Page 5 - Drumul_socialismului_1971_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

i m Conferinţa de presă a |

| preşedintelui Pompidou j

I mPrincipalele obiective ale |

I politicii guvernului 1

{ japonez |

| a Luptele din Cambodgia |

Si Iarnă capricioasă în lume

1 m Curier, Atlas §
ANUL XXIII. Nr. 4973 MARJI 5 IANUARIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI I 1

Vizita de lucru a tovarăşului Din primele zile — ritmuri înalte de producţie

HUNEDOARA RAPORTEAZĂ:
NICOLAE CEAUŞESCU in întreprinderi • 123 DE TONE DE CO CS Şl 640 DE TONE DE AGLOMERAT AU­

TOFONDANT PESTE PREVEDERI ;
• 75 DE TONE DE FONTA PRODUSE SUPLIMENTAR ;
• 700 DE TONE DE OJEL REALIZATE PESTE PLAN ;
industriale din municipiul
• 60 DE TONE DE BLUMURI Şl JAGLE DE RELAMINARE, 260 TO ­
NE LAMINATE PESTE SARCINILE PLA NIFICATE.
O oforuivâ gonerolliotâ In indice de bazicitate îmbună­ şl „1000" şl de la laminorul
toate socţlll«, la toate agre­ tăţit. Furnalîftîl, oore au sar­ „750" să depăşească sarcinile
şi judeţul Braşov gatele fl locurile de muncă, cini zilnice deosebit de mobi­ ca cite 60 tone blumuri şl ţa-
gle de relominore, să respec­
desfăşurată susţinut, cu o im­
lizatoare, au reuşit ca printr-un
presionantă ordoare fl ambi­
gatelor să producă suplimen­
asigure laminoardor finisoa-
ţie colectivă, din primele cli­ mers constant intensiv ol agre­ te programul de laminare şi să
pe ole Iul *71 - aceştia sînt tar 75 tone de fontă cu un re un stoc satisfăcător şi ju­
Ieri, Iun! 4 Ianuarie, prime a prilejuit o prezentare a ac­ despre aspecte ale muncii, ale Directorul fabricii, Radu 1.« U» • J • termenii de referinţă care consum specific de cocs sub dicios asortat de semifabrica­
ivi wjjuiţ uc m o to re te a n « te
zi de lucru din 197], începu­ tivităţii colectivului. Râspun- producţiei, ale vieţii de zi cu Ştefan, invită pe oaspeţi în in curs de asimilare aici. carooterlzeozo munca in noul cel planificat. te. Pe această bază, lamlnoa-
tul noului cincinal, colective­ zlnd la unele întrebări ale zi. T o v a r ă ş u l Nicolae faţa unei expoziţii unde sînt In secţia biciclete este apre­ on a siderurgicilor hunedo- Cu adevărat excepţională rele „800", „650", de sîrmâ,
le unor importante unităţi in­ conducătorilor de partid şl de Ceauşescu a fost informat prezentate principalele pro­ ciată varietatea produselor re­ renl. este activitatea oţelarilor. Pri­ profite uşoore, mijlocii şl benzi
dustriale din municipiul şi stat, directorul uzinei, Gheor- aici de inginerul Ion Iaco- duse ale întreprinderii. Se vi­ alizate aici în 16 tipuri. Uzina Aşa ie explică de ce dema­ mele 200 tone de metal obţi­ au mers in primele 3 zde din
judeţul Braşov au avut bucu­ ghe Bucerzan, a relevat că a­ bescu, directorul general al zitează principalele sectoare din Zârneşti produce, de ase­ rajul remarcabil al primei zi­ nute suplimentar în prima îl a an permanent peste niveiul
ria de a-) primi în mijlocul nul 1970 a fost încheiat cu uzinei, că prevederile cinci­ de fabricaţie. Gazdele infor­ menea, menghine, universale le din noul an fl cincinal este, anului s-au dovedit de bun sarcinilor de p/lon, ocumullnd
lor pe tovarăşul Nicolae bune rezultate, că sînt întru­ nalului recent încheiat au fost mează pe oaspeţi că, pe mă­ pentru strunguri, cardane oră de oră, dezvoltat şi conso­ augur pentru colectivele celor o depăşire de 280 tone lami­
Ceauşescu. nite condiţii favorabile pen­ mult depăşite. Acest bilanţ are sura dotării cu mijloace teh­ pentru agricultură. Secretarul lidat cu noi succese de presti­ trei oţelârii care, după 3 zile nate.
In vizita de lucru pe care tru o rodnică activitate în a­ în acelaşi timp şi semnifica­ nice tot mal moderne şi a ri­ general recomandă gazdelor giu. Numai aşa se explică de de muncă intensă, consem­ Desfăşurarea in ritmuri înal­
a întreprins-o la Uzina „E- nul 1971, în noul cincinal ca­ ţia unor certitudini pentru dicării gradului de calificare să acorde atenţie acestui sec­ ce, după numai 3 zlile efective nează peste prevederi 608 to­ te a producţiei de metal se
lectroprecizia“ din Sâcele, la re a început. noua etapă conturată în pro­ a muncitorilor şi specialişti­ tor de fabricaţie. de lucru din '71 Hunedoara es­ ne oţel Martin şi 107 tone oţel anunţă oa o acţiune de durată
Uzina nr. 2 Braşov, ]a u­ Pornind de la cerinţele efi­ gramul economic al anului lor, se asimilează în fabri­ Vizita de ieri la obiective­ te in măsură să acumuleze pes­ electric. a slderurgiştilor. El au luat
zinele „Hidromecanica" şi cienţei, de la necesitatea sa­ 1971 şi al noului cincinal caţie produse tot mai comple­ le economice din municipiul te sarcinile de plan depăşiri Eforturile oţelarilor se re­ toate măsurile şi sînt hotărfţi
„Meirom" din municipul Bra­ tisfacerii solicitărilor în 1971, Prezentînd principalele pro­ xe, cu un tot mai înalt grad şi Judeţul Braşov s-a Înche­ deosebit de valoroase. simt favorabil asupra pulsului ca prin realizările de prestigiu
şov, la Fabrica de. scule din uzina îşi va îmbogăţi nomen­ duse ale uzinei, conducerea de tehnicitate. iat cu întîlnirea de la sediul Cocsorii ou obţinut dejo producţiei de laminate. Apro­ a te acestor zile să deschidă un
Rîşnov şi la Uzina „6 Martie" clatorul cu încă 67 produse, uzinei a informat că produc­ Secretarul general al parti­ Institutului „Proiect“ Braşov 123 tone cocs de bună cali­ vizionarea intensivă cu lingo­ drum larg jpre înfăptuirea cu
din Zârneşti. secretarul gene­ iar în cursul acestui cincinal tivitatea muncii este factorul dului se interesează de preo­ cu edilii oraşului. Tema i tate peste prevederi, iar oglo- uri oalde şi grija pentru func­ suoces a sarcinilor ce le revin
ral al partidului a fost însoţit producţia globală se va dubla. esenţial ai sporirii producţiei cupările specialiştilor, ale ca­ schiţa de sistematizare a o­ m era tari ştii au pus la dispozi­ ţionarea fără deranjamente a în acest prim an a-J noului cin-
de tovarăşii Maxim Berghia- Secretarul general al partidu­ De altfel. întregul spor rea­ drelor de conducere din uzină raşului Braşov, atlatâ în faza ţia furnalelor cu 640 tone mal utilajelor ou permis laminatu­ of noi.
nu, Iosif Banc, Petre Blajo- lui a fost, de asemenea, In­ lizat In perioada anterioară pentru modernizarea produse­ de definitivare. mudt aglomerat autofondant ou rilor de la blumingurlle „1300* AL VALSftIU
vici, Vasile Patîlineţ, precum format că se află în curs de s-a datorat tocmai acestui e­ lor. Gazdele arată că între­ In faţa unor machete su­
şi de tovarăşi! Constantin asimilare mal multe tipuri de lement calitativ al procesului prinderea acordă deosebită a­ gestive şi a unui bogat mate­
Cîrţinâ, prim-secretar al Co­ echipamente pentru tractoare economic. Secretarul general tenţie activităţii de cercetare rial ilustrativ şl statistic, ar­
mitetului Judeţean Braşov al de 40 şl 60 CP, precum şl al partidului a avut cuvinte ştiinţifică, specialiştii fabricii hitectul Mircea Suma, direc­
P.C.R., preşedintele Consiliu­ pentru autocamioane echipate de apreciere la adresa co­ colaborind în acest sens cu torul institutului, prezintă li­ Rândament, calitate, eficienţă in
lui popular Judeţean, şi loan cu motoare Diesel şi pentru lectivului uzinei şi l-a reco­ oameni de ştiinţă de la insti­ niile directoare ale schiţei, în
Avram, ministrul Industriei automobilul Dacia 1 300. mandat ca în anul care în­ tutele politehnice din Braşov baza căreia Braşovul va cu­
construcţiilor de maşini. cepe să depună în continuare
In timpul vizitării principa­ şi Iaşi. noaşte într-o perioadă de întreaga activitate economică
Metodă de lucru, adînc în­ lelor secţii ale uzinei, tova­ eforturi susţinute pentru re­ In anul 1975, fabrica va li­ 10-15 ani o puternică dez­
cetăţenită in activitatea con­ răşul Nicolae Ceauşescu s-a alizarea prevedeiilor stabilite. vra nu mai puţin de 3 150 to­ voltare.
ducerii partidului nostru, a oprit în faţa mai multor Şi aici tovarăşul Nicolae ne de scule finite. Apreciind multe din pre­
secretarului general, contactul locuri de muncă, a stat de Ceauşescu a subliniat nece­ Referindu-se la activitatea vederile .schiţei de sistemati­
permanent cu oamenii mun­ vorbă 'Cil -muncitorii, s-a inte­ sitatea introducerii pe- soară rodnică desfăşurată în fabri­ zare, t o v a r ă ş u l Nicolae
cii, cu realităţile din econo­ resat de modul în care a de­ mal largă a cuceririlor ştiin­ că pentru autoînzestrarea cu Ceauşescu recomandă o pre­ ÎN „HRANA“ FURNALELOR
mie şi viaţa socială, oferă po­ marat producţia în noul an. ţei şl tehnicii, în primul rînd utilaje de producţie proprie, ocupare mal atentă fată de
sibilitatea analizării directe, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a concepţiilor proprii, în rea­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu problema valorificării maxi­
)a faţa locului, a modului s-a interesat de modul în care lizarea şi modernizarea pro­ recomandă crearea unor secţii me a suprafeţei afectate con­
cum se traduc în fapt sarci­ se desfăşoară lucrările de in­ duselor ce se înscriu în pro­ profilate pe producţia de ma- strucţiilor, pentru a se evita
nile planului de stat. vestiţii menite gâ asigure filul de fabricaţie. şini-unelte care să producă risipa de teren Se face de CiT MAI MULT MINEREU
Dialogul conducătorului par­ creşterea producţiei prevăzute Dialogul secretarului gene­ nu numai pentru fabrica riş- asemenea recomandarea ca
tidului şi statului cu masele pentru actualul cincinal. Se­ ral al partidului cu cei ce noveanâ, ci şi pentru alte în­ arhitecţii să prevadă crearea
de muncitori, tehnicieni, Ingi­ cretarul general al partidului muncesc din judeţul şi muni­ treprinderi din ţară. de spaţii comerciale în cadrul
neri, cu factori de conducere a recomandat cu această o- cipiul Braşov, este continuat Sînt indicaţii preţioase pe unor artere specializate şi nu DE FIER INDIGEN
într-o altă cunoscută unitate
ai unităţilor economice a a­ cazîe folosirea Intensivă a economică braşoveanâ „Hi­ care colectivul „sculerului- în cadrul unor unităţi împrăş­
dus şi aduce necontenit solu­ spaţiilor de producţie şi am­ şef" 1 industriei constructoa­ tiate la mari distanţe. O pre­
ţii creatoare, apte să se con­ plasarea viitoarelor hale. dromecanica". In faţa uzinei, re de maşini se angajează să ocupare a arhitecţilor şi edi­ Orientarea prioritară a vii­ stanţe minerale utile, depinde zăcâmlnt care au un conţinuţ
secretarul general al partidu­
cretizeze în realizări pe După întîlnirea cu colecti-' lui a fost întîmpinat de sute le urmeze stăruitor, să le tra­ lilor din Braşov trebuie s-o torului cincinal în direcţia realizarea viitorului cincinal, mediu de 20 ia sută fier ara­
târîmul îmbunătăţirii cali­ vul uzinei din Sâcele, tova­ de lucrători, de numeroşi ducă fn fapte. constituie înfiinţarea de cre- dezvoltării şi accentuării la­ crearea unei baze solide pen­ tă că dispunem de Importan­
tăţii produselor, în valo­ răşul Nicolae Ceauşescu, cei­ braşoveni care la acea orâ Următorul popas se face în şe, mai ales în acele cartiere turilor calitative ale procesu­ tru activitatea viitoare. te rezerve care trebuie va­
rificarea mai judicioasă a lalţi conducători ai partidu­ se aflau pe străzile oraşului alt centru industrial al jude­ unde un mare număr de fe­ lui de industrializare impune, întreprinderea minieră Hu­ lorificate Este în curs de
fondurilor de investiţii, a po­ lui şi statului s-au îndreptat şi care au ţinut să înconjoa­ ţului Braşov, Zârneşti. Aicî mei lucrează în producţie. între altele, concentrarea e­ nedoara care exploatează ză­ pregătire o nouă haldă cu o
tenţialului de gîndire al mun­ spre Braşov. In oraşul de la re cu dragoste pe secretarul se vizitează uzina „6 Martie", Sînt indicaţii preţioase pe forturilor spre valorificarea cămintele de minereuri de rezervă de peste 100 mii to­
citorilor, tehnicienilor, proiec­ poalele Tîmpei, vizita de lu­ general al partidului. Direc­ unde se «nasc" modernele mo­ care edilii braşoveni şi le-au superioară a resurselor, pen­ fier din Poiana Ruscâi este ne, iar la mina Ghelar au
tanţilor şi inginerilor. Prezen­ cru a continuat la uzina nr. torul general al uzinei, Viorel torete „Mobra" şi o mare va­ însuşit ca obiective ferme in tru atragerea în circuitul e­ chemată să răspundă prin în­ fost pregătite 3 panouri cu o
ta secretarului general al par­ 2, una din marile unităţi me­ Medea. a invitat pe tovarăşul rietate de biciclete pentru activitatea lor viitoare. conomic a tuturor rezervelor treaga activitate încă din a­ rezervâ de peste 200 mii tone
tidului în mijlocul colective­ talurgice ale industriei bra­ Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi toate virstele. * de materii prime pe care le cest prim an al viitorului cin­ slderltâ, cu un conţinut mai
lor de salariat» dă un nou im­ şovene. Tovarăşul Nicolae conducători de partid şi de Vizita de lucru a secreta­ avem. însemnătatea majoră a cinal acestei cerinţe majore. mic de 25 la sută fier. A­
puls activităţii creatoare a a­ Ceauşescu este informat aici stat să viziteze întreprinderea, Şi aici, aceeaşi primire en­ rului general al partidului In acestei necesităţi economice Câutînd să vedem care este vem în vedere, de asemenea,
cestora. Totodată, întîlnirile despre diversificarea produc­ cunoscută producătoare de u- tuziastă, aceleaşi călduroase unităţi industriale din muni­ de ordin naţional este deose­ eficienta măsurilor luate în ca în viitorii ani să valorifi­
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţiei, extinderea tehnicii noi, tîlaj petrolier. In colaborare manifestări de dragoste şi în­ cipiul şi judeţul Braşov, a­ bit de insistent subliniată de acest sens. ne-am adresat In­ căm şi şlamul depus în iazul
a celorlalţi conducători de despre perspectivele ce se cu colectivul Uzinei „1 Mai" credere faţă de partid. cum, la început de nou an, secretarul general al partidu­ ginerului Ion Pozinârea, di­ de decantare al uzinei unde,
partid cu lucrători din indus­ deschid în anii planului cin­ din Ploieşti, cel de la „Hidro­ După o discuţie la sediul în­ de nou cincinal, a prilejuit lui nostru atît în expunerea rectorul întreprinderii, care în urma cercetărilor efectua­
trie, cu ţărani cooperatori, cu cinal care a început. In sec­ mecanica" a realizat instala­ treprinderii asupra realizări­ colectivelor de muncitori, in­ prezentată la şedinţa Comi­ ne-a relatat:
masele de cetăţeni români, ţiile de producţie, unde la ţii de foraj cu înalte perfor­ lor obţinute pînâ acum şi a gineri şi tehnicieni, o dată tetului Executiv al C. C. al — Pot afirma că unităţile te. au fost Identificate rezer­
maghiari, germani constituie marile agregate, la liniile teh­ manţe, care în cadrul u­ perspectivelor de dezvoltare, cu bucuria de a-1 avea din P.C.R. şi a guvernului din 25 noastre au create deja toate ve de fler.
tot atîtea prilejuri de mani­ nologice de fabricare, fluxul nor confruntări internaţionale directorul unităţii. Constantin nou in mijlocul lor pe tova­ noiembrie 1970 cît şi în cu- condiţiile menite să asigure Despre unele măsuri luata
festare a unităţii de monolit producţiei a fost reluat luni şî-au confirmat reputaţia. Sofronescu, invită pe oaspeţi răşul Ceauşescu, de a putea vîntarea rostită'la încheierea jntroducerea în circuitul eco­ la nivelul exploatărilor mi­
dintre partid şi popor, piatră dimineaţă cu hotărîrea de a Rîşnovul îşi întîmpinâ as­ să viziteze principalele sec­ raporta partidului primele lucrărilor Plenarei C. C. al nomic a unor Importante re­
de temelie a orînduirii noas­ se asigura din prima zi de iu- toare de fabricaţie Se parcurg succese dobîndite în îndepli­ P.C.R. din 16 decembrie anul surse de minereuri de fier cu niere s! în cadrul uzinei de
tre socialiste, chezăşie a unor ’cru a anului o deplină ritmi­ tăzi vizitatorii cu impresio­ secţiile productive de-a lungul nirea sarcinilor planului pe trecut „Valorificarea tot mal un conţinut mai sărac. Dacă preparare ne-a vorbit şl tova­
noi şi importante izbînzi in citate. tovarăşul Nicolae nante edificii contemporane. procesului de fabricaţie a mo­ 1971 şi exprimarea holărîrii intensă a resurselor interne în 1970 s-au prelucrat în uzina răşul Dan Andreescu. ingine­
opera istorică de edificare pe Ceauşescu s-a întreţinut cu Fabrica de scule, devenită fa­ toretelor româneşti. Oaspeţii de a-şi consacra toate forţele de materii prime şi materiale de preparare peste 187 mii rul şef al întreprinderii, care
pâmintul României g societă­ muncitorii, cu specialiştii, a brică în sensul modern al cu- sînt infoimaţi asupra preocu­ in vederea traduceri» în viaţă — arată tovarăşul Nicolae tone minereu din hâlzi cu un arăta :
ţii socialiste multilateral dez­ dat indicaţii preţioase. Ingi­ părilor întregului colectiv de a obiectivelor stabilite de Ceauşescu — va trebui să conţinut mediu de 18—19 la
voltate. nerul Olimpiu Muntennu, di­ vjntului abia în anii construc­ aicî pentru modernizarea a­ partid pentru progresul Ro­ constituie o preocupare cen­
Vizita de ieri în întreprin­ rectorul uzinei, îl informează ţiei socialismului, a dobîndil cestor produse deosebit de so­ mâniei socialiste. trală a tuturor organizaţiilor sută fier, in anul acesta can­ Ing. CORNEL DUMITRU
derile din municipiul şi Ju­ pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe bună dreptate denumirea licitate de populaţie. Gazdele economice. De punerea în va­ titatea prelucrată va depăşi
deţul Braşov dobîndeşte sem­ despre obiectivele planului de de „sculerul-şei" al industriei arată că producţia motore­ Reportaj realizat de : loare a resurselor interne, 200 mii tone. Evaluările care
nificaţii aparte prin faptul că investiţii Şi modalităţile lor de noastre constructoare de ma­ telor va creşte în 1971, ajun- N. POPESCU-BOGDANESTI chiar a zăcămintelor cu un s-au făcut atît pentru mine- [Conţinu o rein pag. a 3-o)
ne găsim la început de an şi realizare, îi prezintă produ­ gînd la 14 000 bucăţi anual. MIRCEA 5. IONESCU conţinut mai sâpac de sub- reurlle sărace din hâlzi şl din
la început de nou cincinal, ca­ sele din care multe au atins şini. Se dau explicaţii asupra noi-
re va situa România într-un performanţe superioare As­
stadiu cu mult superior celui tăzi la Uzina nr. 2 din Braşov s a
de astăzi în toate domeniile. se produc 7 tipuri de carbu­
Intr-o atmosferă de lucru, de ratoare în 10 variante, 35 de
consultare largă a muncitori­ tipuri de filtre pentru produc­ Organizarea întreprinderilor Pentru creşterea continuă a producţiei,
lor şi specialiştilor, tovarăşul ţia de autovehicule. Uzina
Nicolae Ceauşescu a analizat braşoveanâ este un colabora­
cu colectivele întreprinderilor tor de frunte la fabricaţia de
vizitate obiectivele ce le re­ tractoare şi autocamioane, de
autoturisme, de
locomotive.
vin, atît din acest an, cît şi Pretutindeni in halele de fa­ i» staţiunilor pentru mecanizarea a avutului obstesc si a veniturilor
cele fixate pentru întreaga
perioadă a cincinalului. Au bricaţie, secretarul general al > >
fost puse în evidenţă noi po­ Partidului Comunist Român
sibilităţi de sporire a eficien­ este întîmpinat cu bucurie, agriculturii - cadru optim destinat
tei economice, de dezvoltare satisfacţie, entuziasm. Este o
a întreprinderilor vizitate. mare cinste pentru noi, pen­ cooperatorilor
Vizita de lucru a început la tru uzina noastră, de a primi
cunoscuta uzină „Eleetropre- vizita tovarăşului Nicolae
cizia1' din oraşul Sâcele, uni­ Ceauşescu în prima zi de lu­ sporirii producţiei agricole A trecut aproape o lună de rată că scopul organizării re se poale dezvolta coopera-
tate producătoare de motoare cru a noului an, a noului cin­ zile de la constituirea consi­ consiliilor intercooperatiste de iea şj specializarea în pro­
electrice şi echipament elec­ cinal — iată o remarcă ce se liilor intercooperatiste. In a- cooperare şi specializare este ducţia agricolă, am stabilit în
tric pentru autocamioane şl aude pretutindeni. Muncitorii cest timp au avut loc . mai asigurarea unirii in comun a primul rînd structura pro­
tractoare. In drum spre uzi­ de aici văd in vizita de lucru . Hotârîrile adoptate de Con­ nizare care deserveau 135 de meniul mecanizării complete, I multe consultări cu consiliile forţelor mai multor coopera­ ducţiei cooperativelor agri­
nă. secretari») general ai par­ a tovarăşului N i c o l a e siliul de Miniştri cu privire cooperative agricole de pro­ aproape fiecare cooperativă de conducere ale cooperati­ tive. folosirea raţională a pâ- cole care intră în componen­
tidului a fost salutat cu mul­ Ceauşescu, în discuţiile pe ca­ înfiinţarea întreprinderilor ducţie. Numărul mare de coo­ va fi deservită de o secţie velor care compun aceste ta consiliului nostru, cît şi di­
tă căldură de locuitorii ora­ re Ie au cu secretarul general staţiunilor pentru mecani­ perative deservite, cît şi spe­ care va îndeplini şi funcţia consilii şi s-au stabilit de co­ recţiile în care se va dezvol­
al partidului manîfestaiea cea
şului Sâcele. mai înaltă a democraţiei so­ zarea agriculturii, precum şi cificul zonei deluroase deter­ de sector mecanic al C.A.P mun acord unele măsuri care Din activitatea ta, profilarea şi specializarea
Sosirea la uzină a tovarăşu­ cialiste, a participării lor la e­ t legătură cu sporirea co­ minau apariţia unor greutăţi Ea va reuni atît mijloacele să conducă la o cooperare şi acestora.
specializare mai adîncâ a ac­
lui Nicolae Ceauşescu a fost laborarea şi conducerea pro­ interesării lucrătorilor din a­ serioase în desfăşurarea acti­ tehnice ale secţiei de mecani­ tivităţii în diverse ramuri ale consiliului — Legat de profilarea şi
marcată de o emoţionantă ma­ ducţiei. , este unităţi se înscriu pe li­ vităţii secţiilor de mecaniza­ zare cît şi ale cooperativei pe producţiei agricole. In legă­ specializarea unităţilor, iar în
nifestate o dragostei faţă de nia înfăptuirii măsurilor a- re şi buna deservire cu lu­ teritoriul căreia îşi desfăşoa­ tură cu proiectele şi planuri­ cadrul acestora a fermelor,
partid, faţă de conducerea sa. De Ia Uzina nr 2. coloana doplate de conducerea parti­ crări mecanizate a C A P. De ră activitatea, asigurînd men­ le de viitor ale consiliului intercooperatist Ilia brigăzilor şi echipelor. vă
Sute de oameni scandau nu­ maşinilor oficiale a străbătut dului plivind îmbunătăţirea asemenea, se parcurgeau dis­ ţinerea în stare de funcţio­ intei’cooperalist Ilin am avui rugăm s»î ne spuneţi care
nare a utilajelor din dotare
din nou Braşovul, îndreptîn-
tanţe lungi şi se realiza un
rganizârii, conducerii şi pla­
mele partidului, numele se­ du-se spre uzinele Metrom. nificării agriculturii şi cre­ consum mare de combustibil prin executarea lucrărilor de o convorbire cu tovarăşul mîntului, a fondurilor de in­ sînt obiectivele pe care vi
lesaţi propus să le realizaţi
cretarului său general. Înain­ Situată în apropierea marelui ează un cadru optim pentru prin deplasarea în gol a trac­ întreţinere şl reparaţie la ate­ Manea Tovicâ, pe care o re­ vestiţii, a mijloacelor meca­ pentru atingerea acestui scop.
te de a se întîlni cu muncito­ complex industrial unde se ontînua sporire a produc- toarelor şi maşinilor de la o lierele sectorului. Şeful sec­ dăm mai jos. nice, a specialiştilor, a între­ — in primul rînd am- tre­
rii. inginerii şi tehnicienii în- produc autocamioane, această ;iei agricole unitate la alta. torului mecanic va avea co — Am dori să ne vorbiţi gii forţe de muncă pentiu cut la zonarea principalelor
creşterea continuă u produc­
Ireprindei ii, la locmile lor de unitate realizează laminate Noile hotârîri creează con­ Ca uimare a prevederilor despre problemele pe care ţiei, a avutului obştesc, a ve­ culturi agricole, stabilîndu-se
şi-a propus să le rezolve con­
muncă, tovarăşul Nicolae din metale şi aliaje neferoase diţii pentru folosirea mai ra­ noii hotârîri. in judeţul nos­ ANTONIU IUGA siliul intercooperotist. niturilor cooperatorilor.
ţională şl intensivă a mijloa- tru s-au înfiinţat 11 staţiuni Convorbire consemnată de
Ceauşescu a avut o convorbi­ de diferite profile, construc­ r elor mecanice de care dis­ de mecanizare a agriculturii, director adjunct la — In expunerea tovarăşu­ Avînd în vedere aceste sar­
re cu membrii consiliului de ţii metalice şi motoare. Şi un unităţile de mecanizare revenind în midie fiecărei u- Direcţia agricolă judeţeană lui Nicolae Ceauşescu la şe­ cini de mare răspundere pu­ N. BADIU
se de partid in faţa noastră
conducere. Discuţia, care s-a aici întîlnirea tovarăşului b\ cooperativele agricole de nitâţi circa 1.2 C A.P. şi o su­ dinţa de lucru de la CC. al si analizînd condiţiile natura­
P.C.R. din 23 noiembrie 1970.
desfăşurat în faţa unei expo­ Nicolae Ceauşescu cu colec­ producţie. Pînâ acum în ju­ prafaţă arabilă cuprinsă intre eu privire la îmbunătăţirea le şi economice ale fiecărei ;(C^tjnuace-în ■ pag, a 2-a)
ziţii, cuprinzînd produseşi re­ tivul de muncă a prilejuit deţul nostru au funcţionat 5 000—6 000 ha. Pentru a în­ (Continuare In' pag. a Z«o) organizării. planificării şi unităţi, posibilităţile de care
pere aflate in curs de asimilare, un amplu şi rodnic dialog r.umai trei unităţi de meca- deplini marile sarcini in do- conducerii agriculturii se a- dispunem şi direcţiile în ca-