Page 10 - Drumul_socialismului_1972_05

^
rXStBESBCmBSB PBBBEggaBBBWBigMBgMBMiEWBBMBBHaBHBffllBgBawapaBBMaBBgWSBBIHPlBWBBWM—gaRWWBWWBHgBg^WBBWBM^^iWy^^W^WWPI^J^.......,...^..»01».,! CT9M gtTO,B *
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 387 © VINERI 5 MAI 1972

Mărturii ale muncii şi luptei j§ Un sprijin sybsfanfial peofry îwăfăm
şl!
pe partid şi
neretului hurtedorean în spri- în lunile martie, aprilie şi nice-materiale a socialismu­ la conducerea societăţii —
—
Dezvoltarea bazei teh-
Editura
tipăreşte
politică
esenţă a democraţiei socia­
' ite âfc * ■ mai 1972 21 de volume, al­ lui. liste.
ri«!«) ttenw cătuind culegeri de texte — Perfecţionarea relaţii­ — Apărarea patriei —
Român pe principalele probleme ale lor de producţie, a organi­ parte integrantă a revoluţi­
nirea frontului antihitlerist í*wum?«ícafc politicii celor ce în urmează zării şi conducerii econo­ ei şi construcţiei socialiste. a
partidului,
spri­
—
externă
Politica
jinul
miei.
României socialiste.
de
învăţământului
Român cursurile propagandei prin — Perfecţionarea reparti­ — P.C.R. — continuator
partid,
După doborîrea dictaturii 25 tineri utecişti au format frontului — se spunea în co­ conferinţe, al celor ce stu­ ţiei şi respectarea echităţii al luptei revoluţionare şi de­
Lţ*>>>xs:.>:bxw;>vi,b^ţx;x.xx4'v<>v>.>:vg^v.'
militaro-fasciste, Partidul Co­ echipe permanente care prin loanele ziarului citat, din 3 diază ştiinţele sociale în în- socialiste. Utilizarea fondu­ mocratice a poporului român,
munist Român s-a adresat rotaţie intrau zilnic în mine". aprilie 1945. vâţămîntul de stat, pentru rilor sociale de consum. al tradiţiilor înaintate ale
muncitorilor, ţăranilor, inte­ L.a îndemnul partidului co­ Partidul Comunist Român toţi oamenii muncii. Cele — Rolul clasei muncitoa­ mişcării muncitoreşti şi so­
lectualilor, tinerilor şi vârst­ munist, muncitorii din jude­ prin organizaţiile sale a a- 21 de volume cuprind prin­ re în condiţiile societăţii cialiste.
nicilor, tuturor patrioţilor, ţul Hunedoara au sprijinit şi dresat tineretului, în decem­ cipalele probleme din do­ socialiste. întărirea alianţei — Politica internaţionalis-
chemîndu-1 la luptă pentru pe ţărani. Ei duceau la sate brie 1944, chemarea de a ple­ cumentele de partid elabo­ cu ţărănimea şi intelectua­ tă a P.C.R.
refacerea ţării şl susţinerea cuvîntul partidului, transmi­ ca pe frontul antihitlerist. A- rate în ultimii ani începînd litatea. In alcătuirea sumarului
frontului antihitlerist. teau concepţiile revoluţionar- himaţi de cele mai înalte sen­ — Promovarea şi respec­ fiecărui volum s-a urmărit
Ca pretutindeni pe întinsul muncitoreşti asupra vieţii po­ timente patriotice, mulţi ti­ cu Documentele Congresu­ tarea legalităţii socialiste. evidenţierea clară a baze­
ţării, oamenii muncii din ju­ litice a ţării şi a perspecti­ neri hunedoreni s-au înrolat Doatmeniç aie lui al IX-lea al P.C.R. (19- lor ştiinţifice ale politicii
deţul Hunedoara au răspuns velor ei de dezvoltare, con­ din proprie voinţă în arma­ Farikltiîui Cptmtnisi 24 iulie 1965) şi pînă la 1 — Naţiunea socialistă. partidului nostru în fieca­
cu elan patriotic chemării tribuind în mare măsură la ta ţării să contribuie cu arma Român martie 1972. — Partidul şl tineretul. re domeniu de activitate, a
partidului, desfăşurînd ample întărirea alianţei muncilo- în mină la înfrîngerea duş­ Culegerile sintetice de — Rolul şl atribuţiile sin­
bătălii pentru creşterea pro­ reşti-ţărăneşti. Numeroase e- manului, Germania hitleristă, F < & < ri'MJ.V- < ;<«ţ x: texte, pe cele 21 de teme, dicatelor. orientărilor şi sarcinilor
ducţiei industriale, pentru de­ chipe de muncitori tineri sau slujlndu-şi cu eroism patria. , * î i'ii l : '<>: : î>-:n ţtL >;• cuprind o tematică vastă — Dezvoltarea şi perfec­ stabilite în documentele
1
mocratizarea vieţii social-po- vîrstnici din mine, fabrici, Iată cîţiva dintre ei : >' : i/S (m;:: 5 < referitoare la următoarele ţionarea învăţămîntului. partidului.
lltlce şi sprijinirea războiului de la C.F.R., se deplasau în Tînărul utecist Alexandru IriM;; Y< IX •'?>:;:*< •>:* AU'Ç >. ri probleme t Pregătirea pentru tipar a
ri : v»--> \Ui, WM <
eliberator, dus împotriva Ger­ sate, duminicile sau în timpul Rusu, fiu de moţ din Bulzeş- V V ri'.î — Rolul conducător al — Rolul ştiinţei în con­ culegerilor sintetice din do­
maniei hitleriste. lor liber de peste săptămâ­ til de Sus, şi-a făcut uceni­ partidului în întreaga viaţă struirea socialismului în cumentele de partid în lim­
In inimile comuniştilor, ale nă, unde, cu ajutorul atelie­ cia la Baia de Criş, devenind politică, economică şl socia­ România. bile română, maghiară şl
uteciştilor şi ale tuturor ti­ relor mobile, reparau unelte lăcătuş. Actul de la 23 Au­ lă. — Literatura şi arta în so­ germană s-a realizat cu
nerilor patrioţi hunedoreni, agricole sau dăruiau ţărani­ gust 1944 l-a găsit printre — Societatea socialistă cietatea noastră socialistă. sprijinul unor specialişti.
indicaţiile tovarăşului Nicolae lor felurite unelte din partea muncitorii de la I.A.R. Bra­ ^ 'I".''; ' multilateral dezvoltată. — Activitatea Ideologică Fiecare volum are un
Ceauşescu, cuprinse în arti­ sindicatelor, a U.T.C., a Apă­ şov. La prima chemare a — Perfecţionarea organi­ şi polltico-educativă. indice de surse bibliogra­
colul „Sarcinile tineretului în rării patriotice sau a altor partidului a plecat pe front zării şi conducerii vieţii so­ fice care va permite studie­
luptă contra fascismului", a- organizaţii de masă. în mod voluntar. In martie ciale. Rolul statului socia­ — Morala comunistă. rea contextului documentu­
>v
\
părut în decembrie 1944 în 1945, unitatea sa dădea lupta ¡y* „ / list. — Participarea maselor lui respectiv.
ziarul „Zori noi" din Deva, pentru cucerirea cotei 618 pe
au produs un profund ecou. teritoriul Cehoslovaciei. Co­
„Tineretul român — scria to­ mandantul i-a încredinţat o
varăşul Nicolae Ceauşescu, 9 mai —Ziua misiune importantă. Relatînd
pe atunci secretar general al despre fapta lui de vitejie, Are 45 de familii, ce tră­ dovedit uriaşe, sătenii din n-a existat şovăială ori dare Locuitorii satelor întreabă.
Comitetului Central âl Uniu­ ..Scânteia tineretului' din 19 iesc in 45 de case. Cele mai Plop au înfăptuit lucruri înapoi. Astăzi satul Plop, sa­
nii Tineretului Comunist — victoriei împo­ august 1945 consemnează : multe dintre ele sint noi, demne de apreciat. Au ridi­ tul de 45 de familii, este
trebuie să contribuie cu toa­ „...Rusu se ridică iarăşi pe ridicate din cărămidă, in cat o şcoală nouă, un că­ mîndru de el, este un exem­
tă forţa sa la lupta pentru triva fascismului creastă... iscodind împrejur. anii din urmă. Un sat mic, min cultural, un magazin plu de netăgăduit a ceea ce
înfrîngerea definitivă a Ger­ Cîţiva fascişti răsăriră ca din de numai 45 de familii — sătesc, au introdus curent e- înseamnă munca unită, par­
maniei hitleriste... Asta în­ pămînt dintr-o casă de cio­ satul Plop, din comuna Ghe- lectric şi apă potabilă în ticiparea tuturor sătenilor la Ce răspunsuri găsesc în acti
seamnă că nu numai pe bani, părăsită... Rusu deschi­ lar. fiecare curte, sînt pe cale rezolvarea şi conducerea tre­
front, dar şl în spatele fron­ Grupul de 23 ucenici şi ti­ se foc. Din cîteva rafale îi ..Din cel mai înalt punct de-a termina drumul pe ca­ burilor obştei.
tului, tineretul să-şi facă da­ neri lăcătuşi de la mina Cer- dobori. Dar o grupă întreagă al Ghelarului, cînd geana re deja circulă maşinile — ...Am face o nedreptate
toria ca soldat devotat al tej-Săcârîmb se deplasa în de fascişti năvăli spre el. depărtărilor e limpede, satul drum ce-a fost mai mult tă­ dacă am evidenţia pe cine­
luptei contra fascismului... sate pe baza unui plan de Rusu îi ţinea piept neconte­ iat in stîncă. Şi, ceea ce nu va anume. Laude se cuvin vitatea cultural-educativă ?
Tineretul trebuie să partici­ muncă. Iată ce consemnează nit. Grupa lui începu să îna­ se vede bine, de-i poţi nu­ întregului sat Plop, oameni­
pe activ la refacerea căilor în acest sens ziarul „Zori inteze. Poziţia inamicului fu­ măra casele. Dar cel mai mi­ lor ce trăiesc aici. Vom sub­
de comunicaţie, a şcolilor, a noi“ din 17 aprilie 1945 : sese descoperită. In timpul a- nunat simţi satul atunci
tuturor instituţiilor de cultu­ „11-12 aprilie în Certej şi co­ cesta... din partea dreaptă, un cînd ii calci uliţele, cînd linia insă influenţa pozitivă (Urmare din pag. 1} cu preocuparea generală. Ini­
ră. El trebuie să ia parte ac­ munele Hondol, Măgura, To- grup de fascişti se apropie de vezi oamenii şi, mai ales, a organizaţiei de partid să­ ţiativa intelectualilor din Bu-
tivă la refacerea întregii pliţa, Roholt; la 14 aprilie, el. Cîteva gloanţe îi străpun­ cînd reuşeşti să le citeşti teşti, a celor 22 de comunişti ceş oferea un asemenea ca­
ţâri... 'Nici un sacrificiu nu e organizaţi în caravană, ple­ seră trupul. Utecistul Rusu chipurile şi gindurile şi le ce o compun. Organizaţia pe de o parte, cunoaşterea dru, dar nici la Rîu de Mori,
prea greu cînd lupţi pentru căm la Bîrsău ; 15 aprilie de Alexandru căzu cu fruntea pătrunzi sufletul. de partid sătească a fost cerinţelor oamenilor, pentru nici la Topliţa nu s-a între­
libertatea şi fericirea patriei dimineaţă la Hărău ; 18 apri­ pe automat... cu mîna încleş­ — Oameni destoinici, har­ liantul ce a unit şi a atras ca în acţiunile iniţiate ei să prins vreo măsură pentru
tale". lie la Bălaia ; 19 aprilie la tată pe trăgaci“. nici şi pricepuţi, uniţi şi asemenea unui magnet in găsească răspunsuri, iar pe preluarea ei. Aşa se face că
Deşi nu aveau condiţii bu­ Şoimuş ; 21 aprilie (1945 — Tînărul comunist Haralam- întreprinzători ca la Plop, în continuă acţiune pe toţi oa­ de altă parte angrenarea tu­ activitatea de la cămin e lă­
ne de muncă, minerii au răs­ n. n.) la Chimindia. Toate bie Munteanu n-avea decît 17 puţine sate o să găsiţi — ni menii la muncă, la înfăptui­ turor intelectualilor satului sată în seama unui singur
puns cu abnegaţie şl eroism după şut". ani cînd a cerut să plece vo­ s-a vorbit la primăria co­ rea obiectivelor cu care sa­ pentru că, singur, directorul om, ea avind o pregnantă
chemării partidului. In toam­ La acţiunile desfăşurate luntar pe frontul antihitlerist. munei Ghelar. tul Plop poate fi mîndru de cămin nu va putea face notă de improvizaţie, de ge­
na anului 1944, în Valea Jiu­ pentru sprijinirea frontului Era orfan de mamă. A su­ Trebuie să spunem, insă, astăzi. totul. neralitate, fără să răspundă
lui a luat fiinţă o puternică antihitlerist tineretul hune- ferit exploatarea şi mizeria că la faţa locului, acolo in — Cei 22 de comunişti, se­ Spre surprinderea noastră, cerinţelor concrete ale oame­
mişcare a muncii voluntar-pa- dorean participă cu întregul de mic copil, „... a schimbat sat, ne-am dat seama că în­ la Topliţa replica se repetă : nilor.
triotice pentru sporirea pro­ său elan patriotic. In oraşul strungul cu automatul toc­ treaga laudă ce se cuvine cretarul lor, tovarăşul Nico­ „Ce s-a făcut, am făcut eu" In contrast cu cele două
ducţiei de cărbune. In spri­ Hunedoara, la instruirea or­ mai pentru a face ca In pa­ satului Plop şi oamenilor lui lae Dăvincă, ales in această ne spune tovarăşul loan To­ cămine ni se prezintă activi­
jinul frontului s-au organizat ganizată de U.T.C. în ziua tria lui să înflorească o altă n-a încăput in aprecierea funcţie de peste 10 ani con­ ma, care ţine locul directo­ tatea cultural-educativă din
brigăzi de şoc, în frunte cu de 23 martie 1945, un număr viaţă mai fericită" consem­ secutiv, precum şi deputata rului de cămin ce lipseşte o Lunca Cernii de Jos. „Am
comuniştii şi uteciştii, care de 450 tineri muncitori au nează „Apărarea patriei" din auzită la primărie. Satul a- Maria Crăciunescu au ex­ bună bucată de timp din lo­ încercat să răspundem unor
intrau în mină şi realizau hotărît să doneze, pentru ne­ 4 martie 1945. cesta mic are adevărate pu­ primat Întotdeauna ginduri­ calitate. Dar ce s-a făcut ? probleme care au apărut pe
producţii record în întrece­ voile armatei române care „In ziua de 19 martie 1945, teri de uriaş, puteri unite în le şi părerile tuturor oame­ O informare politică, cîteva raza comunei — ne spune se­
rea desfăşurată sub lozinca lupta pe front, salariul cu­ în luptele încleştate de la numele unui ţel nobil, ţel s-a pomenit de când îi lu­ nilor din Plop, cu care s-au prezentări de filme, o seară cretarul comitetului comunal
lansată de P.C.R. : „Totul venit pentru 4 ore de mun­ Gron (Slovacia) — relatează care este al politicii Parti­ mea, azi se face zi de zi ca sfătuit zi de zi şi în frun­ de poezie, o expunere „Din de partid Miron Neidoni. Şi,
pentru front, totul pentru că. fostul voluntar utecist Hara- dului Comunist Român — şi cum aşa s-ar întimpla... tea cărora au fost la execu­ luptele muncitorilor pentru drept exemplificare, ne vor­
victorie !“. Uteciştii din Valea Jiului lambie Munteanu — subuni­ propăşirea şi emanciparea de cină îi lumea: vin ma­ tarea lucrărilor — arăta to­ libertate şi dreptate“, o ex­ beşte despre deplasările bri­
„Echipe de voluntari — au antrenat tinerii din toate tatea era ameninţată cu în­ satului românesc de astăzi. şinile in sat, pe drum bun, varăşul loan Julea, secreta­ punere pe teme p.c.i., o du­ găzii ştiinţifice în satele Gu­
consemnează Anuarul Institu­ aşezările bazinului carbonifer cercuire. Pentru a salva sub­ ...De cînd se ştiu, pădure- de ţară, ce a luat locul că­ rul Comitetului comunal de minică cultural-sportivă (a- ra Bordului, Meria şi Ne-
tului de istorie din Cluj (pag. la acţiuni patriotico de repa­ unitatea din situaţia gravă, mi din Plop au umblat pe rărilor pe care nici copitele partid Ghelar. ceasta însemnînd joc de vo­ goiu, despre expunerile me­
511) — formate din funcţio­ rare a utilajului minier, a u- împreună cu comandantul de jos, pe cărările munţilor, co­ cailor mici de munte nu e- ...Un sat mic, cu puteri de lei şi vizionare la televizor), dicului Tibcriu Weinberger
nari, meseriaşi şi tineret in­ neltelor pentru ţărani, au pluton ne-am strecurat pe fu­ borând la Ghelar ori la Hu­ rau prea sigure. uriaş. Un exemplu grăitor acţiuni la care au fost an­ privind igiena personală şi
tră în mină... In luna aprilie prestat ore suplimentare în riş în spatele inamicului şi nedoara şi urcând anevoie Aşa a fost şi cu apa pota­ despre ceea ce înseamnă u- grenate două cadre didacti­ colectivă, despre discuţiile
(1945 — n.n.) La Petrila, do­ mod gratuit pentru mărirea cu grenade am spart o por­ înapoi în sat, cu cele trebu­ bilă. Pe o lungime de peste nirea in muncă şi in năzu­ ce. Să recunoaştem, destul de purtate de el pe tema îngri­
uă echipe a 40 de funcţio­ producţiei de cărbune, au fă­ ţiune din încercuire. In lupta itoare traiului în spinare sau 4 km conducta a fost îngro­ inţe, pentru învingerea şi mult pentru un om, dar in­
nari şi meseriaşi au realizat cut donaţii pentru front. La din pădure am fost rănit cu pe spatele cailor. Drum ? pată în stîncă. Aşa a fost si supunerea greutăţilor. Satul suficient pentru un cămin ca jirii copiilor. „Am observat,
310 tone; la Lupeni 120 mun­ jumătatea lunii martie 1945, un glonte în umărul drept. Şcoală ? Cămin cultural ? la şcoală, şi la cămin, şi la Plop şi oamenii lui dau o ' cel din Topliţa, ca să nu mai continuă secretarul comitetu­
citori de la suprafaţă, intrînd printr-o acţiune desfăşurată Am continuat să trag cu mî­ Magazin ? Bec electric ? Apă magazin. Aya a fost şi la e- pildă de înaltă înţelegere vorbim de căminele cultura­ lui de partid, că unii tineri
în mină de 3 ori pe săptă- doar în cîteva zile, tinerii na stîngă... Am scos un ră­ curentă ? Asemenea denu­ lectrificare. Greu. S-a mun­ îndatoririlor cetăţeneşti în le din satele aparţinătoare. nu manifestă suficientă serio­
mînă, au realizat o produc­ din Petroşani, Lonea şi Pe­ nit din focul gloanţelor, apoi miri nu-şi puteau găsi locul cit greu. Dar n-a fost om muncă şi in viaţă, un e- (Directoarea căminului din zitate în încheierea căsătoriei
ţie de 600 tone ; 200 munci­ trila au strîns suma de am fost şi eu evacuat". in vechea monografie a sa­ din sat care să nu-şi uneas­ xemplu de ceea ce înseamnă Hăşdău a intrat în concediu şi am găsit de cuviinţă să i-
tori de la Atelierele Centra­ 101 000 lei, rezultată din ore Utecista Ileana Fary, căsă­ tului, în viaţa de fiecare zi că forţele şi priceperea lin­ in practică înfăptuirea poli­ de maternitate fără să fie ci­ niţiem o discuţie pe ’ margi­
le Petroşani, 10 funcţionari de muncă efectuată supli­ torită Dobay, azi pensionară, a oamenilor din Plop. gă a celorlalţi, care să nu ticii partidului, politică în­ neva numit în loc). Cit de­ nea acestei teme, discuţie ca­
de la Asigurările sociale şi mentar, pentru ajutorarea s-a înrolat voluntară ca soră In anii din urmă, cu spri­ fie la datorie oriunde şi ori­ noitoare şi transformatoare. spre „personalitatea" acţiu­ re a fost primită cu mult in­
teres". Demn de relevat este
lor,
r medicală la spitalul de cam­ jinul efectiv al statului şi când. La toate aceste lucrări GH. I. NEGREA nilor, despre specificul preo­ faptul că în activitatea cul-
orientarea
despre
spre
panie
nr.
cu puterile lor unite, ce s-au
şi
14
a
parcurs
satul a fost un singur OM,
Forme diversificate drumul acestei unităţi sanita­ cupările oamenilor, nici nu tural-edueativă comitetul de
re a armatei române de la poate fi vorba. partid a angrenat majorita­
în popularizarea N. T. S. Aiud pînă la Zvolen, în Ce­ Observaţiile i ie facem cu­ tea intelectualilor comunei,
hoslovacia. La Brno, în lup­ noscute secretarului comitetu­ la ea participînd activ chiar
SIMERIA. In amplul pro­ mintite simpozioanele şi c- tele de stradă, utecista Ileana lui comunal de partid. Dumi­ secretarul comitetului de par­
gram ai activităţilor iniţia­ misiunile radiofonice orga­ Fary Dobay a salvat viaţa li­ Se dezvoltă retaa comercială pe litoral | Concurs „Cupa tru Preda. tid, ceea ce constituie un bun
te de Clubul sindicatelor nizate la U.M.M.R. şi depou, nei fetiţe şi a unei femei Reţeaua comercială a litoralului şi cca dc pc traseele — E greu, foarte greu — exemplu pentru cadrele di­
din Simeria cu scopul spri­ expoziţiile pe tenie de vîrstniee. împreună cu me­ turistice ale judeţului Constanţa se măreşte în noul sezon de cristal“ ni se răspunde. Avem condi­ dactice şi personalul sanitar
jinirii activităţii producti­ N.T.S. de la club şi „Mar­ dici şi sanitari a participat estival cu încă 280 de unităţi, însumînd o suprafaţă de pes­ ţii deosebite... de pe raza comunei.
ve din întreprinderile ora­ mura", ciclul de filme do­ la salvarea a numeroase vieţi te 15 000 mp. Prin concepţia lor constructivă şi utilitară li­ i CALAN. Numeroşi iubi- — Dar de ce nu sînt an­ Evident, la Lunca Cernii
şului, un important loc îl cumentare. de luptători. nele dintre noile unităţi sînt inedite. Este vorba în primul i tori ai melosului popular grenaţi toţi intelectualii co­ n-au fost epuizate toate for­
deţin cele destinate popu­ Pornind de Ia necesitatea Alături de toţi luptătorii rînd de „tîrgul de vară“, amenajat pe mai multe hectare ia i românesc şi ai muzicii u- munei în activitatea cultural- mele de „deplasare" a activi­
larizării normelor de teh­ diversificării acestor activi­ frontului antifascist, tinerii intrarea în staţiunea Mamaia. El va sintetiza stilurile arhi­ şoare au ţinut să fie pre­ educativă ? tăţii de la cămin spre sate,
hunedoreni, încleştaţi în lup­
nica securităţii şl protecţiei tăţi a fost iniţiat de curînd ta aprigă pentru înfrîngerea tecturii româneşti specifice diferitelor zone ale ţării şi va zenţi la „examenul" soliş­ — Sînt, cum să nu fie ! ? spre oameni, dar un început
muncii. La „Marmura", un ciclu de 6 concursuri pe fascismului german — duş­ adăposti unităţi pentru desfacerea produselor artizanale, tilor vocali, înscrişi Ia con­ — In ce fel de activităţi ? bun s-a făcut. Tovarăşului
U.M.M.R., staţia C.F.R., tema „Cine ştie la protec­ man al ţării şi al omenirii — băuturilor şi preparatelor culinare caracteristice acestora. cursul „Cupa de cristal", Vă rugăm nominalizaţi-ne cî­ Petru Opriţa, directorul că­
I.I.L., depoul de locomoti­ ţia muncii, nu se acciden­ au luptat fără preget, âdu- Elemente caracteristice din punct de vedere funcţional şi organizat din iniţiativa Co­ teva... minului cultural, i s-au pro­
ve, în alte unităţi s-au sus­ tează şi cîştigă" dintre care cîndu-şi contribuţia la făuri­ estetic cuprinde, de asemenea, proiectul noului bazar din mitetului orăşenesc Căian — Păi nu v-a spus tovară-, pus cîteva sugestii atît în
priveşte
ţinut de la începutul anu­ trei s-au şi susţinut. rea viitorului luminos al zona Cazinoului din Mamaia. al U.T.C. şi a' clubului din lo­ şui Toma ? ceea şi ce utilizarea şi activitatea
păstrarea
cît
lui şi pînă în prezent 30 României. Şi staţiunile din sudul litoralului se bucură de un nu­ calitate. întrecerea a adus bunurilor materiale ale că­
v
Ce ne-a spus tovarăşul To­
de acţiuni. Merită a fi a- IOSIF MERCEA măr sporit de unităţi comerciale. la rampă 16 tineri, meşte­ ma s-a văzut. Se cuvine ca,
Prof. EMERIC HOROVITZ şugari ]a cooperativa „Stre- minului. Cert este însă că,
iul", elevi din ultimele în interesul îmbunătăţirii orientând activitatea cultural-
clase de liceu şi muncitori muncii cultural-educative, a educativă spre cerinţele oa­
din uzina „Victoria" din cărei coordonare cade în sea­ menilor, comitetul de partid
i-a dat un plus de eficienţă,
(Urmare din pag. 1) tribuţia in bani şi creîndu-se condiţii pentru re­ feră la procurarea unor ma­ scop ele au datoria să ana­ localitate. ma comitetului comunal de fapt demonstrat de partici­
să
partid,
lucrurilor
spunem
muncă a cetăţenilor să alizarea integrală şi chiar teriale, îndrumarea tehnică lizeze lunar, aşa cum li s-a Timp de trei ore, cei
parea
cetăţenilor
se construiască impor­ depăşirea unora din angaja­ de specialitate şi în mod indicat, stadiul lucrărilor şi peste 270 de spectatori, pe nume: această activitate tările organizate. la manifes­
bui finisate zonele verzi, tante edificii social- mente. Este de menţionat deosebit la asigurarea con­ să stabilească măsurile cu­ prezenţi marţi după-amia- a fost lăsată în seama unui Iată deci că „personalita­
singur om, care n-a fost în­
plantate florile de sezon, în­ culturale, să se electri- că — mai ales la lucrările structorilor pentru obiective­ venite pentru asigurarea rea­ ză în sala clubului din lo­ drumat de către comitetul tea" activităţii cultural-edu­
cheiate amenajările pe tra­ fice 21 de Sate şi să se în continuare din anii tre­ le prevăzute. lizării acestora la termene­ calitate, au „călătorit“ pe comunal de partid, de secre­ cative nu este o vorbă goală,
seele turistice şi locurile de extindă reţelele elec­ cuţi — s-a folosit timpul pri­ — Ce consideraţi că le stabilite. In fine, la ni­ aripile cîntecului adus .de tarul său. Pentru a ne fur­ ci o cerinţă obiectivă dictată
agrement, menţinerea curăţe­ trice existente în alte elnic construcţiilor. Astfel, este necesar să se în­ velul Comitetului executiv al autentice talente. Sub ba­ niza cîteva date, tovarăşul de necesitatea de informaţie,
niei în oraşe şi sate, între­ 5 sate etc. Ce s-a fă­ s-a terminat o sală de cla­ treprindă pentru înlă­ Consiliului popular judeţean gheta tînărului profesor Preda a făcut apel la omul de explicare a informaţiei ca­
evoluţia
Hummel,
Emeric
ţinerea- faţadelor caselor, a cut şi se va face pen­ să şi sînt în stadii avansate turarea greutăţilor a- s-au stabilit măsuri în vede­ concurenţilor a fost înde­ care ţine locul directorului re ajunge la noi pe atîtea
curţilor şi incintelor între­ tru realizarea lor ? de execuţie lucrările la alte mintite şi realizarea rea acordării unui sprijin e- lung aplaudată, iar talen­ de cămin, fără ca dînsul să căi. Or, în faţa unei aseme­
prinderilor şi instituţiilor, în­ In acest domeniu este zece săli de clasă şi trei dis­ tuturor celor peste 600 fectiv şi mai eficient din tul Dorinei Teofilatu (mu­ ne poată vorbi de această nea cerinţe, acţiunile cu te­
frumuseţarea în continuare a punct de vedere tehnic şi s-a zică uşoară) şi al Marine- activitate a cărei importan­ me generale nu pot fi numi­
intrărilor în oraşe şi comu­ intervenit pentru suplimen­ Ici Uivari (muzică popu­ ţă nu mai e cazul s-o rele­ te decît formale şi, în loc să
ne. tarea repartiţiilor la unele lară) a fost pe deplin răs­ văm. Or, tocmai comitetul de ajute, ele fac un deserviciu.
materiale ce nu se pot pro­ partid este organul politic îndepărtînd masa de cetăţeni
Organizaţiile de masă — cura pe plan local, nouă re- plătit cu mult doritul chemat să iniţieze, să coor­
co­
şi
sindicatele, comitetele asociaţiile Acţiuni de masă pentru înfăptuirea venindu-ne obligaţia ca aces­ trofeu „Cupa de cristal". doneze şi să organizeze a- de la activitatea în care gă­
misiile de femei, te măsuri să fie finalizate. i ceastă activitate, în context sesc răspunsuri la întrebări­
sportive, organizaţiile U.T.C. le pe care şi le pun.
In încheiere vreau să sub­
şi de pionieri — au un cuvînt liniez că angajamentele asu-
greu de spus în reuşita acţiu­ . mate în întrecerea patrioti­
tre consiliile locale ale Fron­ cu succes a angajamentelor asm a ie că în domeniul activităţilor Industrializarea, mecanizarea, organizarea
nilor ce se întreprind de că­
obşteşti pot fi îndeplinite şi
tului Unităţii Socialiste. De chiar depăşite cu mult. De­
asemenea, deputaţii, comite­ pinde de noi, de toţi facto­ asigură reducerea duratelor de execuţie
tele de cetăţeni pe circum­ rii de la nivelul municipiilor,
scripţiile electorale, asociaţii­ încă prea devreme pentru a pensare sanitare umane, se de lucrări votate a fi oraşelor şi comunelor jude­ (Urmare din pag. 1) în putinţă, a declarat tova­ xate de mai multe ori, n-au
le de locatari trebuie să-şi face un bilanţ, primele luni lucrează la 9 cămine cultura­ executate, prin contri­ ţului, ca prin luarea tuturor răşul Petru Ormindean, pen­ fost respectate. Beneficiarii,
aducă o contribuţie mai sus­ ale anului constituind mai le şi alte construcţii. De a- buţia în bani şi in măsurilor ce se impun, prin tei de execuţie, utilizarea tru a preda la datele fixate proiectanţii trebuie să înţe­
ţinută în mobilizarea cetă­ mult o perioadă de pregătire, semenea, au fost executate muncă a cetăţenilor ? urmărirea atentă a fiecărei conteinerelor pentru trans­ obiectivele pe care le execu­ leagă că fără sprijinul lor
ţenilor la executarea lucră­ de asigurare a condiţiilor ma­ noi lucrări de electrificare în — în primul rînd este ne­ lucrări şi folosirea judicioa­ portul cărămizii, mozaicului, tăm. Respectarea termenelor nu putem depăşi aceste ob­
rilor stabilite, în stabilirea teriale de executare a lucră­ două sate şi de extindere în cesar ca la nivelul fiecărei să a aportului cetăţenilor la parchetului etc. — ceea ce va nu depinde însă numai de stacole.
de noi obiective — neprevă­ rilor, respectiv asigurarea do­ alte două. In prezent, în trei comune să ia fiinţă unităţi realizarea obiectivelor plani­ duce, indiscutabil, la o deser­ noi... Fără îndoială că realizarea
zute iniţial — care să ducă cumentaţiilor tehnice, obţine­ sate sînt în curs lucrările de prestatoare de lucrări în con­ ficate, să realizăm exemplar vire mai operativă a locu­ — Intîmpinâm unele greu­ unor astfel de construcţii ri­
la depăşirea angajamentelor. rea autorizaţiilor de con­ electrificare şi extindere a strucţii, care să poată exe­ obiectivele propuse pentru a rilor de muncă, la dispariţia tăţi din partea Institutului dică probleme complexe şi
Comisiile locale de întrecere strucţie, încasarea contribuţi­ reţelelor electrice. cuta atît lucrările de inte­ întîmpină Conferinţa Naţio­ pierderilor, la realizarea u- judeţean de proiectări — a dificile de proiectare. I.P.J.H.
vor trebui să coordoneze mai ei în bani, deschiderea fi­ Nu pot să nu menţionez că res obştesc, cît şi cele soli­ nală â partidului cu noi suc­ nor importante economii la arătat loan Pîrvu, inginerul a dovedit însă. de atîtea ori,
bine toate acţiunile, militînd nanţării, contractarea lucră­ în executarea lucrărilor din citate de populaţie. In ai doi­ cese în muncă. Ne obligă ia preţul de cost. Se preconi­ şef al şantierului — care nu că este capabil să depăşeas­
pentru întărirea simţului de rilor sau organizarea execu­ mediul rural se întîmpină şi lea rînd, este necesar să se aceasta atît chemarea pe ca­ zează totodată adoptarea u- ne-a predat încă documenta­ că dificultăţile ivite, să se
ţiile complete pentru casa de
răspundere al membrilor lor ţiei în regie proprie, aprovi­ unele greutăţi. înlăturarea a- întărească răspunderea per­ re am lansat-o. cît şi Diplo­ nor lehnologii noi de lucru cultură şi magazinul univer­ achite conştiincios de sarci­
pentru sectoarele şi lucrările zionarea materialelor etc. cestora trebuie să stea în a- sonală a membrilor comite­ ma de onoare care a fost — utilizarea betoanelor apa­ sal. Din acest moliv sîntem nile încredinţate. Un aseme­
ce le-au fost repartizate. Ceea ce doresc să subliniez tenţia consiliilor populare, a telor executive ale consiliilor conferită recent judeţului rente. executarea de struc­ nevoiţi să lucrăm în salturi, nea efort de autodepăşire se
— In angajamentul este faptul că şi pe această compartimentelor din apara­ populare pentru executarea nostru pentru ocuparea locu­ turi din panouri mari finisa­ nu putem folosi la maximum cere proiectanţilor şi acum
Consiliului popular ju­ linie a existat o preocupare tul propriu şi de Specialitate lucrărilor stabilite în adună­ lui V pe ţară în întrecerea te care vor determina o potenţialul uman si tehnic do cînd există condiţii ca mi­
deţean se prevede, de susţinută din partea majori­ al Consiliului popular jude­ rile populare şi incluse în intre consiliile populare ju­ creştere a randamentului. care dispunem. Termenele de nunatele lor creaţii să prin­
dă
viaţă
asemenea, ca prin con­ tăţii consiliilor populare, ţean. Aceste greutăţi se re- angajamentele lor. In acest deţene pe 1971. —- Vom face tot ce ne stă predare a documentaţiei, fi­ altădată mai repede decît