Page 6 - Drumul_socialismului_1971_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4973 © MARJI 5 IANUARIE 1971

File din glorioasele tradiţii revoluţionare ale

mişcării noastre muncitoreşti

Apariţia el dezvoltarea ca­ români — n.n.), am putut şâ constitui Intr^un partid poli­ Social-Democrat al Muncito­
pitalismului In tara noastră mă conving că socialiştii din tic de sine stătător, adunarea rilor din RomAnia marchează
a avut ca urmare naşterea şl ţara dv. acceptă In progra­ generală a Clubului muncito­ intensificarea rAspîndirii in
afirmarea din ce In ce mal mul lor principiile fundamen­ rilor din Bucureşti, la 2 mal cadrul mişcării noastre mun­
puternică pe arena istoriei a tale ale teoriei care a reuşit 1892, a hotârît „ţinerea unui citoreşti a teoriei ştiinţifice
clasei muncitoare, forţa cea să grupeze într-un singur de­ congres socialist român In despre lume şi viaţă, elabo­
mai Înaintată a aocietAţil, taşament de luptă majorita­ timpul cel mal scurt", hotă- rată de Marx şi Engels, morii
purtAtoare consecventă a idea­ tea covlrşitoare a socialiştilor rîre care a întrunit adeziunea dascăli ai proletariatului in­
lurilor de progres, de elibe­ din Europa şi America — tuturor cluburilor muncito­ ternaţional'.
rare socialA şi politicA a teoria creată de defunctul reşti din România. Ca urma­ In Intrenga activitate pe ca­
României. Prin natura sa de meu prieten, Karl Mane". re a unor îndelungate pregă­ re a desfâşurat-o pînă Sn a-
clasâ, prin locul »Au In pro­ Ca urmare a creşterii po­ tiri, Ja 31 martie 1893 s-au des­ nui 1899, cînd şi-a încetat
ducţia materlalA, proletaria­ tenţialului de luptă al prole­ chis la Bucureşti, în sala Clu­ activitatea, PS.D.M.R. s-a si­
tul devine exponentul aspi­ tariatului din România, în ul­ bului muncitorilor din strada tuat în fruntea luptei pentru
raţiilor «întregului popor mun­ timele decenii ale secolului Amzel, lucrările Congresului revendicările proletariatului
citor, interesele sale cores- al XlX-lea, fenomen concre­ da constituire a partidului şt ale maselor largi populnre.
punzînd pe deptlin cu Intere­ tizat In numeroase greve şl muncitorilor. Au participat pentru eliberarea ţărănimii
sele tuturor oamenilor mun­ acţiuni revendicative, se in­ 55 de delegaţi, reprezentând de sub jugul exploatării sîn-
cii, cu cerfcnţele obiective ale tensifică procesul de unire a cluburile, cercurile şi asocia­ geroase a moşlerlmll, pentru
dezvoltAri! societăţii. socialismului ştiinţific cu miş­ ţiile profesionale din Bucu­ democratizarea vieţii politice,
i pentru aţWtrarea intereselor carea muncitorească, fapt ex­ reşti, Iaşi, Ploieşti. Galaţi. împotriva monopolizării pu­
sale\ pentru ,a putea duce In primat pe plan organizatoric Roman, Craiova, Bacău, Bo­ terii de către burghezie Şi ino-
mod' eficace Jupta împotriva prin apariţia în 1887 a pri­ toşani. Tecuci şi Tîrgu Fru­ şierime, pentru Impunerea
claselor exploatatoare în con­ melor organizaţii cu caracter mos. Au trimis saluturi sau voinţei muncitorilor şi ţără­
diţiile* ascuţirii contradicţiilor politic ale clasei muncitoare au participat delegaţi, parti­ nimii in viaţa politică şi de
sociale* din a doua jumAtate Cercurile muncitoreşti create de şl organizaţii revoluţiona­ stat C S. Hunedoara. Contr olorul tehnic de calitate loon Forte, in prezenţa maistrului loan Gherman şi a strungarului
r secohilul al XlX-iea, clasa la Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi re din Rusia, Franţa, Spania, Socialiştii romănl au desfă­ Constantin Başte, verifică parametrii calitativi ai braţului de la maşina de şarja re executată în atelierul mecanic pentru O.S.M. II.
muncitoare şl-a Intensificat In alte centre au desfăşurat Austria, Germania. Bulgaria şurat o susţinută activitate
eforturile pe linia organlzAril. o largă activitate politică de si Italia internaţională, partîcipînd la
Primele nuclee de organizare congresele Internaţionalei a
apar sub forma uoor aaocla- Il-a (Bruxelles — 1891. Zu­
tll de brtra>utoraire (Braşov rich — 1893, Londra — 1898),
— 1846, asociaţia lucrAtorl- cu prilejul cărora au fost ini­
!or tipografi din Bţicureştl In ţiatorii unor propuneri cum Mala căminului cultural
1858, sub denumirea „Guten­ a fost aceea a luării In dez­ din satul CArmAzăneşti a P R E Ţ U I R E
berg"). Un moment Important batere a problemei ţărăneşti, găzduit o seară folclorică
In Istoria organizJ&rll profe- contribuind la creşterea inte­ deosebită avînd ca temă stră­
alonale a claael muncitoare 11 resului mişcării socialiste in­ vechi obiceiuri locale. Ca-
constituie lnflinţanea. In 1873, DE IA M U IE ternaţionale pentru problema rQCterul şi specificul tradi­ Cu prilejul celei de-a reprezintă o înaltă preţuire Printre cel avansaţi ee
la Bucureşti a „Atioclaţle! ge­ agrară ţiilor au fost prezentate cu XXIII-a aniversări a pro­ acordată de către partidul numără Mariua Gola, Cezar
nerale a tuturor lucrătorilor Aflată la începuturile afir­ competentă de către cadre­ clamării republicii, în sala de şl statul nostru unor ofiţeri Dobrescu, Dragosln Dlcu,
din România", asociaţie ce-şl mării sale, mişcarea socialistă le didactice din Gurasada şedinţe a Consiliului popular de rezervă — oameni de di­ loan Biscâreanu, Eugen Ră­
propunea, pentru prima datA, din ţara noastră avea şi o sc­ şi Cărmâzăncşti — Alexan­ judeţean, a avut loc festivi­ verse profesii — pentru dic. Cornel Crăciun, Gheor-
sâ uneaacft lucrătorii pe scară rie de limite şi confuzii, iz- • drina Brînda, Rodica Fâr- tatea înaintării In grad a u­ munca plină de abnegaţie ghe Moraru, loan Damia-
nationals. vorîte din stadiul dezvoltării caş. Emilia Cristuţ, Măria nor ofiţeri de rezervă, co­ depusă în Instruirea sub­ noiu, Octavian Alic şl alţii.
La Începutul deoenfulul al sociale, din lipsa de experien­ Chira şi Cornelia Şerban. mandanţi de şubunitâti de unităţilor de gărzi patrioti­ Cei avansaţi In grad au
VllI-lea apar In diferite cen­ ţă şi insuficienta maturizare Un loc aparte l-au ocupat gărzi patriotice. co pe care le comandă, pen­ «dus mulţumiri conducerii
tre ale ţării — Bucureşti, Plo­ ideologică, precum şi din teo­ evocările artistice pitoreşti Intr-o atmosferă solemnă tru rezultatele bune obţinu­ superioare de partid şl de
ieşti, laşi ete. — cercurile so­ riile reformiste şi practicile ale obiceiurilor locale le­ s-a dat citire ordinului de te In procesul de producţie ; stat, angajîndu-se ca şi pe
cialiste a căror activitate a oportuniste care şi-au făcut gate de nuntă. Farmecul avansare. aceasta constituie totodată viitor eâ depună eforturi
fost organizată şl oonduaA de loc In cadrul Internaţionalei prezentării mirilor, al dan- Actuala înaintare In grad un imbold şl o garanţie si­ susţinute la locul de muncă,
o seamă de militanţi socia­ IA CREAREA a II-a, după moartea lui Frie­ Be produce sub semnul în- gură că la chemarea parti­ pentru îndeplinirea sarcini­
lişti i Eugen fcupu, Nicolae drich Engels. Existenţa în tîmplnâril glorioasei aniver­ dului vor fl gata aâ înlocu­ lor de producţie, precum şl
Codreanu, Conatantln Dobro­ conducerea partidului a unor sări a partidului, al înfăp­ iască In timpul cel mal în instruirea subunităţilor
gean u-Oheree, Ion Nădejde, elemente reformiste, şovăiel­ tuirii planurilor măreţe Ja­ scurt unealta de producţie de gărzi patriotice.
Constantin Miile şi alţii. nice, nelegate de clasa munci­ eu arma, pentru apăra rea
Membrii acestor carouri au toare, .caracterul eterogen al lonate de noul cincinal. Ea scumpei noastre patrii. Lt. eol. C-TIN OLOERIU
desfăşurat o vie activitate P.S.D.M.R., precum şi teroa­ Dialogul
propagandisticA împotriva ex­ P. S. D. M. I rea şi măsurile represive ale
ploatării, pentru obţinerea de autorităţilor burghezo-moşie-
drepturi şl libertAţi demo­ reşti au fost cauzele princi­
cratice, îmbunătăţire* situa­ pale care au determinat dez­ tradiţiilor
ţiei maselor largi populare, organizarea acestuia In sfîrşi- Organizarea întreprinderilor şi staţiunilor
Sn special ale ţArAnlmll. tul secolului al XlX-lea. Dar
Cercurile socialiste au dus o mişcarea muncitorească sl-a
susţinutA muncA de combate­ masă, concentrată spre afir­ înscriind ca revendicări continuat activitatea. Progre­
re a curentelor de glndlre marea clasei muncitoare în principale Imediate ameliora­ sele capitalismului dîn ţara
reacţionare, conservatoare, viaţa politică a ţârii. rea stării materiale şi Intelec­ noastră au dus, după anul pentru mecanizarea agriculturii
promo vlnd In mod constant Ca pe întregul cuprins al tuale a muncitorilor, dreptul 1900, la creşterea numerică a sului miresei a prins viată
idei materialiste, o glndlre ţării, In această perioadă de grevă, de organizare, de proletariatului. Paralel cu a­ în interpretarea artiştilor
ştilnţlflcA InaintatA. mişcarea muncitorească din întrunire, învâţâmlnt general, ceasta a crescut spiritul com­ amatori Norica şi Zorită
O mare importanţă In cla­ Transilvania cunoaşte un pu­ ziua de muncă de 8 ore, pro-» bativ al clasei muncitoare ; Popa, Minodora Denelean, tori şl cooperatori, Fermele •xecutA lucrări In altele di
rificarea problemelor sociale ternic avlnt. Înfiinţarea, înce- gramul Partidului Socialist- au apărut numeroşi militanţi Pcrsida Sima, Viorica Luca, cu profil legumicol, poml-vl- repaus legai 6e va acorda In
ale ţârii a avut-o activitatea pînd cu anul 1900, a organi­ Democrat al Muncitorilor din revoluţionari ieşiţi din rindu- losif Bretotean. Ano Rosz- (Urmare din pag. 1) tlcol sau zootehnic vor fi de­ compensare un număr de zile
teoretică desfăşurată de C. zaţiilor locale ale Partidului România, adoptat la congre­ rile proletariatului : loan C. kos, Adriana Nagy şi io­ servite prioritar cu mijloace­ de concediu plătit, peste cele
Dobrogeanu-Gherea, una din­ Social-Democrat In Transilva­ sul de constituire, afirma Frimu, Ştefan Gheorghiu, Mi- nel Moisiuci Strigăturile le mecanice necesare. cuvenite, potrivit vechimii în
tre cele mai proeminente fi­ nia, Intensificarea relaţiilor pentru prima dată în istoria hajl Gh. Bujor, Alecu Con- specifice locului şi eveni­ sarcină principală introduce­ Tn vederea cointeresării ma­ muncă a fiecăruia. In scopul
guri de glndltori socialişti oi dintre socialiştii de pe ambele României necesitatea luptei stantinescu şl alţii, care au mentului au venit sâ dea rea şl extinderea mecanizării teriale a lucrătorilor din uni­ cointeresării lucrătorilor din
ţârii noastre din acea vreme. versante ale Carpaţilor au clnsei muncitoare pentru „des­ condus mal departe mişcarea mai multă viaţă evocării lucrărilor în toate sectoarele tăţile de mecanizare, hotărl- staţiunile de mecanizare pen­
Plecînd de la învăţătura fon­ constituit factori importanţi fiinţarea proprietăţii private revoluţionară, reuşind, la în­ etapelor specifice nuntii : de activitate ale CAP., Iar rca prevede măsuri de îmbu­ tru depăşirea producţiei în
datorilor socialismului ştiinţi­ în dezvoltarea mişcării mun­ asupra mijloacelor de produc­ ceputul secolului nl XX-lea, peţitul, mersul pe vedere, împreună cu inginerul şef al nătăţire a retribuţiei muncii. C.A.P. deservite se va asigu­
fic care au subliniat In repe­ citoreşti din România, favori- ţie şi prefacerea lor în pro­ să reorganizeze activitatea chemarea nuntaşilor, toate cooperativei va stabili, modul Astfel, se prevede majorarea ra o plată suplimentară' —
tate. rîndurl necesitatea stu­ zînd cimentarea tot mal pu­ prietate socială“, „distruge­ sindicală, iar apoi, in- 1910. incuriunate *de fastuosul şi de aplicare a »tehnologiilor, tarifelor zilnice la executarea proporţională cu . depăşire«?
dierii aprofundate a realităţi­ ternică a Ideilor de unitate rea societăţii burgheze şi în­ să refacă partidul. Partidul mult aşteptatul ospăţ. nivelul de mecanizare a lu­ în acord a lucrărilor tn cînip realizată — calculată pe baza
lor concrete istorice In care naţională a poporului român. temeierea societăţii socialis­ Social Democrat din Româ­ Ca un dialog al tradiţi­ crărilor In diferite etape şl cu 20 la sută Pentru lucrări­ tarifelor pe tonă, diferenţiat
se desfăşura mişcarea revolu­ Atît înainte cît şl după crea­ te". Afirmarea deschisă a ne­ nia, „vlăstar al vechii rădă­ ilor, în continuare au fost le de categoria I—IV tarifele pe zone, culturi şi grad de
ţionară, a particularităţilor rea partidului clasei munci­ cesităţii instaurării societăţii cini socialiste”, cum se inti­ prezentate filmele docu­ planul dotării tehnlco-mate- de plată vor fi de 72—108 lei mecanizare. Hotârîrea preve­
60cîal-economice şl politice toare în anul 1893, socialiştii socialiste şi includerea unor tula el, a condus şi organizat mentare „O nuntă pe Va­ rlale a sectorului mecanic din pe zi. Mecanicii agricoli şl de şi alte avantaje pentru co­
ale poporului respectiv, C din România au condamnat puncte programatice gene­ proletariatul în numeroase lea Izci", „Izvoare" şi „Dan­ CAP. Avînd în vedere orga­ mecanicii de întreţinere vor interesarea mecanizatorilor în
Dobrogeanu-Gherea a publi­ crunta asuprire la care era ral democratice confereau bătălii de clasâ, fâcîndu-1 să suri de pe Someş". nizarea Interioară a activită­ primi In cursul anului 80 la creşterea producţiei agricole
cat în anul 1800 studiul „Ce supus poporul român din P.S.D.M.R. calitatea de a fi se afirme şi mai mult ca cea sută din salariul cuvenit pen­
vor socialiştii români", încer­ Transilvania, chemînd la so­ cel mai înaintat partid politic mai înaintată forţă politică ţii din C.A.P. pe ferme, bri­ tru executarea lucrărilor în înfăptuirea măsurilor stabi­
care de amplă analiză, tn lidarizarea proletariatului ro­ din România acelei perioade. din România. IONICA NOAGHI găzi şl echipe, specializate sau acord. Diferenţa de 20 la sută lite de partid pentru îmbună­
lumina socialismului ştiinţi­ mân şl a naţionalităţilor con­ ..Crearea în 1893 a Partidu­ directorul căminului cultural mixte, activitatea de mecani­ reţinută lunar se va recalcu­ tăţirea organizării, conducerii
fic, a condiţiilor din ţara locuitoare împotriva asupririi lui Social-Democrat al Mun­ Dr. FLOREA NEDELCU Cârmâzăneşti zare a lucrărilor se va desfă­ la şl restitui mecanizatorilor şl planificării agriculturii va
noastră, de stabilire a sarci­ sociale şi naţionale. citorilor din România — a­ cercetător principal (a la încheierea ciclului de pro­ duce nemijlocit la creşterea
nilor ce reveneau mişcării Anii 1890—1893 au marcat rAta tovarăşul NICOLAE Institutul de studii istorice şura prin formaţiuni comple­ ducţie (la recoltarea culturi­ producţiei agricole şl îmbu­
socialiste şi muncitoreşti. Lu­ noi paşi spre organizarea po­ CEAUŞESCU, în expunerea de pe lingâ C.C. al P.C.R. xe compuse din mecanlza- lor), tn raport cu gradul de nătăţirea aprovizionări! popu­
crarea, în care slnt expuse litică a clasei muncitoare. Pe cu prilejul aniversării a 45 realizare a producţiilor plani­ laţiei, la ridicarea nivelului
de trai al ţărănimii, Ia ridi­
punctele programatice ale această linie a avut loc trans­ de ani de la crearea P.C.R. ~ ficate la hectar.
carea generală a satelor, la
mişcării socialiste, între care formarea Cercului muncitori­ constituie un moment de în­ Pentru mecanizatorii care progresul întregii agriculturi.
un loc important SI ocupă lor dirV Bucureşti în Clubul semnătate istorică in dezvol­
ideeo dictaturii proletariatu­ muncitorilor, care a editat or­ tarea luptelor sociale dîn ţa­
lui. s-a bucurat de aprecie­ ganul de presă „Munco", prin ra noastră. în organizarea
rea lui Friedrich Engels ca­ care va desfăşura o vastă ac­ clasei muncitoare pe pian na­
re. în scrisoarea dîn 4 Ianua­ tivitate de clarificare ideolo­ ţional, începutul afirmării sa­
rie 1888, adresată Iul Ion Nă­ gică in scopul formării parti­ le în principalele probleme Un nou procedeu de obţi­
dejde, releva : ,, Spre marca dului unic al clasei munci­ care frămîntau viaţa social-
mea salisiaclie din citirea lu­ toare î-nînd Sn dezbatere pro­ politicâ a societăţii din acea
crărilor dv. (ale socialiştilor punerea muncitorilor de a se vreme. înfiinţarea Partidului
nere a negrului de fum
Un colectiv de specialişti ţie romanească, oferă posi­
de la „Chimlgaz“ Mediaş bilitatea realizării tuturor
PENTRU CREŞTEREA din Piteşti, condus de ing. celor cinci tipuri de negru
şi Combinatul petrochimic
de fum solicitate pc piaţa
internă şi externă, folosind
Dumitru Goldea, a stabilit ca materie primă produse­
CONTINUĂ A PRODUCŢIEI un nou procedeu de obţine­ le cocsochimice.
re a negrului dc fum. Pro­
Uzlno de preparare a cărbunelui Coroeţtl. Aspect din io la de comandă. cedeul înregistrat ca inven­ (Agerprcs)
Foto : V. ONOIU
corespunzătoare şi experien­ dim să procurăm sau să Jn-
ţă, s-a stabilit să se organi­ chiriem utilajele grele nece­
U» A T ffiM zeze aici o fermă cu o capa­ sare — un excavator şi un
citate de 250 capete pentru buldozer. De asemenea, cu a­ Cum putem defini profilul litică ş! ideologică. Atît timp
creşterea şi îngrăşarea tine­ jutorul unui plug mare vom şi artlbuţiile organizaţiilor cît organizaţia U.T.C. nu-şi
unităţile şi terenurile unde să retului bovin. Ne-am gîndit desfunda canalele de irigaţii U.T.C. ale cadrelor didactice? P ro fitu l şi a trib u ţiile face simţită menirea, e firesc
fie amplasate acestea pentru ca şi ia C.A.P. Burjue, briga­ şl de scurgere care au fost întrebarea a constituit tema 6â nu existe aderenţă la a-
a se obţine producţii cit mal da din satul Tisa, să organi­ acoperite cu mîl în timpul unei dezbateri la masa rotun­ ceastâ organizaţie din partea
mar» pe unitatea de suprafa­ zăm o lermă pentru creşte­ inundaţiilor din anul trecut. dă, organizată din iniţiativa unor tineri. Iar raportul din­
ţă. Aşa de pildă, dacă înain­ rea tineretului bovin Sn sta- — In curlnd vor avea Ioc biroului organizaţiei U.T.C. o rg a n iz a ţiilo r U . I . C . tre organizaţia U.T.C. — cadre
te fiecare coopcrativâ cultiva bulaţie liberă, deoarece aici adunările generale anuale ale — cadre didactice de la şcoli­ didactice şl organizaţia U.T C.
cu cartofi 3 pînă la 10 hecla- sint mari suprafeţe de păşu­ cooperativelor agricole de le generale nr. 1 şl 5 din Hu­ ■— elevi sâ nu fie de subordo­
re. suprafeţe pe care nu se ne care nu sînt valorificate. producţie. Ce s-a făcut pen­ nedoara. O masă rotundă eu nare, ci de colaborare fructu­
putea aplica întregul complex De asemenea, vor fi stabilite, tru ca aceste adunări să sa caracter de schimb de experi­ oasă.
de lucrări şi ca atare şl pro­ Unind seamă de posibilităţile desfăşoare în condiţiuni cît enţă, deoarece la dezbaterile a le c a d re lo r d id a c tic e E. Drozd i S-ar putea con­
ducţiile erau mici, în noul an de profilare, unităţile care să mal bune ? ei au participat — pe lingă cluziona cîteva idei desprinse
agricol nm stabilit să sc cul­ se specializeze in creşterea — Noi ne-am ocupat în pri­ membrii organizaţiei de bază aici, a9upra cărora au stăruit
tive cartofi pe suprafeţe mari, vacilor cu lapte, cît şi modul mul rînd de zonarea culturi­ U.T.C. de la cele două şcoli — te la oră, credem cA ne-am I. Mile : Nu-l vorbă, sînt po­ „dezbate" în adunările gene­ şi tovarăşii luliu Mile, M. Du­
între 20—30 hn, în cooperati­ cum se vor organiza fermele lor agricole pentru ca pro­ şi secretarii organizaţiilor îndeplinit şi o sarcină pe linie trivite aceste înttlnlri, reuni­ rale... recenzii, pentru a face, duia, Tanla Radu, Cornelia
vele din Boz, Bretea Mureşa- respective. ducţia acestui an să fie cît U.T.C. — cadre didactice de dc organizaţie. uni. Sînt aşteptate chiar. Dar chipurile, şedinţele atractive. Ta toi u. Sorin Scurtu şl alţii.
nă. Ilia şi Brânişca, unităţi — In cadrul unităţilor coo­ mai temeinic şi bine pregăti­ la şcolile generale din Hune­ luliu Mile : Dar organizaţia se cere multă elevaţie în or­ Dar cît de atractive şi de efi­ Sarcinile profesionale şi cu
rare au lerenuri care se pre­ peratiste sînt posibilităţi ca, tă. Aceasta permite fiecărei doara. Au fost invitaţi, de a­ U.T.C. poate sâ ne ajute şi ganizarea lor şi sâ fie cunos­ ciente or fi aceste adunări da­ cele ale organizaţiei U.T.C. —
tează cel mai bine la cultura punîndu-se în valoare resur­ cooperative în parte să întoc­ semenea, Elena Drozd, secre­ chiar sâ ne înlesnească unele cute din vreme. că ar avea ca temă, de exem­ în cazul nostru, în şcoală -
cartofului. fel am proce­ sele locale. sA se dezvolte şi mească planurile de produc­ tar al Comitetului Judeţean vizite, schimburi de experi­ Elena Drozd : Sâ încercăm plu, probleme ca orientarea se îngemănează Activitatea
dat si în ce priveşte cultura diferi le ramuri anexe. Care ţie în lumina noilor orientări al U.T.C., loan Comânescu, enţă, care sâ contribuie la sâ răspundem la o întrebare : profesională a elevilorl pe linie de organizaţie revolu­
legumelor. Suprafeţele grădi­ sint activităţile anexe pe care privind organizarea şi plani­ prlm-secretar al Comitetului perfecţionarea noastră profe­ Sprijinirea organizaţiei U.T C. F. Lâţug: Sau organizarea ţionară înseamnă un plus de
nilor de legume vor fi cu­ v-ati propus să le organizaţi, ficarea producţiei şl să poată municipal Hunedoara al sională. Eu predau fizică şl — elevi o considerăm sarcină unor activităţi de ridicare a contribuţie obştească Ia îm­
prinse înlre 15—20 hn şi ele sau să le dezvoltaţi ? să organizeze formaţiile de U.T.C,, Filip LAţug, secretar chimie. Vorbesc elevilor de­ profesională sau a organizaţi­ nivelului politic şi ideologic bunătăţirea muncii de educa­
te vor organiza la C.A.P. Ilia, — Noi vom organiza şi ex­ lucru — ferme, brigăzi, echi­ la Comitetul municipal Hu­ spre calculatoare electronice, ei U.T.C. — cadre didactice? al cadrelor didactice. Care ar ţie pe care o desfăşoară das­
Bretea MureşnnA şi Sîrbi. Im­ ploata în comun două balas­ pe — pentru a putea trece nedoara al U.T.C. dar, deşi acestea există în Hu­ A. Melînceanu : Eu cred că fi formele cele mal potrivite călul. Dar nu putem pune
portant este şi faptul eâ nu tiere. Agregatele pe care le la specializarea acestora şi a­ loan Vlad, secretarul orga­ nedoara,' eu nu le-am văzut. e o sarcină a noastră, ca ute- în acest sens, pentru ca tine­ semn de egalitate între sarci­
se vor mai cullivn toate soiu­ vom extrage din aceste ba­ plicarea acordului global în nizaţiei U.T.C — cadre didacti­ A. Melinccanu : Vorbind cîşti. rii sâ fie ia curent cu proble­ nile profesionale şt cele de
rile de legume, ci numai ace­ lastiere le vom folosi atît retribuţia muncii. In acest fel ce de la şcolile generale nr. 1 despre acţiuni pe care organi­ I. Mile : Eu, dimpotrivă, mele noi ce apar pe plan poli­ organizaţie.
lea pentru care au condiţii şi pentru nevoile noastre pro­ au fost create condiţii pentru şl 5 : Punem în dezbatere pro­ zaţia U.T.C. le poate realiza, cred că sarcina noastră e sâ tic Intern şi internaţional? Tar în acest ari şcolar, în
care. fiind semănate pe su­ prii. la realizarea construcţii­ buna organizare şl desfăşura­ blema amintită deoarece o eu aş vrea sâ accentuez asu­ îndrumăm elevii utecişti pen­ E. Drozd : Pregătirea politi­ faţa cadrelor didactice stau
prafeţe mari. permit executa­ lor de interes obştesc, cît şi re a adunărilor generale a­ găsim oportună. Nu o dată se pra acelora care sâ contribuie tru că sîntem cadre didactice. sarcini deosebit de importan­
rea mecanizată a lucrărilor. pentru aprovizionarea cu a­ nuale ale cooperativelor care întîmplâ S0 realizăm, pe linie ia o mai bună cunoaştere n că constituie o problemă cen­ te. reieşite cu claritate dîn cu-
Pomicultura se va dezvolta ceste materiale a unităţilor de vor dezbate activitatea pe de organizaţie, acţiuni educa­ noastră, a tinerilor. Noi, ca­ E. Drozd: Nu întîmplâtor trală a activităţii organizaţiei vlntu) rostit de tovarăşul
Sn principa) la C.A.P. Boz construcţii din judeţ. De ase­ 1970 şl vor aproba planul de tive pe care le raportăm apoi drele didactice din şcolile ge am pus întrebarea. Pentru că U.T.C. Noi trebuie sâ fim
care are o livadă de 80 ha şi menea, ne-am propus ca la producţie pe 1971, întocmii în cadrul şedinţelor noastre nerale din municipiu, ne în­ există tendinţa de a lăsa spri­ buni propagandişti. Sîntem Nicolae Ceauşcscu cu prilejul
deschiderii anului universitar.
pe care o va mări. în urmă­ C.A.P. Boz — acum se lu­ în lumina măsurilor stabilite profesionale Şi destul de des, tâlnim doar la şedinţe. Sîn- jinirea organizaţiei U.T.C. - organizaţie politică, trebuie sâ
torii doi ani. la 100 ha, pen­ crează la proiecte — să con­ de partid cu privire ia îmbu­ confundăm sarcinile pe linie tem tineri. Ne-am putea orga­ elevi numai pe seama birou­ avem capacitatea, competen­ Cadrelor didactice tinere li
tru a valorifica mai bine te­ struim două varniţe cu o ca­ nătăţirea organizării, planifi­ de învăţăm,înt cu cele ale or­ niza plăcut timpul liber — în- lui organizaţiei U.T.C. — ca­ ţa, puterea de convingere, de se cere mai multă receptivi­
renurile in pantă improprii pacitate® de producţie de 10 cării şl conducerii agriculturii. ganizaţiei revoluţionare de ti­ cepînd cu excursiile şl înche­ dre didactice. Apartenenţa a susţine şi a dezbate proble­ tate Ia nou, la schimbările ce
altoi- culturi. tone în 24 de ore, atît pentru începutul este promiţător neret E adevărat că ele se ind cu reuniunile Aici orga­ noastră Ia U.T.C. şi, îndeosebi, mele politicii partidului şi sta­ au loc în viaţa economică şi
pregătirea politică, ideologică,
lului nostru.
— Alături de cultura plan­ a satisface nevoile noastre şi avem convingerea că întrepătrund, se armonizează nizaţia U.T.C. are un cuvînl culturală obligă pe fiecare social-culturnlâ. Partidul si
telor de rîm)). legumicullură proprii cît şi cerinţele altor — prin eforturile comune greu de spus cadru didactic sâ sprijine ele­ I. Comânescu : Rolul orga­ statul nostru acordă o atenţie
şi pomicultură, o dezvoltare unităţi economice. Acestea ale tuturor cooperativelor — într-un tot care, în final, du­ Ion Mălăsaru : Da, atunci vii în acţiunile lor educative, nizaţiei U.T.C, — cadre didacti­ deosebită legării mai slrinse
deosebită va lua si zootehnia sînt surse care pot aduce ve­ vom reuşi să traducem în ce Ia îmbunătăţirea muncii nu s-ar mai vorbi despre lip­ fie că sînt pionieri, fie că sînt ce trebuie sâ se simtă mult a învăţăinîntului cu practica,
Care sînt acţiunile pe care le nituri importante cooperative viaţă sarcinile puse de partid Ana Melînceanu : Nu sin- să de coeziune între tineri. utecişti. Organizaţia U.T.C mai mult decîl în prezent. cu viaţa, şî nici organizaţiile
veţi iniţia pentru a asigura lor care participă la amena­ în fata agriculturii cooperatis­ tein puţini cei care, dncă or­ Insă eu am o experienţă tris­ trebuie sâ aibă activităţi pro Dezbaterile, pe care le orga U.T.C. din şcoli nu un vast
creşterea efectivelor de ani­ jarea şi exploatarea balastie­ te din tara noastră şi râ vom tă cu organizarea unei reuni­ prii, cultural-educatlve, spor­ nizează, să fie orientate spre cîmp de afirmare pe linia for­
putea
mării dragostei faţă de mun­
să
dezvoltarea la utecişti a sim­
se*
întîmpinâm
male şi a producţiei acestora? relor şi vamiţelor. Tot în co­ miecnlonnrul partidului cu ganizăm o vizită cu elevii la uni a tinerelor cadre didacli tive, turistice care sâ vină în ţului datoriei — mai avem co fizică, a preţuirii acesteia.
mun vom executa lucrări de
.— io ce priveşte zootehnia, îndiguiri şi desecări pe tere­ rezultate lot mai bune în un muzeu, la un obiectiv is­ ce. la care au răspuns exact 7 sprijinul întregii munci din mult de făcut In acest capital
avindu-se în vedere că C A P nurile situate în lunea Mure­ creşterea producţiei agricole, toric sau de altă natură, spre persoane... plus membrii or­ şcoală. Mai există tendinţa, — educarea lor prin muncă şi Maso rotundă realizata de
Boz dispune de adăposturi şului. In acest scop ne gîn- vegetale şi animale. a le fixa cunoştinţele căpăta- chestrei, şase.. la unele organizaţii, de a pentru muncă, pregătirea po­ LUCIA LICIU