de a-şl lărgi ori­ practice, ca problemă de bază menea situaţie profesorul, nu­ Intervenţia energică şl operati­
Bilanţul şcoHIor pe judeţ — Orăştie organizarea activităţii muncă — Incit acesta să se citate de adaptare şl transfer zontul cunoştinţelor sale. Tre­ de altfel, a întregului tnvâţâ- mai printr-un continuu contact vă etnd situaţia o cefe, con­
ca aâ folosim un termen eco­ catedrelor are multe carenţe. poată integra rapid şl 6â ob­ la situaţii mereu noi, creativi­ buie Insistat mat mult, mal mtnt. cu ultimele tendinţe ale peda­ trolul exigent asupra întregii
nomic — nu este, să ne fie în­ S-ar mal putea da asemenea ţină rezultate corespunzătoare tate şl angajare totală In ac­ consecvent de cAtre organizaţii­ Atragerea, In anii ce vin, a gogiei şl Invâţâmlntului con­ activităţi — dar nu substituirea
găduit, chiar la nivelul efor­ exemple de la Şcoala profe­ Intr-o aotlvitate socială utilă. ţiuni transfrrmatoare, înnoitoa­ le de partid şl conducerile şco­ unul număr sporit de oameni temporan, se poate pregăti pen­ responsabilităţii conducerii şco­
turilor deosebite pe care le-au sională Simerla, liceele din „Fiecare tînâr al patriei noas­ re. De aceea, educarea creati­ lilor ca profesorii care predau In sfera producţiei materiale, tru acceptarea, profesarea şl lii — Influenţă activă prin e­
făcut la încheierea cincinalului Brad, „Decebal" Deva, nr. 2 tre — spunea tovarăşul Nicolae vităţii gindirli bazate pe fle­ ştiinţele sociale Sn şcoli sâ In- îmbunătăţirea proporţiilor intre menţinerea noului !n şcoala in xemplul personal al comunişti­
harnicii slderurgişti, mineri, Hunedoara, Petrlla şl altele. Ceauşescu — să ştie ce e o fa­ xibilitate şl fluiditate, educa­ treţlnâ o legătură mai strlnsă diferitele categorii de salariaţi care predă. lor asupra comportamentului
energebicieni, chimişti, con­ Avem datoria ca şt din rea­ brică, ce e o cooperativă agri­ rea fermităţii şl constanţei ati- cu cabinetele de partid şi, prin fac necesară abordarea com­ Organizaţiile de partid, con­ celor care fac educaţie In in­
structori In sfera producţiei lizări M din carenţe să tra­ colă sau o fermă dc stat. să tudinale pe plan moral sînt intermediul acestora, sâ efec­ plexei probleme a valorificării ducerile şcolilor. Inspectoratul stituţie, societate, familie —
materiale. Unele şcoli, unele gem maximum de învăţăminte. fie In stare să lucreze în orice cerinţe ale unul Invăţămlnt tueze un studiu Intens şi sis­ optime a potenţialului de apti­ şcolar judeţean trebuie sâ se sînt doar cîteva din direcţiile
colective didactico, organizaţii Trimestrul II, încheierea aces­ domeniu de activitate. Numai formativ In sen9 contemporan. tematic al celor mal noi docu­ tudini şi talente de care dis­ preocupe foarte stăruitor de a­ ce trebuie avute în vedere
de partid din aceste institu­ tui laborios an şcolar le In­ aşa va deveni un bun cetă­ In spiritul acestor cerinţe mente de partid şl de stat, să pune societatea noastră. /n a­ ceasta problemă esenţială. Şl prioritar legat de stilul de
ţii privesc, se pare, ca ceva de tuim Insă cu alte rezultate, cu ţean. un bun constructor al so­ fundamentale, se înscrie apre­ consulte largul fond documen­ cest sens, orientarea şcolară şt «tnt suficiente forme de per­ muncă
viitor cerinţele stringente, ac­ eforturi pentru a ridica toate cialismului şi comunismului". cierea unanim recunoscută <1 tar existent aici. Această pu­ profesională a tineretului din fecţionare a cadrelor didactice Organizaţiile de partid din
tuale, ale perfecţionării proce- şcolile la nivelul celor mai pro­ Organizaţiile de portid, con­ anume că predarea ştiinţelor nere la punct a profesorului, judeţut nostru capătă o însem­ Comuniştii din şcoli, cadrele Învăţâmlnt sâ constituie un fac­
cului instructiv-educativ, pun digioase. Dezbaterea largă care ducerile şcolilor trebuie să albă sociale In şcoală face parte de incorporare intensă In ac­ nătate deosebită. In multe ca­ didactice în totalitatea lor au tor formativ de maximă efi­
mai puţină investiţie declt este a avut loc recent cu secretarii în vedere. în acelaşi timp. că dintre acţiunile cu cea mal ma­ tualitatea politică, economică şl zuri însă munca de orientare desprins desigur din cu- cienţă In viaţa şcolii, în vas­
necesar de dăruire pentru for­ organizaţiilor de partid din în- în condiţiile revoluţiei ştiinţl- re eficienţă 1n cultivarea re­ filozofică presupune, de altfel, profesională s-a limitat mai vintarea tovarăşului Nicolae tul proces de însuşire temeini­
marea la cotele contemporanei­ văţâmlnt a dovedit o aseme­ iice-tehnice, şcoala este Instru­ ceptivităţii tinerelor generaţii şi o continuă perfecţionare me­ cu seamă la depistarea aptitu­ Coauşescu la deschiderea anu­ că şl conştientă a politicii par­
tăţii a tinerei generaţii Numai nea preocupare. mentul principal ct» micşorare fa imperativele actuale şt ale todică şl educativă. dinilor şl mal ales a dorinţelor lui universitar — deosebit de tidului şi stalului nostru !