Page 9 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate tarile, unitl-vă!
Vizita preşedintelui Consiliului

de Stat, Nicolae Ceauşescu,

în Republica Arabă Egipt

Sosirea la Cairo

Duminică la amiază, secre­ Republica Arabă Egipt în treburile interne şi avan«
tarul general al Partidului este ultima etapă a călăto­ tajulul reciproc. Vizita în E-
Comunist Român, preşedinte­ riei, în cele opt ţări africa­ gipt va evidenţia, în mod
le Consiliului de Stat al Re­ ne, a conducătorului partidu­ cert, noi căi de lărgire şi a-
publicii Socialiste România, lui şi statului nostru, înce­ dlncire a colaborării multi­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pută cu peste trei săptămînl laterale dintre cele două sta­
"a sosit în Republica Arabă în urmă. te, dintre Partidul Comunist
ANUL XXIV. Nr. 5 361 MARTI 4 aprilie 1972 4 PAGINI - 30 BANI Egipt, unde, împreună cu to­ Prietenia şi colaborare^ ro- Român şl Uniunea Socialistă
varăşa Elena Ceauşescu, face mâno-egipteană se dezvoltă Arabă, de întărire a priete­
o vizită oficială de partid, şi cu succes pe baza principii­ niei româno-egiptene, în in­
de stat, la invitaţia preşedin­ lor de nezdruncinat ale res­ teresul celor două popoare,
telui acestei republici şi pre­ pectării Independenţei şi su­
şedinte al Uniunii Socialiste veranităţii naţionale, egalită­ al păcii şi colaborării inter­
Arabe, Anwar Sadat. ţii în drepturi, neamestecului naţionale.

Dineu oferit de preşedintele
TRIIESTini U ANULUI
Republicii Arabe Egipt

In onoarea secretarului ge­ Au luat parte Ion Păţan, Printi’e invitaţi se aflau, de
neral al Partidului Comunist Corneliu Mănescu, Bujor Al- asemenea, şefii misiunilor di­
Român, preşedintele Consi­ măşan, persoane oficiale care plomatice acreditaţi la Cairo.
liului de Stat, Nicolae îl însoţesc pe conducătorul In cursul dineului, care
Ceauşescu şi a tovai-ăşei Elena partidului şi statului nostru s-a desfăşurat într-o ambian­
6MANIEA/Ă SUCCESE DE PfiESIISIU publicii Arabe Egipt, Anwar dorul României la Cairo. tele Anwar Sadat şl pre­
Ceauşescu, preşedintele Re­
ţă de cordialitate, preşedin­
în Egipt, precum şl ambasa­
doamna
şi
Sadat,
Djihan
Sadat au oferit, duminică, un Au participat personalităţi şedintele Nicolae Ceauşescu
Primul trimestru din cel dc-al doilea an Realizarea ritmică a planului de producţie, dineu la Palatul Abdin. aJe vieţii politice egiptene. au rostit toasturi.
al cincinalului s-a încheiat cu un bilanţ rod­ preocupările susţinute pentru îmbunătăţirea
nic, care ridică la noi cote prestigiul colec­ calităţii produselor şi pentru respectarea ri­ Ceremonia acordării unor înalte distincţii
tivelor de muncă, al organizaţiilor de partid guroasă a contractelor economice au facilitat
din întreprinderile judeţului nostru. Domi­ depăşirea corespunzătoare a planului pro­
nanta acestei perioade de mobilizare inten­ ducţiei marfă vîndută şi încasată. La Palatul Abdin din Cairo vînd că aceasta constituie o Sadat ordinul „23 August",
să a capacităţii creative, a hărniciei şi pri­ In mod deosebit se remarcă în acest prim a avut loc, duminică seara, expresie a prieteniei pe care clasa I.
ceperii colectivelor ’muncitoreşti o reprezin­ trimestru activitatea laborioasă, matură şi ceremonia acordării unor poporul român o poartă po­ La solemnitate au partici­
tă continuarea la nivel calitativ superior a responsabilă a colectivelor de muncă, a co­ înalte distincţii ale Republicii porului egiptean. Dorim să pat membri ai conducerii de
succeselor remarcabile dobîndite în primul mitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, a Arabe Egipt şi Republicii So­ se dezvolte relaţiile de prie­ partid şi de stat a Egiptului.
an al cincinalului. organizaţiilor de partid de la Combinatul si­ I.P. Btrcea. Punctare* electr! că a armăturilor pentru prefabri­ cialiste România. tenie dintre poporul român Au asistat persoanele ofi­
Factorii care atestă această concluzie îm­ derurgic Hunedoara, C.M.N. Deva, I. M. Hu­ cate cere multă pricepere şl ate njie. Inmlnînd secretarului ge­ şi poporul egiptean. ciale române care-1 însoţesc
bucurătoare îşi au confirmarea în datele bi­ nedoara, U.V. Călan, F.C. Orăştie, C.E.I.H. neral al Partidului Comunist Preşedintele Consiliului de pe conducătorul partidului şi
lanţului trimestrial. Planul producţiei glo­ Deva, I.P.B. Bîrcea, întreprinderea de in­ Român, preşedintelui Consi­ Stat al României a acordat, statului nostru în vizita în E-
bale a fost îndeplinit de marea majoritate dustrializare a laptelui Slmeria, întreprinde­ liului de Stat al Republicii de asemenea, doamnei Djihan glpt.
a unităţilor, realizîndu-se suplimentar o rile de industrie locală Orăştie, Hunedoara Socialiste România, tovară­
producţie industrială în valoare de 75,5 mi­ şi Brad. şul Nicolae Ceauşescu, ordi­
lioane lei. Sub acest raport, este demn de In acest spirit au acţionat şi beneficiarii Asimilarea autoturismului nul „Marele Colier al Nilu­ ÎN PAGINA A IV-A
relevat faptul că volumul producţiei înregis­ de investiţii, colectivele unităţilor de con­ lui“, Anwar Sadat a spus;
trat în acest trimestru este mai mare decît strucţii. Asigurarea unor condiţii mai bune Vă rog să-mi permiteţi să vă
cel realizat în perioada corespunzătoare a pentru de.sfăşurarea lucrărilor de investit! acord cea mai înaltă distinc­ Alfe relatări privind vizita preşedintelui
anului trecut cu 190 milioane lei. intensificarea ritmului de lucru pe şantiere W" .Dacia 1300“ ţie a Republicii Arabe Egipt, Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,
ca simbol al sentimentelor de
Creşterile de ordin valoric au corespon­ — mai ales în ultima lună — au determinat ca prietenie şi respect pe care
dente reale In depăşirile substanţiale ale în trimestrul I în judeţ să se realizeze 20,8 PITEŞTI. La uzina de auto­ vi le poartă poporul egipteân în Republica Arabă Egipt
planului fizic, îndeosebi la acele sortimente la sută din planul anual de investiţii şl 19,8 turisme se desfăşoară lucrări ment. In thnp ce 1* secţia de şi eu personal. Doresc să se
tratament termlo au fost crea­
de mare însemnătate pentru economia na­ la sută la construcţii-montaj. Planul de pu­ de construcţil-montaJ vlzlnd te noi fronturi de lucru pentru dezvolte şi să se întărească
ţională. S-au produs astfel peste prevederi neri în funcţiune aferent primului trimes­ sporirea actualei capacităţi. Lu­ desfăşurarea In mal bune con­ relaţiile de prietenie dintre înfiere
crările marchează, de aseme­
diţii a montajului.
32,5 milioane kWh energie electrică, 1720 tru s-a realizat în proporţie de 177 la sulă. nea, încheierea procesului de Reallzind In primul trimestru ţările şi popoarele noastre.
tone fier în minereu marfă, importante can­ S-au predat 620 apartamente. asimilare a autoturismului „Da- al anului un volum de Inves­ Preşedintele Anwar Sadat
cia-1300“. Pină acum, s-au mon­
tităţi de metale neferoase, 730 tone cocs, încheierea primului trimestru cu un bi­ tat 58 din cele 70 de prese. Şa­ tiţii echivalent cu 43 la sută a acordat tovarăşei Elena
7 410 tone fontă, 8 270 tone oţel, 3 210 tone lanţ de prestigiu reprezintă un succes efec­ se dintre ele au fost puse în din planul anual, muncitorii Ceauşescu ordinul „El Ka-
şi-au creat premise pentru de­
laminate, 23 tone produse din mase plastice, tiv al colectivelor de muncă şl organizaţiilor funcţiune, iar alte 16 se află vansarea termenului de punere mal".
In probe mecanice.
5 000 mc buşteni, 360 mc cherestea, 3 750 mc de partid din economia judeţului nostru, o La secţia de uzinaj, lucrările în funcţiune a noilor obiective In cadrul aceleiaşi ce­ Ca în fiecare duminică —
prefabricate din beton, materiale de con­ puternică bază de lansare la cote mal înal­ de construcţie au fost practic cu cite 2 şl 3 luni. remonii, tovarăşul Nicolae
te a întrecerii pentru îndeplinirea exempla­ terminate. S-a montat, de ase­ inîfiativa cetăfenească prezentă
strucţii, mobilă în valoare de 275 000 lei, Ceauşescu a înmînat pre­
ră a planului şi angajamentelor asumate în menea, 70 la suta din echlpa- (Agerpres)
4 500 hl lapte şi alte produse. al doilea an al cincinalului. şedintelui Anwar Sadat ordi­ la acţiunile de înfrumuseţare
/______________ nul „Steaua Republicii Socia­
liste România" clasa I, rele-
In nici o primăvară mai mult ca acum, nu s-a făcut
mai masiv simţită iniţiativa cetăţenească în înfrumuseţa­
Imperativ al investiţiilor miniere în Valea Jiului rea locului unde trăim. Şi duminică, la fel ca în ultimele
BARZA. Utilizarea trei săptămini, locatarii din cartierele mai vechi sau mal
dsplină a capacităţilor noi de blocuri participă cu însufleţire la acţiunile gospo­
productive de la I. M. pagina a-iii-a dăreşti. Cei care au lipsit duminică de acasă au constatat
Barza constituie pre­ luni că peisajul dc pe traseul pc care-I parcurg în drum
ocuparea principală a spre serviciu c schimbat. S-au plantat în toate cartierele
colectivului de munci­ Darea în funcţiune I n termen şi din toate oraşele arbori şi arbuşti, garduri vii, flori, s-au
tori, tehnicieni şi ingl- vopsit bănci şi s-au făcut gărduleţc pentru protecţia zo­
Sport nelor verzi.
de bună calitate a obiectivi ^ Hureşul D@va în fruntea clasa­
Indici sporiţi Hunedoara: La locul culante, 2 excavatoare şi pe­
mentului: 3-1 cu Vagonul Arad ste 400 de oameni au muncit
în utilizarea de agrement la prelungirea terasamentu-
^ Cronica etapei Pâdureo Chizid lui căii.
capacitătnor Realizarea vastului pro­ nificate sau înainte de ter­ treprins — cu ocazia sfîrşi- O mare concentrare de for­
gram de investiţii prevăzut men. concomitent cu reduce­ tului trimestrului I — o ana­ Clasamente, rezultate Acţiunile organizate de ţe — elevi, cetăţeni — au lu­
de producţie In cincinal presupune lua­ rea cheltuielilor de investiţii liză a stărilor de fapt exis­ consiliul popular au avut crat la curăţarea zonelor ră­
rea tuturor măsurilor pentru şi îmbunătăţirea calităţii lu­ tente. ^ Reportaje din campionatul duminică centrul de greuta­ mase necurăţate de pietre şi
scurtarea duratei de execuţie crărilor". La staţia de ventilatoare te la locul de agrement Pă­ resturi vegetale, lîngă liceul
şi darea în funcţiune înainte Pentru Centrala cărbunelui de la puţul de aeraj nr. 2 judeţean durea Chizid. In parcul zoo­ nr. 2 şi la ieşirea din muni­
ncri. Astfel s-a ajuns de termen a obiectivelor pla­ Petroşani — ca principal be­ Livezeni, staţia de compro- logic. la calea ferată pentru cipiu spre Deva. In micro-
ca uzina dc preparare nificate, în paralel cu între­ neficiar — intensificarea rit­ soare şi staţia de ventilatoa­ trenuleţul copiilor, 50 de bas- raionul 6 s-au extins ţ)lanta-
să funcţioneze la în­ prinderea unor acţiuni hotărîte mului de lucru al construc­ re din incinta Mierleasa-Băr- ţiile. Cu fiecare duminică,
treaga sa capacitate. privind îmbunătăţirea execu­ torului — Şantierul „Valea băteni, instalaţia de extracţie sporeşte numărul zonelor n-
In acelaşi timp, prin ţiei lucrărilor de construcţii- .liului" al T.C.M.M. — în ve­ de la puţul „Valea Arsului" menajate din municipiu! Hu­
asigurarea la atelierele montaj. „Titularii de investiţii, derea terminării şi punerii nedoara.
întreprinderii cu strun­ proiectanţii, constructorii, fur­ în funcţiune a unor obiecti­ — E. M, Lonea, puţul auxi­ Ansamblul studenţesc „Nedeia din Poiana Muierii**
gari, frezori şl rabotori nizorii de utilaje şi materia­ ve de investiţii miniere res­ liar Bărbăteni, staţia de ven­ Colan : Spirit de
de înaltă calificare, le — se specifică în rezolu­ tilatoare suitor Centru Petri- iniţiativa
prin extinderea lucru­ ţia Conferinţei pe ţară a ca­ tante şi a altora cu caracter la, am găsit o realitate îm­
de urgenţă prezintă, în mod
lui în trei schimburi drelor de conducere din în­ firesc, un deosebit interes. In bucurătoare : lucrările de Autenticitate şi inedit Deşi au un oraş mic ca în­
la maşinile-unclte din treprinderi şi centrale indus­ construcţii şi de montaj sînt tindere, deşi s-au organizat
dotare, indicele mediu triale şi de construcţii — tre­ scopul edificării asupra felu­ în mare parte terminate, e- în fiecare duminică acţiuni
lui cum constructorii-montori
de utilizare a fondului buie să acţioneze cu hotărire au răspuns, pînă în prezent, xistînd premise certe ca ele gospodăreşti, locuitorii Căla-
dc timp disponibil a pentru realizarea ritmică a doleanţelor beneficiarului şi valorificarea folclorului nului au mai găsit şi dumi­
crescut faţă dc anul planului de investiţii şi pu­ asupra modului în care a- T. MORAR nică ceva dc făcut la înfru-
mu.sclarea lui. Au plantat 380
trecut cu 5,8 la sută. nerea în funcţiune a tuturor cesta din urmă a respectat Printr-o însemnare apă­ plai, cu glas de fluier, cu­ ziua cit mai maro/Ziua ma­ de sălcii pe malurile rîuri-
obiectivelor la termenele pla­ clauzele contractuale am în- (Continuare în pag. a 2-a) rută duminică în coloanele prinde întinderile. La che­ rc şi frumoasă/Pentru pe­ lor, au amenajat 3 000 mp dc
ziarului, am făcut cunoscut marea ei, pe crestele mun-‘ trecerea noastră !“. Iar cînd zonă verde, au construit 500
cititorilor despre evoluţia pc telui, se aprind făclii-torţe astrul îşi revarsă poleiul pe­ ml do drum şi au întreţinut
scena C'asei de cultură din purtate de ciobanii ce ves­ ste plai, ciobanii — mocani 4 km. Gospodari buni fiind,
Petroşani a ansamblului tesc sărbătoarea. Un stri- şi pădureni, momîrlani şi vor găsi totdeauna ceva de
făcut în oraşul lor.
folcloric studenţesc „Nedeia
unor r ra formaţie artistică de la flăcăilor : „La Poiana Mu- ţe, în cînt, în chiot şi joc Petroşani : Frumuse­
găt-chemare uneşte glasul
mărgineni — îşi dau bine­
din Poiana Muierii". Tînă-
ierii/Din Munţii .Şurianului/
la nedeia din Poiana Muie­
I.M.P., care participă în a-
ceste zile la Festivalul na­ Vin ciobanii să horcască/La rii. Iată cadrul în care îşi ţea „locului comun“
nedeia românească !". E un
Locuitorii municipiului Pe­
ţional al ariei studenţeşti, a cor vorbit de o impresio­ face prezenţa pe scenă an­ troşani au lucrat dumi­
rentiate in tnlinolo blu folcloric, un obicei local zorilor se ivesc dincolo dc samblul folcloric studen­ nică Ia recondiţionări dc
valorificat, într-un ansam­
nantă frumuseţe. .Şi în clipa
în care primele zvîcniri ale
ţesc. Şi întreaga desfăşura­
zone verzi, curăţarea altora,
străvechi, do o sensibilă au­
re a petrecerii e o robustă şl
tenticitate şi vigoare — ne­
muntelui,
fruntea
braţele
rele Boţoni şl Livezeni, repa­
deia. tinerelor băciţe se înalţă că­ LUCIA LICIU apărări de maluri în cartie­
înainte ca geana zorilor tre astrul zilei : „Soare, raţii de străzi. Şeful secţiei
din
gospodărie
consiliul
Obţinerea unor recolte spori­ se facă o lucrare cu discu­ subslanfele nutritive din .sol, şămintelor nu este indicată, să deschidă ziua, o doină de Soare, mîndre Soare/ Ţine (Continuare in pag. a 2-a) popular municipal ne-a co­
te la cultura porumbului pre­ rile în agregat cu grapa la ele valorifică bine îngrăşă- deoarece efectul acestora este municat că în fiecare din
supune aplicarea la timp, la adîncimea de îngropare a se­ mintele ce se aplică pe toate redus. Aplicarea combinată a cele cinci oraşe din Valea
un nivel superior şi diferenţiat minţelor. Important este sa tipLirile de sol din zona noas­ azotatului în cantitate dc 300 .Jiului au ieşit cîte 1 000—
a tuturor măsurilor agroteh­ .«e realizeze o bună nivelare tră. In condiţiile solurilor kg la hâ azotat de amoniu şi 2 000 de cetăţeni la gospodă­
nice. Producţiile bune de şi mărunţire a solului. Solu­ bruno din zona de terase a a fosfatului în cantitate de rirea oraşului. Aşa că. con­
porumb — 3 650—4 620 kg rile care se prezintă bătăto­ rîului Mureş, precum şi a ce­ 250 kg la ha superfosfat a semnăm în loc de cifre : în
boabe la hectar — obţinute rite trebuie să fie lucrate cu lorlalte rîuri din judeţ, ad­ determinat sporirea produc­ municipiul Petroşani, „ieşiri­
în numeroase cooperative a- grapa cu discuri în agregat ministrarea a 250 kg super- ţiei cu ■ pînă la 53 la sută le" în masă la gospodărire, la
gricole, dintre care amintim cu grapa cu colţi. fosfat şi 200—250 kg azotat comparativ cu martorul nc- chemarea consiliului popular,
pe cele din Foit, Brîznic, Lă- In condiţiile acestei primă­ de amoniu la ha contribuie îngrâşat. au devenit ceva comun.
puşnic, Strei, Ostrov şi alte­ veri, este de datoria cadrelor la obţinerea unui spor de pe­ Pe solurile din luncile rîu-
le, demonstrează posibilităţile tehnice din unităţi de a sta­ ste 700 kg boabe la ha. De i-ilor. aplicarea azotului în do­
mari ce există pentru spori­ bili cu mare atenţie cu ce asemenea, aplicarea unei do­ ză de 300 kg la ha azotat de
rea producţiei ca urmare a maşină agricolă trebuie să se ze de 40 tone îngrăşăminte amoniu pe un fond de 250 kg
aplicării unei agrotehnici şi lucreze pe fiecare tarla, ur­ organice, o dată la 4 ani, de­ superfosfat a sporit produc­ VREMEA
tehnologii adecvate. Despri- mărind, pe lingă pregătirea termină un spor anual de pî­ ţia cu cca 2 000 kg boabe la
măvărarea timpurie din acest corespunzătoare a terenului, nă la 400 kg boabe la hectar. ha, la fiecare kg îngrăŞcîmînt
an, după o iarnă lipsită prac­ păstrarea apei în sol. Cînd pc fondul de gunoi se revenind un spor de 12,5 kg PENTRU 24 ORE
tic de precipitaţii în zona Pe terenurile care au ră­ aplică şi îngrăşăminte mine­ boabe.
noastră şi menţinerea timpu­ mas nearate, precum şi pe a- rale în doză de 150 kg azotat Eficienţa fertilizării depin­ Vremea va fi schlmbAtoarc,
lui excesiv de secetos, impu­ cclca care sînt fertilizate cu de amoniu şi 300 kg super- de nu numai de doza ce se eu cerul temporar uoros. Izo­
lat va ploua slab. Vîntul va
ne stabilirea şi luarea unor gunoi de grajd proaspăt se fosfat sporul de producţie aplică, ci şi de calitatea lu­ sufla slab pînă la potrivit clin
măsuri diferenţiate în fieca­ efectuează arături la 14-16 poate creşte la 900 kg crării, respectiv de uniformi­ nord-vest. Temperatura mini­
mă va fi cuprinsă între minus
re unitate în funcţie de natu­ cm, obligatoriu în agregat cu boabe la ha. Dublarea dozei tatea de aplicare. De aceea un grad şi iin grad, iar ma­
ra solului, expoziţie, lucrări­ grapa stelată. Acolo unde de azot s-a dovedit neeco­ este necesar să se respecte o xima intre 9 şl 10 grade.
le aplicate în toamnă, gradul fertilizarea s-a făcut cu gu­ nomic.
dc îmburuienare şi de apro­ noi de grajd bine putrezit, Pe solurile brune podzolite Ing. MIRCEA SILVESTRU PENTRU URMĂTOARELE
vizionarea cu apă. încorporarea în sol a acestui cu un pH în extract salin director general adjunct la DOUA ZILE
In ceea ce priveşte lucră­ îngrăşămînt este recomandat de 5,1 (solurile sînt repre­ Direcţia agricolă judeţeană Vremea se uicălzeşte trep­
rile solului, pe terenurile o- sâ se facă prin discuire. zentate de zona colinară a Ing. MIHAI GUŢĂ tat. Cerul va fi schimbător ;
gorîte din toamnă se reco­ Cu toate că plantele de po­ cercetător la Staţiunea izolat va ploua. Vintul va su­
fla slab pînă Ia potrivit din
mandă a se lucra cu agrega­ rumb au o înrădăcinare des­ judeţului nostru, precum şi agricolă Geoagiu vest. Temperatura — In creş­
„Ia jucaţi măi jleţenl/ Ca la noi la Petroşeni strigă fata in Iureşul
tul de grapă şi cultivatorul. tul de puternică, deci cu o de depresiunea Haţegului), a- flăcăii la „Jienească". jocului, Indemnlnd tere.
Foto: ION LICIU
In preajma semănatului să mare putere de a extrage plicarea unilaterală a îngră­ (Continuare in pag. a 2-a)