Page 5 - Drumul_socialismului_1972_05

Primirea de către tovarăşul
Proletari c/in toafe fările. unifl-vă!

Nicoiae Ceauşescu

a unor ziarişti iugoslavi

' In după-amiaza ¡zilei de mit pe Frâne Bărbieri, re- La întrevedere au partici­
miercuri, 3 mal 1972, tova­ dactor-şef al săptămânalului pat tovarăşii Cornel Burtică,
răşul Nicoiae Geauşescu, se- iugoslav Nin, şi pe Dragoslav membru supleant al Comite­
Rancici, şeful Secţiei externe tului Executiv, secretar al
jcretar general al Partidului
de la aceeaşi publicaţie, că­ C.C. al P.C.R., şi Constantin
Comunist Român, preşedinte­ rora le-a acordat un inter­ Mitea, consilier la Comitetul
le Consiliului de Stat, a pri­ viu. Central al partidului.

Cuvîntul de salut adresat de tovarăşul

Ion Gheorghe Maurer, preşedintele

Creşterea indicelui de utilizare Consiliului de Miniştri, celei de-a Vl-a

»
a masinilor-unelte la 76.2 Conferinţe regionale a comisiilor

le sută relevă mari posibilităţi naţionale europene pentru UNESCO

de sporire a producţiei După un bilanţ deosebi? de rodnic Yn cinsfea zilei de 1 Mai I Domnule preşedinte, rei dezvoltare se află într-o mentul de României socialiste
j Doamnelor şl domnilor,
interdependenţă
strînsă
dia­
faţă
culturii
dezvoltarea
lectică. Căci este notoriu fap­
Amploare şi continuitate în eforturi ’ In numele guvernului Re­ tul că omul cult, informat, şi de cooperarea culturală in­
o
ca
ternaţională,
coordonată
publicii
Socialist«
România,
care cunoaşte şi înţelege le­
majoră a politicii sale inter­
de piese de schimb vă adresez un cald salut cu gităţile devenirii istorice, poa­ ne şi externe.
prilejul prezenţei dv. în ţara
te dirija această devenire po­
In acest context, importan­
pentru intensificarea întrecerii socialiste ¡noastră. trivit cerinţelor progresului, ţa celei de-a Vl-a Conferinţe
Acţiunile întreprinse în Este demnă de scos în e- I Prin însăşi vocaţia sa, Or­ ceea ce, pînă la sfîrşitul sfîr- regionale a comisiilor naţio­
ariul trecut în baza măsuri­ videnţă preocuparea comi­ ganizaţia Naţiunilor Unite şitului, înseamnă libertatea nale e u r o p e n e pentru
lor stabilite da conducerea tetelor oamenilor muncii pentru Educaţie, Ştiinţă şi în sensul ei real de necesi­ TJNESCO, care se întruneşte
superioară de partid pen­ din cadrul Combinatului Onorate dc conducerea partidului şi sta­ Traversînd cu succes această primă şl rod­ Cultură este chemată să pro­ tate înţeleasă. la Bucureşti, la invitaţia Co­
tru îmbunătăţirea folosirii siderurgic Hunedoara, unde tului cu înalte distincţii pentru merite deo­ nică etapă a întrecerii, colectivele muncito­ moveze legăturile culturale Observăm, în aceeaşi suc­ misiei naţionale române, nu
maţsinilor-unelte din dota­ măsurile întreprinse în a- sebite în îndeplinirea prevederilor primului reşti hunedorene, în frunte cu organizaţiile între ţări şi popoare, să favo­ cesiune de idei, că de-a lun­ scapă nimănui. Prin reco­
rea întreprinderilor şi-au ceastă direcţie au dus la an al cincinalului, organizaţia judeţeană de de partid, au făcut dovada de netăgăduit a rizeze o largă circulaţie a tot gul vremii, cultura s-a dove­ mandările pe care le va a-
găsit ecou în creşterea in­ creşterea coeficientului de partid, colectivele întreprinderilor fruntaşe, hotăririi de a ridica la cote superioare can­ ceea ce a creat şi creează dit un factor de dezvoltare dopta conferinţa, va putea nu
dicelui de utilizare a aces­ utilizare a fondului de timp toţi oamenii muncii hunedoreni au adus pri­ titative şi calitative întreaga activitate pro­ mai bun şi mai valoros uma­ a simţămîntului de solidari­ numai să reafirme conştiinţa
tora în industria judeţului. afectat maşinilor de la 55,4 nos sărbătorii de Mai un buchet bogat de ductivă a judeţului, de a finaliza cu succese nitatea. tate umană. Precum se ştie, necesităţii cooperării europe­
Ca urmare a măsurilor lua­ la sută cît s-a înregistrat realizări. întrecerea din primele 4 luni, al de prestigiu sarcinile de răspundere ce re­ Cultura, ca una dintre mo­ valorile spirituale au circulat ne, dar şi, mai cu seamă, să
te la nivelul întreprinderi­ în trimestrul î al anului tre­ cărei prim bilanţ l-am încheiat în ajunul zilei vin economiei hunedorene în al doilea an dalităţile specifice de mani­ întotdeauna, fapt pe deplin identifice noi căi şi mijloa­
lor care dispun de uri în­ cut la 88,6 la sută în pri­ de 1 Mal, a fost marcată de rezultate remarca­ al cincinalului. Această hotărâre unanimă, festare a omului, a avut în­ atestat de influenţa pe care ce capabile să intensifice coo­
semnat parc de maşini- mul trimestru al anului în bile. Totalitatea indicatorilor planului şi an­ dorinţa zecilor de mii de muncitori, totdeauna un rol de maximă au exercitat-o reciproc cen­ perarea culturală. Cu un ast­
viaţa
în
gajamentele au fost îndeplinite exemplar, tehnicieni, ingineri, specialişti şi cadre de însemnătate poate afirma societă­ trele de civilizaţie. Favori- fel de program de cooperare,'
ţii.
Se
că
la
aslgurîndu-se considerabile sporuri de pro­ conducere din judeţ de a fl la înălţimea sar­ baza oricărui progres uman zînd schimbul de valori spi­ UNESCO va aduce neîndoiel­
ducţie industrială, produse de mare valoare cinilor trasate de partid cunosc, în peri­ a stat, în ultimă instanţă, un rituale şi, prin aceasta, cu­ nic o contribuţie substanţială'
pentru economia naţională. S-a înregistrat, oada premergătoare Conferinţei Naţionale a act de cultură. In decursul noaşterea reciprocă, cultura la dezvoltarea culturală a
de asemenea, depăşirea prevederilor la pro­ timpului, numai prin cultură a stimulat şi stimulează a- naţiunilor europene, la stimu­
ductivitatea muncii, la economii şi beneficii, partidului, o amploare fără precedent. oamenii au reuşit să-şi cu­ propierea popoarelor, dorinţa larea relaţiilor şi schimburi-
1
a sarcinilor de export, precum şi în reali­ noască condiţiile de viaţă, să lor da cooperare pe multiple lor culturale şi ştiinţifice, la
zarea planului de investiţii. (Continuare tn paq. a 2-a) planuri. promovarea acelui dialog u-
înţeleagă sensurile existen­ Este indiscutabil că numai
ţei lor şi să acţioneze In di­ prin răspîndirea largă a cul­ man fără de care nimic nu
recţia progresului, a făuririi turii şi valorificarea ei în poate dăinui cu adevărat. J
euro
colaborarea
Desigur,
unelte pentru prelucrarea curs, iar la Centrala căr­ unui trai mal bun. practica economico-socială, în peană este folositoare nu nu
J
metalului, în vederea creş­ bunelui Petroşani propor­ In epoca noastră, cînd ge­ condiţiile dezvoltării coope­ mai popoarelor europene, dar
terii foldsirti intensive a ţia folosirii a crescut de la niul uman pătrunde în adîn- rării Internaţionale, îşi pot şi relaţiilor multiple de con­
acestuia, se constată o spo­ 65,3 la sută la 73,1 la sută. cul tainelor naturii, descope­ găsi soluţionarea problemele lucrare între continentul nos J
rire simţitoare a indicelui Aportul pe care aceste două rind şi punînd în valoare ne­ majore care confruntă astăzi tru şl celelalte regiuni ale lu-'
de folosire a fondului de mari unităţi Industriale bănuite resurse, cultura şi omenirea ca, bunăoară, înlă­ mii. In acest spirit. România'
timp maxim disponibil. Este l-au adus la îmbunătăţirea ştiinţa devin componente in­ turarea subdezvoltării şi a este profund interesată de
grăitor în acest sens fap­ indicelui pe judeţ este e- separabile ale vieţii omului, consecinţelor ei — foametea activitatea desfăşurată de
tul că la întreprinderile ca­ vident avînd In vedere că iar răspîndirea lor, o cerin­ şi analfabetismul — ca să le UNESCO, a cărei expresie
a
mersului
fundamentală
ţă
re au un parc de cel pu­ împreună au în dotare mai înainte. amintim doar pe cele mai marcantă o constituie şi a-
ţin 10 maşini-unelte pen­ mult de jumătate din în­ Nu putem să subliniem în­ importante, combaterea po­ ceastă conferinţă.-
tru prelucrarea metalului treg parcul, de maşini-unel­ deajuns importanţa culturii luării mediului înconjurător, Adresez ca atare, în nume­
Indicele de utilizare a fon­ te din toate întreprinderi- ca factor propulsor al forţe­ politica demografică ş.a. le ^guvernului român, sincere
Revoluţia
ştiinţifico-tehnică
dului de timp' maxim ' ie din judeţ. lor de producţie, de a căror contemporană face posibilă urări de succes lucrărilor dv.,
disponibil reprezintă în Şirul exemplificărilor de continuă dezvoltare depinde, difuzarea culturii cu ajutorul cu speranţa că cea de-a Vl-a
trimestrul I 72,4 la su­ întreprinderi care au avut se ştie, prosperitatea societă­ unor mijloace de comunica­ Conferinţă regională a comi­
tă faţă de numai 62,8 la aceeaşi preocupare pe a- ţii în ansamblu. ţie mereu mai numeroase şi siilor naţionale europene pen­
sută cît a reprezentat în a- ceastă linie poate fl între­ In fond, cultura, cunoaşte­ mai perfecţionate. Dar acest tru UNESCO va deschide noi'
ceeaşi perioadă a anului git şl cu alte unităţi cum rea, sporind puterea şl in­ fapt este departe de a fi su­ persooctive de cooperare cul­
precedent. Creşteri sub­ ar fi I. M. Barza, Uzina fluenţa omului asupra natu­ ficient. Lumea resimte tot turală internaţională, în fo­
stanţiale se înregistrează şi mecanică de material ru­ rii, îi dau posibilitatea să mai acut necesitatea organi­ losul tuturor ţărilor europe­
in repartizarea maşlnllor- lant Slmeria, Centrala mi­ producă mai multe valori zării circulaţiei valorilor spi­ ne, şi va sluji cauza progre­
unelte pe secţii de bază şi nereurilor neferoase Deva, materiale, să sporească bogă­ rituale. Este limpede că prin sului şi a păcii în lume.
auxiliare, în sensul că la Fabrica chimică Orăştie, ţia socială, iar cu cît această intermediul organizării, cul­
cele care funcţionează în Fabrica „Vîscoza - Lupeni bogăţie este mai mare, cu tura îşi amplifică forţa de
secţiile de bază acest indice şi întreprinderile de in- atît se creează premise mai pătrundere, capacitatea de a
a crescut de la 68,4 la su­ prielnice pentru progresul so­ accelera progresul general. In pagina a iv-a
tă în trimestrul I 1971 la EMILIAN ROVENJA cial, pentru statornicirea ega­ Tocmai în această perspec­
76,2 la sută în trimestrul I şef de serviciu lităţii şi libertăţii. tivă ne apare întreaga însem­ Lucrările celei de-a Vl-a
1972, iar în secţiile auxilia­ la Direcţia Judeţeană Aşa cum demonstrează is­ nătate a activităţii UNESCO,
re creşterea este şi mai e- de statistică toria, cultura reprezintă, ală­ pe care guvernul român a Conferinţe regionale a
videntă, de la 58,4 la sută turi de bunăstarea materială, salutat-o şi a sprijinit-o în comisiilor naţionale eu­
la 69,2 la sută. (Continuare In pag. a 2-a) un factor de reală importan­ permanenţă. îşi află şi aici ropene pentru UNESCO
ţă al democraţiei, cu a că­ o expresie elocventă ataşa­
plan lună de lună. Uneori A. în fiecare zi din viaţa
[ Acum trei luni a fost pri­ Redresarea extracţiei de cărbune Sa E.M. DYlja
mit în brigada lui Ştefan chiar şi le-a onorat şl de­
Ghioc, de la E. M. Dîlja, păşit considerabil. Nu mai In pagina a lll-a de pionier —- o fapta
Ştefan Tudor, un tînăr ca­ demult decît In aprilie,
lificat în mecanică fină. La Obiectiv major al sporul de cărbune asigurat PENTRU 24 ORE demnă de un viitor
sfîrşitul primului schimb de ortacii lui Ghioc a atins Vreme instabilă, cu cerni
prestat la front, tînărul şi-a 800 de tone extrase, cu un schimbător. Local vor cădea CURIER ■ CURIER
trădat îndoiala care-1 mis­ strădaniilor colective plus mediu de randament ploi slabe. Vîntul va sufla slab comunist
plnă
tuia : „Ce zici nea Ghioc, oi de o tonă pe post. El se sud-vest. la potrivit din sud mini­ şi
Temperaturile
fi eu făcut pentru mină ?" află într-o veritabilă între­ me vor fi cuprinse intre 2 şi
La care şeful de brigadă, lului'. Intr-adevăr „lecţia“ cere cu brigada condusă de 7 grade, iar maximlele intre • „A greşi e omeneşte" — dar nu scuză fuga HUNEDOARA. Pionierii de
11 şi 16 grade.
după ce l-a măsurat tăcut, de miner. Iar dacă îl întrebi minerul Pavel Taşnadi, care de răspundere, ce prejudiciază timpul ce­ la şcoala generală nr. 6 au
cu căldură în ochi, peste azi unde vrea să ţintească minei e dintre cele mai di­ a obţinut un plus de 700 PENTRU URMĂTOARELE tăţeanului declarat strada pe care se
cîteva clipe i-a spus răspi­ răspunde „cel puţin mais­ ficile, dar o dată învăţată tone în luna trecută, cu DOUA ZILE află şcoala „Strada pionieri­
cat : „Dacă te străduieşti, tru miner". ea aduce depline satisfacţii. cea a lui Mihai Cosma — • Curierul corespondentului lor" şi au luat-o în întreţi­
da. învaţă de la cel ce ştie In fond, porţile calificării Să vă spună dacă nu-i aşa fost şef de schimb la Şte­ Vremea se menţine instabi­ nere. Acelaşi lucru l-au făcut
mai mult şi caută să mun­ îi sînt deschise. Şi nu nu­ Dumitru Perju, promovat fan Ghioc. lă, cn cerul ploi schimbător. ş! Se • Confruntarea sesizân-râspunsuri şi pionierii şcolii generale
semnala
vor
a-
slabe
converg
Strădaniile
lor
ceşti mai bine decît el“. mai lui, ci şi vagonetarului de ourînd ca şef de schimb către aceeaşi ţintă — mult verse de ploaie. Vint potrivit nr. 1, care au efectuat un
în brigadă. El a crescut la
L-a dat pe mîna mineru­ Mircea Vîju, din schimbul din sud şl sud-vest. Tempe­ • Vă răspundem ki întrebare mare număr de ore de mun­
ratura — în creştere uşoară.
lui „care ştia mai mult", şi lui Constantin Truşcă. Chiar „şcoala lui Ghioc absolvind dorita redresare a E. M. că pentru îngrijirea străzii
anume în grija şefului de de la început, de cînd a cu note mari toate „clasele" Dîlja. -După cum se vede, pe care se află şcoala. Ur-
schimb Vasile Baltag. A- fost adus la mină, de în­ — vagonetar, ajutor de mi­ şi celelalte brigăzi ale mi­ mîndu-le exemplul, pionierii
cesta s-a ocupat, cum îi e suşi şeful de schimb, s-a ner, miner. „Nu cer la alt­ nei au de la cine să ia tuturor şcolilor din oraş au
firea, cu înţelegere de noul dovedit om la 'locul lui, In­ cineva mai mult să facă exemplu. Apropiata Confe­ 8n întreprinderile agricole de stat luat în patronaj zone verzi
angajat, i-a împărtăşit trep­ teresat să ştie toate ale mi­ decît numai cît -fac eu“, l-a rinţă Naţională a partidu­ de la I.G.C.L. şi consiliul
tat, treptat din experienţa neritului, atent la îndrumă­ auzit nu o dată pe şeful de lui trebuie să găsească şi popular. Trecînd la fapte,
lui. După un timp, văzînd rile şl învăţămintele ortaci­ brigadă. Dacă le-a pretins această colectivitate mine­ 200 de pionieri şi şcolari de
mult sau puţin asta nu se
şeful de brigadă cît de re­ lor din brigadă, mai încer­ la şcolile generale nr. 2 şi
pede „prinde“ fostul meca­ caţi cu greutăţile adîneulul. ştie cu exactitate, dar lu­ rească — care s-a dovedit întreţinerea culturilor-pe nr. 7 au lucrat pe B-dul Da­
nic în ale mineritului i-a zis Ca un amănunt, Truşcă a crul asupra căruia a stăruit în atîtea rîndurl capabilă, cia şi Mihai Viteazul, cei de
lui Baltag : „Din tînărul avut grijă ca băiatul său să se împlinească l-a de­ vrednică, plină de încrede­ la liceul nr. 1 şi şcoala ge­
ăsta, să ştiţi, vom face un Petre, învăţător într-un sat monstrat întîi el însuşi. re — cu un bilanţ de bo­ nerală nr. 8 au participat, în
miner serios". Se pare că de pe malurile Dunării, să ...De patru ani, de cînd e primul plan al preocupărilor! număr de peste 200, la ame­
Ştefan Ghioc a spus adevă­ lucreze în vacanţa mare în constituită brigada comu­ gate realizări. najarea parcului de agrement
rul căci tînărul s-a şi în­ mină la Dîlja. „E o lecţie nistului Ştefan Ghioc, ea din pădurea Chizid.
D. MORARU
scris la cursurile de ajutor care n-o să-i strice dască­ şi-a realizat sarcinile de i ______ J +
V_------------- -------- ---------- ! Etapă decisivă în ansam­ ne-a relatat că acţiunile au darea totală a culturii res­ SiMERIA. Comandamentul
blul măsurilor ce se aplică fost temeinic organizate şi se pective. unităţii de pionieri de la
pentru sporirea producţiei a- desfăşoară în bune condiţii. , şcoala generală a hotărît să-şi
gricole la hectar, întreţinerea Ca urmare, în primele zile mă Dintre lucrările care recla­ aducă, alături de cei mari,
maximă
urgenţă,
capul
Angajament culturilor se află la loo de ale lunii mai a.c., s-a înche­ şi de afiş îl constituie aplicarea contribuţia la acţiunea de în­
pe
frunte
agenda
lucrători­
iat
lucrarea
de
bilonare
oraşului.
In
frumuseţare
a
lor ogoarelor. Fireşte, avînd ierbicidare a terenului pe în­ primei praşile manuale la aceste zile de primăvară pio­
onorat în vedere suprafeţele însem­ treaga suprafaţă cultivată cu cultura de sfeclă furajeră pe nierii efectuează lucrări de
cele 80 de hectare aparţină­
nate cultivate cu cereale pă- cartofi — 300 hectare. La cul­ întreţinere a spaţiilor verzi şi
ioase şi prăşitoare în fermele turile de cereale păioase (grîu toare fermelor zootehnice din a terenurilor de joacă din
cu cinste agricole de stat, în faţa con­ şi orz), pe o suprafaţă de 500 Bîrcea şi Călan. De aseme­ curtea şcolii şi de pe strada
ducerilor I.A.S. stau sarcini hectare s-a făcut combaterea nea, ţinînd seama de faptul Decebal.
că la cultura porumbului s-a
de mare răspundere privind pe cale chimică a buruieni­
URICANI. Brigada minerului menţinerea terenurilor în lor. In continuare, şefii fer­ făcut ierbicidarea pe întrea­ ¥
Constantin Trifan, de la E.M. permanentă stare curată de melor urmăresc îndeaproape ga suprafaţă, în zilele viitoa­ PETROŞANI. Pionierii ca­
Uricani, a hot&rlt la începutul buruieni şi afinate — condi­ starea lanurilor şi, dacă va fi re se va începe aplicarea pra- re locuiesc în cartie­
lunii aprilie să realizeze la ţie de bază în obţinerea de nevoie, se va organiza plivi- şilei mecanice. întreprinderile rul „Aeroport“ au consti­
dispun de suficiente forţe şi
lucrările de deschidere, In recolte superioare. Concomi­ tul manual pe tarlalele unde tuit comitete de bloc ale co­
cinstea zilei de 1 Mai, 200 m tent cu aceasta, de maximă se va constata pericol de îm- mijloace care, judicios utili­ piilor, îndrumaţi de un mem­
avansare pentru punerea cit importanţă este ca tratamen­ buruienare. zate, asigură ca întreg volu­ bru al comitetului de bloc
mol urgentă In exploatare a tele pentru combaterea boli­ mul lucrărilor de întreţinere din rîndul părinţilor. Comi­
imul nou clmp productiv. lor şi a 'dăunătorilor să se O grijă aparte se acordă a culturilor să fie realizat în tetele acestor mici locatari
Muncind cu multă pricepere aplice cu deosebită grijă, ast­ culturii inului, care ocupă o condiţii ireproşabile, creîn- antrenează copiii la planta­
şl hărnicie, cUnd dovadă de fel fiind posibilă evitarea suprafaţă de 1000 hectare. du-se astfel premise favora­ tul florilor în faţa blocu­
înaltă conştiinciozitate şi com­ pierderilor din producţie. Deoarece nu peste tot plan­ bile obţinerii unor recolte rilor, la păstrarea curăţeniei
sporite la unitatea de supra­
petentă profesionala, tlnăra In legătură cu stadiul în tele au răsărit uniform, în pe scări şi ornarea pereţilor
brigadă a minerului Constan­ care se află lucrările de în­ zilele următoare se va trece faţă. De maximă importanţă acestora, ei organizează jocuri
tin Trifan a raportat onora­ treţinere a culturilor şi cu este însă ca şefii fermelor şi cu copiii, îi îngrijesc pe cel
urmă­
conducerile
să
I.A.S.
rea exemplară a angajamentu­ la a doua combatere a pure­ mici.
priorităţile aflate pe agendă, cilor. Concomitent cu aceas­ rească folosirea zilnică şi la
t.ş Fabrica de produs« refractare Baru, ta laborator Ift tu pun urnii minuţios control cali­ i lui Mat, întreaga capacitate a mijloa­ Asemenea iniţiative au în­
tăţile tuiul nou lot de produse. . tovarăşul ing. Carol KosRs, ta, In prima decadă a lunii
I celor mecanice aflate în do­ ceput să se extindă şi In' ait^
I____________________________ directorul Trustului I.A.S., mai se va efectua şi ierbici- tare. , _ cartiere ale oraşului;,