Page 9 - Drumul_socialismului_1972_05

Proletari din toate tarile, unljl-vaj încheierea convorbirilor între tovarăşul

Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R.

şi delegaţia Partidului Comunist din Ceylon

Joi la prînz s-au încheiat Partidului Comunist Rorpân. După convorbiri, tovarăşul
convorbirile între tovarăşul La convorbiri au participat Nicolae Ceauşescu, secretar
Nicolae Ceauşescu, secretar tovarăşii Gheorghe Pană. general al Partidului Comu­
general al Partidului Comu­ membru al Comitetului Exe­ nist Român, a oferit un de­
nist Român, şi delegaţia Par­ cutiv, al Prezidiului Perma­ jun în cinstea delegaţiei Par­
tidului Comunist din Ceylon, nent, secretar al C. C. al
formată din dr. S. A. Wic- P.C.R., Ştefan Andrei, secre­ tidului Comunist din Ceylon.
kremasinghe, preşedinte al tar al C.C. al P.C.R., Ghizela Au luat parte tovarăşii
partidului, şi C. Kumarasa- Vass, şef de secţie la C.C. al Gheorghe Pană, Ştefan An­
my, membru al Biroului Po­ P.C.R. drei şi Ghizela Vass. Deju­
litic al partidului, care se a- Convorbirile s-au desfăşu­
flă în ţara noastră la invita­ rat într-o ambianţă caldă, to­ nul s-a desfăşurat într-o at­
ţia Comitetului Central al vărăşească. mosferă prietenească.

Vizita în ţara noastră a primului
ANUL XXIV Nr. 5 387 VINERI 5 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI
ministru al Israelului, Golda Meir

Sosirea în Capitală Theodor Burghele, ministrul
sănătăţii, Matei Ghigiu, mi­
nistrul construcţiilor indus­
Joi dimineaţa a sosit la mentului Europa de Est din triale, Mircea Maliţa, minis­
Bucureşti primul ministru al M.A.E., Kaddar Lou, secreta­ trul educaţiei şi învăţămîntu-
Israelului, d-na Golda Meir, ră personală a primului mi­ lui, Teodor Vasiliu, ministrul
care, la invitaţia preşedintelui nistru. justiţiei şi alte persoane ofi­
Consiliului de Miniştri al Re­ Preşedintele Consiliului de ciale române.
publicii Socialiste România, Miniştri, tovarăşul Ion Gheor­ Erau prezenţi membrii Am­
1
' ^ s ' /O • Í ^ \ ^ tovarăşul Ion Gheorghe ghe Maurer, a salutat cor­
v basadei Israelului la Bucu­
Zi de zi B La toţi indicatorii Maurer, face o vizită oficia­ dial pe premierul Israelului, reşti.
lă în ţara noastră.
d-na Golda Meir, la coborî-
Potrivit
Premierul Israelului este rea sa din avion. Erau pre­ vate şefilor ceremoniei rezer­
au
de
guverne,
de
Raphaël
Bensha-
însoţit
■ turtă de lună B La foaie sortimente lom, ambasadorul Israelului zenţi Corneliu Mănescu, mi­ fost intonate imnurile de stat
externe,
nistrul
afacerilor
în România, Simcha Dinitz, George Macovescu, prim-ad- ale celor două ţări. Primul
Israelului,
Golda
director general al Preşedin­ junct, precum şi Ion Covaci, ministru şi al preşedintele Consi­
Meir,
Pe şantierul nr. 1 al T.C. Deva ţiei Consiliului de Miniştri şi ambasadorul României în Is­ liului de Miniştri al Repu­
rael.
consilier
politic
al
primului
ministru, general de brigadă. Pe aeroportul Otopeni, un­ blicii Socialiste România, Ion
Lior Israel, secretar militar de erau arborate drapelele Gheorghe Maurer, au trecut
al primului ministru, Cohen de stat ale României şi Israe­ în revistă garda militară de
onoare aliniată pe aeroport.
Yohanan, directorul Departa-
lului, se aflau, de asemenea,
Industrializarea, mecanizarea, Convorbiri oficiale lului i-au fost prezentate în
Primului ministru al Israe­
continuare persoanele oficia­
In cursul aceleiaşi zile, el, Vasile Răuţă, adjunct al le venite în întîmpinarea sa.
comerţului
după-amiază, la Palatul Con­
exte­
organizarea asigură reducerea siliului convorbiri oficiale între ministrului Ministerul Afacerilor zii de onoare. Premierului Is­
A urmat apoi defilarea găr­
avut
de
Miniştri
au
rior, Emilian Manciur, direc­
loc
în
tor
preşedintele Consiliului de Externe. raelului şi celorlalţi oaspeţi
Miniştri al Republicii Socia­ Raphael partea israeliană — le-au fost oferite buchete de
Din
flori.
ambasa­
Benshalom,
duratelor de execuţie liste România, Ion Gheorghe Simcha Dinitz, director gene­ Vizită
Israelului
dorul
România,
în
Maurer, şi primul ministru al
Israelului, Golda Meir.
La convorbiri, care s-au ral al Preşedinţiei Consiliu­
desfăşurat într-o atmosferă lui de Miniştri şi consilier protocolară
In această iarnă vremea i-a fa­ bile-manele, 70 ml ţeavă) şi se observă mutaţii esenţiale. politic al primului ministru,
vorizat pe constructori. Zilele altele. Cuvîntul dat a deve­ Efortul fizic a fost înlocuit, cordială, au participat; general de brigadăi Lior Is­ După-amiază, primul minis­
lipsite de ger şi de viscole nit faptă. Economiile de ma­ într-o măsură tot mai mare, Din partea română — rael, secretar militar al pri­ tru al Israelului, Golda Meir,
le-au permis să declanşeze teriale depăşesc cu pînă la de către maşini. La lucrările George Macovescu, prim-ad- a făcut o vizită protocolară
C. S. Hunedoara. Cetatea oţelului şi a fontei. Neîntrerupt foc
din primele zile ale lunii ia­ 50 la sută angajamentul luat, de terasament, spre exemplu, continuu al unul proces amplu de metamorfozare. ¡junct al ministrului afaceri­ mului ministru, Cohen Yo­ preşedintelui Consiliului de
nuarie bătălia pentru înde­ productivitatea muncii a fost volumul de manoperă s-a re­ Foto: V. ONOIU lor externe, Ion Covaci, am­ hanan. directorul Departa­ Miniştri al Republicii Socia­
plinirea sarcinilor de plan, cu peste 10 la sută superi­ dus faţă de 1970 cu 30 la su­ basadorul României în Isra- mentului Europa de Est din liste România, Ion Gheorghe
să asigure o desfăşurare rit­ oară sarcinii stabilite iniţial, tă. Transportul betonului spre Ministerul Afacerilor Exter­ Maurer.
mică a lucrărilor. In trimes­ iar cheltuielile materiale de fundaţii se face în proporţie ne.
trul I, şantierul I Deva al producţie au scăzut simţitor. de 75 la sută cu ajutorul In cadrul convorbirilor a Intre cei doi şefi de guver­
•Trustului judeţean de con­ Am insistat asupra acestor benzilor şi macaralelor. Chiar în numărul de azi avut loc un schimb de pă­ ne a avut loc o convorbire
strucţii a avut de predat be­ aspecte pentru a demonstra şi operaţiile delicate, cum reri privind problemele re­ cordială.
neficiarilor 140 de aparta­ că renumele pe oare şi l-a sînt tencuitul şi zugrăvitul, La întrevedere au luat
mente. Folosind din plin tim­ cîştigat „de cel mai bun şan­ au fost încredinţate maşini­ PENTRU 24 ORE laţiilor bilaterale şi dezvolta­ parte persoane oficiale româ­
pul favorabil, muncitorii de tier al trustului" este pe de­ lor care le execută mai re­ Vremea va fi relativ răco­ □ Mărturii ale muncii şi luptei tineretului rea lor. ne şi israeliene.
pe schele au lucrat cu un plin îndreptăţit, susţinut de pede şi mai bine (un turbo- roasă. şi instabilă, cu cerul mai hunedorean în sprijinirea frontului antihi­
înalt randament, executînd argumente solide. sol ■— aparat mecanizat de mult acoperit. Temporar va D i n e u
slab.
suplimentar 84 de aparta­ — In construcţii — afirmă tencuit — deservit de 6 mun­ ploua pină la Vîntul va sufla tlerist
slab
din
sud-
potrivit
citori înlocuieşte 50 de meş­
mente şi cîteva unităţi co­ ing. Gheorghe Cărăbaş, şeful teri zidari). est. Temperaturile minime vor Preşedintele Consiliului de Giosan, preşedintele Acade­
şi 5
merciale, mult solicitate de şantierului — contează foar­ Preocupările pentru meca­ fi cuprinse intre 3 între ÎS gra­ şi □ Plop — un sat de oameni harnici şi între­ Miniştri al Republicii Socia­ miei de ştiinţe agricole şi
de,
maximele
iar
te mult cum sînt pregătite liste România. Ion Gheorghe silvice, membri ai conducerii
către populaţie. O depăşire nizarea şi industrializarea lu­ 19 grade. Dimineaţa — ceaţă Maurer, împreună eh soţia, unor ministere economice şl
de asemenea proporţii a sar­ lucrările. Odată cu lansarea crărilor sînt de-abia la în­ locală. prinzători
cifrelor de plan pe 1972, am Elena Maurer, au oferit joi ai altor instituţii centrale,
cinilor de plan în cursul ier­ prezentat un plan de măsuri ceput. Pentru viitor se pre­ PENTRU URMĂTOARELE un dineu oficial în onoarea funcţionari superiori din Mi­
nii nu s-a mai înregistrat ni­ vede folosirea pe scară mult DOUA ZILE □ Rolul maistrului-instructor în pregătirea
tehnico-organizatorice la a mai largă a prefabricatelor primului ministru al Israe­ nisterul Afacerilor Externe.
ciodată în istoria şantierului, cărui elaborare şi-a adus Vremea se menţine instabi­ productivă a elevilor lului, Golda Meir. Au participat Raphael Bens­
dovedindu-se că şi în acest contribuţia întregul colectiv. care asigură scurtarea dura- lă, cu cerul mai . mult noros. Au luat parte Ion Păţan, halom, ambasadorul Israelu­
slabe
şi
sector activitatea cunoaşte Am defalcat sarcinile pe lo­ Izolat vor cădea ploi Vintul va □ Beneficiile să se realizeze cu muncă vicepreşedinte al Consiliului lui în România, şi celelalte
ploaie.
averse
de
perfecţionări vizibile de la o turi şi obiective, trimestrial AL. SĂNDULESCU sufla slab pină Ia potrivit din de Miniştri, Corneliu Mănes­ persoane care însoţesc pe pre­
etapă la alta. Tovarăşul Pe­ şi lunar, pentru a asigura sud-est. Temperatura — in u- efectivă, nu cu... artificii de caicul cu, ministrul afacerilor ex­ mierul israelian în vizita o-
şoară oreştere.
tru Ormindean, secretarul co­ desfăşurarea ritmică a acti­ (Continuare in pag. a 2-a) terne, Theodor Burghele. ficială în ţara noastră.
mitetului de partid al şan­ vităţii, folosirea deplină a Matei Ghigiu, Mircea Maliţa, In timpul dineului, care
Angelo Miculescu, Teodor
tierului, ne asigură că nici capacităţilor de producţie. Vasiliu — miniştri, George s-a desfăşurat într-o atmo­
în trimestrul al doilea con­ Loturile au fost reorganizate Macovescu, prim-adjunct al sferă de cordialitate, pre­
structorii nu se vor lăsa mai pe zone, pentru a putea co­ In fiecare zi graficele de La furnalele Hunedoarei spor de producţie s-a rea­ ministrului afacerilor exter­
prejos : ordona mai bine lucrările. producţie — aceste originale lizat numai prin creşterea ne, Ion Covaci, ambasadorul şedintele Consiliului de Mi­
Lunar se întocmesc grafice niştri, Ion Gheorghe Maurer,
— Blocurile F şi G, cu cîte jurnale de bord ale secţii­ productivităţii muncii şi fo­ României în Israel, Ion Dră-
de mişcare a utilajelor în lor siderurgice din combi­ losirea mai deplină a capa­
66 de apartamente — a spe­ funcţie de necesităţi, asigu- gan, secretar general al Con­ şi premierul Golda Meir au
cificat el — se află în faza rîndu-se distribuirea lor a- natul hunedorean — con­ Ritmul depăşirilor cităţii de producţie a agre­ siliului de Miniştri, Nicolae rostit toasturi.
gatelor. Şi încă un element
semnează foarte exact mer­
de finisaj şi vor fi predate colo unde solicitările sînt mai sul ascendent al activităţii care pune în valoare suc­
înainte de termenele stabili­ mari şi unde pot funcţiona fiecărei formaţii de lucru. cesele furnaliştilor hunedo­
te. In prezent, eforturile le la întreaga capacitate. Mai ales la furnale, unde are la bază respon­ reni : In perioada la care
concentrăm la blocul E, cu — Oamenii trebuie să ştie descărcările au loc la anu­ ne referim s-a obţinut o Locuitorii satelor întreabă.
88 de apartamente, care. deşi de la început ce au de făcut, mite ore care se respectă economie de peste 1 800 to­
nu este inclus în planul ac­ susţine secretarul comitetului cu o precizie matematică, sabilitatea colectivă ne de cocs, cantitate care a
de partid. Aceasta este o
tualului trimestru, va fi ter­ graficele operative consem­ asigurat fabricarea întregii
minat pînă la 30 iunie. condiţie indispensabilă pen­ nează prin graiul sec al producţii de fontă realizată Ce răspunsuri găsesc
tru ca activitatea să dema­
Grăitor pentru potenţialul reze şi să se desfăşoare bine. cifrelor realizări demne de secţie. Această semnificaţie, ocupările lor comune pen­ peste plan.
productiv al constructorilor Am întocmit grafice de exe­ reţinut care ilustrează se­ pentru că este vorba de o tru asigurarea unui mers . Semnificaţia faptelor con­
deveni, pentru hărnicia şi ab­ cuţie pe fiecare obiectiv, pen­ riozitatea cu care furnaliş- semnificaţie a faptelor, am constant al agregatelor prin stă deci în seriozitatea şi
tii hunedoreni îşi îndepli­ încercat să o aflăm de la răspunderea colectivă a fur­
negaţia de care dau dovadă tru fiecare maistru şi echipă, reducerea şi eliminarea tim­ în activitatea
este modul în care şi-au în­ înainte de atacarea lucrări­ nesc şi depăşesc prevederi­ furnalişti, de la aceia care pului de opriri accidentale, naliştilor pentru îndeplini­
angajamentele
deplinit angajamentele luate lor proiectul este studiat de le de plan, cinstea Confe­ participă direct la succesele respectarea graficului de rea exemplară a prevederi­
asumate
în
în cinstea lui 1 Mai. Decişi către şefii de lot şi maiştri, rinţei Naţionale a partidu­ pe care le consemnăm. descărcare a furnalelor, re­ lor de plan, ritmic şi la toţi
elemente
esenţi­
indicatorii,
să- întîmpine Ziua interna­ înlăturîndu-se confuziile şi lui. Lucrînd la furnale şi în ducerea consumului speci­ cultural-educativă ?
neclarităţile. ale prin care furnaliştii hu­
ţională a muncii cu realizări Ceea ce nu pot spune schimburi diferite, încărcă­ fic de cocs.
de prestigiu, ei şi-au propus Succesele constructorilor torii, prim-topitorii şi maiş­ Cum s-au. finalizat aceste, nedoreni îndeplinesc cu
demnitate
obiective îndrăzneţe : reduce­ din Deva trebuie explicate graficele sînt căutările, stră­ trii cu care am stat de vor­ preocupări ? După 4 luni dp •finindu-le angajamentele, de- Nu spunem o noutate afir- zat şi pregătit brigada arti
to­
daniile
încărcătorilor
şi
hotărîrea
astfel
rea cu 15 lei a cheltuielilor nu numai prin organizarea pitorilor de a folosi agre­ bă, printre care Nicolae muncă furnaliştii hunedo­ de a întîmpina cu realizări mînd că omul contemporan tică... Am dat şi vom mai c
este asaltat din toate părţi­
la 1 000 lei produdţie, depă­ superioară a producţiei şi a Mărculescu, Erou al Muncii programe în satele comune
muncii, ci şi prin eforturile gatele mai bine, cu o efi­ reni au produs peste preve­ de seamă apropiata Confe­ le de informaţii venite din Am ţinut un simpozion j
şirea productivităţii muncii cienţă sporită prin descope­ Socialiste, Marin Dop, Va- derile de plan mai mult de rinţă Naţională a P.C.R. cele mai diverse domenii de tema patriotism-internaţion
cu 0,5 la sută, economisirea depuse pe linia mecanizării sile Adespi, şi Constantin 8 170 tone de fontă. De fapt, activitate. I le aduce în casă lism, informări politice, coi
şi industrializării lucrărilor. rirea şi punerea în valoare
unor importante cantităţi de a rezervelor din fiecare Sireteanu ne-au relatat pre­ trebuie spus că întregul MIRCEA NEAGU radioul, televizorul, presa, ferinţe şi expuneri care ne-t
materiale (60 000 bucăţi cără­ Comparînd munca lor de as­ l cartea. Fenomenul este poate venit de la judeţ. Medicul
midă, 25 mc cherestea, 7 mc tăzi cu cea de acum 2-3 ani, mai pregnant în mediul ru­ vorbit oamenilor despre pr
ral, unde oamenii sînt puşi venirea şi tratarea bolile
în faţa unor fapte şi infor­ Apoi am mai avut o expun:
maţii care generează între­ re „Cum a apărut religia
bări specifice _______ ________ Primesc expi
Tipuri noi
comunei, satu­
In întrecerea patriotică dintre consiliile populare lui. Ei nu se D _ j J . de la
neri suficien
^ •
de utilaje prin mulţumesc doar 1x310” anchetă — Cine par-
să le pună, ci
vor un răs- şi competent. nizarea acestor acţiuni ?
ticipă la orga­
autoutilare
puns
autorizat
Acţiuni de masă pentru înfăptuirea cu succes a angajamentelor asumate Acţiunea de autoutilare Aceste întrebări nu se repe­ cul şi cîteva cadre didactice
— De regulă, eu şi medi­
tă în fiecare sat, pentru că
se face simţită în tot mai problemele satului nu se re­ care citesc conferinţele...
multe întreprinderi hune- petă. De aici şi necesitatea Departe de a contesta u-
— Anul acesta Con­ tivelor din domeniul social- — Este incontestabil tea şi trebuie să facem mai dorene. Acest fapt a per­ răspunsului diferenţiat pe nele strădanii care se depun,
trebuie
să-l
care
primească
dar a te limita la „ce trimi­
siliul popular judeţean cultural şi edilitar-gospodă- Convorbire cu tovarăşul — şi aceasta se poate mult pe linia bunei gospodă­ mis producerea pînă în oamenii. Din partea cui ? Şi, te judeţul" ni se pare mai
a chemat la întrecere resc. In acest din urmă do­ SABIN BOTICIU, vedea străbătind loca­ riri şi înfrumuseţări a lo­ prezent a 284 maşini, uti­ iarăşi nu spunem o noutate mult decît puţin şi, în orice
toate consiliile popu­ meniu s-au realizat, prin mo­ lităţile judeţului — că calităţilor. In acest sens se laje şi instalaţii prin au- afirmînd că acestor cerinţe caz, formal, „să nu se
lare judeţene din ţară. bilizarea susţinută a locuito­ vicepreşedinte al în fiecare aşezare urba­ impune ca, în perioada ime­ toutilarc. Valoarea acesto­ trebuie să le răspundă acti­ spună că nu se face ni­
Angajamentul asumat rilor la muncă patriotică, lu­ Comitetului executiv al nă sau rurală s-au fă­ diat următoare şi în continu­ ra este de peste 4 milioa­ vitatea cultural-educativă. Ce mic". Dar preocupările oa­
in întrecerea patrioti­ crări în valoare de aproape Consiliului popular judeţean cut multe lucrări bune are pînă la încheierea anu­ ne lei. răspunsuri găsesc oamenii sa­ menilor, întrebările lor ?
că pentru continua în­ 146 milioane lei — 60 la su­ şi frumoase, care fac lui de întrecere patriotică — Cele mai bune rezultate tului la căminul cultural, în Directorul nu poate răspun­
frumuseţare şi buna tă din angajamentul anual cinste organelor locale. respectiv pînă la 31 august lc-a obţinut colectivul Com­ activitatea desfăşurată sub e- de pentru că n-a „exploatat
gospodărire a judeţului — ce reprezintă 63 000 mp — Puteţi să nomina­ Dar, cil toate acestea, a.c. —, toate comitetele exe­ binatului siderurgic Hu­ gida lui ? Le-ani căutat în acest teritoriu", care ar fi o-
prevede să se execute trotuare; 143 ha amenajări lizaţi consiliile popu­ se puteau obţine reali­ cutive ale consiliilor populare nedoara, unde s-a realizat ; trei comune care, prin pozi­ rientat ca o veritabilă buso­
lucrări edilitar-gospo- şi extinderi de spaţii şi zone lare care au obţinut zări mult mai bune. Ce să acţioneze în permanenţă în cadrul acestui program ţia lor geografică — distan­ lă activitatea cultural-educa­
dăreşti în valoare de verzi precum şi întreţinerea cele mai bune rezultate consideraţi că trebuie pentru asigurarea continuită­ o producţie de aproape 2 ţe mari, izolare — oferă ca­ tivă spre răspunsurile aştep­
240 000 000 lei. Am do­ acestora pe 670 ha; amena­ in activitatea desfăşu­ făcut pentru ca pe şan­ ţii lucrărilor, organizarea milioane lei. Merită să fie drul- propice „personalităţii“ tate. Aici îşi are, de fapt, ex­
ri, tovarăşe vicepre­ jarea a 146 baze sportive, rată pînă acum ? tierele muncii patrioti­ mai bună a şantierelor şi amintite şi succesele obţi­ activităţii cultural-educative, plicaţia şi lamentarea direc­
şedinte, să ne spuneţi solarii şi terenuri de joacă — Majoritatea comitetelor ce să se lucreze cu mai punctelor de lucru, reparti­ „personalitate“ dictată tocmai torului : „Nu ştiu, dar oame­
în ce stadiu se află re­ pentru copii; plantarea a executive ale consiliilor popu­ mult spor şi să se ob­ zarea acestora în răspunderea nute de Uzina „Victoria" de preocupările şi întrebări­ nii nu vin la cămin". De ce
alizarea acestora, avind 446 000 arbori şi arbuşti ; lare au privit cu mult simţ ţină — în perioada ca­ concretă a organizaţiilor de Călan, U.M.M.R. Simeria, le oamenilor. n-o fi mergînd „căminul", ac­
în vedere că prima eta­ construirea a 229 podeţe pre­ de răspundere sarcinile ce re urmează — realizări masă şi obşteşti, asigurarea numeroase întreprinderi Rîu de Mori, comună si­ tivitatea cultural-educativă ?
pă a întrecerii patrio­ cum şi alte lucrări ca îndi­ şi le-au asumat în întrece­ care să confirme şi ale industriei locale din tuată la poalele Retezatului, Pentru că, de ce să n-o spu­
tice s-a încheiat la 1 guiri, taluzări de maluri, re, au obţinut rezultate bu mai convingător capa­ uneltelor şi materialelor ne­ judeţ. cu sate răsfirate. Electrifica­ nem, localul căminului nu es­
rea a adus în casele oame­
Mai. construcţii, reparaţii şi între­ ne şi de aceea e greu de fă­ citatea de organizare şi cesare, astfel îneît zilnic să Prin autoutilare la ni­ nilor nu numai lumina, ci şi te unicul loc unde se poate
succes
— Acţionînd cu hotărîre ţineri de străzi, drumuri, po­ cut o clasificare acum. Mi-aş mobilizare a organelor se întreprindă acţiuni de velul judeţului s-a redus radioul, televizorul — izvoa­ desfăşura cu Practica activita­
culturală.
de­
te
a
pentru realizarea angajamen­ duri etc. Aceste realizări dau permite, totuşi, să de subliniez locale ale puterii şi ad­ muncă patriotică atît în o- pînă în prezent importul re nesecate de informaţie dar monstrat că microgrupul este
eforturile
depuse
cetăţe­
tului, încă din primele zile convingerea că angajamentul nii şi organele locale din ministraţiei de stat, pre­ raşe cît şi la sate. planificat cu 160 000 lei şi de întrebări inerente. Cum mult mai propice unei efici­
ale anului, colectivele de le răspunde căminul cultu­ ente munci cultural-educati­
asumat în întrecere va fi re­ municipiile Hunedoara, De­ cum şi hărnicia tradi­ In prima urgenţă vor tre- valută şi s-au realizat în ral ? Cităm din relatările di­
muncă, cetăţenii mobilizaţi alizat şi chiar depăşit. Prima va, Petroşani, oraşele Călan, ţională, renumele de acelaşi timp economii la rectorului de cămin, prof. Ti- ve. Aceasta însă presupune,
de deputaţi au depus efor­ Orăştie, Petrila, Simeria, N. BADIU
etapă a întrecerii patriotice buni gospodari al lo­ preţul de cost de 210 000 beriu Ciorogaru. S. POP
turi intense pentru realizarea Vulcan, comunele Aninoasa, — Am participat în martie
ritmică a sarcinilor economi­ pentru buna gospodărire şi Dobra, Crişcior, Baia de Criş cuitorilor judeţului ? lei. la ştafeta folclorică „Căută­
ei locale. îndeplinirea obiec- înfrumuseţare a fost rodnică. şi altele. Sînt de acord că se pu­ (Continuare In pag. a 2-a) torii de comori“, am organi­ (Continuar# In pag. a 2-a) ]