Page 10 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 10

fíSSÍS:3íXS>'^rSi!aS3BK/:7SC¡LT^^^
                                                                                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 361 © MARJi 4 APRILIE 1972




          Darea  în  funcţiune  în  termen  şi




          de bună calitate a obiectivelor                                                                                                Debut in j.Luna                                               Concursul cultural-artistic



               (Urmare din pag. 1)   '   extracţie  a  puţului  cu  schlp   ne  manifestată  o  exigenţă
                                         nr.  3  Uricanl  —  se  cuvine  să   sporită  fa^ă  de  calitatea  exe­
                                        atragem  atenţia  că  punerea   cuţiei.  In  special,  în  ceea  ce
          să  fie  puse  Jn  funcţiune  la                                                                                               teatrului sătesc''                                                  iucliete liundorene“
          termenele  înscrise  în  grafic.   în  funcţiune  a  obiectivului   priveşte   preparaţia   Lupeni,
          La  staţia  de  compresoare  din   la  termenul  prevăzut  este   e  bine  că  „trlo-ul"  benefi-                                                                                               I)
          incinta  Mierleasa,  de  exem­  condiţionată  de  asigurarea  de   ciar-constnictor-prolectant  şi-a
          plu,  se  solicită  T.C.M.M.-ului   către  beneficiar  a  energiei  e-   propus  să  controleze  cel  pu­                    Intr-un ştr de localităţi rn-  (Cimbru), loan Cara (Mltru),  Duminică,  *  aprilie,  in  cadrul   cdlislantS  s-a  menţinut  forma­
          punerea  în  funcţiune  pînă  la   lectrlce  necesare  maşinii  de   ţin  o  dată  pe  săptămînă  mer­                     r.tle  ale  judeţului  s-a  Inaugurat,   loan   Staiiclu   (Hărlea),   Etelca   celei  de-a  doua  confruntări  di­  ţia  din  Orăştie,  caro  ifi  de  a-
                                        extracţie,  de  predarea  la  exe­  sul  lucrărilor,  pentru  a  se  lua                     duminică,  „Luna  teatrului  să­  Naghy  (Anlţa)  şi  Edith  Bici  (In   recte  dintre  formaţiile  oraşelor   ceastil  dalii  a  eonvins.  Dintre
          stîrşitul  acestei  luni  a  două   cutant  —  î.  E.  Sibiu  —  a  u-   cu  operativitate  măsurile  ce                   tesc“,  manliestarc  ce-şl  propu­  travesti  Tănase  a  Popii).  Su­  pe  scena  Casei  de  cultură  din   solişti  s-au  remarcat  în  mod
          compresoare  necesare  amelio­  nor  aparataje  în  edi  mal   se  impun.  Mal  adăugăm  ne­                               ne  stimularea  mişcării  teatra­  gerăm  Instructoarei  Slmlna  Va-   Brad  s-au  întrecut  artiştii  a-   deosebii   Nicuşor   Suşman   din
                                                                                                                                     le,  sporirea  numărului  de  spec­
                                                                                                                                                                   sile  —  o  statornică  şi  pasiona­
                                                                                                                                                                                                                               Orilştie,  un  interpret  liniir,  eu
                                                                                                                                                                                                  matorl  brădenl  şl  cel  din  Orăş-
          rării  alimentării  cu  aer  com­  scurt timp.               cesitatea  urgentării  atacării                               tacole  şi  integrarea  organică  a   tă  a  muncii  culturale  —  o  mun­  tle.  Formaţia  c.orală  din  Orăş-   talent,   sensibilitate   şi   foarte
          primat  a  minei  Bărbăteni.    La  funlcularul  de  steril  —   lucrărilor  de  construcţii  la                           acestui   domeniu   al   activităţii   că  mal  susţinută  cu  Interpre-   tle  a  redevenit  aceeaşi  cunos­  muzical  şi  Cecilia  Toma  din
                                                                                                                                                                   ţii.  In  primul  rind  cu  cea  a
          Faţă  de  stadiul  fizic  actual  al   ramura  a  patra  —  de  la  pre-   staţia  de  concasare  şl  staţia               cultural-artistice   de   masă   în   Aniţel,  mal  multă  claritate  şi   cută  şi  unanim  apreciată  Inter­  Brad,  o  voce  caldă  do  natură
                                                                                                                                     procesul  complex  al  muncii  de
                                                                                                                                                                                                                               lirică.
                                                                                                                                                                                                  pretă  a  cîntecului  coral.  Evolu­
         lucrărilor, constructorul ar pu­  paraţla  Petrlla  se  Impune   de   ventilatoare,   Piscu-Ani-                            educaţie.   Alături   de   celelalte   nuanţare  In  rostirea  replicilor,   ţia  sa  bună  se  datoreşte  şi  fap­  Dansatorii  din  Brad  şi  Orăş­
          tea  —  printr-o  mobilizare  mai   terminarea  lucrărilor  de  fini­  noasa,  avîndu-se  în  vedere                       formaţii  artistice  —  coruri,  e-   precum   şl   o   diferenţiere,   ca   tului  că,  de  această  dată,  corul   tie  sînt  Interpreţi  autcnUcl  ai
                                                                                                                                     cliipe  de  dansitri,  brigăzi  artis­
                                                                                                                                                                   vîrstă,  a  acestora,  in  funcţie  de
          convingătoare  a  forţelor  de   sare,  de  construcţie  şl  de                               Muncitoarea  Susana  Potoky   tice  de  agitaţie,  orchestre,  an­  datele personajelor.  s-a  apropiat  şi  numeric  de  cel   ţarinelor,  fecioreştilor  şi  învir-
                                                                                                                                                                                                  pe  care-1  ştiam,  iar  piesele  pre­
                                                                                                                                                                                                                               litelor,  poate  mal  integraţi  ca
                                                                                                       de  la  F.F.A.  .Vîscoza“  Lupeni
          care  dispune  —  să  termine  o-   montaj,  astfel  ca  pînă  la  30   realitatea  că  actuala  moară   este  apreciată  pentru  modestia   sambluri  folclorice  —  teatrul  a-   Şl,  pentru  că  ne  aflăm  la  cea­  zentate  In  concurs  au  fost  mal   formaţie,  cei  de  Ia  Casa  de  cul­
                                                                                                                                                                                                  bine  alese  şl  mal  aproape  do
          biectivul  în  totalitate  pînă  la   aprilie  obiectivul  în  cauză  să   de  rambleu  se  află  într-o  sta­  şi  conştiinciozitatea  in  servi­  mator  este  chemat  să  răspundă   sul  debutului  In  această  largă   pretenţiile  şi  posibilităţile  an­  tură  din  Brad,  dar  mal  specta-
                                                                                                                                     prompt  şl  eficient  cerinţelor  şi
          data  scadentă.  Nu  aceeaşi  si­  poată fi recepţionat.     re  precară  din  cauza  submi­  ciu,  pentru  iucrul  de  bună  ca­  sarcinilor   de   o   excepţională   acţiune,  se  cuvin  clteva  cuvin­  samblului.  Merită  evidenţiată  e-   euloşi,  mai  virtuoşi  feciorii  din
                                                                                                                                                                   te  referitoare  la  locul  formaţii­
                                                                                                                                                                                                                               Orăştie.
                                                                                                       litate pe care-1 dă.
          tuaţie  am  întîlnit  la  monta­                             nării  terenului  afectat  de  ex­                            însemnătate,  puse  în  faţa  aces­  lor  de  teatru  amator  In  ierarhia   voluţia  constant  bună  a  tinerel   Despre  brigăzile  artistice  de
                                                                                                                                     tui  sector  de  istoricele  docu­
          rea  turbocompresorului  de  la   Pentru  îmbunătăţirea  acti­  ploatarea zăcămintului.                                    mente  ale  plenarei  C.  C.  al   activităţilor   cultural-educatlve   formaţii  corale  brâdeno  dirijată   agitaţie  ar  fi  de  remareat  doar
                                                                                                                                                                                                  de  prof.  Emil  Mărgincanu.  Este
                                                                                                                                                                   de  Ia  sate.  Formă  eficientă  de
          E.  M.  Vulcan.  Deşi  obiectivul   vităţii  viitoare  pe  linia  in­  Pentru  ca  activitatea  de                         P.C.R. din noiembrie 1971.    educare   a   oamenilor   muncii,   -un  colectiv  ce  promite  să  de­  eitcv.a  momente  din  textul  „De
                                        vestiţiilor  miniere,  beneficia­                                                              Privit   prîn   această   prismă,                          vină  unul  dintre  corurile  cele   prin  secţii  adunate“,  pre.:ciitat
          a  fost  pus  în  funcţiune,  şi   rul  împreună  cu  constructo­  construcţil-morrtaj  de  pe  tri­                       spectacolul  prezentat  pe  scena   teatrul  amator  i-a  bucurat  În­  mal  bune  ale  judeţului  nostru,   de  Casa  do  cultură  din  Br.ad,
                                                                                                                                                                   totdeauna  de  o  deosebită  apre­
                                                                                                                                                      din
                                                                                                                                     căminului
                                                                                                                                              cultural
                                                                                                                                                          Blrcea
          după  predare  au  fost  depis­  rul  au  elaborat  măsuri  fer­  mestrul  il  să  cîştige  în  efi­  Evocare              Mare,  de  către  echipa  do  tea­  ciere,   mal   cu   seamă   atunci   dacă  va  munci  la  fel  de  con­  in  timp  ce  Casa  de  cultură  din
                                                                                                                                                                                                                               Orăştie  s-a  prezentat  cu  un  text
          tate  o  serie  întreagă  de  „de­  me,  a  căror  concretizare  va   cienţă, se impune îndeosebi:  HARAU.  Uteciştli  clase­  tru  din  Blrcea  Mică,  prileju­  cind  repertoriul  bogat  in  Idei  a   ştiincios  şl  perseverent.  Mu  a-   subţirel, de factură şcolărcasc.-i.
                                                                                                                                                                                                                         se
                                                                                                                                                                                                                 laudative
                                                                                                                                                                                                  celeaşi
                                                                                                                                                                                                         aprecieri
                                                                                           ritmului
                                                                             Intensificarea
                                                                         9
                                                                                                                                                                                                                                 Recitatorii  ineă  nu  işi  aleg
          talii“ care necesită remedieri.  trelDui  să  aducă  stadiile  fizi­  de  execuţie  Ia  lucrările  de   lor  a  Vll-a  şl  a  VlII-a  de   ieşte   clteva   reflecţii,   credem,   răspuns  cerinţelor  spectatorilor.   cuvin grupurilor vocale.  texte  din  actualit.ate,  preterind
                                                                                                                                                                   Or,  mal  mult  ca  orlclnd,  cadrul
                                                                                                                                     semnificative.
            Ca  şl  Ia  alte  obiective,   ce  ale  lucrărilor  la  nivelul   construcţii  de  la  obiectivul   la  şcoala  generală  au  or­  Un  mgre  număr  de  spectatori   larg  creat  de  programul  edu­  Poemul  Iul  Avr,am  lancu.  pie­  poezii  ale  clasicilor.  Nici  recita­
                                                                                                                                                                   caţional  al  partidului  oferă  bo­
          însă,  prin  neglijarea  în  cazul   prevederilor.  In  spiritul  aces­  amplificarea  şi  modernizarea   ganizat,  In  cinstea  semi­  au  urmărit  eu  Interes  şl  spon­  gate  posibilităţi  de  abordaro  a   să  corală  Inclusă  In  reperloriiil   lul  de  poezie  „Sub  cerul  acesta
                                                                                                                                                                                                  permanent  al  corului  din  Orăş-
                                                                                                                                                                                                                                de  slavă“  prezentat  de  Casa
          în  speţă  a  unor  prevederi  ale   ta  a  început,  deja,  predarea   preparaţlel  Lupeni,  în  vede­  centenarului  U.T.C.,  o  în-   tană   participare   textul   unei   pieselor  cti  problematică  actua­  tle,  a  fost  de  data  aceasta  pro   do  cultură  din  Orăştie  nu  con­
                                                                                                                                     piese  aparţinlnd  unul  clasic  al
          proiectului  de  execuţie,  con­  amplasamentului  în  vederea   rea  atingerii  stadiului  fizic   tilnire  cu  Vlorel  Jianu,  se­  literatuTli  noastre  —  „Fata  de   lă,   militantă.   Piesele   rentem-   zontat  de  un  grup  vocal  format   stituie  o  realizare  artistică.  Sin­
                                                                                                                                                                   porane  le  dau  Interpreţilor  po­
                                                                                                                                                                                                  din  11  persoane,  care,  deşi  l-au
          structorul  a  prezentat  lucra­  atacării  unor  lucrări  noi,  cum   prevăzut  în  S.T.E.  pentru  a-   cretar  al  Comitelului  jude­  blrău",  de  Ion  Slavici.  Am  fi   sibilitatea  pătrunderii  fără  di­  executat  corect  din  punct  de   gura  lor  calitate  răinine  selec­
                                                                                                                                     preferat,
                                                                                                                                                                                                                               ţia
                                                                                                                                                            mai
                                                                                                                                                   o
                                                                                                                                              Insă,
                                                                                                                                                      piesă
                                                                                                                                                                                                                                   versurilor.  Montajul
                                                                                                                                                                                                                                                     muzi-
          rea  la  recepţie  cu  multe  „fi­  ar  fi  drumul  de  acces  la   ceastă perioadă.         ţean al U.T.C.                profund  ancorată  fu  realitatea   ficultate  în  viaţa  personajelor.   vedere  intonaţlonal,  n-au  reu­  cal-coregrafic   „Lecţia   de   gim­
                                                                                                                                                                   Cît  despre  ptuterea  în  scenă,  ca
                                                                                                                                                          mesaj
                                                                                                                                                      un
                                                                                                                                     contemporană,
          suri",  deficienţe  care  denotă   puţul  2  est  Petrila,  canaliza­  Terminarea   lucrărilor   De  un  deosebit  conţinut   mal   apropiat   cu   preocupările   atare,  şl  In  acest  domeniu  pie­  şit  —  şl  nici  nu  puteau  —  să-l   nastică“  al  brădenllor  este  do
                                                                                                                                                                                                  redea  toate  nuanţele,  forţa  şi
                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                                                               fapt  o  repriză  de  gimnastică  ar­
          neurmărirea  corectă  a  mer­  rea  pîralelor  Francisc,  Dra­  cu  stadiu  avansat  de  execu­  emotiv  şl  educaţional,  în-   oamenilor,  de  viaţa  socială  ac­  sa  de  actualitate  prezintă  avan­  mesajul.  tistică  pe  care  o  scoate  din
                                                                                                       tîlnirea  a  prilejuit  o  re­
                                                                                                                                                                   tajul  decorului,  al  costumului,
          sului  execuţiei  pe  şantier  de   cului,  Rusalln.  In  cursul  a-   ţie,  in  scopul  punerii  lor  în   trospectivă  prin  cele  cinci   tuală.  Alegerea  repertoriului,  în   al recuzitei uşor de procurat.  La  fel  ca  şi  în  primul  spec­  anonimat,  o  autentică  gimnas­
                                                                                                                                     funcţie  de  aceste  cerinţe,  do
          către  factorii  care  erau  da­  cestei  luni,  constructorul  va   funcţiune  în  trimestrul  II  la   decenii  de  muncă  şi  luptă   posibilităţile   Interpreţilor   In   Dar,  pentru  ca  formaţia  de   tacol,   de   la   Orăştle,   muzica   tă şi finalul.
                                                                                                                                                                                                  populară  de  pe  Valea  Mureşu­
                                                                                                                                                                                                                                 Dacă  în  primul  spectacol,  po
          tori  s-o  facă.  Cînd  nu  dai  a-   ataca  o  serie  de  lucrări  noi,   obiectivele:  instalaţie  de  e-   ale  organizaţiei  revoluţio­  transpunerea  scenică  a  textului,   teatru  să  reintre  în  toate  drep­  lui  şl  din  Ţara  Z.aranduliii  cu   scena  proprie.  Casa  de  cultură
          tenţia   cuvenită   controlului,   care  să  permită  lărgirea  co­                                                        ca  şl  realizarea  ca  spectacol  a   turile  sale,  se  Impune  ca  ea  să   tot  ceea  ce  are  ea  specific  iu   din  Orăştie  nti  a  prezentat  ni­
                                                                       vacuare  a  sterilului  la  haldă,   nare  de  tineret,  un  vrednic   acestuia  (decor,  costume,  recu­  fie  prezentă  In  viaţa  culturală   melodie  şi  ritm  ¡t  emoţionat   mic  la  numărul  de  nuizică  cul­
          intervenţiei  concrete  la  faţa   respunzătoare  a  frontului  de   reţea  de  staţie  şl  reţele  de   popas  în  Istoria  presărată   zită)  sint  condiţii  absolut  obli­  a  satului.  Şl  nu  este  vorba  de­  în  Interpretarea  celor  două  ta­  tă,  iată  că  la  Brad  publicul
          locului,  atunci  desigur  că  se   lucru  la  preparaţia  Lupeni   distribuţie  apă  potabilă  de  la   cu  nenumărate  fapte  de   gatorii  pe  care  trebuie  să  Ie   spre  o  prezenţă  de  „festival",   rafuri   dirijate   de   Tudorlcă   spectator  a  avut  plăcerea  să  a-
                                                                                                                                                                   do  concurs,  cl  de  o  prezenţă
                                                                                                                                     aibă  In  vedere  Instructorii  ar­
                                                                                                                                                                                                  Munteau  (Orăştle)  şi  Aurel  Ba-
          măreşte  probabilitatea  de  a   (funlcularul  de  steril  —  ra­  E.  M.  Bărbăteni,  amenajare   glorie ale U.T.C.       tistici.                      permanenta   cu   repertoriu   din   dln  (Brad).  Dintre  solişti  s-au   plaude  pe  solista  Silvia  Avram,
                                                                                                                                                                                                                               interpreta  unei  arii  din  opereta
                                                                                                                                                                   ce  In  ce  mal  bogat,  mal  va-
          surveni  asemenea  discrepan­  mura  principală  —,  silozuri   depozit  materiale  de  masă  de   După  emoţionanta  expu­  Revenind  Ia  „Fata  de  blrău",   rLat,  din  ce  în  ce  mal  bine  in­  rem.arcat  in  mod  deosebit  Aurel   „Văduva   veselă"   de   Lehar.
          ţe  între  ceea  ce  trebuie  să  se   noi  de  steril  etc.).  S-au  în­  Ia  E.  M.  Lupeni,  instalaţiile   nere,  uteciştli  au  prezentat   trebuie  să  spunem  că  am  vă­  terpretat.  In  această  permanen­  Stingă  din  Brad  —  un  virtuos   Deci,  se  ponte  !  Orchestra  de
                                                                                                                                                                                                  al  taragotului  —  şi  violonistul
                                                                                                                                     zut  un  mănunchi  de  tineri  ta­
          facă  şi  ceea  ce  „iese",  cu   tocmit   programe   de   lucru   de  extracţie  puţ  auxiliar  in­  un  scurt  montaj  de  cîntece   lentaţi,  din  rlnduI  cărora  s-au   ţă  „Luna  teatrului  sătesc*  Îşi   Tudorlcă Mtmteami.  cameră  a  Casei  do  cultură  din
                                                                                                                                                                                                                                     s-a
                                                                                                                                                                                                                               Brad
                                                                                                                                                                                                                                                     două
                                                                                                                                                                                                                                                  eu
                                                                                                                                                                                                                                         prezentat
          consecinţe  atît  de  neplăcute.   concrete  la  principalele  o-   cinta  principală  Livezeni,  in­  patriotice,   o   evocare   în   detaşat  ca  sinceritate  şl  trăire   propune  „un  prim  pas  care,  In   re  dată  In  spectacol  şi  soliştii   piese  :  „Concertino"  de  N.  A-
                                                                                                                                                                                                   O  notă  aparte  aduc  de  fieca­
                                                                                                                                                                   faza de debut, pare promiţător.
                                                                                                                                     emoţională  Pavel  Antal  (Popic)
          Fără  îndoială,  nu  aceste  as­  blective de investiţii.    stalaţia  pentru  evacuarea  ste­  versuri  a  trecutului  de  lup­  şi  Lucia  Popa  (Floare).  Corect                    do   muzică   uşoară:   tinereţe,   postolcscai   şl   „Două   hore   de
                                                                                                                                                                                                                               concert"  —  prelucrări  de  Silviu
          pecte  caracterizează  stilul  de   Acum  este  necesar  să  fie'   rilului,  depozit  ciment,  re­  tă  a  tineretului  în  slujba   au evoluat şl loan Dumitru       C. STRAJAN      ritm, voioşie. Pe linie valoric  Olos,   dirijorul   formaţiei,   care
          muncă  al  constructorului  şi   respectată  întocmai  transpu­  ţea  de  înaltă  tensiune,  sta­  patriei,  un  elogiu  adus  par­                                                                                  are  meritul  de  a  fi  interpre­
                                                                                                                                                                                                                               tat
                                                                                                                                                                                                                                                contrlhnind
                                                                                                                                                                                                                                   corect
                                                                                                                                                                                                                                         piesele,
          tocmai  de  aceea  se  impune   nerea  în  viaţă  a  fiecărei  pre­  ţia  de  epurare  a  apei,  triaj   tidului  conducător  al  tine­                                                                              astfel  la  formarea  gustului  pen­
          ca  organizaţia  de  partid  a   vederi  incluse  în  programe­  C.F.N., de la E. M. Livezeni.  retului  în  crearea  prezen­                                                                                        tru acest gen muzical.
          şantierului,  cu  sprijinul  mai   le  de  lucru  iar  beneficiarul   Constructorii  şl  beneficia­  tului  fericit,  nn  îndemn
          substanţial  decît  pînă  acum   să-şi  propună  ca  „obiectiv  nr.   rii  au  datoria  să  creeze  cele   pentru viitor.      Autenticitate  şi  inedit  în                                                              NfCOLAE GASTONE
          al  organizaţiei  de  sindicat  şi   1"  pe  agenda  sa  de  lucru   mal  propice  condiţii  de  exe­  Uteciştli  au  realizat  cu                                                                                           VASILE BOTA
          U.T.C.,  să  acţioneze  hotărît   sarcina  predării  oportune  a   cuţie  şl  punere  în  funcţiune   această  ocazie  un  fotomon­                                                                                         membri a! juriului
          pentru  înlăturarea  unor  atari   utilajelor  la  constructor,  fi­  —  la  termen  şl  de  calitate  —   taj  intitulat  ,,Slavă  eroilor",   valorificarea folcioryiyi                                                     concursului
                                                                                                      cuprlnzînd  portrete  ale  e-
          neajunsuri  din  propria  acti­  indcă  în  acest  domeniu  s-au   a  tuturor  obiectivelor  de  in­  roUor  uteciştl  şi  aspecte  ale                                                                                   „Buchete hunedorene"
          vitate.                       constatat  unele  deficienţe  ne-   vestiţii  miniera  planificate  să   celor  mal  elocvente  fapte
            In  legătură  cu  o  altă  lu­  justlflcate.  Controlul  lucrări­  se  realizeze  în  Valea  diulul   eroice  din  viaţa  lor  pusă   (Urmara din pag. t)  de  pe  Muntele  Găina  şi  la   folcloric   a  talentelor  din   A
          crare  care  trebuie  urgentată   lor  se  cere  îmbunătăţit  ra­  în  acest  al  doilea  an  ai  cin­  în slujba patriei.                               Sîmbra  oilor,  în  atîtea  şi  a-   rîndul  studenţilor  din  Pe­  Invăfămînf post­
                                                                                                                                                                                               troşani  aduce  laudă  atît  in­
          — e vorba de instalaţia de    dical.  De  asemenea,  se  cuvi­  cinalului.                         Prof. IDA IONE5CU        originală  reeditare  a  obice­  tîtea  datini.  Există  şl  un  alt   terpreţilor  cît  şi  animatori­
                                                                                                                                                                   moment  în  care  obiceiul  cîş-
                                                                                                                                      iului  păstrat  nealterat  în
                                                                                                                                      zestrea  de  irumuseţi  loca­  tlgă  In  frumuseţe  prin  pre­  lor  spectacolului  —  Gheor-   universitar la I.M.P.
                                                                                                                                                                   zenţa  noului;  răscumpăra­
                                                                                                                                                                                               ghe  Popa,  care  semnează
                                                                                                                                      le.  Numai  că  această  reedi­
                                                                                                                                                                                                                                Ieri  s-a  deschis  la  Listltutul
                                                                                                                                      tare  e  nimbată  de  prezenţa   rea  coroniţei.  Coroniţa  îm­  textul  şi  conducerea  muzi­  do  mine  din  Petroşani  Invă-
                                                                                                                                                                                               cală,  şl  Vasile  Chevereşan,
                                                                                                                                                                   pletită  din  florile  cîmpulul,
                                                                                                                                                                                                                               ţămlntul
                                                                                                                                      viguroasă  a  noului,  care  a
                                                                                                                                                                                                                                                     ca-
                                                                                                                                                                                                                                       postuniversitar,
                  ţinerea unor recolte sporite obligă                                                                                 dat   alt   colorit   bucuriei,   furată  de  una  dintre  băci-   al  cărui  talent  şi-a  lăsat  vi­  re-şi   mai   noi   perfecţionarea
                                                                                                                                                                                                                                    propune
                                                                                                                                                                                                                               profesională
                                                                                                                                                                                               guroasă  amprentă  în  ţinuta
                                                                                                                                                                                                                                         prin
                                                                                                                                                                                                                                              cunoaşterea
                                                                                                                                                                   ţe,  odinioară  era  răscumpă­
                                                                                                                                      chiotului  ce  însoţeşte  jocul
                                                                                                                                                                                                                               celor
                                                                                                                                                                                                                                                     ale
                                                                                                                                                                                                                                             realizări
                                                                                                                                                                   rată  la  un  preţ  infim,  acum
                                                                                                                                                                                               coregrafică a spectacolului.
                                                                                                                                                                                                                               ştiinţei  şi  tehnicii,  aprofunda­
                                                                                                                                      şi  petrecerea  nedeii.  Oame­
                                                                                                                                                                                                 —  Pentru  reuşita  specta­
                                                                                                                                                                                                                               rea  unui  domeniu  rcstrlns  iu
                                                                                                                                      nii  şl-au  creat  strigături   are  o  valoare  deosebită  pen­  colului  studenţii  au  muncit   specialitate,  însuşirea  de  noi
                                                                                                                                                                   tru  că  flăcăii  se  întrec  care
                                                                                                                                      noi,  care  le  definesc  însăşi                                                         metode  şi  tehnici  de  lucru,
                                                                                                                                                                                                                                           cadrelor
                                                                                                                                      existenţa:  „Zi-i  tu,  Văsălie   mai  de  care  în  „a  da  mal   mult  —  ne  mărturiseşte  in­  perfecţionarea   problemele   spe­
                                                                                                                                                                   mult”.
                                                                                                                                                                                               ginerul  Adrian  Teodorescu,
                                                                                                                                                                                                                               cializate
                      lăsuri ditereiţiate in tehnnlogia porambului                                                                    tri/Şi  doagele  ceterii/Că  pe   tîtor  frumuseţi  folclorice,  a-   egre  girează  postul  de  pre­  conducere  şi  organizare  ştiin­
                                                                                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                                                                                       în
                                                                                                                                                          arcu-n
                                                                                                                                                    rupe
                                                                                                                                               s-o
                                                                                                                                      zi-i/Pîn’
                                                                                                                                                                    Popasurile  în  zăvoaiele  g-
                                                                                                                                                                                                                               ţifică  a  producţiei  şi  a  mun­
                                                                                                                                                                                               şedinte  al  clubului  studen­
                                                                                                                                                                                                                               cii.
                                                                                                                                      toate  le-oi  plăti/Cu  cîştigul
                                                                                                                                                                                                                                Activitatea didactică n cur.su-
                                                                                                                                      dintr-o  zi  1'  sau  îndemnîn-   dunate  In  nedeia  ansamblu­  ţesc de la I.M.P.       rilor, deschise ieri, se va des­
                                                                                                                                      du-şl  prietenul  la  cînt  şi   lui  studenţesc,  au  fost  au­  Au  dat  mult  şi  ca  efort   făşura prin studii de caz,
                                                                                                                                      voie  bună  îi  cere  :  „Cîntă   reolate  de  cîntece,  încărca­  fizic  şi  ca  interes.  S-au   dezbateri, analize şl Interpre­
                                                                                                                                                                                                                               tări de procese şl do feno­
                                                                                                                                                                   te  de  poezie  pastorală  (so­
                                                                                                                                                                                               străduit  pentru  că  doresc
                                                                                                                                                                                                                               mene. Durata cursurilor în
               (Urmare din pag. 1)      a  lucrărilor  de  întreţinere  şi   după  ce  patul  germinativ  a   In  vederea  asigurării  den­  să  răsune  valea/Că  din  mi­  list  de  real  talent  Florin   să  fie  mesageri  fideli  ai  ar­  învăţămîntul postuniversitar
                                        recoltare,  eliberarea  mal  re­  fost  bine  pregătit  şl  după  ce   sităţii  stabilite  de  plante  re-   nă s-o dus jalea !“.  Biscaru)  şi  mai  cu  seamă   tei  noastre  hunedorene,  cu   e.ste de doi ani pentru cele
                                        pede  a  unor  suprafeţe  pentru   s-au  verificat  şl  reglat  foarte   coltabile  Ia  hectar,  în  condi­  Nedeia  a  îmbinat  într-o                                                două specialităţi ce funcţio­
          serie  de  măsuri  ca:  mărun-   a  fl  semănate  în  epoca  opti­  atent  maşinile  de  semănat.  A-   ţiile  menţinerii  timpului  se­  caldă  consonanţă  frumuse­  de  suitele  de  jocuri  în  ca­  atît  mai  mult  cu  cR  e  un   nează Ia I.M.P. (invăţămint
          ţirea  Ingrăşămîntulul  glome-                               tenţie  deosebită  să  se  acorde   cetos  este  indicat  ca  norma                         re  Momîrlăneasca,  Haidăul,   ansamblu  foarte  tîfror,  iar   de zi).
                                                                                                                                                                                                                                                     au
                                                                                                                                                                                                                                Primele
                                                                                                                                                                                                                                                care
                                                                                                                                                                                                                                       prelegeri
          rat,  verificarea  maşinii  şi  a   mă  cu  culturi  de  toamnă  etc.   respectării  adîncimii  de  în-   de  însămînţare  să  fie  majo­  ţile  datinii  străbune  cu  Ine­  Haţegana   au   impresionat   ia  festival  vor  avea  de  con­  marcat  deschiderea  festivă  a
                                        impun  ca  în  fiecare  unitate
                                                                                                                                      ditul  ce-şi  face  tot  mal  mult
          debitului  el  şl  urmărirea  u-                             sămînţare,  caro  pe  terenurile   rată  cu  5-10  la  sută.  De  a.se-                     prin  vigoare,  ritm,  acura­  curat  alături  de  formaţii   cursurilor  InvăţămlutuUil  post­
          niformilăţii  de  aplicare.  In-   să  se  cultive  cel  puţin  2  hi­  medii  şl  uşoare  trebuie  să   menea,  este  absolut  necesar   lăcaş  în  viaţa  oamenilor.   teţe.  „Faceţi  loc  şi  lărgă-   cu  tradiţie  din  centrele  uni­  universitar  au  fost  susţinute
                                                                                                                                      Momentul  sosirii  la  petre­
                                                                                                                                                                                                                               de  Clement  Negruţ,  prlm-se-
                                        brizi de porumb.
          grăşămintele  trebuie  aplicate                              fie  de  8-10  cm,  iar  pe  cele   ca  în  cooperativele  agricole                         mînt/Să  dăm  la  picioare   versitare  din  Cluj,  Timişoa­  cretar  al  Comitetului  munici­
          în  primăvară  cît  mai  repede   Ca  hibrizi  de  bază  se  re­  grele de 6-8 cm.         de  producţie  să  se  vegheze   cere  a  bătrînilor  ciobani  din   vînt  r,  chemarea  adresată   ra,  Bucureşti,  Iaşi,  Constan­  pal  Petroşani  al  P.C.R.  („Par­
                                                                                                                                      Vîrfu  Iu’  Pătru,  care  în­
          şl  încorporate  cu  discul  pen­  comandă  a  fi  cultivaţi  în  ca­                      permanent  asupra  menţinerii                                —  prin  glasul  lui  Lucian   ţa.  Doresc  să  adresez  calde   tidul  Comunist  Romăn,  pro­
                                                                                                                                                                                                                               motor  al  dezvoltării  ştiinţei  şi
          tru  ca  să  fie  cît  mal  bine  va­  drul  judeţului  nostru  H.D.  99   Semănatul  va  trebui  obli­  denşităţii,   răritul   culturilor   cing  un  joc  domol,  ori  cel   Moga  —  perechilor  prinse   mulţumiri  organelor  jude­  practicii  conducerii  în  R.S.R.")
                                                                                                                                      în  care  aceştia  fac  schimb
          lorificate de plante.         şi  H.D.  101  din  grupa  hibri­  gatoriu  să  se  desfăşoare  sub   să  se  facă  numai  acolo  unde                    în  joc  a  făcut  ca  iureşul   ţean  şi  municipal  de  partid   şi  de  prof.  dr.  Aron  Popa,
                                                                                                                                                                                                                               rectorul  I.M.P.  („Sarcinile  in
           Pînă  în  prezent  în  coope­  zilor  timpurii,  H.D.  208  şi   directa  supraveghere  şi  răs­  specialiştii  hotărăsc  că  este   de  iînaţuri  şi  păşuni  cu  ol   dansurilor,  de  o  autentică   ■pentru  sprijinul  real  în  în­  dezvoltarea   mineritiiliii   în
                                                                       pundere  a  inginerilor  şefi  şi
          rativele  agricole  de  produc­  H.D.  220  din  grupa  hibrizilor   a şefilor de fermă.   necesar să se aplice.            de  priisilă  din  Măgura,  a-   robusteţe  folclorică,  să  se   chegarea  şl  reuşita  ansam­  R.S.K.  în  eineinalul  actual  şi
                                        semitimpurii.  In  depresiunea
                                                                                                                                                                                                                               în pcrspeetlvă").
          ţie  s-a  fertilizat  cu  îngrăşă­  Haţegului  cultivarea  hibridu­                          Una  din  problemele  cele     ducG  în  nedeie  acel  obicei   de.sfăşoare  în  ritmul  entu­  blului  nostru  folcloric,  care   Cursurile  vor  constitui  un
          minte  chimice  numai  12  la   lui  dublu  99  a  dat  rezultate   Desimea  plantelor  nu  poa­  mai  actuale  în  tehnologia  po­  sfătos  al  .săteanului  gospo­  ziast  al  aplauzelor  publicu­  am  vrea  să  ne  reprezinte   pas  ferm  în  dotncniul  formă­
          sută  din  suprafaţa  prevăzută   foarte  bune,  avînd  o  perioa­  te  fi  o  valoare  şablon  pentru   rumbului   este   combaterea   dar ce-1 întîlnlm şi la tîrgul  lui.         cu  cinste  în  competiţia  ar­  rii  şi  perfecţionării  e.adrcloi-
                                                                                                                                                                                                                               specializate  în  conducerea  şi
          a  se  cultiva  cu  porumb  boa­  dă  de  vegetaţie  de  cca  139   un  anumit  hibrid  sau  pentru   buruienilor  pe  cale  chimică.                     Unirea într-un ansamblu    tistică naţională.              organizarea  superioară  a  pro­
          be.  Este  necesar  ca  pe  mă­  zile  şi  o  producţie  de  pînă  la   o  anumită  zonă.  Acest  para­  Folosirea  erbicidelor  pe  ba­                                                                             ducţiei şl a muncii.
          sură  ce  sosesc  în  unităţi  In-   4 650 kg la ha.         metru  deosebit  de  important   ză  de  atrazin  ca  :  Gesaprim,                                                                                    L,
          grăşămlntele   comandate   să                                în  sporirea  producţiei  de  po­  HungazînPK  sau  Argesin  —
          se   urgenteze   administrarea   H.D.  101  poate  fi  cultivat   rumb  poate  fi  diferenţiat  în   produse   cu   o   selectivitate
          lor.  In  condiţiile  acestei  pri­  în  unităţile  care  au  terenuri   funcţie  de  tipul  de  sol,  hibri­  specifică  faţă  de  porumb  —
          măveri  superfosfatul  se  poa­  în  zona  colinară  şi  depresio-   dul  cultivat,  fertilizarea  apli­  a  creat  condiţii  pentru  redu­
          te  aplica  în  cazuri  extreme   nară,  fiind  un  hibrid  rezis­  cată,  aprovizionarea  cu  apă   cerea  lucrărilor  mecanice  şi
          şi  sub  ultima  discuire,  înain­  tent  la  cădere,  tăciune  şi  se­  etc.  Pe  terenurile  bine  apro­  excluderea  praşilelor  manua­
          tea  semănatului.  De  aseme­  cetă.  H.D.  208  se  cultivă  pe   vizionate  cu  apă  şi  cu  ele­  le.  Pentru  folosirea  cît  mai
          nea,  azotatul  de  amoniu  sau   terenurile din lunca rîurilor.  mente  fertilizante,  cu  solul   economică  a  erbicidelor  se
          ureea  se  pot  aplica  înainte   încadrarea  semănatului  în   profund,   hibrizii   timpurii   recomandă  aplicarea  acestora
          de  semănat,  odată  cu  semă­  epoca  optimă  este  o  măsură   pot  avea  o  desime  de  50-55   localizat  în  benzi  pe  rîndul
          natul  şl  chiar  în  timpul  ve­  agrotehnică  de  mare  impor­  mii  plante  la  ha,  iar  hi­  de  plante,  concomitent  cu  se­
          getaţiei,  concomitent  cu  exe­  tanţă.  O  bună  încolţire,  pre­  brizii   .semitimpurii  în  jur   mănatul porumbului.
          cutarea  primei  praşile.  In   cum  şi  o  răsărire  rapidă  şi   de  40-45  mii  plante  Ia  ha.  Pe
          scopul  fertilizării  unei  supra­  uniformă  a  boabelor  se  rea­  terenurile  din  zona  colinară,   In  condiţiile  unei  îmburu-
          feţe  cît  mai  mari,  în  special   lizează,  aşa  cum  se  ştie,  dnd   mai  slab  aprovizionate  atît  în   ienări  nu  prea  puternice  pot
          în  cooperativele  cu  posibili­  la  adîncimea  de  10  cm  în  sol   apă  cît  şi  în  elemente  ferti­  fi  utilizate  cu  rezultate  bune
          tăţi  limitate  de  procurare  a   se  realizează  o  temperatură   lizante,  desimea  culturii  tre­  la  aplicarea  în  benzi  urmă­
          îngrăşămintelor,  este  necesar   de  cel  puţin  8-10  grade  Cel-   buie  să  fie  mai  redusă  —  în   toarele  doze  de  erbicid  (kg
                                                                       jur  de  40-45  mii,  respectiv
          să  se  aplice  azotatul  odată   sius.  In  anii  normali  condiţi­
          cu  semănatul,  situaţie  în  ca­  ile  pentru  semănatul  porum­  35-40 mii plante la hectar.  la ha produs comercial):
          re  dozele  recomandate  se  re­  bului  }n  zona  noastră  se  rea­
          duc  la  o  treime.  In  acest   lizează  după  15  aprilie.  In  a-
          sens,  conducerile  S.M.A.  tre­  cest  an  însă,  cînd  avem  con­  Tipul de sol                 Gesaprim Argesin
          buie  să  ia  măsuri  urgente   diţii  deosebite,  este  posibil                                     50        80
          pentru  montarea  cutiilor  de   să  se  devanseze  perioada  se­
          îngrăşăminte  pe  cadrul  semă­  mănatului.  Pentru  a  se  în­  Sol aluvial din luncile rîurilor     2,5—3,5   1,50-2
          nătorii  S.P.C.-6  şi  să  revi­  cadra  lucrarea  într-un  timp   Sol podzolit din zona cu precipitaţii
          zuiască  pe  cele  existente  pe   cît  mai  scurt  este  necesar  să   mai reduse în lunile aprilie şi mai
          semănăturile 2 S.P.C.-2.      se  grăbească  pregătirea  tere­                                                                                    Răscumpărarea coroniţei — im moment Îndrăgit In cadrul nedeii.  Foto: ION LICIU
           .  Unele  considerente  tehni­  nului,  iar  In  perioada  semă­  Sol  brun  de  terasă  în  condiţii  de  precipitaţii  mai  reduse
          ce  şi  economice  cu  privire  la   natului  maşinile  să  fie  utili­  în aprilie                  2,5-3,0  1,5-1,75
          valorificarea  deplină  a  po­  zate  după  un  plan  judicios
          tenţialului  de  fertilitate  al   întocmit.                                                                                Recent,  la  Deva  şi  Hunedoara»                                                        Recitatori:  l.  Corlna  Coton  (U-
          solurilor  şi  a  îngrăşămintelor   In  fiecare  unitate  semăna­  Sol  aluvial  şi  sol  brun  în  condiţii  de  precipitaţii  mai  a-   s-a  desfăşurat  faza  Judeţeană  a   Olasifioarea formaţiilor            ceul   „Decebal"   Deva)   şl   Sorin
                                                                         bundente în aprilie şl mai             2-2,5   1,25-1,50    concursului  cultural-artistic  al  e-                                                   Moţoc (Liceul nr. -2 Deva);   2.
          aplicate,  eşalonarea  în  timp  tul  va  trebui  declanşat  numai                                                         levilor  din  şcoli  profesionale  şl                                                    Cornelia  Dura  (Liceul  industrial
                                                                                                                                     licee.  Juriul  a  stablUt  următoa­                                                     do  construcţii  Deva);  3.  Adria­
                                                                                                                                     rea clasificare :               şcolile profesmale şi licee                              na Roii (Liceul Lupeni).
                                                                                                                                                                                                                                        de
                                                                                                                                                                                                                               Orehestro
                                                                                                                                                                                                                                            muzică
                                                                                                                                                                                                                                                   uşoară:
                                                                         Pe  solurile  mai  uşoare  pot   nifeste  mai  multă  grijă  faţă   ŞCOLI PROFESIONALE                                                               1.  Liceul  Haţeg  şi  Liceul  Sime­
                                                                       fi  aplicate  doze  mal  mici  da­  de   întreţinerea   culturilor.                                                                                    ria;  2.  Liceul  Lupeni  şl  Liceul
                                                                                                                                      Coruri:
                                                                                                                                             2.
                                                                       torită  unei  reţineri  mai  re­  Crăpatul,   semănăturile   şi   minieră Lupeni.  Şcoala  profesională   ’ cadrul concursului cultural-               industrial   Hunedoara;   3.   Liceul
                                                                       duse  de  către  complexul  ab­  lucrările  cu  ■  grapa  rotativă   D.ansurl populare:   1. Grupul                                                    Petrila  şl  Liceul  economic  Orăş­
                                                                                                                                                                                                                              ele.
                                                                       sorbant  al  solului  şi  unei   să  se  execute  la  timp  şi  pe   şcolar  metalurgic  Hunedoara:  2.                                                 Solişti   de   muzică   uşoară:   l.
                                                                       proporţii  mai  reduse  de  inac-   toate  suprafeţele.  Pe  fiecare   Grupul  şcolar  minier  Gurabarza:   artistic ai elevilor tiunedorei            Zoe   Tudoran   (Liceul   pedagogic
                                                                                                                                     3.  Grupul  şcolar  sanitar  Hune­
                                                                       tlvare  de  către  microorganis­  hectar  cultivat  în  condiţii  de   doara.                                                                          Deva)  şl  Felicia  Olteanu  (Liceul
                                                                                                                                                                                                                              „A.  'Vlalcu"  Orăştle);  2.  Marga­
                                                                       mele din sol. In caz că după a-   neerbicidare  să  se  aplice  cel   Formaţii  do  căluşari:  1.  Şcoala                                              reta  Suolu  (Liceul  Haţeg):  Cor­
                                                                                                                                                                    Recitatori:  1.  Grupul  şcolar  sa­
                                                                                                                                                                                                 Grupuri  vocale:  l.  Liceul  peda­
                                                                       plicarea  erbicidelor  n-au  că­  puţin  3  praşile  mecanice  şi   profesională   metalurgică   Călan;   nitar Hunedoara.  gogic  Deva  (secţia  învăţători);  2.   nelia  Jucau  (Liceul  Simeria)  şi
                                                                                                                                     2.  Şcoala  profesională  U.M.M.R.
                                                                                                                                                                                                                                   Pâtrăşcolu
                                                                                                                                                                                                                              Glna
                                                                                                                                                                                                                                             (Liceul
                                                                                                                                                                                                                                                    Petri­
                                                                       zut  precipitaţii  în  decurs  de   două  manuale,  asigurînd  e-   Simeria:  3.  Grupul  şcolar  minier   Formaţii  de  muzicuţe:  l.  Gru­  Liceul  pedagogic  Deva  (secţia  e-   la)  :  3.  Adrian  Irinca  (Liceul  Si­
                                                                       10-15  zile,  multe  btţruleni  nu   fectuarea  primei  praşile  în   Gurabarza.           pul  şcolar  minier  Gurabarza;  2.   ducatoare)   şi   Liceul   Petroşani;   meria),  Elena  Bochlş  (Liceul  Si­
                                                                                                                                                                  Şcoala  profesională  minieră  Lu­
                                                                                                                                      Ta.raf:  l.  Grupul  şcolar  minier
                                                                       vor  fi  afectate  de  erblcidul   toate  unităţile  la  timpul  op­  Gurabarza:  2.  Grupul  şcolar  me­  peni.         3. Liceul „Decebal" Deva.     meria)   şl   E.   Stingăclu   (Liceul
                                                                                                                                                                                                 Solişti  de  muzică  populară:  1.
                                                                                                                                                                                                                              industrial Hunedoara).
                                                                       aplicat  şi  este  nevoie  de  o   tim, aceasta constituind o con­  talurgic   Hunedoara:   3.   Grupul   Solişti   de   muzică   uşoară;   1.   Silvia   loslf   (Liceul   Orăştle)   şl   Taraf:  1.  Liceul  pedagogic  De­
                                                                                                                                                                                                Marllena  Vaslu  (Liceul  Ghelar);
                                                                       praşilă  manuală  pentru  a  le   diţie  esenţială  în  eficacitatea   şcolar energetic Deva.  Ioana  Buzan  (Şcoala  profesiona­  2.  Marla  Botescu  (Liceul  Indus­  va.
                                                                                                                                                                  lă  minieră  Lupeni)  şi  Iile  Leoritz
                                                                       distruge.  Căderea  ploii  va   lucrărilor de întreţinere.     Brigăzi  artistice:  1.  Şcoala  pro­  (Grupul  şcolar  sanitar  Hunedoa­  trial  Hunedoara),  Mlnodora  Ma-   Montaje: 1. Liceul Petroşani.
                                                                                                                                                                                                                               Brigăzi  artistice  do  agitaţia:  l.
                                                                       activa  erbicidul  aplicat,  ceea   Desigur,  esenţial  pentru  ob­  fesională  minieră  Lupeni:  2.  Gru­  ra)  ;  2.  Mariana  Cimppri  (Grupul   rlnca  (Liceul  „Decedai"  Deva)  şl   Liceul  nr.  3  Hunedoara;  2.  Liceul
                                                                                                                                     pul şcolar metalurgic Hunedoara.
                                                                       ce  va  permite  ca  buruienile   ţinerea  unor  producţii  spori­  Fanfare:  l.  Şcoala  profesională   şcolar  sanitar  Hunedoara);  3.  Eu­  ■Vastlca  Stlnea  (Liceul  Certej);  3.   „Avram lancu" Brad.
                                                                                                                                                                  genia  Nlcolescu  (Şcoala  profesio­
                                                                                                                                                                                                Viorica  Luca  (Liceul  Lupeni)  şl
                                                                                                                                                                                                                               Dansuri poptUaro; l. Liceul pe­
                                                                       să fie distruse.              te  la  hectar  este  ca  în  fieca­  minieră Lupeni.        nală nielalurgică Călan).     Hodica  Ciolan  (Liceul  nr.  2  Hu­  dagogic Deva; 2. Liceul Ghelar
                                                                                                                                      Solişti  şi  grupuri  vocale  de  mu­
                                                                         Aşa  după  cum  a  reieşit  şi   re  unitate  cadrele  tehnice  şi   zică   populară:   l.   Ana   Rişcuţa             nedoara).                    şi Liceul nr. 2 Hunedoara; 3. E-
                                                                                                                                                                                                                             chipa de căluşari (Liceul Orăştie)
                                                                                                                                                                                                 Solişti  instrumentişti  de  muzică
                                                                       din  lucrările  consfătuirii  ju­  consiliile  de  conducere  să  sta­  (Grupul  şcolar  sanitar  Hunedoa­  L I C E E    populară:  l.  Drăgan  Munteanu  —   şl formaţia de dansuri maghiare
                                                                       deţene,  în  vederea  obţinerii   bilească  tehnologii  diferenţia­  ra)  :  2.  Grupul  vocal  al  Grupului   Coruri  mixte:  1.  Liceul  peda­  clarinet  (Liceul  pedagogic  Deva),   (Liceul Petroşani).
                                                                                                                                     şcolar  minier  Gurabarza;  3.  Ioana
                                                                                                                                                                  gogic  Deva:  2.  Liceul  „Decetaal“
                                                                       unor   producţii   sporite   de   te  de  lucru  de  la  tarla  la  tar­  Borbely  (Şcoala  profesională  mi­  Deva  şi  Liceul  Brad:  3.  Liceul   Vasile  Bebeşelea  —  taragot  (Li­  Gimnastică  modernă:  1.  Liceul
               Reparaţia  de  ralitalc  a  frartn  niliii  ii  asigură  tuncţinnarea  in   porumb  la  unitatea  de  supra­  la  şi  să  urmărească  cu  maxi­  nieră Lupeni).  Petrila.        ceul  pedadoglc  Deva)  şl  Mircea   „Avram  lancu"  Brad;  2.  Liceul
                                                                                                                                                                                                Lazăr  —  saxofon  (Liceul  indus­
            bune  condlţlunl  timp  indclungat.  Mecanicii  de  întreţinere  Dăionl   faţă,  conducerile  unităţilor  şi   mă  răspundere  aplicarea  în   Formaţii  de  muzică  uşoară:  1.   Coruri  voci  egale:  1.  Liceul  pe­  trial Hunedoara):   2.  Gheorghe  nr. i Hunedoara.
            Simiiilc  şl  loaii  Vida,  de  la  atelierul  Cîrneşti,  sectorul  Retezat,                                             Grupul  şcolar  metalurgic  Hune­  dagogic  Deva  (secţia  educatoare):   Albuş   (Liceul   industrial   Petro­  Dans  modern:  l.  Liceul  „Dece-
            al U.E.L. Haţeg ştiu acest lucru şi procedează in consecinţă.  toţi  lucrătorii  din  agricultura   complex  a  măsurilor  agroteh­  doara.           2. Liceul Simeria.            şani).                       bal"  Deva;  2.  Liceul  nr.  1  Hu­
                                                                       judeţului vor trebui să ma­   nice recomandate.                                                                                                       nedoara şl Liceul Petrila.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15