Page 2 - Drumul_socialismului_1972_06

l®3S£KaaSBSa2E®2S wjj .uiiMiiuwanasB^ jsa^w
5EEC scwsswbbsbj
2
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 410 © JOI 1 IUNIE 1972

1 I U N I E

Ziua Internaţi

INSUFLEŢITOAREA DEVIZA pentru apărarea copilului

A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE Bună dimineaţa lujeri ai vie­
Bună dimineaţa, copilărie I
T -----------1-, | ................................... ,, jP______________________________________________________________________________________ ţii I V-am aşteptat în zorii DE 1 IUNIE
acestei înălţătoare veri să
vă strîngem la piept, să vă
sărutăm obrajii şi să vă u-
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! răm — aşa cum e datina ia M A M E I i I
noi — „să creşteţi mari !".
Aţi mai crescut cu-o palmă
de anul trecut, şi cîtă hrană
sufletească n-am adunat în Rămin copil, cu tine, şl-acum, ajuns bărbat,
înduioşat mă-nvălul cu-arome în amiezi,/
noi, în timp ce vă călăuzeam
11
H B * i " '' ' „,<■Mm^ri^VWîitwrJii-^~iTiSnrTii^nwiiüûr^-*r*--'i'rrrfir»Hiw~ií¿^iTraS¿ii>iii>Sjjiâiwtjw.iViu:j>i■■jüu^âljLajijllÜ-IT.*ij-u.i ujjXl__iCùlL JXu-ÚjXjjjjjuuu*uauu—
In amintiri mă legeni, pe drumul ce-l străbat,
dezvoltarea, modelarea !
àpnsnie concrete m Realizări de presffgiii m Iniţiative valoroase » Fapte eroice Dimineaţa acestei zile săr­ Şl faci să crească rodul in pomii din livezi...
bătoreşti a răsărit sub zodia
v am»n*mm> » n « « n — — —-—------ ■•• — altor împliniri înscrise cu
izbînda palmelor noastre sub Tu creşti, în fii şi fiice, odorul cel mai drag
arcada celui de-al doilea an Şl-n luptă arzi in inimi, cu freamătul de steag,
al cincinalului^ L-am vrut, Sădeşti statornicie, cind mă aştepţi în prag
Pe şantierul barajului acest an, mai plin, mai rod­ Şl înfloreşti nădejdea în cel mal sterp meleag.
nic, şl va fi mai plin şi mai
rodnic. Pentru voi îl pregă­
tim, ca să-l punem la treap­ Tu, mamă, eşti lumină, căldură, vatră, casă,
„Valea de Peşti" ta ţării în care v-aţi născut, Balada te evocă şl clara zi de vară,
în care creşteţi şi în a cărei
Şl florile, seninul şl plinea de pe masă,
sînteţi
aşteptaţi
grădini
să
sădiţi florile viitoarelor iz- Iar gliei ii dai nume de PATRIE, de ŢARĂ I
bînzi. Sînteţi grădinarii de IRIMIE STRAUŢ
Revărsare de mîine ai acestui pămînt ro­
care
bunicii
şi
mânesc,
pe
pe care au visat-o înaintaşii,
visului.
realitate
dat
a
el
hărnicie si dăruire Sub ocrotirea iui desprindeţi
dragostei
alfabetul
de
ţară,
9 alfabetul păcii, prieteniei şi
înţelegerii. Sînteţi copiii din
muncitorească acel colţ minunat de pe Ter­
ra, care n-aţi auzit zvon de
silabisit
care
aţi
cu­
armă,
vîntul scump „ma-ma", în
armonia silabelor „pa-ce". Şi
Cînd liniştea pădurilor a la Bicaz şi Argeş ; excava- pentru această caldă armonie
început să fie tulburată de toriştii Vasile Ciocan şi An­ de cuvinte, lui, partidului, îi
zgomotul puşcăturilor şi al drei Pronoza — mai tineri închinăm, noi şi voi, fiii noş­
camioanelor, pe drumul de — au -învăţat doar aici ade­ tri, întreaga noastră vrere.
la Uricani la Valea de Peşti, vărata meserie ; şoferii loan Ştim că voi, cei care pur­
un proaspăt absolvent al fa­ Sas şi Constantin Moraru taţi în jurul gîtului un crîm-
cultăţii de hidrotehnică pă­ nu-şi mai aduc aminte de pei din purpurul steagului
şea agale, făcîndu-şi zeci vremea cînd conduceau pe nostru de izbînzi, aţi pornit
de planuri. II năvăleau asfalt. S-au obişnuit cu liniş­ cu paşi siguri spre calea pe
gîndurile : Oare ce oameni va tea pădurilor, a serpentinelor care vă veţi împlini ca cetă­
Dulgherul Francise Laszlo I. împreună cu formaţia sa de lucru, obţine, zilnic, succese de Sntîlni pe şantier ? Cum vor tăiate în piatră dură... Pen­ ţeni demni ai acestei ţări.
prestigiu pe şantierul ile construcţie al furnalului nr. 0. In 21 do ani, de cind lucrează la I.C.S. V-am auzit chemarea-deviză
Hunedoara, Francise Laszlo I nu a avut nici o absenţă nemotivată. fi coordonate lucrările ? Ce tru că la Valea de Peşti se
„talie" va avea barajul ? înscrie o nouă epopee. Se cu adîncă semnificaţie de no­
...De atunci au trecut mai construieşte un unicat, se bleţe şi umanism, cu care
bine de trei ani. 11 regăsim munceşte altfel, se contopesc mergeţi pe acest drum : „In
azi pe inginerul Mihai Ne- conştiinţe, se modelează ca­ fiecare zl din viaţa de pio­
feru pe creasta barajului de ractere, nier, o faptă demnă de un
la Valea de Peşti, la numai — Viitorul barajului apar­ viitor comunist !“.
cîţiva metri de cota finală. ţine unor folosiri complexe Cîte fapte ale răspunderii
Maturizat, cu experienţa — ne explică Mihai Ştefăni- şi responsabilităţii etice şi
muncii şi a vieţii dobîndită ţă, secretarul comitetului de civice n-aţi înscris sub aceas­
în angrenajul pe care-1 naşte partid al şantierului. Sîntem tă educativă deviză I Sînt
BOŞOROD. Comitetul e- ganizat două centre de co­ din satul Urslci, Vasile Bă- construirea oricărui nou o- conştienţi de acest lucru. poate mărturiile cele mai
xecutiv al consiliului popu­ lectare a linii contractate. luşe, cu 75 kg, loan Monu, biectlv, şeful de lot pare să De aceea, paralel cu barajul limpezi, mai curate, mai trai­
lar, sprijinit şi îndrumat Pînă acum am colectat cu 85 kg, Ilie Monu, cu fie destul de afectat că tre­ urgentăm lucrările Ja ma­ nice, mai înălţătoare şi mai
de comitetul comunal de 7 800 kg de lină. In preda­ 75 kg, din satul Alun. buie să vorbească despre... gistrală, la staţia de epura­ frumoase cu care păşiţi de pe
partid, a desfăşurat o mun­ rea linii contractate şi a Gheorghe Bodea, cu 00 kg, început. re, staţia de tratare şi ame­ acum la împlinirea voastră,
că susţinută pentru a-şi a- calităţii acesteia se eviden­ loan B. Grecu, cu 128 kg, — începutul e acelaşi najările pe verticală. Lîngă la împlinirea ţării.
duce contribuţia la realiza­ ţiază ţăranii cooperatori Nicolae S. Grecu, cu 70 kg pentru oricare constructor : lucrările de la Valea de - Acum, în ceas de sărbă­
rea fondului central de li­ Ion Burzan, care a contrac­ şl alţii. nopţi nedormite din cauza a Peşti vor veni alţi oameni, toare, cînd ne simţim mal
nă. In acest scop au fost tat şi predat 30 kg lină, In zilele care urmează sute de întrebări la care îţi vor admira monumentalfta- mult - chemaţi să vă apărăm-,
iniţiate şi organizate discu­ loan Dăniloi, cu 23 kg, Se- cetăţenii comunei noastre cauţi răspuns. Cu timpul, tea lucrării. Vor bănui oare să vă ocrotim, vă mărturisim
ţii cu crescătorii de oi, lă- bastian Dimulescu, cu 52 vor livra în plus, peste lucrurile îşi capătă limpezi­ revărsarea de patos a sute­ că dragostea noastră vă va
murindu-i asupra avantaje­ kg, Moise Petric, cu 37 kg, me, devin fapte cotidiene; lor de constructori de acum, călăuzi neîncetat, ca un ne­
lor economice ce le dobîn- iar din sectorul individual cantitatea contractată, încă întrebările nu-ţi mai dau strădania lor de a modifica auzit cîntec de leagăn, un
desc vînzind surplusul lor Nechifor Toncea, cu 120 kg. 200 kg de lină. tîrcoale aşa des ca înainte. natura în corelaţie cu pre­ neauzit, dar responsabil cîn­
de lină organelor care se Ilie T. Părău, cu 120 kg, — Adică ? tenţiile viitorului ? tec.
ocupă de contractarea linii. Ionel V. Ursic, cu 73 kg, IERONIM GRECU — Realizăm lucruri care ...Gîndurile succed gînduri. Priviţi-ne, dragi copii, în
In cadrul comunei s-au or- Iacob FI. Ursic, cu 80 kg, primarul comunei Boşorod nu s-au realizat pînă acum. Inginerul Mihai Neferu se străbunicii voştri l-au apărat bucuria şi nădejdea noastră această dimineaţă, cu purita­
v_. J Şi asta ne dă putere şi în­ gîndea ce talie va avea ba­ cu preţul vieţii şi cu nădej­ şi a ţării, cînd aţi văzut lu­ tea vîrstei şi a frumuseţii
credere mai ales acum cînd rajul. Acum îl găseşte de o dea că voi veţi şti să le pre­ mina zilei în seninul socia­ voastre sufleteşti şi luaţi de
întregul popor întîmpină mărime obişnuită pentru ţuiţi jertfa şi să faceţi din lismului biruitor, sub flamu­ la noi exemplul faptei, bu­
zîmbetul,
Conferinţa Naţională a parti­ puterea lui şi a oamenilor munca pentru dragostea dc ră de purpură, şi fiecare pas, nătatea, Aflîndu-le la tăria ome­
noi,
Puternic factor mob m dului cu un noian de fapte treabă dacă „Valea de Peşti" vostru de viaţă. ocrotit şi îndrumat de acel luaţi-le spre a le purta ca
pre-
niei.
fiecare an v-a fost şi vă este
ţară şi de neam — crezul
de aici. loan Bîrsan se în­
remarcabile.
destinul
călăuzeşte
— Vorbiţi-ne despre ele. va fi aidoma „Bicazului" un­ Şi cum să nil doriţi să vă părinte ce nostru popor. El, modeste dar durabile podoa­
întregului
be cu care să vă aureolaţi
— Am încorporat pînă a- de şi-a lăsat anii tinereţii. ataşaţi acestui înălţător crez Partidul Comunist Român, munca, viaţa, chipul vostru
cum în inima barajului, cu Acum găseşte că noul baraj cînd v-aţi născut pe pămînt portdrapelul năzuinţelor şi de mîine.
propăşirea loca oamenii de aici, peste 1,2 mi­ este mai ingenios, mai trai­ ghina exploatării, a războiu­ intereselor fiilor ţării, e pă­ La mulţi ani, dragi copii !
liber, curat, primenit de ne­
nic.
Mihai
afirmă
Ştefăniţă
lioane mc de piatră. In cin­
stea Conferinţei Naţionale că barajul este construit pen­ lui, a mizeriei, a foamei ! rintele ce a dăruit copilă­
am hotărît să mai depunem tru destinaţii complexe dar Cum să nu doriţi să fiţi riei surîsul, lumina, bucuria LUCIA LICIU
(Urmare din paq. 1) tulul, făcîndu-se taluzarea şl zaţia de bază şi-a propus să în baraj peste 100 000 tone se întreabă încă de pe acum
decolmatarea canalelor de ia măsuri pentru a asigura de piatră, astfel îneît la 1 dacă urmaşii vor fi mulţu­
constatat cu satisfacţie mem­ scurgere a apei pe o lungi­ în continuare popularizarea iulie să încheiem construc­ miţi de el, de munca lor.
brii organizaţiei de bază — me de un km, valoarea aces­ hotărîrilor partidului şi a le­ ţia propriu-zisă a barajului. Şi, în acest „brîu de gîn­ In scopul ocrotirii mamei şi copilului
sub conducerea şi îndruma­ tor acţiuni de muncă patrio­ gilor statului, pentru a îm­ — Ce gîndeau oamenii la duri", în aceasiă spirală ce
rea comuniştilor, ţăranii co­ tică ridieîndu-se la 95 000 bunătăţi întreaga agitaţie vi­ începutul construcţiei ; cum parcurge conştiinţa sutelor
operatori din satul Ociu au lei. Concomitent se vor efec­ zuală în mobilizarea coopera­ gîndesc ei acum ? de constructori care întîm­ In scopul ocrotirii sănătă­ în 1966 la peste 1 800, iar al natalităţii. Astfel, s-au dat
reuşit să execute prin muncă tua lucrări de curăţire a pă­ torilor la înfăptuirea sarcini­ — La Valea de Peşti gîn­ pină Conferinţa Naţională a ţii mamei şi copilului statul obstetricienilor a ajuns la pe­ în folosinţă noi spitale de
patriotică taluzarea malurilor şunilor şi fîneţelor pe 35 de lor ce le revin, abonarea tu­ durile mele de început au partidului şi a 25-a aniver­ nostru a alocat, an de an, ste 1 300. De asemenea, a pediatrie la Oradea, Iaşi, Bir-
şi a şanţurilor pentru elimi­ hectare, iar întreţinerea cul­ turor comuniştilor la presa fost uitate. Şi ale minerilor sare a Republicii cu angaja­ fonduri materiale tot mai în­ crescut şi numărul cadrelor lad şi Suceava, iar în nu­
narea excesului de umidita­ turilor, strînsul furajelor şi de partid, să ajute căminul Nicolae Abalaşei şi Gheor­ mentele îndeplinite, cîştigă semnate. Ca urmare, în pre­ medii şi auxiliare, care îşi meroase alte oraşe s-au con­
te pe o lungime de peste recoltei de cereale se vor cultural în constituirea unei ghe Buhoi, şi alte pietrarului munca care i-a înnobilat pe zent, există în întreaga ţară desfăşoară activitatea în a- struit spitale generale şi po­
6 500 m, să facă lucrări de face în condiţii ireproşabile. brigăzi de agitaţie şi la or­ David Stoian şi ale săpăto­ toţi cu puterea de a se con­ o largă reţea de unităţi spi­ cest profil medical, de la liclinici cu secţii modern®
îmbunătăţire a pajiştilor na­ Imediat după eliberarea te­ ganizarea unor activităţi cul­ rilor loan Lavric, Gheorghe topi organic cu amplul pro­ taliceşti cu aproape 42 500 18 500 în 1966 la peste 29 000. de pediatrie, dotate cu apa­
turale pe 150 hectare şi să renului, o atenţie maximă se tural-educative. Grigoraş şi Valentin Gyer- ces de metamorfozare a eco­ de paturi faţă de circa In ultimii ani, baza mate­
planteze 150 pomi fructiferi va acorda executării arătu­ Chiar şi numai simpla e- gy. In masivul „Păroa­ nomiei şi vieţii din Valea 29 700 cîte erau în anul 1966. rială a asistenţei materno- ratură şl Instrumentar me­
pe marginea drumului comu­ rilor pentru pregătirea te­ numerare a acestor acţiuni, sa“, la carieră, minerii Jiului. Concomitent, numărul cadre­ infantile s-a dezvoltat în- dical modern.
nal. Paralel cu acţiunile de meinică a recoltei anului care fără îndoială vor fi loan Bîrsan şi Petru Xitel lor de medici specialişti pe­ tr-un ritm accelerat, pentru a
îmbunătăţiri funciare, im­ următor. transpuse în fapte, oglindeş­ au uitat de peregrinările lor ILIE COJOCARU diatri a crescut de la 1 535 face faţă cu succes creşterii (Agerpres)
portante forţe au fost con­ In programul adoptat, un te hotărîrea locuitorilor satu­
centrate la întreţinerea şi loc aparte îl ocupă acţiunile lui Ociu. a comuniştilor de
repararea drumului comunal de gospodărire şi înfrumuse­ aici, de a întîmpina cu re­
pe 7 km, la curăţatul şi des- ţare a localităţii, pentru a- zultate meritorii Conferinţa Io scripte tot porumbul este prăşit şi frumos,
fundatul şanţurilor pe 2,5 km, ceasta fiind prevăzut a se Naţională a partidului. La Lucrăm în contul
la aliniatul şi îndreptatul repara drumurile, curăţa şi baza angajamentelor asuma­
gardurilor etc. Din calculele desfunda şanţurile pe a- te stă hărnicia locuitorilor
sumare efectuate reiese că proape 5 km. satului, dăruirea şi' abnega­
valoarea lucrărilor realizate Manifestînd întreaga răs­ ţia cu care ei se străduiesc pe simp însă o parte ilie el iu se de din buruieni
prin muncă patriotică însu­ pundere pentru îndeplinirea să înfăptuiască politica par­ semestrului 11
mează peste 275 000 lei. Demn sarcinilor economice, organi­ tidului de emancipare rapi­
de menţionat este şi faptul zaţia de bază desfăşoară o dă a localităţilor rurale. (Urmare din pag. 1) însoţiţi de primarul comu­ Necşa, Nicolae Săliştean, Ni­
că producţiei agricole i s-a susţinută muncă politică şi Urmînd iniţiativa valoroa­ (Urmare din pag. 1) cutăm Ia timp şi de bună nei, tovarăşul Ilie Rădulea, colae Turcu, Maria Pleşa,
asigurat o temelie trainică, organizatorică pentru a mo­ să a organizaţiei de bază din calitate toate lucrările pen­ şef al cooperativei, tovarăşul ne-am deplasat în cîmp să Aron Popa, Petru Dubar,
pregătirea terenului, semă­ biliza toţi locuitorii satului satul Ociu, fiecare organiza­ tru a ne aduce în acest fel Cornel Tărăpoancă, ne relata vedem cum se desfăşoară Elena şi Remus Cînda, pre­
natul şi întreţinerea culturi­ la realizarea planului de ţie de partid, toţi comuniştii obţinerea acestor rezultate întreaga contribuţie Ia creş­ că întreaga suprafaţă culti­ munca. Mulţi ţărani coope­ cum şi mulţi alţi ţărani co­
lor făcîndu-se la un nivel contractări şi achiziţii, con­ şi locuitorii satelor judeţu­ şi-au adus contribuţia tova­ terea producţiei agricole. De vată cu cartofi — 30 ha, sfe­ ratori, pătrunşi de răspun­ operatori. Nu ieşiseră încă la
agrotehnic superior, ceea ce tribuind astfel la îmbunătă­ lui nostru îşi .vor aduce o răşii loan Pantea, loan O- asemenea, ne-am pregătit clă de zahăr şi furajeră — 14 derea ce o poartă pentru prăşit Eugenia Priş, Maria
prea. Vasile Florea, Iosif Ră-
garantează că recoltele pla­ ţirea aprovizionării popu­ contribuţie tot mai de seamă temeinic în vederea campa­ ha, a fost prăşită atît meca­ soarta recoltei, lucrau de zor Toma, Nicolae Poenar şi al­
Ifrim,
Vasile
nificate vor fi depăşite. laţiei cu produse agroalimen- la edificarea societăţii socia­ bulea, Noagy, tractorişti, Alexan­ niei de vară avînd reparat nic cit şi manual, iar la car­ la prăşitul porumbului. Au­ ţii. Aşa cum marea majori­
pre­
dru
Munteanu,
Eleonora
relia
tate
a
De asemenea, acţionînd în tare. liste multilateral dezvoltate cum şi Laurean Dancea, me­ şi pregătit întregul parc de tofi şi sfeclă furajeră s-a Popa, Aurelia Ilie, Valerla au prăşit ţăranilor cooperatori
angajat
porumbul
lumina Hotărîrii plenarei In ceea ce priveşte munca făcut şi a doua praşilă. Intr-a­ Crişmaru, Rozalia Maier,
C.C. al P.C.R. din 3—5 no­ de culturalizare şi educare pe pămîntul României soci­ canicul secţiei. In continua­ maşini care va fi folosit la devăr, aceste culturi sînt Clara Crişmaru, membre ale în acord global, o puteau fa­
iembrie 1971, biroul organi­ socialistă a maselor, organi- aliste. re noi ne străduim să exe­ recoltarea cerealelor păioase. bine întreţinute şi frumoase. brigăzii de cîmp din satul ce şl toţi ceilalţi. Timpul nu
de
lucrările
în­
aşteaptă
şi
zaţiei de bază a organizat Se impune însă intensifica­ Balata, aparţlnînd C.A.P.
ample acţiuni pentru popu­ rea muncii la prăşitul po­ Şoimuş, sînt primele care au treţinere trebuie făcute cît
larizarea politicii partidului rumbului pentru ca aceas­ terminat prăşitul porumbu­ mai grabnic şl ori de cîte
ori este nevoie. De aseme­
şi a legilor statului, înar- tă lucrare să se încheie cît lui, sfeclei de zahăr şi car­ nea, aci sînt 2 ha cu sfeclă
mîndu-i pe cooperatori cu Fiecare brigadă cu pianul îndeplinit exemplar mai grabnic pe toată supra­ tofilor. Tovarăşa Ioana Jula, furajeră care încă n-a văzut
temeinice cunoştinţe privind faţa. brigadiera de cîmp din acest sapa. Intre cel care nu au
politica internă şi externă a In cadrul' acestui raid am sat, ne spunea că sfecla de prăşit suprafeţele repartiza­
comuna
şi
ţării noastre. (Urmare din pag. 1) ţă pe firul realizărilor lor, de mulţi care ar putea avea întîmpinarea Conferinţei Na­ poposit Cultura în cartofului Şol- zahăr — 3 ha, cartofii — 15 te sînt Rozalia Delean, De-
muş.
—
Dînd expresie voinţei una­ nu sînt traşi unii tovarăşi ia o ocupaţie mai productivă. ţionale a partidului, se ba­ care ocupă în C.A.P. Şoimuş ha, au fost prăşiţi meca­ neş Vasiu, Aurelia Jula,
nime a comuniştilor, de a cipline ferme, din convinge­ răspundere. Deci disciplina De pildă, la cele 3 abataje zează pe cei 28 membri de şi Bejan o suprafaţă de 46 nic şi manual, iar din cele Florea Stolchlţă, Severut
întîmpina Conferinţa Naţio­ re în brigadă. Fără discipli­ trebuie întărită la toate ni­ frontale din sectorul nostru partid din brigadă, pe orta­ ha — este de toată frumu­ 51 ha cu porumb s-au execu­ Maier, Cornel Gabor, Flores
nală a partidului cu noi şi nă nu se poate face produc­ velurile de la brigadă şi sînt 12 manipulanţi de cra- cii săi apropiaţi Mircea Dă- seţea, fiind prăşită şi bine tat aceste lucrări pe 43 ha. Mihăieş, Nicolae Tămaş, Fio»
însemnate succese, organiza­ ţie în minerit, nici respecta pînă la conducere. ţere (semnalişti) şi 12 lăcă­ nilă, Nicolae Iancu, Alexan­ întreţinută. Este o cinste In cursul acestei săptămîni re Irimie şi alţii. Preşedin­
ţia de bază şi-a propus să normele de tehnica securi­ Mina Anlnoasa are posibi­ tuşi. Or, aceştia din urmă dru Bognar, Iosif Presecan, pentru ţăranii cooperatori şi •— spunea dînsa — se va tele C.A.P., tovarăşul Teofil
înfăptuiască o serie de obi­ tăţii muncii. Fără disciplină lităţi de îndeplinire a pla­ pot să facă şi munca de Cornel Romulus Miclea, Ion mecanizatori din aceste uni­ termina de prăşit întreaga Munteanu, ne asigura că
ective menite să amplifice nici cuvîntul spus — adică nului şi a angajamentelor. semnalist, iar cu actualii Sularea, pe toţi componen­ tăţi care şi-au dat tot inte­ suprafaţă. s-au luat măsuri şi pînă joi
aportul locuitorilor satului la un angajament, o chemare Ar trebui însă să se mai re­ semnalişti să se completeze ţii formaţiei de lucru. resul să aibă o cultură aşa La brigada din Şoimuş. — 1 iunie — se va termina
propăşirea localităţii lor. către alţi ortaci — nu poa­ vadă regia. Aveni numai cir­ efectivele unor brigăzi, adică — Cînd voi ieşi la pensie de frumoasă. La porumb s-a aşa cum am avut prilejul să prăşitul la sfeclă şi se vor
Intre altele, s-a stabilit să te fi cuvînt de comunist. ca 36 la sută din efectiv în să producă ceva. — se destăinuia Aurel Cris- făcut prima praşilă mecani­ ne convingem la faţa locului, intensifica lucrările de în­
se depună eforturi stăruitoa­ Din toamnă fac parte din cărbune. Restul sînt la pre­ ...Omul, comunistul care a tea — vreau ca să las ca că şi manuală pe 120 din erau la prăşitul porumbu­ treţinere la cultura porum­
re in scopul finalizării lu­ comitetul oamenilor muncii gătiri, la ateliere, la deser­ chemat toate brigăzile de şef de brigadă şi şefi de cele 255 ha aflate în cultu­ lui, sau terminaseră aceas­ bului pentru ca în zilele
crărilor de îmbunătăţiri fun­ şi văd că deciziile luate sînt vire. Ajută şi ei, dar cărbu­ mineri de la Aninoasa ca fi­ schimb oameni tineri, dar în ră, precum şi la sfecla de tă lucrare, Marea şi Aron care urmează să se termine
ciare şi de ridicare a poten­ bune, gîndite, dar nu se nele se dă din abataje. Şi, ecare să-şi realizeze exem­ aşa fel pregătiţi incit să nu zahăr şi furajeră pe 21 din Gabor, Dionisie Jula, Albuţ prima praşilă manuală pe
ţialului productiv al pămîn- merge cu suficientă insisten­ pe lingă abataje, sînt destul plar sarcinile de plan în se cunoască că am plecat... cele 23 ha. Chiţiba, Ion Păcurar, Ana întreaga suprafaţă.