Page 2 - Drumul_socialismului_1971_01

I DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4972 • DUMINICA 3 IANUARIE 1971
mw — — ■■■ - -

H O T A R I R I „Monografia Şantiere gospodăreşti teres obştesc prin muncâ pa­
triotic â, contribuţie voluntară
in boni şi sume alocate de la
bugetul consiliului popular au
ale Consiliului de Miniştri privind: localităţii1* | Pod nou din beton s-o mai construit un pod fost electrificate satele Dum­
Boboti
Tot peste Valea
brava, Cutln şi Ciulpâz, s-ou
In cadrul manitestfirllor i î Lucrările de construcţie o care foce legătura intre făcut reparaţii capitole Io că­
minul cultural din Almaşu Mic,
m înfiinţarea întreprinderilor şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii prilejuite de aniversarea podului din beton peste Voleo cele douâ părţi ale satului Bo­ impietrulri şl canalizări de dru­
balo, prin contribuţia In muncâ
semicentenarului
Partidu­
muri in satul Josanl, construc­
Bobdll s-au încheiat. Acest pod
lui Comunist RomAn, Co­ dat de curind In exploatare şl materiale a cetăţenilor. ţia a douâ poduri în satele
şi organizarea activităţii acestora; mitetul Judeţean pentru permite circulaţia In condiţiuni JERONIM GRECU Nandai şl Valea Nondrulul, ca­
culturA şi artă împreună optime a autovehiculelor cu primarul comunei Boşorod nalizări deschise pe 500 ml şl
cu Inspectoratul şcolar Ju­ tracţiune anlmalâ şl mecanicé alte lucrări o căror valoare de­
m îmbunătăţirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile deţean iniţiază un larg Intre satele Boşorod şl Bobalo. păşeşte 700 000 lei.
concurs intitulat : „Cea mai Faţă de valoarea de 28 000 Prin contribuţia în La toate aceste realizări
le¡> prevázutó In deviz nu s-o
pentru mecanizarea agriculturii bună monografie a locali­ cheltuit de la buget decit su­ muncă şl bani a şl-au adus contribuţia comuniş­
tre­
tii din orgonlzoţllle de bază
tăţii0.
Monografiile
buie sA cuprindă cele mai ma de 500 lei pentru procura- din Peştlşu Mic, Nandru, Almo-
Pentru înfăptuirea In con­ ţin de echipa tn care aînt în­ sporite cu B la sutA faţă de culturi, zone şl grad de me­ semnificative date din is­ reo unor materiale, îndeosebi cetăţenilor şu Mic, Dumbrava şl Ciulpâz,
tinuare a masurilor adoptate cadraţi. salariile actuale. TotodatA, se canizare şi se va acorda pro­ toria aşezării respective ciment, Economio rezultată - care au fost In fnjntea acţiu­
de conducerea partidului pri­ Staţiunile pentru mecaniza­ prevede o creştere cu 20 la porţional cu depăşirea obţi­ fruralA sau urbană), mo­ 27 500 — se dotoreşte faptului Acţiunile întreprinse anul nilor, deputaţii şl cetâţenll. In
vind tmbunAtAţirea organiză­ rea agriculturii vor asigura sută a tarifelor zilnice pentru nută, fără a se plafona. mente şi aspecte din dez­ câ cetâţenll au contribuit Io trecut In cadrul întrecerii pa. acest an, aşa cum s-a stabilit
rii, conducerii ţi planificării mecanizarea lucrArllor la cul­ plata In acord a lucrArllor e­ Dacă echipei îi revine sar­ voltarea ei economică, so­ construcţia podului nu numai trlotlce pentru gospodărirea şl in adunările populore, se voi
agriculturii cuprinse în expu­ turile de cereale şi plante xecutate In cîmp. Astfel, pen­ cina de a realiza o producţie cială şi spiritualA. ^ Cele cu muncă ci şl cu materiale. înfrumuseţarea comunei s*ou executa lucrări de moderniza­
nerea tovarAşului Nicolae tehnice, In legumiculturA, vl- tru lucrArlle de categoria medie de 2,5 tone grîu la hec­ mai bune vor fi achiziţio- | Adam Tolîcă. care a condus soldat cu rezultate faimoase. re o liniei de Joasă tensiune,
Ceauşescu din 23 noiembrie ticulturA, pomiculturA, zooteh­ I tariful va fl de 72 lei pe zi, tar pe suprafaţa ce îi este re­ nate şi publicate I lucrârile de construcţie, Nico­ Planul muncilor patriotice a lucrări de întreţineri şl repa­
1970, Consiliul de Miniştri a nie. transporturi, Irigaţii şi pentru lucrArile de categoria partizată şi realizează pro­ LucrArile vor fi trimise j lae Popovicl, Dumitru Şerbâ- fost îndeplinit în numol 11 luni. raţii la drumurile comunale,
aprobat douA hotârfrl cu pri­ hidroamelioraţii, electrificarea a Il-a de 84 lei pe zl, iar ducţia respectivă, mecanicii a­ PînA la data de 1 mai 1971, • nescu, Nicolae Popovîci I. Ni­ reallzindu-se o depăşire de lucrări de reparaţii la obiecti­
vire la organizarea întreprin­ proceselor de producţie şl ori­ pentru cele de categoria a gricoli vor primi salariul in­ pe adresa Comitetului ju- j colae, precum şi deputata Vie- 19 500 lei. vele social-culturale ş.a.
derilor şl staţiunilor pentru ce alte lucrArl solicitate de 111-a şl a IV-a. de 96 şl res­ tegral pentru îndeplinirea detean pentru culturA şi ! toria Nandu lint doar cîţiva In codrul acţiunilor de gos­
mecanizarea agriculturii, pre­ cooperativele agricole. Ele pectiv 108 lei pe zi. planului anual. In cazul In artă sau a Inspectoratului I din cei core au contribuit ia podărire şi înfrumuseţare a MATEI FANU
cum şi In legAturA cu spori­ rAspund de întreţinerea şi re­ Mecanicii agricoli şl meca­ care echipa depăşeşte planul şcolar judeţean, B-dul Dr. 1 realizarea acestui obiectiv de satelor, precum şl in construc­ primarul comunei
rea cointeresării materiale a pararea utilajelor proprii ca nicii de Întreţinere vor primi de producţie, iar valoarea Petru Groza, nr. 28, Deva. j mare Interes cetâţenesc. ţia unor obiective de mare In­ Peştlşu Mic
lucratorilor din aceste unltAti. şi a celor care aparţin coope­ In cursul anului 80 la sutâ- manoperei la tona de grîu
Corespunzător primei hotă- rativelor agricole pe care le dln salariul cuvenit pentru este de 200 lei. pentru flecare
rtri, se înfiinţează In fiecare deservesc. executarea lucrArllor In a- tonA obţinutA peste plan, me­
judeţ, cu începere de la 1 Ia­ In perioadele In care volu­ eord. Sumele reţinute lunar canicii agricoli şi cooperatorii
nuarie 1971, cita o Întreprin­ mul lucrArllor agricole este vor fl acordate Integral sau din echipA vor primi ca re­ Pentru
dere pentru mecanizarea a- mal restrins şl se creează dis­ vor fi diminuate, tn raport cu tribuţie suplimentarA, din
grlculturil, organizaţii econo­ ponibilităţi de capacitate, sta­ gradul de realizare a produc­ partea cooperativei agricole M SI m m m i em m t
mice republicane, care vor ţiunile pentru mecanizarea a- ţiilor planificate In coopera­ de producţie, valoarea mano­ ocrotirea
funcţiona pe principiul ges­ grlculturli vor executa orice tivele agricole la culturile perei respective în bani şi în
tiunii economice proprii. Ele altA prestaţie pentru care au pentru oare au executat lu­ naturA. De exemplu, dacă de­
vor fi subordonate Ministeru­ posibilitAţi, in afara coopera­ crArlle. Pentru lucrările nele­ pAşlrea este de 1,5 tone, re­ Roadele
lui Agriculturii «1 Silvicultu­ tivelor deservite, In vederea gate direct de activitatea a- tribuţia suplimentarA va fi de Noi resurse de minereuri sanatatii
rii şl comitetelor executive folosirii cit mai complete şi grlcolA, el vor fl plătiţi In 300 lei, din care o parte, pînA fntercooperărll
ale consiliilor populare jude­ pe o perioadă cit mal lungA timpul anului cu salariul ta­ la 20 la sutA din producţia
ţene. din timpul anului atlt a for­ rifar de Încadrare, integral, în suplimentarA obţinutA la ce­ în circuitul economic Printre obtecilvele din «frl-
HotArîrea prevede, de ase­ ţei de lucru, cit şl a utilajelor condiţiile In care Îşi realizea­ reale (grîu, porumb), o vor cuIturS Intrate In funcţiune In populaţiei
menea, cA tncepînd tot de la din dotare. ză sarcinile stabilite. Cel care pjutea primi în naturA. In ca­ Primele rezultate obţinu te in anul care s-a încheiat pe ii* anul care a trecut, fie num&rll şl
1 Ianuarie vor funcţiona 772 HotArîrea prevede, de ase­ vor lucra In zilele de repaus drul echipei, retribuţia supli­ nia valorificării rezervelor de minereuri cu un conţinut mai ■ complexul Intercoopcratlsi de
staţiuni pentru mecanizarea menea, o serie de mAsurl me­ sau In zilele de sArbAtorl le­ mentară obţinutA se va îm- sărac constituie o experienţă valoroasă în activitatea vii. 6ere de la Stntandrel, care o­ Anii cincinalului pe ca­
cupA o suprafaţA de 12 hec­
agriculturii, ca unităţi ele în­ nite sâ asigure organizarea şl gale vor primi In compensa­ pArţi între membrii acesteia (oare a colectivelor unităţilor miniere din judeţul nostru, tare. Concomitent cu recoltarea re l-am încheiat sînt ani
treprinderilor sus-menţionate. funcţionarea în bune condi- re un număr de zile de con­ — mecanicii agricoli şl coo­ de dezvoltare a bazei de materii prime. producţiei primului ciclu de care marcheazA mari reall-
Staţiunile vor fl organizate pe ţlunl a Întreprinderilor şl sta­ cediu plAtlt, peste cele cuve­ peratori — corespunzător cu La preparaţîa Exploatării miniere Deva au fost obţinu­ tomate. In aceasta lunii, la zAri şl în domeniul ocrotirii*,
sere ie preg&tesc bazele re­
principiul gestiunii economice ţiunilor de mecanizare a agri­ nite potrivit reglementărilor munca pe care a depus-o fie­ te primele 800 tone de fier din sterilul rezultat în urma coltei anului 1971 elnd se vor sAnAtAţli populaţiei, Sectori
Interne, fiecare dintre ele de­ culturii. exploatarea raţlonalA In vigoare. care şl cu Îndeplinirea obli­ preparării minereurilor complexe. Uzinele de^ preparare livra consumatorilor interni şl sanitar — care sa bucur A d«
servind unităţile cooperatiste a utilajelor In scopul obţine­ Pentru depAşlrea producţiei gaţiilor. Ceitej şi Barza au valorificat importante cantităţi de cupru, la export 1 400 tone legume. o deosebită atenţie — a pri *°
Rondele Intercoopcrflrll 6lnt
pentru care s-a constituit rii unor producţii sporite In planificate la cooperativele a- Din totalul cantităţilor de zinc şi plumb. Alte 68 mii tone fier in minereu marfă au ctt se poate de evidente daca mit an de an fonduri tot m
consiliul intercooperatlst. cooperativele agricole deser­ grlcole deservite, se va acor­ cereale ce vor fi primite de fost obţinute la I.M. Hunedoara din prelucrarea minereu­ avem tn vedere cA producţia însemnate. In prezent reţea­
întreprinderile şl staţiunile vite. da o platA suplimentară me­ staţiunile de mecanizare a a- rilor sărace provenite din hălzl. globalA ce se va realiza la ua sanltarA a judeţului dis­
cultivat ca legume
hectarul
pentru mecanizarea agricul­ ifir canicilor agricoli, meoanlcilor griculturll. pentru depăşirea depAşeşte un milion de lei. pune de 17 spitale, 11 poli­
turii vor organiza pentru fie­ In hotArlrea privind spori­ de întreţinere. muncitorilor planului de producţie In coo­ clinici cu 101 servlcîl de
care cooperativa agricol A r'*<» rea eointeresArli materiale a din atelierele de reparaţii şi perativă. mecanicii agricoli Patru milioane lei specialitate şt 103 circum­
o secţie de mecanizare lucrătorilor din întreprinderl- celorlalţi lucrători din sta­ care au lucrat la culturile Cu toată puterea celor 630 scripţii, care aînt deservite
va reuni, pentru expir pentru mecanizarea agrl- ţiunile de mecanizare, care respective vor putea cumpăra de 755 de medici şl peste
şi întreţinere, attt mlj* 'rîi, se prevede ca meca- prin activitatea desfăşurată pînA la 40 la sutA din aceste peste beneficiile 2 500 cadre medii sanitare.
proprii, cît şi cele ca*- "ricoll şi mecanicii de au contribuit la depăşirea cantităţi de cereale (grîu. po­ de megawaţi NumArul de paturi din uni-
ţin cooperativelor din aceste unltAţl producţiei. Plata suplimentarA rumb). La celelalte culturi, Puterea celor G30 de megawatt al Mintiei — rldica- tAţile spitaliceşti este de
Îndeplinind tn aces* -•ti cu salarii tn- se calculează pe bazA de ta­ retribuţia suplimentarA se va planificate (A la aceastfi cot A prin punerea in funcţiune cu 11 zile 6 167, cu 453 mal mult ca ;n
tia de sector mec' •nca în regie, rife pe tonA diferenţiat pe acorda numai tn bani. înainte de termen a grupului nr. 3 — este limita ma­ 1960. Secţiile şl sectoarele de
perativel respec*' întreprinderea ngrlcolfi dc ximi a parametrilor proiectaţi realizaţi la C.T.E. Min­ pediatrie pentru ocrotirea şl
Pentru exe** stat „Avicola* Mintia sc în­ îngrijirea copilului dispun la
lor In ferrr scrie tn rtndul unltAţlIor cu tia într-un timp record. rîndul lor de 460 paturi.
630 de megawaţi puşi Ia dispoziţia sistemului energe­
rezultate de prestigiu In eco­
cooperativelor, nomia Judeţului. Expresa sin­
tic naţional pentru a furniza ţAril miliarde de k’^waţi-
tui formaţiuni pe. 1 producţiei de metal tetică a eforturilor depuse de orA de energie electricA. Ei sintetizeazA truda • nea Numai tn 1970 s-a alo­
cAtulte din meoant*. colectivul de lucrAtorl de la cat de la buget pentru ocro­
şl cooperatori, care vc. acei9fA întreprindere se con­ pline de abnegaţie a mii de constructori, mor • f i ­ tirea sAnAtAţli populaţiei,
lua anumite suprafaţa şl cretizează In faptul cA In cin­ latori, constituie o puternică bazA de „lansr construcţia de noi unitAţl
răspunde de întreaga activita­ Abrudeanu şi deosebit de valoroase. De­ cinalul care s-a încheiat s-au hotArftor spre finalizarea şi exploatarea cc. in« spitaliceşti, pentru dotarea
dat 4 milioane lei beneficii pe­
te de la începutul lucrArllor randru Ciocan, spre semnificaţia lor ne vor­ ste cele planificate. de eficienţA a „Stelei de pe Mureş". _j i cu aparatură medicală mo­
şi ptnA la etringerea şl depo­ ''imitru Sttn- beşte tovarăşul ing. Costa- dernă şi medicamente suma
zitarea recolte?. Mecanicii a­ în noap- che Trotuş, director gene­ de 187 867 000 lei. Printre
gricoli vor lucra în acord glo­ ‘enticd ral al combinatului şi Cen­ 'Ile obiective date în folo-
bal şi vor fi retribuiţi în m- în acest c. We, tralei industriale Hunedoa­ in^niclc, prin confrjc.i». u- ) lA se numArA un modern
port cu producţiile ce se ob­ adăuga inc a ra. Colaboratorii noştri -el oU‘*jd:.„ .Mversc*. -■‘tn: stomatologic la Deva,
ceeaşi mărime, — Debutul Hunedoarei in *• filh . (r.oc'.i . ou o <.re^to cu 100 de locuri ş.a.
noul an cu realiz^ ui an şi cincinal este foar- tuni;:,) ‘clor de k’rnâ o, p|t>. • amone».’ au fost moder-
de toată lauda. Sc. O ■ .. Tex ~ secţiile side­ guşoait'oi de tor.T.ic) : Gel ■'-ute mriiA;i!e spitaliceşti
Flacăra condus de inginerul Te,.. fr-Ct-u--' ¡v;-: i fii o "¿aUzări despre revelion... am ajuns î" feşo uşii rfl, VAştle, Lu-
'nv'ix*'. v.
:o:n şi une.
norului core m
Lupu a asigurat marilor *»
j " tc plan r*°ste
gregate un mers de marimd v . n*iii ■ ¡«v icrai iiOr~r * tcă petrec Io el re e! onyl, < n i Ir d::.f>envt»-e £• , .norii«TPfir-
muncii intensitate. Prima descărca­ ge* deranjamente lv Mortinovki (autor a două cu vin şi se grăbi să ajungă sâ-i foc o surprLri pU i»tâ, ‘••V7 n rur;.l.
O icri;:'.?.re (Te^seblrf* , p­
re făcută la ora 0,20 la jur­ prinu» "> >/i salariaţii volume de versuri. „Cercul de la revelion deoarece ştia din ¡-am urat : Aho, aho, coci! şi ro pufcjiriţ cr.i
fraţi/ Ţineţi pasul oupâ rn-ne/
our" şi „Co să fii steo", tra­
nalul nr. 7 de echipa prim- Apoi, la * la j tsturi, duse în limbo hindusă de Ra­ anii trecuţi că gozdo era Pe d-in dos Jc magazine/ stitu! uiyanirare-j $• -
mare ştiutoare în pregătirea
(Urinare din p^g. 1) fumalistului Gheorghe Sch- succed alte , ol ordine bindranath Tagore) : „Ca aş­ sarmalelor... vo demi/rîjtirez misterul/ Cui.- T'.n uf't: putcmlcr •;»!
nel a cintârit 182 tone de nindu-se intr-un \ Putem spune trii de piatră stau sarmalele/ Al. Covaci (critic de Mm obţinem noi... transferul/ Prin­ •: în ne liui io:**. îh
fontă. După 10 minute, la rent de, metal , p--'r zi , ca de Pe masă vinul e o ipostază in­ dem mărfuri ou ocoua/ vintc comur.clo există r •
vel Ion cu precizia unul cea­ furnalul nr. 8, echipa lui Cifrele : 0,10, 0,1 S, 2,0. i . . ■ i vor urma, versă/ ameţiţi navigâm pe co­ şi cronicor cinematografic) : Care nici nu văd tejgheaua/
sornic. In staţia C.F.R. Sime- Lucian lonescu a elaborat 4,30, 5,S0 nu rint altce r\au iur ■ i [veluri foarte voarele liniştite/ urmărind si­ Revelionul, ca noţiune cu re­ Câ-n comerţ şl gestiune/ Cu- Cc" ' ‘ a.¿per
rla-trla), în condiţii atmr-;îe- a doua şarjă de fontă a a­ elf orele Ia care oţele ridicate ne v,,xh.cţie nu nu­ lueta prelungă a gazdei/Sin- verberaţii ancestrale, trăieşte noştinţo-l o minune/... sare, ce,:- ». o inr în
rlce cu totul neprielnice, prin sile Nuţu, Teodor mai ca depăşi.i ci mai ales gur în revelionul care pluteşte cu o frecvenţă cvosi-diomâ Şl nu ştiu, zâu, de ce nu unele v!!i 9te
vrednicia impiegaţilor de miş­ nului. Apoi, schimb după lis, Teodor Fîfu, «er'V-i r<s valone* absolută. Ele a- in onix/ in valuri de fum ori vloţo pulsanto, iar extazul ne- ml-a deschis I... cele din HJa. « ■
schimb, ştafeta muncii s-a
care Ioan Junie, Vaslle Dra- predat in condiţiuni opti­ Popică şi Ion Cloş au ela­ (r.j:lă sf.y-ioiita ea pregătirilor de milenii/ tu singur ai rămas disimuiot In faţa curcanului Ionel Amârîuţel (Jocuri e- Criş şi Ghelnr, fui»cţ •
gomir, a şefului de manevrA borat în noaptea '.ui ) *"J ► ! / <: ji făcut, garan- moi breaz/ de suris, grăunte reprezintă chintesenţa corela­ nigmlstice) t Mă găseam In­ zA spitale cu u.i nau* u ;.Ar
Tralan DrAghicescu, a mane- me, astfel că furnalele s-au primele 7 şarje lenză •{ ,n acest an Hu- paradisioc/... ţiei indestructibile dintre ra­ tr-un coreu de 12 pe 12 o- de secţii de speciti1’ itc
vranţllor Ioan Sechelean, Flo­ plasat din prima zi, ca ni­ cite 400 tor tiecare. — r.rdoc.rc va fi la înălţimea ţionai şi universal, pe de o vînd ca tematică revelionul. Tot în aceşti an: a focx
rea Darna, Aurel LucacI, A­ vel al producţiei de fontă ţi toate încadrat" iyuro* Iu marilor sarcini ce-i revin In Radu Ciobanu (autorul vo­ porte, şl sincretismul spiritua­ Careul o început de lo ver­ creată şi o puternică
lexe NegrilA, Nlstor Dragomir, al consumului de cocs, peste normele de ca!iti • domerv •' creşterii, diverşifi- lumului de proză „După-o- lităţii umane, pe de altă porte tical cu o ţuică frumos defini­ sanitară pentru ocrotirea s^-
Vlorel Mareiuc, acarilor Ro­ sarcinile de plan. se. miozo bătrînuîui domn" şi o o mesei. Sormolele pactizea­ tă, care a continuot pinâ nâtăţii şl acordarea asisler.
mulus Radu, Gheorghe Pişcoi Dintotdeauna, simbolicul Ritmul ir. er>.< ui p J irii, nbunătăţirii calită- oltor după.amieze) : Bâtrinul ză cu ormonia propriului cînd unii au început să vor­ ţel medicale salariaţilor din
şi a impiegatului de mişcare schimb de ştafetă dintre ani ţiei a dominat ;; u. itilaiei ridicării eficienţei domn. bolnav de ulcer, intră lăuntric, raportat la echili­ bească în criptograme, lor marile unităţi economice ale
Romulus GAman, au fost des­ se consumă pe platforma celorlalte 1,t 'feMr/:, soldtn- producţiei de metal. grăbit In bufet pentru o lua brul corelării universale. Regl- alţii au trecut chior la orizon­ judeţului.
compuse 27 de trenuri şl au celei mal mari oţelării a du-se cv i. p'.ns ■ir pro Fi* cu realitatea optimista o o gustare frugolâ. Comandă zooreo-gazda cu o clasică ri­ tal Retras într-un colţ seml- Aceste cîteva exemple de­
fost compuse alte 28. ţării, acolo unde se hotă­ duefte t ;'¡.z :l o c.r.uhs i ri- .ei zile din an să devină un grătar în singe, niseiru goare o suprafeţei curbate a închis, un monoverb era monstrează faptul câ sănă­
Ştafeta muncii continue s-a răşte producţia de peste 3 de 20S • >t :. A •" permanenţă, mereu mai umplut, morun neumplut, Icre uzitat de lumea mlrabllâ a ocupat cu coperta literară o tatea publlcâ constituie o
predat şi preluat la cumpA- milioane de tone de oţel a bilanţ d nsă in fapte, pe parcursul negre, poişpe mititel, o du­ muzicii şi coregrafiei pentru frumoasei gazde, plictisită de preocupare atentAşI perma­
na anilor şl Ia spitale, In u- Hunedoarei. Pentru clipa ză şi 1' U 1 * • /».ecăret zile din acest an a fuziona cu actorii prin în­ lîgomentele soţului. După 12 nentă a organelor de partid
nitâţlle de poştA şi telecomu­ care marchează debutul reaV u> menta hotărltor pentru înfăptuirea zină de ouă cu mujdei, brînză săşi natura el geometrică. Pe­ borat, ou urmat cîteva cuvin­ şi de stat judeţene, din mu­
nicaţii şl alte unltAţl social- noului an şl al noului cinci­ ne bip ' *7 U Intr-o latoh de penteleu, două conserve licula a surprins pregnant te fncruoişate care s-au ter­ nicipii, oraşe şl comune şi cA
culturale. Tuturor celor care nal, ofelarlt s-au pregătit cu m; dc ■ - b, >! '‘.tnenshr.r. Rc,, cu deplin succes a progra­ cu costiţă şi fasole, olâtlte, vagi' nuanţe persiflante din minat prin eliminorea mono- reţeaua sanitarA a Judeţului
prin munca lor tenace şi pli- totul si cu totul aparte. U-'f.r¡U i:n/e<::r *lc* dr mului economic elaborat de verbului din triunghi. Cuvinte dispune în prezent de o pu­
nâ de abnegaţie ne-au oferit Schimbul condus de ingine- rurgişil rlr iteo !;♦- Cbi partid pentru noul cincinal. budincă cu orez. lopte de pa­ partea soţului şl om asistat, rare : APA. ternică bazâ materială pen­
darurile hAmiclei lor le a­ săre şl o porţie dublă de plă- evident, la un proces de po­ tru ocrotirea sAnAtAţli pu­
ducem mulţumiri fierbinţi olnte cu mere. Goli butelia tenţare a metaforei fundo- C. DEVEANU blice. H
« i meni vrednici şl entuziaşti,
In oraşul flăcă­
care de peste 20 de ani au
care le trâlesc, pentru bucu­
tineretului.
de tineri din Valea Jiului.
R E V E L I T rilor nestinse făurit, In cel mal propriu pentru fericirea zilelor pe sindicatelor) la revelloanele iască de revelion peste 1 400
riile împlinirilor şi condiţii­
Astfel cA această „cea mal
Pluguşoare, meşteşugit „con­
Înţeles al cuvîntului, noile
le minunate de studiu, pen­
lungă noapte a anului* de
struite", s-au adresat tineri­
furnale şi oţelârii, uzine şi
laminoare, care situează tru profesorii şl părintele care ne-am despărţit, punct lor mineri de la Lupeni,
culminant al vacanţei
drag nouâ tuturor — parti­
de
pArtaşi de nAdejde la zecile
In noaptea de revelion, o­
: vîîşIi...
Ore de tenţii de mal r S V ct. da Ala care raşul Hunedoara are o stră­ Hunedoara sociallstA pe pri­ dul comunist, pentru posibi­ iarnă, s-a dovedit şi cea mal de mii de tone de cărbune
mul loc în
producţia
de
bine coordonau .
lităţile largi de afirmare ce
IncârcatA de surprize, bucu­
trimise ţârii In afara sarci­
frontul vlltoe : $ ce d lemne era chiar lucire aparte, inedită, speci­ metal a târli. Erau în salA le sînt deschise la absolvi­ rii pe care elevii nu Ie vor nilor de plan, constructori­
petrecere subterane cu ..nchir i r n 7... fică doar marilor centre si­ şl mulţi dintre cei care au rea şcolii. uita prea curind. M. B. lor de stîlpl hidraulici de
por­
derurgice.
„olcel... .
ţilor de pla'
Jocurile de lu­
construit cele 6 cartiere noi
La Liceul „Decebar din
comori. - , vâ mal tare televizorul mină ale miilor de becuri ale oraşului Hunedoara. Cu municipiul Deva şi-au dat la Vulcan, celor ce se întrec
In a moderniza adîncurile,
In toatA ui:i * azim pe aia a Iul Lo- multicolore, care au împîn- paharele pline şi cu inimile întîlnire peste 120 de elevi Tinerejea la celor ce deschid noi drumuri
irif din pog 1) Împărtăşit d* t.-.o Gi ş1 pe Benone. Gard în zlt bulevardele oraşului şi deschise, constructorii au Sala de sport, împodobită cărbunelui, sau celor care
în nonpt'v aleile combinatului, străful­ întîmpinat noul an, 1971, cu sârbâtoreşte, s-a dovedit o
şr*-d... gerarea de o clipA a miilor glndul de a realiza noi per­ gazdâ caldâ, primitoare. ştafeta timpului şi-au pus semnături de pres­
gul" din cartierul „Aero­ in • iiieij — Ce să vâ aduc ?... de steluţe, care au împo­ formanţe pe mâsura hărni­ Bucuria, veselia — parte­ tigiu pe emblema muncii pa­
triotice.
port“ al Petroşaniului şi-au — Curechl cu sîngerete, dobit, dupA datina strAbu- ciei şl priceperii lor. neri credincioşi In astfel de Cînd timpul şl^a tnmlnet La revelionul tineretului
petrecut revelionul oameni doar ştii.., nA, brazii înalţi au Împlinit La casa de cultu — l-au însoţit deo- ştafeta în bătaia primului din Deva, puteau intra nu­
ai VAii, apnrţinînd exploată­ hf — Hal noroc... imaginea feerlcA, Incandes­ dat întîlnire zeci < el prezenţi. Dar gong şi 1671 a fost primit mai cel curajoşi. Portalul în
rilor miniere Livezeni, Dîl- — Viaţă bunA... centă a acestui oraş fârâ şl tinere, cel care i mal mare a cu urale şl pe aceastA va­ sala pregAtîtă anume ia li­
noapte. SAgeţl luminoase au
cut din muncA şl I:
■jo, Aninoasa şl uzinei de — Noroc... brăzdat cerul Hunedoarei, un crez, o îndator apariţia pe po- tră străbună, tineretul hu- ceul industrial minier era
utilaj minier Electricianul r * -• . :»r>* i — Şi cum începem a­ hestrei liceului, nedorean a înălţat cupa cu o... pAdure de brazi, în care
Restaurantele au
de mină de la mina Lîve- nul ?... ele constituind însemnul vi­ şl ele o noapte • tangourilor, val­ bucuria Împlinirilor cîştlga- mişunau mistreţi, vulpi,
itoarelor şarje, al noilor des-
zeni, Ion Nlcula, artificierul •1 — Cu muncă CA ÎArA cArcârl de foc, distincţie so­ gantul hotel „Rus ., interpretate de te şl a celor ce îşi anunţau lupi... împAIaţi. Aşadar, de
Gheorghe Urzel, şeful de . oa muncă nu trăieşte omul... lemnă a muncii unde focul noscvit, pentru p nstrumentlştl, ele­ sosirea. Au încredinţat Isto­ Ia Intrare veselia s-a vAzct
brigadă Vasile Popa de la pe — Staţi mâ. câ acu’ vor-* nu se stinge niciodată atmosfera vesel/ . nsat, petrecînd cu riei ÎncA un an cu conştiln- „ la ea acasă. Iar în crugul
Cronos încA
un
ţa cA s-au străduit sA-şi fa­
Aninoasa, ori sudorul Ion jşi... beşte.. Hunedorenii au sărbătorit nulul, oferind ir olescenţeî lor feri- că datoria. sA fie, prin ma­ anilor, cînd o ceată de co­
lindători şl-a făcut apariţia,
Clâtlnici de la Uzina de u- .•vas- — SA ne trâlascâ 1... revelionul aşa cum el ştiu mulţi veniţi din turitatea faptelor lor, alături bucuria n-a mai contenit.
lilnj minier Petroşani poat — Mulţi ani aă ne tră- sA-1 petreacă, într-o atmo­ — un meniu ierurgiştilor şi con- de hărnicia celor vlrstnici. Pluguşoru) „tras" de cinci
câ n-au căutat cu tot dir tascA I... sferă veselA, aidoma unei pentru prima o lor hunedoreni au Au ciocnit paharul, însoţit flăcăi voinci — Corne) Du­
dinsul unul tovărăşia ce' • narsul ? — IacA am Intrat în 71... familii mari şi unite, unde familii au săr ultima noapte a lui de urări de blpe şi fericire, mitra, Remus Olaru, Virgil
laiL. Noaptea Anului .a cAlda- — SA fie într-un eeos urările de bine erau since­ lionul în apa* u'ceul nr. 1. N-a llp- tinerii Văii cu adîncurl de Lemnaru, Marius Cleşiu şl
1 i)71 l-a fAcut sâ se cu bun... re, pornite din inimâ. In Ba­ Pretutindeni a la petrecere etmosfe- cârbune şi-ai Hunedoarei sl- Dorian Jic — a urat, înso­
câ. Minerii îşi dau — Cu sAnAtate.. la cantinei moderne s-au în- selia, cînteci , carnaval, măştile, rA- sîderurgice, energeticlenii ţit de glasul clopoţeilor, al
jnîinlle, fără sâ ştie .A I... — Schimbăm pe vin ? .. tîlnlt, în Jurul meselor îm­ pretutindeni I ; pluguşorul — ce dau Mintiei şl cei ce s-au legat buhaiului şi al pocnetelor de
întîmpinat r
belşugate, peste 600 de sl-
bici : „Brăzdăm timpul cu
alţii. Fapta e modul şl sA fie anul — încet.. derurglştl din toate secţiile atmosferă vf 1. farmec întîlnîrllor tl- de pâmtntui natal pe ogoa­ succese/ Şl înfâptulrl de
rele Geoaglului, meşteşuga­
tact al eroului ,ate I... — Ileană I... combinatului. Erau prezenţi, le este firea eaşl notă sArbAtoreas- rii ŢAril Haţegului şi cefe­ preţ/ Mîndri de acest Ju­
Noaptea dc reve! — Aud .. împreună cu familiile lor. N ;» a e veselie a existat şl la riştii simerieni, căutătorii deţ/ Hai cu plugul pe la
pus oameni din 4 ..r- n I... — Zeamă acră I... mulţi dintre cel care au par­ . il „Avram Iancu" din de comori aurifere din Apu­ mese/ Sâ le urâm noi suc­
. pun nişte cîrnaţi cese./ Chiuiţi mai des flă­
diferite ale Vftii Jiului în u — Doar nu o 6ă vâ pun ticipat la realizarea unei Surprî •* ş' i. Aici, „celor mal mici" seni, toţi acei care au dorit
ţa paharelor bucuriei. .... — IngAduiţi un laşcă cu lapte... producţii suplimentare sar­ :levil din clasa a VIII-o sâ fie împreună tn noaptea căi/ Tot pentru-mplinîrl/
Sala dc ape) a minei Lo- \ — .i şl la ceva în gură. — Is cam aspru acasA.. cinilor de plan pe 1970 în i s-au oferit frumoase ca­ de revelion. Şi se pare cA Mâi I Hăi*.
nen a cunoscut şi în noap­ — Ku i-a prea zgodit băr­ — IM... valoare de* peste 110 milioa­ bucur ic. irl. tinereţea s-a simţit la ea a- Şi cum timpul pentru ca­
tea de Anul nou animaţia batul... — Fiecare cu coliba Iul... ne lei. La ora cînd cei doi foaptea revelionului a casâ pretutindeni. Pentru câ re s-a urat e un an Jubiliar,
în pluguşoru) tras de cei
orelor fierbinţi de dinaintea — Is buni. — Visalonne, vecine Pfltru ani şl-au dat mîna, tovară­ elevi’ r aoscut şi la liceele din revelioanele tineretului — cinci flăcăi din Deva, oraţia
şul Ştefan Soimoşi, preşedin­
dea Jiului aceeaşi animn-
intrării în mină. N’umaj câ — Sâ vă fie de bine... cum vi s-n pârut progra­ tele comitetului sindicatului, i, numeroase clipe de devenite tradiţionale ~ au avea un cald mesaj: „Ln a
fost cu adevărat tinereşti
aici $o adunaseră minerii de — Noroc şi casă bună ! mul de la televizor de Anul n felicitat pe cei prezenţi ucurie. La Lupeni, Vul- Casa de cultură din Pe­ 50-a aniversare/ Partid îţi
In l onea sâ-şi petreacă îm­ — SA trăieşti vecine Pâ- nou ?... urîndu-le, după obiceiul La cur an. Pelrila, elevii şi-au dat troşani. cluburile din Petri­ facem o urare :/ SA porţi
preună revelionul. S-au fă­ tru. Intră şi şezi. Noi am — Fain, frumos.. strămoşesc, ani mulţi, sănă­ au veni * ntîlnire în sâlile plăcut or­ la, Lupeni, Vulcan şi Ani­ mereu spre viilor/ Desti-
cui cadouri — aceste mici mai luat cîte ceva... tate şi fericire lionul î nate ale liceelor Cei din noasa. în lumina policromă nu-ntrecului popor./ Sâ ne
atenţii care-i apropie pe oa­ — Nu-i hai... — Zic şi eu... Aceeaşi atmosferâ veselâ un An Petroşani şi Aninonsu au a lampioanelor, In jocul ser­ trăieşti, sâ-nlinereştî/ Pe-a-
meni — n „plouai" cu con­ — Slobod îi cu ţurca ?... am întîlmt şi la revelionul din ju luat parte (în sălile casei de pentinelor şî al ninsorii de ccste plaiuri romAneşti".
feri şi- s-au ImpârtAşit in­ — Veniţi, mâi pruncilor, ION constructorilor, aceşti oa­ ceastA ;'.vi cultură şi respectiv clubul conferi nu primit sâ găzdu­ L. L.