Page 1 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 1

Proletari din toate fárile, uniii-văl
                                                                                                                                                                               Vizita preşedintelui




                                                                                                                                                                                  Consiliului de Stat,




                                                                                                                                                                     Nicolae Ceauşescu, în Sudan




                                                                                                                                                                                    Convorbiri oficiale


                                                                                                                                                                Vineri,.  5l'  inartie.  Ia  Pala­  merţului   exterior,   Corneliu   Osman  Abu  Al-Gasim,  minis­
                                                                                                                                                              tul Poporului pin Khartum, au   Mănescu,  ministrul  afacerilor   trul  cooperării  şi  dezvoltării
                                                                                                                                                              avut  loc  convorbiri  oficiale   externe.  Bujor  Almăşan,  mi­  rurale.  Ibrahim  Moneim  Man-
                                                                                                                                                              între  preşedintele  Consiliului   nistrul  minelor,  petrolului  şi   sour,   ministrul   economiei,
                                                                                                                                                              (ţe  Stat  al  Republicii  Socia­  geologiei,   Gheorghe   Oprea,   Mahdi  Mustafa,  ministru  de
                                                                                                                                                              liste   România,    Nicolae    Ştefan  Andrei,  Constantin  Mi-   stat  la  Preşedinţia  republicii,
                                                                                                                                                              Ceauşescu, şi preşedintele Re­  tea,  consilieri  ai  preşedinte­  Fakhradln Mohammad, adjunct
      ANUL XXIV. Nr. 5 359                                         SIMBATA 1 APRILIE 1972                                          4 PAGINI - 30 BANI         publicii  Democratice  Sudan,   lui,  Gheorghe  Şerbănescu,  în­  al  ministrului  afacerilor  ex­
                                                                                                                                                              generalul  miaior  Gaafar  Mo-   sărcinat  cu  afaceri  ad-interim   terne,  Ahmed  Abdel  Rahman
                                                                                                                                                              hammed Numeiry,                al  României  în  Sudan,  Vasile   Al-Akib,  ministrul  indastriei
                                                                                                                                                                Au  participat  la  convorbiri,                            şi  minelor,  Suleiman  Babîkes,
                                                                                                                                                              din  partea  română:  Ion  Păţan,   Răuţă,  adjunct  al  ministrului   ambasador,  Mohammad  Abdel
     Prin funcţionarea la parametri înalji a furnalelor                                                                                                       vicepreşedinte  al  Consiliului   comerţului exterior.       Majid  Ahmed,  secretar  de  stat
                                                                                                       Intilnim  în  munca  diurnă  atîtea  şi  atîtea  pilde  de­  de Miniştri şi ministrul co-  Din partea sudaneză : dr.  la Ministerul Comerţului.
                                                                                                     spre  calităţile  morale  ale  oamenilor,  despre  dimen­
                                                                                                     siunile  participării  lor  la  efortul  comun,  atitudini  ce        La o rezervaţie naturală din provincie
                                                                                                     le  exprimă  pregnant  noul  socialist  în  conştiinţă.  Sînt
     PRODUCŢIE                           SUPLIMENTARĂ                                 DE             atîtea  şi  atîtea  fapte  care  le  relevă  mobilul  intim,   Vineri  la  amiază,  preşedin­  meiry  au  plecat  spre  locali­  Cei  doi  şefi  de  stat  sînt
                                                                                                     gîndîrea  matură,  conştiinţa  lucidă  a  locului  pe  care
                                                                                                                                                                                    Stat,
                                                                                                                                                                    Consiliului
                                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                                              tele
                                                                                                     îl  ocupă,  a  scopului  pentru  care  luptă.  De  cîte  ori   Nicolae  Ceauşescu,  împreună   tatea  Damazin,  de  unde  şi-au   însoţiţi  de  personalităţi  româ­
                                                                                                     faptele  lor  nu  ne-au  emoţionat,  nu  ne-au  făcut  să  ne   eju preşedintele Gaafar Nu­  continuat  călătoria  spre  re­  ne şi sudaneze.
                                                                                                                                                                                             zervaţia naturală Dinder.
                                                                                                     îndreptăm  spre  ei  gînduri  calde,  priviri  încărcate  de
       FONTĂ CU COCS ECONOMISIT                                                                      admiraţie.
                                                                                                       Un  asemenea  fapt  nt  s-a  adus  la  cunoştinţă  ieri,  de
                                                                                                     la Uzina „Victoria“ Călan. II consemnăm tocmai                          Intilnirea tovarăşului Ion Păţan cu ministrul
       Minunat prilej de verifica-   noastră,  aşa  cum  a  reieşit  şi   cunoscute  fiecărui  comparti­                                                                                   economiei Sudanului
         -  —tenjîalului de care    dfn  lucrările  -primei  Confe­  ment  de  muncă.  Fiecare  mun­
                 a puterii noastre   rinţe  pe  ţară  a  cadrelor  din   citor  cunoaşte  astfel  că  în­                                                      Vineri  după-amlază,  tovară­  a  avut  o  întllnire  de  lucru   legate  de  perfectarea  unor
                 are, anul 1971 —   industrie şi  construcţii, au gă­  scrierea  în  prevederile  linu­    Valori ale omeniei                                 şul  Ion  Păţan,  vicepreşedinte   cu  Ibrahim  Moneim  Mansour,   Înţelegeri  privind  cooper&rea
                • j rezultate deose-   sit  larg  ecou  în  conştiinţa   lui,  îndeplinirea  angajamen­                                                       al  Consiliului  de  Miniştri,  mi­  ministrul  economiei  Sudanu­  economică  şi  tehnică,  precum
                  } care am aminti   furnaliştilor noştri.        tului  luat  depind  de  funcţio­                                                           nistrul  comerţului  exterior  al   lui.                     şi  schimburile  de  mărfuri  pe
                 peste prevederile   In  perioada  care  s-a  scurs   narea  normală  a  furnalelor             si solidarităţii                              Republicii Socialiste România,  Au fost discutate probleme   anul în curs.
                cantităţii de peste   de  Ia  începutul  anului,  sec­  prin  evitarea  oricărui  deran­
                  fontă £n Intregi-   ţia  I  furnale  a  produs  pes­  jament  în  funcţionare.  Anul
                s economisit şi ob­  te  prevederi  1  200  tone  fon­  acesta  îl  vrem  anul  cilităţii                                                              întrevederea tovarăşului Bujor Almăşan cu ministrul
              or ecoiUDmii la pre-   tă,  economisind  în  acelaşi   fontei  pe  care  o  producem
                 t în valoare de 10  timp 700 tone cocs tehnolo-  şi,  din  acest  motiv,  atenţia  o
                                                                                                     pentru  valoarea  lui  cu  adinei  semnificaţii  de  ome­                      sudanez al industriei si minelor
                                                                  vom  îndrepta  în  special  pen­   nie:  Ionel  Hodorog,  secretarul  comitetului  de  partid
                                                                  tru  atingerea  unor  niveluri     din  uzină,  ne  vorbea  despre  felul  în  care  salariaţii   Ministrul  minelor,  petrolu­  lucru  cu  ministrul  sudanez  al
                                                                  optime  de  temperaturi.  La       întreprinderii  au  răspuns  la  apelul  Consiliului  Naţio­  lui  şl  geologiei,  Bujor  Almă­  industriei  şi  minelor,  Ahmed   fost  discutate  probleme  de
                                                                  furnalul  nr.  5,  pentru  inten­  nal  al  Frontului  Unităţii  Socialiste  pentru  crearea   şan, a nvut o întrevedere de                              interes  comun  din  domeniul
                                                                  sificarea  procesului  de  produ­  fondului  de  solidaritate  internaţională.  f,/Cki.meinit                             Abdul Rahman El-Agib. Au       minelor şi al petrolului. i
              f:wDAi(^iirrut                                      cere  a  fontei,  pentru  creşte­  noştri  —  spunea  secretarul  de  partid  —  au  donat  pi-
                                                                  rea  nivelului  ei  calitativ  am
                                                                                                     nă  în  prezent  pentru  acest  fond  suma  de  12  893  lei.
                                                                  trecut  deja  de  mult  la  insu-   Aş  vrea  însă  să  adăugaţi  la  această  sumă  încă  3  050               In pagina a lll-a
                                                                  flarea  oxigenului  necesar  u-    lei.  E  o  donaţie  în  plus  a  furnaliştilor  care,  de
                    ,1                                            nei  intensităţi  de  ardere  co­  fapt,  contribuiseră  şi  la  -  crearea  fondului  pe  uzină  —
              ,el  —  «i  constituit   Igic,  astfel  că  angajamentul'   respunzătoare.  Paralel  cu  ni­  de  peste  12  000  lei.  Au  ţinut  să  mai  adauge  ceva  din   @ O înalfă îndatorire cetafeneaso
              )utul   modulul   în   nostru  de  a  produce  in  acest   velul   temperaturilor.   vom   nişte  cîştiguri  suplimentare  —  o  primă  obţinută  pen­
              hotărlt  să  muncim   an  peste  prevederi  o  canti­  corela  şi  în  continuare  can­  tru  econdmîile  realizate  la  cocs  in  trimestrul  IV  al    Cunoaşterea, respectar -’’-                               I  legilor
              cincinal.  Anul  în   tate  de  5  000  tone  fontă  cu   titatea  de  gaz  metan  şi  cocs   anului trecut".
              s  (încă  din  primul   cocs  economisit  se  materiali­  consumat,  avînd  în  vedere  că,   „Au  ţinut  să  mai  adauge  ceva".  De  ce  au  ţinut?  în­
               amplificarea  efor-   zează pe zi ce trece.        îa  fiecare  creştere  a  tempe­   trebarea  găseşte  răspunsul  cel  mai  frumos  dacă  ne          M întrecerea brigăziloi                                   igitafie
              .oastre.  In  primul   Desigur,  angajamentul  nos­  raturii  cu  100  de  grade,  con­  reamintim  că  furndliştii  de  la  Călan  sînt  autorii  u-
              ■u  că  în  acest  an   tru  este  minimal,  dar  sărbă­  sumul  de  cocs  se  reduce  cu   nei nobile iniţiative: „De vorbă cu conştiinţa".             m Sport-magazin
              rrăm  activitatea  în   torirea  In  acest  an  a  două   4 kg la tona de fontă.
             eosebite  faţă  de  a-   decenii  de  la  punerea  în   întreţinerea   agregatelor,
              —  vom  lucra  doar   funcţliune  a  primului  furnal   manevrarea  lor  astfel  înctt  să
             île  —  şi  apoi  indi-   de  mare  capacitate,  complet   se  asigure  o  încărcare  rit­
              anifiicăţi   prezintă   mecanizat, din industria noas­  mică,  precum  şl  mersul  con­
             ,ri  substanţiale.  La   tră  siderurgică  —  furnalul   stant  Bl  furnalelor  au  consti­
             toi,  un  exemplu  es-   nr.  6  ,—  va  constitui  fără  în­  tuit  şi  constituie  obiectivul
             tor.  Consumul  de    doială  un  minunat  prilej  de   nostru  principal.  Prin  tema­
             uîe  să  cunoască  o   a ne mobiliza şi mai mult.   tica  adunărilor  de  partid,  a
              cu  circa  10  kg  pe                              şedinţelor  operative,  supunem
             ontă  faţă  de  consu-   De  fapt,  în  acest  sens,  co­  de  fiecare  dată  analizei  mo­
             îat^.în  1971.  Acest   mitetul  de  partid,  conduce­  dul  în  care  se  execută  do­
             ,,  celelalte  care  tre-   rea  secţiei  au  luat  o  serie  de   zarea   materiilor   prime   şl
             idomlna activitatea   măsuri pe care le-au făcut
                                                                  cîntărirea  cocsului  înainte  de
                                                                  a  fi  introdus  în  furnale,  mo­
                                                                  dul  în  care  se  realizează  re­
                                                                  glementarea  conţinutului  d*
                 PAGINA A II-A                                    siliciu  şi  sulf  în  fontă  pentru
                                                                  scăderea  consumului  de  cocs
                                                                  şi  creşterea  calităţii  fiecărei
         ^ .  ignantă manifestare a hotă-                         şarje.   Concluziile   desprinse                                                                                                                     .•A • -V
                                                                  din  astfel  de  analize  ne  aju­
                                                                  tă  la  o  asigurare  deplină  a  a-
             irii organizaţiei judeţene de                        sistenţei  tehnice  pe  tot  par­
                                                                  cursul  procesului  de  produc­
            irtid de a înfăptui neabătut                          ţie,  la  înscrier.ea  constantă
                                                                  în  temperaturile  maxime  sta­
            rcinile politice, economice şi                        bilite  a  aerului  insuflat,  la
                                                                  menţinerea unor consumuri de
             sociale în actualul cincinal                             ARCADIE SCHWARTZ
                                                                     secretarul comitetului de      Complexul comercial se
                                                                                                   integrează  armonios  In
            -  DIN  CÜVINTUL  PARTICIPANŢILOR  LA  A-                       partid                 ansamblul arhitecturii ora­                                tehnician  fu  atras  de  zgo­
            JNAREA    ACTIVULUI    ORGANIZAŢIEI    JUDE-           Ing. EUGEN1U GALBENUŞA                                          E ra   vînt   puternic   în   motul  a  patru  focuri  de  ar­  zăr  Murgoi.  A  fost  o  ade­  nici,  care,  în  frunte  cu  co­
                                                                      şeful secţiei I furnale a    şului Vulcan.                      ziua  aceea.  Oamenii                                 vărată  bătălie  cu  minutele,   muniştii,  au  răspuns  ca  u-
            NE DE PARTID.                                               C. S. Hunedoara                                               —  mineri  şi  artifici­  mă.                        în   care   forţa   omenilor,   nul  chemării  la  ajutor.  Au
                                                                                                          Foto: V. ONOIU        eri  de  la  şantierul  de  ex­  —  E  pericol!  Să  mergem   dîrzenia,  curajul,  îndemîna-   defrişat  terenul  pe  o  lun­
                                                                    (Continuare in pag. o 3-a)                                  plorări   Ohaba   Ponor   —   în  ajutor!  Apelul  adresat   rea,  bărbăţia  s-au  unit  în   gime  de  300  metri  şi  o  lă­
                                                                                                                                lucrau  în  puţuri.  Pe  la  ora   minerilor din puţuri primi  consonanţă cu dorinţa lor  ţime  de  3  metri,  localizând
    -'-.'.îii.siî.V,                                                                                                            11,00,  brigadierul  silvic  Ion                                                         incendiul.  Prin  fapta  lor,
                                                                                                                                Murgoi,  care  tocmai  trecea                                                            însoţită  de  eforturi  puţin
                                                                                                                                 prin  apropiere,  se  adresă
                  PRIN TEHNOLOGII DIFERENŢIA TE,                                                                                tehnicianului   geolog   Ion        Răspunsul conştiinţei                                obişnuite,  dar  încărcată  de
                                                                                                                                                                                                                         umanism,  au  salvat  130
                                                                                                                                 Rosetti,  secretarul  comite­
                                                                                                                                                                                                                         hectare  de  răşinoase  şi  13
                                                                                                                                tului  U.T.C.  pe  comuna  Pui:
                                                                                                                                                                                                                         hectare de plantaţie de pin.
                                                                                                                                   —  Tovarăşe  Rosetti,  ai
                                                                                                                                                                                                                           —  Ştiam  că  oamenii  noş­
                        RECOLTE SPORITE LA HECTAR                                                                               observat  cumva  fumul  de    răspuns  prompt.  21  de  mi-   de  a  stăvili  focul  şi  a  sal­  tori  —  mărturisea  Ion  Ro­
                                                                                                                                                                                                                         tri  sînt  vrednici  şi  sări­
                                                                                                                                colo,  dinspre  Varniţa,  care
                                                                                                                                                                                                bunul
                                                                                                                                                              neri  au  pus  mina  pe  sape,
                                                                                                                                                                                                       oiiştesc.
                                                                                                                                                                                           va
                                                                                                                                                                                                                Patru
                                                                                                                                stăruie de mult ?
                                                                                                                                  — Cam de un sfert de        pe  lopeţi  şi  au  pornit  în   ore  au  durat  eforturile  fă­  setti  —,  că  te  poţi  bizui  pe
                                                                                                                                                              grabă  spre  pădurea  deasu­
                                                                                                                                                                                           cute  de  Simion  Toroancă,
                                                                                                                                oră, dacă nu mai bine...      pra  căreia  se  înălţau  fuioa­  Pintilie  Ticuş,  Tiberiu  Ce-.   hărnicia  lor,  dar  fapta  de
                                                                                                                                                                                                                                         incendiului
                                                                                                                                                                                                                             localizarea
                                                                                                                                                                                                                         la
                                                                                                                                  — Parcă nu-i ceva nor­      re  imense  de  fum.  Ajunşi   uţă,  Ion  Pascu,  Serafim   este,  cred,  cel  mai  adevărat
                                                                                                                                                              la  locul  cu  pricina  şi-au
              Consfătuire privind cultura porumbului                                                                            mal. Mă grăbesc intr-acolo.   dat  seama  de  gravitatea  in­  nescu,  Adam  Lascu,  Gheor­  răspuns  al  conştiinţei  lor
                                                                                                                                                                                            Drăgănescu,  Urşic  Drăgă-
                                                                                                                                Dacă o fi ceva, vă dau de
                                                                                                                                                                                                                         civice şi etice.
                                                                                                                                veste cu un foc de armă.      cendiului,  iscat  din  negli­  ghe  Riza,  loan  Tanatie,  de
                                                                                                                                  Nu peste mult, tinărul      jenţa unui localnic — La-    toţi cei 21 de tineri şi virst-                   L L.
           la Deva, a avut Ioc     hibrizilor  cultivaţi,  influenţa   lucru  adoptat  de  consfătuire   însămîntaroa  în  epoca  opti­
          tuirea privind cultura   epocii  de  însămlnţare  asupra   să  se  asigure  obţinerea  unor   mă  şi  respectarea  unei  den­
      ■ ■! .bului, la care au luat   recoltei,  eficienţa  aplicării  în­  recolte  sporite  în  toate  coo­  sităţi   corespunzătoare   de
          preşedinţii cooperative-   grăşămintelor  şi  erbicidelor  şi   perativele  agricole,  coopera­  plante  la  hectar.  De  aseme­
         jricole de producţie, in-   stabilirea  densităţii  optime  de   torii  şi  mecanizatorii  care  lu­  nea,  este  imperios  necesar  ca
       1 - i şefi din CA.P., dirsc-   plante la hectar.           crează  în  acord  global  fiind   o  maximă  grijă  să  se  acor­  Au început
          staţiunllor pentru me-     Treeîndu-se,  apoi,  la  discu­  interesaţi  să  obţină  recolte   de  aplicării  lucrărilor  de  în­
         irea agriculturii, directo-   ţii,  au  luat  cuvîntul  tovarăşii:   cit  mai  mari  la  unitatea  de   grijire  a  culturii  porumbului.
         ntreprinderilor agricole   Constantin  Coriciuc,  inginer   suprafaţă.                 Un  aport  de  seamă  la  pregă­  cercurile peda­
    __ . ,at şi şefi de ferme, cer­  şef  la  CA.P.  Simeria,  Dauer-   Trăgînd  învăţămintele cuve­  tirea  recoltei  trebuie  să-l  a-                              Entuziasm tineresc la acţiunile
    cetători de la Staţiunea agri­  bach  Gheorghe,  inginer  şef   nite  din  experienţa  dobîndi-   ciucă  inginerii  din  unităţi,  că­  gogice ale ca­
    colă Geoagiu, specialişti de   la  C.A.P.  Sarmizegetusa,  Nis-   tă,  un  accent  deosebit  se  ce­  rora  le  revine  obligaţia  de
    la organele agricole judeţe­   tor  Giura  Dorin,  inginer  şef   re  să  fie  pus  pe  amplasarea   căpetenie  să  urmărească  per­
    ne.                            Ia  LA.  S.  Mintia,  loan  Igna,   judicioasă  a  culturii,  pe  pre­  manent, zi de zi calitatea lu-  drelor didactice                        de muncă patriotică
      La lucrările consfătuirii    inginer  şef  la  C.A.P.  Turdaş,   gătirea  şi  fertilizarea  terenu­
    a participat tovarăşul loachlm   loan   Medrea,   director   la   lui, aplicarea erbicidelor, pe  (Continuare in pag. a 3-a)  In  aceste  zile  se  desfă­  Atribu     —Rir. tinereţii,  neşti Haţeg a U.T.C. pe a-    din  angajamentul  anual  al
    Moga, prim-secretar al Comi­   S.M.A.  Haţeg,  loan  Suciu,  in­                                                            şoară  cercurile  pedagogice   entuzias                     nul 1972.                      activităţilor patriotice.
    tetului judeţean Hunedoara     giner  şef  la  C.A.P.  Ţebea,  VI-                                                          ale  cadrelor  didactice  din   zïlele ai                        Entuziasm au dovedit şi     ...In  zile  diferite  şi  pe  i-
   j'.al P.C.R,, preşedintele Comi-   sarion  Cvaşa,  inginer  şef  la                                                          judeţ.  Cu  acest  prilej,  la   neri dit                   sutele de utecişti din rîndu-  tinerare  diferite,  două  au­
     ^tului executiv al Consiliului   C.A.P.  Toteşti,  loan  Igna,  in­                                                        Petroşani,  Deva,  Orăştle,   ale coo                       rile elevilor de la liceu şi   tocare  O.N.T.  au  purtat  72
   ^ -ular judeţean.               giner  şef  la  C.A.P.  Peştişu                                                              Ilia,  Hunedoara  şi  Brad,  au   stapiun                   şcoala generală, care au co­   de  tineri  meşteşugari  şi  e-
       bnsfătuirea   prezintă   o   Mic  şi  Sergiu  Sbuchea,  ingi­                                                                                          agricu
   re   ■ificaţie   aparte,   prece-                                                                                            fost  dezbătute  probleme  ce   ori Fc                      lectat şi predat spre valo­    levi  din  anul  I  B  (prof.  di­
   pe     declanşarea uneia • din   ner  şef  lia  C.  A.  P.  Bobîlna.                                                         vizează  ridicarea  nivelului   feg.Ei                      rificare 2 000 de sticle şi    rigintă   Maria   Duică)   în
                                   Participanţii  ia  discuţii  au  re­
   le                                                                                                                           calitativ  al  procesului  in-                              borcane; uteciştii de la       excursii  de  4  şi  respectiv  2
   în     alele  lucrări  agricole   liefat  experienţa  pozitivă  a-                                                           strucliv-educativ,  creşterea   le spr‘                      ■ liceu şi tinerii muncitori de  zile.  Acum  tinerii  îşi  amin­
   a      ■ebuie  efectuată  în  a-   cumulată  în  privinţa  sporirii                                                          eficienţei  sale,  îmbunătăţi­  la in                       la fabrica de conserve au      tesc  cu  plăcere  de  locurile
    mu     primăvară,   respectiv   producţiei  de  porumb  Ia  hec­                                                            rea  continuă  a  metodicii  de   titate                    colectat şi 1 500 kg de ma­    vizitate   şi   de   obiectivele
    le   mţarea  porumbului,       tar  şi  au  insistat  asupra  mă­                                                           predare   a   cunoştinţelor   vale:.                        culatură.                      care  le-au  produs  adinei
         prima  parte  a  lucrărilor,   surilor  ce  s-au  întreprins  în                                                                                     sarc                              Iar cînd „chemarea pădu­
                                                                                                                                                                                                                           emoţii:  „Muzeul  de  Istorie
       arăşul  ing.  Mircea  Silves-   cooperativele  agricole  pentru                                                          prin fundamentarea lor psi­              . . .                   rilor" şi-a lăsat ecoul în­  a  Partidului  Comunist,  a
                                                                                                                                hologică  şi  folosirea  mij­
    'î'u,  director  general  adjunct   pregătirea  unor  baze  temeini­                                                                                                                    spre acelaşi entuziasm tine­
    la  Direcţia  generală  pentru  a-   ce recoltei acestui an.                                                                loacelor  pe  care  le  oieră                               resc, ea a fost recepţiona­    Mişcării   Revoluţionare   şi
                                                                                                                                                                                                                           Democratice  din  România"
    griculturS, industrie alimenta­  In   încheierea   lucrărilor                                                               ştiinţa  şi  tehnica  modernă.                              tă  de  peste  o  sută  de  ute­  şi „Muzeul Doftana".
    ră  şi  ape,  a  .prezentat  un  re-   consfătuirii a luat cuvîntul to­                                                     Au  fost  organizate,  de  a-   y.c-                        cişti de la I.I.L., cooperati­  Printre  animatorii  acestor
     ■erat  care,  în  spirit  critic  ş.i   varăşul  loachim  Moga.  După                                                      semenea,   lecţii   practice,                               va  meşteşugărească  „Rete­    acţiuni   ne   permitem   să
     lutocrilic,  a  evidenţiat  rezul-   ce  a  subliniat  importanţa  eco­                                                    vizite  la  Cabinetele  de  şti-  •                         zatul" şi fabrica de conser­
     atele  obţinute  în  anul  trecut   nomică  a  culturii  porumbului,                                                       inţe  socla'le  amenajate  în            ' .l.f- -rr-  V • t '  ve.- Celor 3 ha plantate cu  subliniem  şi  citeva  nume:
                                                                                                                                                                                                                          Petru  Ilioni,  Gheorghe  Vlăs-
                                                                                                                                                                fi ‘ • »»
     3   cultura  porumbului,  acoen-   primul  secretar  a  relevat  ne­                                                       cadrul  liceelor,  Ia  expozi­  C • - ’I;          ' . .1   puieţi de pin în duminica
                                                                                                                                                                                                                           ceanu,  Cornelia  Druţulescu,
     iînd  asupra  factorilor  care   cesitatea  acută  ca  în  fiecare                                                         ţii  cuprlnzînd  obiecte  exe­  1 ‘¡n-    V.OA'-.' • Vü-’-  anterioară le-au mai adău­    Gaşpar  Ungur  şi  Ion  Prej-
     j  influenţat  soarta  recoltei.   unitate  agricolă  cooperatistă                                                         cutate  de  către  elevi  în  o-   ) ■ 1 -■ 3 .   ' ' . á   gat  încă  0  jumătate  de  hec-   ban.
                                                                                                                                                               . .a.'U.'v
      V  continuare,  tovarăşul  ing.   să  se  depună  eforturi  deose­                                                        rele  de  practică  tehnico-              /. .■-• i „ . ' ' ir  t^.-                        Să  fie  oare  numai  coinci­
                                                                                                                                                                               . ■ 2l - C.
      ihai  Gută,  cercetător  la  Stâ­  bite  pentru  a  aplica  diferen­                                                      productivă.                     • •} '•                            Acum, cî7id se face bi-
      rnea  agricolă  din  Geoagiu,   ţiat tehnologia culturii porum­                                                             Azi,  cercurile  pedagogi­             • .4 . ‘           lanţiXl primelor trei luni    denţă  faptul  că  aceşti  tineri
      prezentat,  pe  baza  unor  ar­  bului  în  funcţie  de  condiţiile   La E. M. Teliuc, mecanizarea încărcării şi transportului mine­  ce  vor  reuni  cadrele  di­                    din anw. 1972, constatăm      sînt  şi  secretari  ai  organi­
                                                                                                                                                                                                                          zaţiilor U.T.C. ?
      menie  concrete,  tehnologia   specifice  concrete.  Există  re­  reului contribuie substanţial la creşterea producţiei. In fotografie   dactice din zona Haţeg.       • • • . ,oa-    cu  bucuh'e  că  organizaţia
                                                                                                                                                               , • - , ; i 1 f,
       .urii  porumbului,  reliefînd   almente  posibilitatea  ca  prin   vă prezentăm pe şeful de brigadă loan M. Popa, cxecutind aceste                     J'crü’ • V    tf c’r-i -.'fest.  orăşeneasca u.T.C. a reali­         PETRE FARCAŞIU
                                                                   operaţii.
       acteristicile principale aţe  reTpectarea programului de                                                                                                                             zat mai bine ¿g gg
                                                                                                                                                                         • •• i’ ' • -                                     (Continuare in pag. a 3-a)
                                                                                                          •• • • •
   1   2   3   4   5   6