Page 6 - Drumul_socialismului_1972_04

DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 5 360 ® DUMINICA 2 APRILIE 1972

Prograinui de educaţie socialistă în acţiune .ţ ţ*

„DE VORBĂ CU CONŞTIINŢA DRUMEŢIE AI LUI IVILHBLM I L M U G Â creştineşti, Golublcov (admira­
ANII
DE
J.
W.
Goelhe,
bilul Aleksel Batnlov), Intelec­
tualul inert in furtunile Isto­
MEEISTJEK. Romanul, apărut
In colecţia de literatură riei, Cearnota (Mlhall Ullanov),
universală a Editurii U- care credo cu fanatism in In­
nlvers, constituie cel mal credibil, slnt cu toţii adevăraţi
REZULTATE BUNE - IN secţiile cocserle, mecanică şl tig, deloc de neglijat, nl Ini­ complex mesaj pe care «Niciodată etnomategraful nu lor destina individuale care exponenţi al erorii tragice, con­
cretizate in Ideoa reversibilităţii
scriitorul ii adresa umanităţii
ASCENSIUNE energetic şef. ţiativei noastre „De vorbă cu înainte de apariţia lui „Faust", va putea reallaa ceea ce rea­ n-au putut ţine cadenţa ou timpului.
marşul
Istoriei,
al
impetuos
lizează un mare romanţ o a-
conştiinţa“. replica unui smrlt enciclope­ Numitorul comun al tuturor
I CREŞTE ROLUL dic modem dată epocii sale. nallză psihologică completă, a- fUnd astfel sortite la dezrădă- personajelor e nostalgia — n-
RSipnns faptic la programul Fără Indolnia, est«. Operă a tuturor timpurilor, dlncă, nuanţată. „ R ă z b o i ş i ednaro, Ia Inutilitatea tristă a devărata nostalgie, tăinuită, nu
celor fără de patrie. Dat fiind
educaţional elaborat de par­ ADUNĂRILOR GENERALE romanul propune eroii săi, p a c e * pe ecran nu va fl nici­ acest izbutit transfer de idei, cea simbolizată de dudulrea
odată romanul Iul Tcdatol, el o
idilică a unul samovar — după
tid, Iniţiativa muncitorească CEL MAI BUN SCHIMB incărcaţi de semnlfloaţll oti­ interpretare a acestei capodo­ filmul nu suferă de po urma condiţia lor de cetăţeni ai unul
ce şi sociale, drept modelele
„I?e vorbă cu conţtlinţa", de­ Munca de la om la om pre­ Întregii umanităţi. Tradus in pere". Aceste cuvinte au fost renunţării inevitabile la pasaje­ pămlnt, oameni aparţlnind de
le descriptive din roman.
rostite de Andrâ Maurols, au­
clanşată In urmă cu două luni supune tact şl răbdare, cu­ Furnaliştli lucrează pe trei cele mal multe limbi europe- torul „OUmatelor“. Nu le-am fl Alov şl Naumov spulberă eu o patrie, de o patrie care nu
poate fl Înlocuită.
io. Uzina „Victoria" Gălan, a noaştere, pasiune şl Iniţiativă. schimburi, toate condus» de citat dacă „Fuga* n-ar fl ecra­ luciditate mitologia pitorească a FllraiH „Fuga* este o imagine
in
emigraţiei,
mitologie
care
condus la rezultate deqme de Comunistul Ştefan Blro, cu maiştri bine pregătiţi din nizarea scrierii lui Bulgakov, arhiducesele spală incognito va­ obiectivă a pribeagului rătăci­
prozator de o valoare Impună­
tor pe meleaguri străine, Indi­
apreciat. Prometorll el au fost 32 de ani la activ In Uzina punct de vedere profesional toare. Fllmtil Iul Alov şl Nau­ se in restaurante Îndoielnice, In ferente, solul cărora refuză ră­
muncitorii din secţia furnale. ,,Victoria" Călan, Întruneşte şi politic, cu experienţă în Editoriale mov este, intr-adevăr, o inter­ caro prinţul lusupov dă Inter­ dăcinile smulse ale straniilor
viuri spectaculoase despre asa­
pretare cincmatogr.aflcă a ro­
Inţeleglndu-1 din primul mo­ toate aceste atribute. Din meserie, gata orlcînd să dea 1 1 .. — manului lui Bulgakov, dar e o sinarea Iul Basputln, In care plante umane, sortlndu-le Ia o
eternă
peregrinare
care
are
ment semnificaţia, furnallştll 1956, de clnd e şeful unei e- lămuririle necesare acelora interpretare bună, caro găseşte Djaghllev şl Nljlnsky dansea­ doar un început, nu şl un sfîr-
de la Călan şi-au mobilizat chipe de lăcătuşi, l-au trecut cajre-l solicită- După lansarea ne, romanul dezvăluie prin echivalenţe In Imagini, sensibi­ ză diafan şl apocaliptic, in ca­ şlt, poate fi văzut Inceplnd de
re emigranţii albi ascultă ou o
le pentru virtuţile de construc­
mal mult forţele, reuşind să mulţi oameni prin mină — iniţiativei ,Ţ)e vorbă cu con­ calltăţile-1 inegalabile ,un În­ ţie ale operei eploe. nostalgie ostentativ slavă „El, luni, la cinematograful „Sldc-
rurglstul" din Hunedoara,
treacă pe graficul întrecerii cum se zice. ŞI toti au de­ ştiinţa", cele trei schlinburl La E.M. ToUuc, şeful de brl- ţelept care ştie să creeze lite­ Alov şl Naumov au Înţeles uhnlem“ la cabaretul „Pasărea
ratură“.
albastră" a Iul luşhnil. Genera­
•ocinllste succese concluden­ venit meseriaşi de năde] de. U- s-au angrenat, tacit, într-un g^adft Aurel Marlncaş, execu­ esenţa, fibra intimă a prozei Iul lul madov (excelent Interpretat AL. COVACI
Bulgakov, adică acea Idee In
tă perforarea blocurilor de mi­
te. In primele trei luni ale mil, însă, i-a dat mult de furcă. veritabil concurs. Deocamda­ nereu din zona de lucru a Kuno Mlttelstădt, AUTO­ virtutea căreia „Fuga“ este de Vîadlslav Dvorjeţkl), caro
«nulul în curs, el au dat pe- ,,Nu stătea mult timp Intr-un tă, schimbul cel mal bun este brigăzii nr. 41. PORTRETELE LUI GAUGAIN. drama emigraţiei, drama ace- repetă obsedant deviza iubirii
*te prevederile planului 510 ioc de muncă. Toţi se fereau cel condus do Emil Vollner, Apariţia, in Editura ălerltUa-
ne, a albumului dedicat auto­
tone fontă, a cărei calitate s-a să-1 primească în echipa lor. el însuşi exemplu personal în portretelor lui Gaugaln repre­
întreaga activitate. „Vine la
îmbunătăţit considerabil. Mun­ Eu l-am acceptat. Ml-a dat lucru primul fi pleacă ulti­ zintă un real eveniment ar­ Spectacole
citori oa Gheorghe Mărgolu, destulă bătaie de cap. Pînă mul — ne spunea furnaJistul- Muncă pafriofică tistic. Mesajele în linie şl cu­
Tahltl
din
loare
concen­
Ion Maler, Ion Blrif s-au aflat la urmă a Înţeles că e bine să trate în cele 36 de reprodu­ Pentru iubitorii basmelor Ansamblul folcloric „Doina
mereu In primele rtndurl ele iacă aşa cum îi spun eu, că şef Marin Dumitru. Ne îmbăr­ la împăduriri ceri — excelent redate de Moţilor* din Bala de Criş, rea­
producţiei. nu-1 doresc răul. S-a stabilit bătează în muncă, ne este me­ albumul de faţă — retran- lizează, in primele zile ale lu­
una
Bcrllnd
constantele
din
în echipa mea şl pot să-i a- reu îndemn şl povată. Trebui« Cjlm de discuri Eleotrecord • pregătit un set de drama- nii aprilie, un turneu In Valea
Treptat, iniţiativa a trecut cord toată încrederea fără să-l urmăm pilda. Cred că în DENSUŞ. Recent, Comite­ credinţe ale artistului: „Viaţa tlzlUl ale celor mal Îndrăgite basme alo povestitorului de la Jiului. Printre gazde amintim
pragul altor secţii- Este vorba teama că ml-o va Înşela“- asta sta o parte esenţială din tul comunal de partid Den- e atlt de veselă, Iar munca de HumuleştI, Fraţilor Grimm, Charles Perrault. „Harap-AIb“ o localităţile: Vulcan, Lupenl, A-
artist, aşa de Înviorătoare in­
nlnoasa, Lonea, Petroşani.
do turnătoria I şi turnătoria Munca, aceasta apropiată cu succesele schimbului nostru. suş (secretar Marin Mălă- cit ar fi o nebunie să mal povestit de Octavlan Cotteecu, alături de Silviu Stănculescu,
Ovld Teodoresou, Horia Câclulescu, Dumitru Furdul, Sandu
do llngotiere, care au ajuns oamenii din subordine, cu co­ La rîndul nostru, maiştrii, şe­ iescu) şi consiliul popular umblu după altceva“. Stlclaru Ş4U
Ion P. Necula, ORTOGRA­
de 1«. 20 tone sub prevederile muniştii, a devenit o practică fii de echipe căutăm să ne comunal (primar Drăghin j FIA PRIN ISIAGINI ŞI COM­ La Instnfleţlrea „Punguţei eu doi bani" Işl dau con­ Sala „Arta* din Deva găzdu­
planului la Începutul lunii pentru secretarul organizaţiei comportăm la fel cu oamenii Băiuţ) au iniţiat „Ziua pă- I PARAŢII. In Editura didac­ cursul Dinu lanculeseu, Mlrcea Constantlnescu. Dramatiza­ ieşte în 3 aprilie, orele 18, con­
martie a.c. Ia 10 tone peste de bază nr. 3 furnale — Şte­ din subordine". durilor". Evenimentul s-a i tică şi pedagogică a apărut rea lui Ştefan Ghoorghlu, după povestea „Caprei cu trei certul simfonic al Filarmonicii
ediţia a Il-a a lucrării do
plan la sflrşitul aceleiaşi luni. fan Blro. Săptămlnal stă de In schimbul condus de B- concretizat în mobilizarea u- i largă circulaţie şl receptivita­ Iezi", e meşteşugit adusă co plllor de vocea lui Constantin din Cluj. Dirijor Emil Si­
Moruzon, Borls Ciornei şa.
mon. In program: creaţii din P.
Muncitorii Alexandru Lixăn- vorbă cu ei, se consultă re­ mil Vollner, producţia e de Kul mare număr de locuitori j te in rlnduI celor mld şl al Nemuiltoarea poveste a fiecărei copilării, „Scufiţa roşie", Bcntolu, Ravel şi Beethoven.
drolu, Constantin Creţu, Gneor- ciproc, Iau unele măsuri, ac­ cea mai bună calitate, sarcini­ din satele Densuş, Crlva şi i îndrumătorilor lor. „Ortogra­ dramatizare moralizatoare prin interpretările lui Dinu lan-
fia prin imagini şi compara­
culescu. Florenţa Cioromella ş.a., aduce ca şl povestea „Ce-
gh« Joldescu, Anton Clmpo- ţionează unitar In aceeaşi di­ le de plan se îndeplinesc rit­ Poieni, care, avîndu-i în j ţii“. Revăzută şl îmbunătăţită, nuşăreeel" ou Lillana Tomescu căldura specifică basmului ro­
leş, Lazăr Tudor şt Vaslle Ne­ recţie. ,,Aşa le face că şi a- mic, oamenii sînt Jtiarnlol şl frunte pe comunişti şi depu­ odlţia de faţă va Întruni, de­ manesc. Teatrul „Valea Jiului" prezin­
taţi, au consacrat o întrea­
sigur, aceleaşi unanime apre­
meş de la turnătoria I, Mlr- dunările generale se desfăşoa­ disciplinaţi. S-a redus fluctua­ gă zi acţiunii voluntar-pa- cieri ale publicului larg. Se­ Adăugind şi grafica Inspirată a mapelor vioaie şi adec­ tă, dnpă premleira de la 1 a-
cea Văleanu, Vaslle Andre- ră la un nivel mal înalt, co­ ţia, s-au eliminat nemotiva­ trîotlce de împăduriri. cretul succesului 7 Deosebit vată viratei, avem un argument in plus pentru prezenţa a- prllle a dramei istorice „Vlal-
♦scu, Nlcolae Vlad, Andron muniştii îşi spun deschis, prin­ tele şl Intlrzlerlle do la lucru, Cînd s-a lăsat seara şl de sugestiva ancorare tn con­ oestor dlsourl tn discoteca celor mici. cu Vodă" do Al. DavlUa, acelaşi
spectacol la tonea şl Urlcanl
cret, ilustrare şl antrenare a
Slnzlană şl Mihal Bugnar de cipial, părerea asupra proble­ a rporit exigenţa sl autoexi­ clnd sutele de oameni pără­ interesului copilului In Însuşi­ şl piesa „Este vinovată Corl-
1« turnătoria de llngotiere melor de producţie care-1 genţă fiecărui muncitor. Dacă seau coastele Măşcaşului. rea spinoaselor reguli orto­ na 7“, de Laurenţlu Fulga, la
sînt doar dţlva dintre autorii frămîntă. Membri de partid tar fl să numim cîţlva mese­ întoreîndu-se spre casă, în grafice. Petroşani.
principali ai acestor bune re­ ca Ferdinand Herţeg, Vaslle riaşi de marcă din schimbul pădurea din Valea Fierului
zultate. Iul Emil Vollner, ar trebui să îşi afirmau dreptul la viaţă
Munteanu, Victor Ştefănescu.
Iniţiativa a căpătat nn plus Liviu Munteanu slnt foarte e- începem neapărat cu furnaliştli şl tendinţa de-a deveni pă­
de eficienţă prin urmărirea a- Kigenţi cu el şl cu alţii In Victor Ştefănescu şl Gheor- dure de pin şi molid, mai
tentă de către organizaţiile adunările generale, ajutlndu-ne ghe Hrlţcu, urmaţi înde­ bine de 8 000 puieţl ce toc­ Gospodarii de la EKempliil faptelor
de bază şi de comitetul de astfel atît pe noi In munca aproape de macaragiii de pe mai fuseseră plantaţi.
partid pe uzină a modului In politică, cit şl procesul de şarjare Ferdinand Herţeg şl Referlndu-se la ceea ce C.S. Hunedoara
care este aplicată la toate producţie. Noi stăm de vorbă Vaslle Munteanu, de mulţi numim „Ziua pădurilor", in­ Dacă In nună cu mai bi­ Ca şef de brigadă şi comu­ tru Tătar au crescut, s-au a-
ginerul Nicolae Mărgincanu,
alţii- întrecerea neraărturisită
HUNEDOARA. Feroviarii
locurile de muncă, în care şi cu propria conştiinţă, dar între cele trei schimburi ale şeful Ocolului silvic Haţeg, de la Combinatul siderurgic na de 20 de ani, cineva ml-ar nist, răspunderile au crescut dăpat la izvorul experienţei
stnt Înfăptuite obiectivele pro­ şl cu conştiinţa semenilor furnaliştilor de la U.V, Călan a apreciat — în egală mă­ Hunedoara au organizat nu­ fi spus că, după terminarea simlitor, sarcinile —■ de ase­ sale, la Petrila, mulţi mineri
noştri. Pară să exagerăm, ne sură — eficacitatea acţiunii stagiului militar, voi rămlne menea. Insă Petru Tătar a destoinici, care conduc azi di­
puse. continuă la cote tot mal Înal­ meroase acţiuni de muncă In Valea Jiului, nu ştiu ce ştiut şl ştie să le facă pe toa­ ferite celule de muncă. Aşa
place să constatăm că rolul comitetului comunal de par­ voluntar-patriotică, în care
In primele zile ale acestei adunărilor noastre generale a ta. Dialogul cu conştiinţa tid şl a primăriei din Den­ replică l-aş fi servit. N-aş fi te la vremea lor. Şi nu ori­ sînt şefii de brigadă Gheor­
luni ea va fl preluată şi de crescut. Este şl acesta un ciş- continuă şi el, cucereşte arii suş, şi-n acelaşi timp calita­ şl-au definit bine profilul de părăsit plaiurile mele din Îm­ cum, d in condiţii dintre cele ghe Baron, Alexandru Moldo-
buni gospodari Ia locul do
tot mai întinse de teren fertil.
tea lucrărilor efectuate. producţie. In ultimele zile, prejurimile Aradului pentru mal bune. De aceea, se bucu- imn, Filare! Ungureanu, şefii
PETRE FARCAŞIU nlnilc tn lume. de schimb Francisc Gheţe,
G. DUNITAIU ei au dăruit 3 800 de ore din Gheorghe Ciobanu, Ion Pop,
timpul lor de răgaz la co­ Petru Tătar se lasă furat de Ion Baron, Vasile Solomon,
lectarea metalelor şl cură­ amintiri. Se glndeşte la pă- Constantin Voicescu, Va.ss
Efortorî tot mai sostitiofe ţarea incintei. Astfel, ei au rlntL la prietenii de copilă­ Ignat şl mulţi alţii. Deviza
colectat 400 tone de fier
rie, la Mureş. Zlmbeşto şăgal­
lui este simplă, dar semnifi­
vechi, pe care l-au predat
Aefiuni dedicafe sărbăforii tovarăşilor lor de muncă de nic. cativă. Şi, Îndeosebi, eficien­
— Dar am răme«...
pentru terminarea însămîn- tinerefii Ia oţelării. Şi muncitorii de Mine 11 atrăses» puternic. tă : „Oamenii trebuie cres­
cuţi, educaţi, nu prin vorbe
la furnale şi-au dovedit
vrednicia în acţiunile orga­ Era zl aspră de februarie dnd frumoase, cit mai ales prin
s-a angajat la Petrlla^ Sînt
BULZEŞTII DB SUS. Tinerii comunei Bulzeştli de nizate după orele de mun­ 20 de ani de atund. A curs fapte. Lor trebuie să le dai
exemple concrete de cum tre­
tăriior din prima epocă Sus au participat la o amplă acţiune de muncă patrio­ că, colectlnd şi predind oţe- multă apă de-atuncl pe Mu­ buie lucrat, comportat. Alt­
lăriilor 230 tone de fier
tică destinată mai bunel gospodăriri a localităţii, în-
trumuseţărli satelor comnnel. In aceeaşi zi, a aniver­ vechi. reşul Iul drag. Dar şl pe Jiu, fel, chiar dacă ceea ce le spui
care I-a adoptat pe arădean ca
este interesant şi real, fe
loan Moraru, Iile Vădu­
sării gloriosului semicentenar al Uniunii Tlneretiilul
şi plantatul oartofilor Comunist, celor mai destoinid uleclştl din comună va, loan Bararui, loan Mol- fiu al său. Copiii Iul Petru ră de dipredere din partea cred doar sfătuitor nu şi prac­
Tătar — Petru şl Gheorghe —
conducătorilor săi, cei din
tician".
dovan. Alexandru Hăşdă-
le*a fost imnînată insigna jubiliară şi Diploma de o-
La fel activează Petru Tă­
noare a C.C. al U.T.C. ţean, Nicolae Gros au fost abia învăţau să meargă în pi­ preajmă 11 stimează şl respec­ tar şi pe linia organizaţiei de
tă. Brigada sa, de la sectorul
cioare şi să vorbească, cînd
Do un deosebit succes s-a bucurat programul artis­ nu numai iniţiatorii acestor tatăl lor s-a „logodit" cu mi­ XI Investiţii al minei Petri­ partid. El le inoculează noilor
(Urmare din pag. 1) prevăzute în plan. De aseme­ tic dat de tinerii uteclştl din cadrul şcolii generale şi acţiuni, ci şi cei care s-au na Petrila. Azi, el slnt me­ la, este compusă din 12 oa­ membri de partid, cu tact şi
nea, s-au făcut lucrări de fer­ de formaţiile de tineret de pe lingă căminul cultural situat în fruntea muncii. seriaşi de nădejde alături de meni. Tot unul şl unul. Şeful răbdare, spiritul de cinste şi
tofi prevăzute în plan. Acum tilizare pe unele suprafeţe din satnl de reşedinţă a comunei. V. GRIGORAŞ părintele lor. nu acceptă răfuieli, neînţele­ întrajutorare, de corectitudi­
se lucrează la pregătirea şi cultivate cu grîu. Mecaniza­ — Bate oomunistul Înaintat, geri, Indisciplină. Vrednida, ne şi disciplină — atribute
fertilizarea terenului pentru torul loan Pogan şi colegii energic şi activ, este minerul armonia şl spiritul de echipă, ale demnitaţlli umane. Şi n-o
cultura porumbului, lucrare săi lucrează la pregătirea te­ priceput, hernie şi exigent, disdpllna autolmpusă — iată face prin cuvinte pompoase,
care se apropie de sfirşlt. Şi renului pentru cultura porum­ este omul conştiincios şi echi­ ce elemente stau la baza suc­ prin vorbe alese, d prin e-
In cooperativele din comuna bului. Aici nu s-au însămlnţat librat In toate — 11 caracteri­ ceselor brigăzii Iul Petru Tă­ Kemplificări concrete din mun­
Vete-1 — a ţinut să ne infor­ — din lipsă de sămînţă — 5 za tovarăşul Gheorghe Gojo- tar. ca şi viaţa de toate zilele,
meze tovarăşul loan Gal, se­ ha de trifoi. Interlocutorul caru, locţiitorul secretarului — Unii zic că-s prea se­ Aşa se face că cel doi fii
cretarul comitetului comunal de nostru ne spunea că s-a gă­ comitetului de partid pe ml- ver cu ortacii, dar astăzi d- ai săi urmează hotărlţi exem­
partid — s-au însămlnţat toa­ sit sămlnţă şi urmează ca în « na Petrila. ttva Iml mulţumesc că nu plul tatălui. Ei au crescut la
te suprafeţele planificate cu zilele următoare să se încheie Clnd s-e angajat era înce­ le-am admis greşelile şi uşu­ înalta temperatură a muncii
culturi din epoca întli şi s-a şl această lucrare. pător In minerit, dar a urcat rinţa In serviciu. La mină nu-i la mină, sub îndrumarea unui
plantat Întreaga suprafaţă de Avlnd în vedere situaţia repede treptele meseriei, ale treabă uşoară, nu poţi trece părinte autoritar şl exigent,
35 ha cu cartofi. Lucrările de deosebită din această primă­ afirmărlL Dăruirea în muncă, peste nereguli, nu ai voie să care n-a făcut niciodată ra­
Insămlntări din unitatea noas­ vară — lipsa de precipitaţii dorinţa de a cunoaşte, seriozi­ tolerezi nimic care poate dău­ bat de la legile muncii şi alo
tră — ne spunea tovarăşul — organele comunale de par­ tatea l-au stăplnlt de la primul na producţiei, vieţii oameni­ omeniei. In cei 20 de ani de
loan Homorodean, preşedinte­ tid şl de stat, conducerile uni­ şut şl continuă să-l însoţeas­ lor. Cu toată teama de bri­ minerit. Ia aceeaşi exploatare
le cooperativei — s-au Înche­ tăţilor agricole socialiste, spe­ că In întreaga sa activitate. gada mea, destui o caută. — Petrila. Aceste calităţi le-a
iat. S-au pregătit pentru po­ cialiştii — trebuie să veghe­ In numai patru ani de zile a Ştiu că se trage tare, se în­ transmis Petru Tătar nu nu­
rumb 60 ha, iar In livadă s-au ze la aplicarea cu stricteţe a ajuns şef de brigadă. Şt tot vaţă meserie, se clştigă. Şi mai propriilor copii, dar şi
făcut lucrările de Întreţinere întregului complex de lucrări atunci, In 1956, comuniştii l-au 6U n-«m respins pe nici unui tuturor acelora care au lu­
şl stropiri la pomi. Mecani­ menit să menţină apa în sol, apreciat preocupările, munca care iubeşte munca şi e om crat şi oare lucrează alături
zatorul Anton Todea, coope­ să se continue ferîlHzarea se­ spornică şl l-au primit In de Înţeles. de el.
ratorii Ion Marcu, loan Lazăr mănăturilor de toamnă pe partid. Lingă şeful de brigadă Pe- G, DINU
Buda, Sofia Homorodean, Itieş toate suprafeţele unde sllua-
Marloara, membri de partid, ţla Impune acest lucru, pen­
tru pregătirea terenului în
Marloara Tîrnăvean şi alţii vederea Insămlnţării porum­
şl-«u adus o contribuţie deo­ bului. Ţăranii cooperatori şi înfăptuirea ritmică a tuturor indicatorilor de plan
sebită Ia înfăptuirea sarcini­
lor din această campanie. La mecanizatorii, toti lucrătorii
ogoarelor trebuie să se simtă
G.A.P. Nandru — unde am a- mobilizaţi pentru încheierea < (Urmoro din pag. 1) zidari oale de turnare, con­ planificării şi organizării su­
vut oa interlocutor pe tovară­ grabnică a însămîntărilor din dus de maistrul Leontin perioare a locurilor de mun­
Curteanu, şi de turnare şi
şul Toma Adam, preşedintele prima epocă In unităţile ră­ economii la o serie de mate­ pregătirea ansamblelor de tur­ că şi a îmbunătăţirii asisten­
riale ca utilaj de turnare şl ţei tehnice.
nnltăţH — s-a Însămlnţat mase în urmă, plantatul car­ cărămizi refractare. nare, remareîndu-i, pentru Aceşti indicatori, meniţi să
sparcflta, ghizdeiul, lucerna, tofilor, accelerarea lucrărilor La Fabrica de stUpl hldrau licl din Vulcan, operaţia de reg lare a strungurilor automate ro- Interlocutorul ne-a relatat priceperea şi hărnicia lor, pe asigure maximă eficientă pro­
borceagul, ovăzul şl sfecla grădinilor de legume, precum vine maistrului Mlrcea Gula, co ordonatorul sectorului do maşiul- unelle automate. apoi despre contribuţia de maistrul principal Iordan Bag- ducţiei, corelaţi cu alţii nu
Foto: V. ONOIU
furajeră pe toate suprafeţele şi din livezile cu pomi. scamă adusă de sectorul de nef şi pe maiştrii priin-turnă- mai puţin importanţi, fac o-
tori Gheorghe Ciontea, Aron
biectul preocupării permanen­
Circa, Crăciun Gabor. te a otelarllor de la O.S.M.
In discuţii au revenit ade­ II, se reflectă în rezultatele
sea formele şi metodele mun­ lor bune în muncă obţinute
în judeţul Hunedoara, pă­ PRIN FERTILIZAREA PAJIŞTILOR NATURALE todă, cea mai economică de­ cii politice folosite de orga­ lună de lună, zi de zi. Iar
şunile şi flnaţurile reprezintă altfel, este însă prea puţin fo­ nizaţiile de bază de la fleca­ succesele de pînă acum dau
peste două treimi din supra­ losită. Slnt cunoscute nume­ re loc de muncă, preocuparea garanţia că sarcinile de plan
faţa agricolă. Aceste suprafe­ roase cazuri cînd conducerile susţinută a comuniştilor, a tu­ anuale vor fl realizate şi de­
ţe întinse constituie o bază cooperativelor şi fermelor zo­ turor muncitorilor pentru res­ păşite, sltuîndu-i pe otelari
solidă pentru dezvoltarea otehnice lasă acţiunea de În­ pectarea angajamentelor asu­ pe treapta valorii pe care sin­
creşterii animalelor, îndeosebi iasă venit la iiectar mate în întrecere, pentru a guri şl-au creat-o prin mun­
grăşate prin tlrlire la aprecie­
a bovinelor şi ovinelor. Luînd rea ciobanilor, care în mod că pasionantă, abnegaţie şi spi­
în calcul numărul total al ce­ frecvent fertilizează ani de-a realiza producţii însemnate de rit de iniţiativă. Rezultatele
lor două specii amintite, re­ rîndul aceeaşi suprafaţă, de oţel pe seama reducerii con­ din primele zile ale celui de
zultă că pentru o unitate vită matia sînt numeroase. Din re­ numeroase cooperative agri­ Din aspectele prezentate re­ tuşi, trebuie arătat că repar­ obicei porţiunile din jurul sumurilor specifice şl a chel­
mare revine, în medie, cite zultatele experimentale obţi­ cole de producţie, ele demon- iese necesitatea ca, la întoc­ tizarea sporului nu este ega­ stlnflor. Este necesar ca la tuielilor materiale, pe seama al doilea trimestru al anului
0,63 ha pajişti. Deşi suprafaţa nute pe păşuni (situate din strînd posibilităţile care exis­ mirea planurilor do fertiliza­ lă, acesta fiind mai mare la toate turmele să se constru­ creşterii producUvitătii muncii sînt edificatoare in acest sens.
respectivă ar permite o fu­ lunca Mureşului pînă în mun­ tă pentru sporirea Imediată fl re, să se asigure cantităţi mal primul ciclu. Pentru a realiza iască numărul suficient de şi a gradului de utilizare a Promotorii Întrecerii sînl —
rajare abundentă a Întregului ţii Paring), rezultă că pe sea­ recoltei de iarbă cu ajutorul mari de îngrăşăminte pentru producţii ridicate în toată pe­ porţi de tlrlire (lese), în aşa capacităţilor de producţie” la nici nu se putea altfel —
efectiv de animale, In perioa­ ma fiecărui kg substanţă acti­ dozelor moderate de îngrăşă­ pajişti. In vederea înregistră­ rioada de păşunat la păşunile fel ca în ocolul Îngrădit să se agregatele de bază, pe seama pildă în activitatea produc­
da de păşuhat nu se asigură vă de îngrăşăminte chimice minte. Dar capacitatea de rii unor rezultate cit mai bu­ cu un regim bun de umidita­ asigure un mp pentru fiecare tivă.
decît 70—80 la sută din ne­ administrate se realizează, în producţie a pajiştilor noastre ne, se vor fertiliza cu priori­ te sau în zonele mai bogate oaie. Mutarea porţilor de tîr­
cesarul de iarbă pe ^ păşuni, medie, sporuri de oîte 55—60 este mult mai ridicată. In clm- tate ocele pajişti care au o în precipitaţii în cursul verii, lire se face în medie după 3
iar în perioada de stabulaţie kg masă verde. purMe experimentale ale Sta­ compoziţie floristică valoroa­ se recomandă ca doza de În­ nopţi, pe baza unui plan de Sliliilili
sînt consumate cantităţi mari Dintre îngrăşămlntele mine­ ţiunii agricole din Geoagiu şi să, bogată în graminee şi le­ grăşăminte să se aplice frac- fertilizare.
de concentrate şl alte furaje rale se remarcă In mod deo­ ale întreprinderii de execuţie guminoase, cu putere ridicată ţionat: două treimi primăvara Rezultatele obţinute în mul­
cultivate In arabil. a lucrărilor de îmbunătăţire de 0 valorifica superior îngră- Ia pornirea vegetaţiei şi o WîiÉÉPijilis
sebit eficienta folosiri! azota­ te unităţi agricole din judeţ
Cauza respectivei stări de tului de amoniu şl a super- şi exploatare a pajiştilor De­ şămintele. Pajiştile situate pe treime după primul ciclu de dovedesc existenţa unor mari
lucruri o constituie valorifi­ fosfatulul. Din datele oferite va, folosindu-se doze mari de locuri mai uscate şi invadate păşune,t. posibilităţi de sporire a pro­
carea slabă a potenţialului de de ştiintS rezultă că azotul a- Îngrăşăminte — de pînă la de buruieni se prevăd Ia fer­ In zona submontană şl de ducţiei pajiştilor naturale.
producţie al păşunilor şi flna- sociat cu fosforul asigură efi­ 700—800 kg azotat de amoniu tilizare în etapele următoare, deal din judeţul nostru mai Este important insă ca in fie­
ţurilor. Conducerile multor cienţa economică cea mai ri­ şi 500 kg superfosfat la hec­ aceste terenuri necesilînd şi este încă răspîndit sistemul care unitate să se acţioneze
cooperative se mulţumesc să dicată. Ca urmare, se reco­ tar — s-au obţinut sporuri de alte lucrări de îmbunătăţire, de a se păşuna flnaţurile în intens, cu toate forţele, prin
obţină 4 000—8 000 kg masă mandă îngrăşarea pajiştilor cu producţie de peste 20 000 kg Intre care un rol important II cursul primăverii, ceea ce a- mobilizarea masivă a cetăţe­
verde Ia ha, atlt cit produc îngrăşăminte azoto-fosfatlce, iarbă la ha. Aceste rezultate are supraînsămînţarea cu spe­ duce pierderi de 20—30 la su­ nilor, aşa cum s-a procedat
în stare de neîngrijire majo­ ■ folosindu-se doze de 300—350 slnt deosebit de semnificati­ cii de ierburi valoroase. tă din producţia de fîn. înlă­ întotdeauna. Ia punerea In
ritatea păşunilor din judeţ, kg azotat de amoniu şi 200— ve, pe de o parte pentru uni­ In afară de efectul pc care turarea acestei practici va du­
ceea ce nu reprezintă decît 250 kg superfosfat la ha. La tăţile cu suprafeţe reduse de îl au asupra sporirii produc­ ce la o mai deplină fructifi­ valoare deplină a potenţialu­
circa o treime din capacita­ acest nivel de fertilizare se pajişti, care pot să obţină pro­ ţiei pajiştilor, îngrăşămintele care a potenţialului pajiştilor. lui păşunilor şi fînaturilor, a-
tea potenţială a pajiştilor. obţine în medie un spor de ducţii ridicate de furaje, iar influenţează şi asupra dina­ Pe lingă îngrăşămintele chi­ cordîndu-se prioritate fertili­
Principala şi cea mai eficien­ 8 800 kg iarbă la ha, ridieîn- pe de altă parte, ele eviden­ micii producţiei de iarbă ob­ mice, o altă sursă de sporire zării acestora cu cantităţi spo­
tă pîrghie cu ajutorul căreia du-se producţia chiar din pri­ ţiază posibilitatea pe care o ţinută în cursul perioadei de a producţiei pajiştilor, care
se poate realiza sporirea pro­ mul an de aplicare Ia mai au în viilor cooperalivele de păşuna!. Sporul de producţie se află la îndemîna tuturor u- rite de îngrăşăminle,
adus de îngrăşăminte nu se
a furaja un efectiv mai nu­
ducţiei de iarbă şi fin In timp mult decît dublu faţă de pa­ meros de animale şi de a ob­ manifestă numai la cidiil întli nilăUlor agricole, o constituie Ing. NICOLAE SIMŢEA Aparatajul tehnic din dotare, de la I.P.B. Deva, uşurează mult
scurt o constituie fertilizarea. jiştea nefertilizată. Asemenea ţine producţii, ridicate in sec­ de păşunat, ci el se resimte fertilizarea prin tîrlire cu ovi­ / cercetător la Staţiunea dm'^'beton'*^ necesar la întinderea armăturilor metalice’ a gdnTllor
'Argumentele care susţin afir- rezultate s-an înregistrat şl In torul zootehnic- şi Ia ciclurile următoare. To- nele şi bovinele. Această me- agricolă Geoagiu