Page 5 - Drumul_socialismului_1972_06

Proletari din toate tarile, uni|i-văi
MESAJUL

preşedintelui Consiliului de Stat

al Republicii Socialiste România, _

Nicolae Ceauşescu, adresat Adunării
reprezentanţilor opiniei publice

pentru securitate şi cooperare

europeană de la Bruxelles

Inii este deosebit de plăcut viaţa internaţională, hotărîtă
ca, in numele Consiliului de să-şi aducă întreaga sa con­
Stat al Republicii Socialiste tribuţie la cauza securităţii
România şi al meu personal, pe continent, la pregătirea şl
să vă adresez un salut cor­ ţinerea într-un timp cît mai
dial dumneavoastră, partici­ scurt a conferinţei general-
panţilor la Adunarea repre­ europene consacrată acestui
zentanţilor opiniei publice scop.
pentru securitate şi coopera­ Poporul român se adresea­
re europeană. ză tuturor popoarelor euro­
ANUL XXIV Nr. 5 411 VINERI 2 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Adunarea dumneavoastră pene să acţioneze cu hotărîre
se desfăşoară în condiţiile pentru a se trece la pregăti­
cind în întreaga lume se a- rea conferinţei gencral-euro-
firmă tot mai puternic voin­ pene, cu participarea tuturor
ţa popoarelor de a munci şi statelor interesate, care să
crea într-un climat de liniş­ deschidă calea soluţionării
te şi pace, cînd idcca trans­ problemelor păcii, colaboră­
\ formării Europei într-un con­ rii şi securităţii în Europa,
naţiuni
bunei
l tinent al şi colaborării, întru­ să asigure să fiecărei dezvolte
posibilitatea
se
înţelegeri
securităţii
\ neşte adeziunea celor mai de sine stătător, potrivit pro­
l largi cercuri ale opiniei pu­ priei voinţe. Toate popoare­
participe,
să
în
\ blice, inipunîndu-se ca un le europene deplină egalitate,
major,
deziderat
realizabil,
al
condiţii
de
s zilelor noastre. Popoarele din la înfăptuirea pe continen­
Europa — pe al cărei pă- tul unde trăiesc a unor re­
\
INSUFLEŢITOAREA DEVIZA \ mînt s-au creat minunate va­ laţii noi, de prietenie, înţele­
colaborare,
să
şi
lori ale tezaurului de civili­
gere
care
libe­
lor
permită
dezvoltarea
\ zaţie al omenirii, dar care a ră şi suverană pe calea pro­
distrugeri,
şi
atîtea
cunoscut
\ suferinţe şi vărsări de sînge gresului.
In
A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE \ — devin tot mai conştiente publică zilele devenit o opinia
noastre,
a
uriaşă
de necesitatea edificării în a-
\
s ceastă parte a lumii a unui forţă — şi cu cît mai puter­
nic se va auzi glasul ei, cu
de
securitate,
sistem
trainic
care să ofere tuturor naţiu­ cît mai ferm se va manifesta
\ nilor europene garanţia că hotărîrea de pace tuturor conlu­
şi
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! \ dăpost de orice acte de agre­ poarelor de pe continent, cu
crare
se vor putea dezvolta la a-
paşnică
po­
a
\
siune, de imixtiuni în trebu­
atit mai grabnic îşi va găsi
rile lor interne, că vor pu­
\
tea colabora nestingherit în­ împlinire ţelul securităţii eu­
ropene. Avem convingerea că
\ tre ele, în condiţii de deplină acţionînd în comun — pe
Conştiincioase, pline de res­
ponsabilitate şi dăruire în \ egalitate. deasupra deosebirilor de con­
muncă, muncitoarele de la Statornicirea unui aseme­ cepţii politice, filozofice sau
„Vidra“ Orăştie şi-au ampli­ \ nea climat este nemijlocit le­ religioase — toţi oamenii de
ficat eforturile pentru a cin­ s
sti Conferinţa Naţională a gată de eforturile tuturor bună credinţă, toate curente­
partidului cu fapte deosebite. popoarelor europene, ale în­ le, organizaţiile democratice,
Una dintre aceste muncitoa­ diferitele mişcări sociale, toţi
pe
re, Hortenzia lonuţ, este sur­ \ tregii opinii publice de re­ reprezentanţii opiniei publi­
aşezarea
pentru
continent
istria de aur“ prinsă în momentul creatoare în­ \ \ laţiilor pe dintre state pe baze ce vor putea influenţa pozi­
cind
treaga
are
forţă
ei
un singur obiectiv: calitatea.
evenimentelor
po
Cursul
riguroa­
respectarea
noi,
tiv
ţ să a principiilor independen­ continentul nostru, contribu­
In cele trei ore de lucru în obţinută de echipa lui Ioan t ţei şi suveranităţii naţionale, ind la instaurarea păcii şi
care s-au ridicat pereţii des­ Bozeşan, tot de la I.C.S. Hu­ In ciuda meseriei lor cu deplinei egalităţi în drep­ securităţii în Europa.
părţitori la 6 apartamente, nedoara, iar „Mistria de esenţe... silvice, dulgherii turi, neamestecului în trebu­ Dorind succes deplin lucră­
brigăzile de tineri zidari de bronz" a revenit echipei au fost primii muncitori i rile interne şi avantajului re­ rilor reuniunii dumneavoas­
la şantierul 4 al I.C.S. Hu­ conduse de Ioan Marchiş de care au păşit pe şantierul ciproc, pe renunţarea la fo­ tră, îmi exprim speranţa că
nedoara, şantierul nr. 1 şi la şantierul I al T.C. Deva. furnalului nr. 9 din incin­ \ losirea forţei sau la amenin­ ca se va înscrie ca o contri­
de
la
eforturi­
seamă
..Valea Jiului" ale T.C. De­ Şi alte „echipaje" au obţinut ta combinatului hunedo- \ ţarea cu forţa în raporturile buţie consacrate pregătirii şl
interstatale.
le
va, munca n-a contenit o cli­ premii. De exemplu pentru rean. Conform proiectelor, \ Consecventă politicii sale ţinerii conferinţei gcneral-eu-
pă. Se dădea bătălia pentru lucrări de calitate deose­ s-au făcut măsurătorile şi de pace şi colaborare cu toa­ ropene, la cauza înţelegerii,
s-a stabilit unde să fie i te popoarele lumii, România colaborării şl securităţii în
cîştigarea „Mistriei de aur", bită au fost premiate echi­
lovit pămîntul cu cazma­ militează activ pentru pro­ Europa, Ia asigurarea păcii
tradiţional premiu ce se a- pele conduse de Gheorghe ua, pentru turnarea fun­ t movarea acestor principii în în lume.
cordă celor mai destoinici Tugneanu de la I.C.S.H., daţiei.
zidari aflaţi în faza jude­ Gheorghe Cojocaru, de la De la primele măsură­
ţeană a Olimpiadei tinerilor şantierul I al T.C. Deva şi tori a trecut vreme... Azi \
dulgherii îşi concentrează Mobilizare susţinută la
constructori. Constantin Vulpoi, .de la şan­
eforturile în diverse punc-
„Bătălia" se concretizează tierul Petroşani. La încheie­ \
într-un record : depăşirea rea concursului — ca­ l efectuarea praşilelor
re a 1 atins un nivel in­
normei (volum de zidit în Oomeni care scriu
contestabil superior fa­ l
unitatea de timp) cu 82 mp. ţă de anii precedenţi — Cooperativele agricole din crarea amintită să fie termi­
Locul. I şi cîştigătoare a participanţii declară entuzias­ epopeea unui raza oraşului Călan au ocu­ nată şi în celelalte coopera­
pată cu culturi prăşitoare o tive agricole. Cooperatorii şi
trofeului „Mistria de aur“ l-a maţi : ,.Recordurile noastre suprafaţă de peste 560 hec­ mecanizatorii au colaborat
obţinut echipa condusă de le-am închinat apropiatei colos siderurgic tare. In vederea obţinerii u- fructuos, fiecare cunoscînd
Intr-un timp scurt, echipa fierarii lui-l>etonist Costică Moroşan a montat trei sferturi din Iosif Bor'dy de la şantierul Conferinţe Naţionale a par­ t nor recolte superioare, care că este retribuit în funcţie
metalice la Centrala termoelectricii III — importantă anexă a furnalului nr. 9 din
munistul Costică Moroşan — primul din stinsa — este un exemplu viu de IV al I.C.S. Hunedoara. tidului şi celei de-a 25-a Constructorul comu­ l să asigure îndeplinirea an­ de munca depusă şi de re­
1951, de cind lucrează la I.C.S. Hunedoara, nu a avut nici o absenţă nemotivată! gajamentelor asumate în zultatele obţinute în produc­
„Mistria de argint" a fost aniversări a Republicii". \
nist Francisc Laszio întrecere, cooperatorii şi me­ ţie.
canizatorii acordă o deosebi­ Organizaţiile de partid din'
Record în muncă şi., modestie de pe şantierul t tă grijă efectuării în bune cooperativele agricole au în
Simfonia hărniciei străbate munţii noului fumai de condiţii a lucrărilor de între­ permanenţă în centrul aten­
ţiei
sistemului
rezolvarea
problemelor
Aplicarea
ţinere.
\ de retribuire a muncii în a- care privesc soarta recoltei,
Oamenii aşteptau cuvîntul La această rubrică, în ca­ celeaşi. N-au mai rămas a- Herban şi Mihăilă Vapit 1000 mc de ia cord global a creat un cli­ acţiunile politice şi organiza­
re consemnăm zi de zi mi­ celeaşi chiar din momentul sînt oamenii noştri cei mai \ mat favorabil de participare torice pe care le întreprind
nunatele succese dobîndite comunicării. Din acel mo­ de nădejde“. masivă la prăşit. vizînd concentrarea eforturi­
lui Constantin Grădinaru de către colectivele de mun­ ment cresc într-una. Anga­ Imediat după apariţia în Hunedoara-exemplu \ Grăitoare în această pri­ lor tuturor cooperatorilor la
că ale judeţului în cinstea jamentul a rămas cel ros­ presă a comunicatului prin de abnegaţie \ vinţă sînt rezultatele înre­ întreţinerea culturilor. De a-
apropiatei Conferinţe Na­ tit de directorul unităţii. care se anunţa convocarea gistrate la întreţinerea cul­ semenea, conducerile coopera­
Constantin Grădinarii, mi­ integrează organic în rezul­ ţionale a partidului, notam Numai că el a cuprins în­ \ turilor. Astfel, pînă ieri, pri­
ner şef de brigadă la E.M. tatele de prestigiu obţinute mai zilele trecute : „Fores­ tregul colectiv de muncă, Conferinţei Naţionale a şi pasiune In \ ma praşilă mecanică s-a fă­ tivelor agricole nu s-au mul­
Uricani, nu a luat cuvîntul de harnicul colectiv al a- tierii de la U.E.I.L. Orăştie de la şefii de sectoare şi partidului, cei 70 de comu­ muncă ) cut pe mai mult de 430 hec­ ţumit doar să repartizeze
o-
nişti ce muncesc la secto­
cooperatorilor
suprafeţele
in adunarea activului de cestei mine care, lună de au produs peste sarcinile brigăzi, la fasonatorii me­ rul Grădişte s-au consfă- tare din cele 492 ha cultiva­ cupate cu diferite culturi, ci
partid. Comuniştii se aştep­ lună, săptămină de săptă- planificate 184 mc cheres­ canici, de la tractorişti, la tuît, au stabilit noi para­ \ te cu porumb. In ceea ce
au
tau să-l ia şi să spună doar mînă, cu mici incertitudini tea, 2 517 mc buşteni, 483 funicularişti şi mecanici de metri pentru desfăşurarea s priveşte praşila I manuală, ruia pretins şi pretind fiecă­
îndeplinească
să-şi
sar­
atit: Ieri am realizat o datorită unor greutăţi obi­ mc lemn de mină, 53 mc întreţinere. întrecerii care a cuprins te de lucru de pe supra­ lucrarea s-a realizat pe a-
înaintare de 5 metri pe ective, şi-a realizat ritmic lemn pentru celuloză, în­ Urcăm cu drezina spre ţara, întrecere care, acolo, faţa de construcţie a fur­ \ proape 350 hectara Culturile cinile ce-i revin privind e-
xecutarea la timp şi de ca­
schimb, iar angajamentul sarcinile de plan. semnate cantităţi de lemn sectorul de exploatare Gră­ în munţi,, străbate aseme­ nalului şi anexelor sale. \ de cartofi şi sfeclă furajeră litate a lucrărilor agricole.
brigăzii noastre in întîm- Constantin Grădinara a pentru P.F.L., P.A.L., man­ dişte. Inginerul şef al uni­ nea unei neîntrerupte şi Ii găseşti peste tot, ori­ \ au fost prăşite de cîte două
ocuparea
unui
Urmărind
pinarea Conferinţei Naţio­ dovedit, cu toate prilejuri­ gal etc.". Sub aceste cifre, tăţii, Ioan Năpar, care ne fermecătoare simfonii închi­ unde e nevoie de ei. ori pe întreaga suprafaţă. loc cît mai bun în întrecere,
nale a partidului este de a le, o calitate: modestia ca­ într-o singură frază, direc­ însoţeşte, ne explică: „De nate patriei, partidului co­ Ne-am apropiat de cîţiva \ Dintre unităţi, se detaşea­ cooperatorii şi mecanizatorii
obţine o înaintare de cel re caracterizează pe imen­ torul unităţii, ing. Nicolae la şeful sectorului, Ioachim munist. Ritmul pornirii la dulgheri care lucrează la \ ză cooperativele agricole din
coope­
agricole
din
unităţile
puţin 160—170 metri pe sa majoritate a comunişti­ Todor, arăta: „Sub îndru­ Dănilă, şi pînă la ultimul vale a vagoanelor încărca­ staţia de pompe şi conexi­ Nădăştia de Jos, Strei şi ratiste aflate în raza oraşului
lună la un profil de 12 lor. Şi-a zis, poate, omul: marea organizaţiei de par­ muncitor, colectivul de aici te cu buşteni este mai sa­ uni şi am prins vorbă cu \ Streisîngeorgiu, unde s-a în­
metri pătraţi. , lasă să vorbească faptele. tid, activitatea noastră va munceşte bine. Se prezintă cadat, la fiecare parchet şi unul dintre ei. Zgîrcit om \ cheiat prima praşilă mecani­ Călan îşi sporesc eforturile Ia
acesta
întreţinerea
culturilor,
— Păcat că nu a vorbit Şi ele vorbesc. cunoaşte noi impulsuri. lună de lună cu frumoase punct de lucru comuniştii la cuvinte ! Intre două \ că şi manuală la porumb. fiind unul din suporturile' de
despre această realizare — Sînt mulţi oameni de Sîntem ferm hotărîţi să în- realizări peste indicatorii au imprimat mai mult spor scînduri aşezate pentru Există create condiţii ca, nădejde ale finalizării an­
deosebită, un record care la noi, marea majoritate a tîmpinăm cu rezultate deo­ planificaţi. Şefii de briga­ şi rodnicie muncii, noi di­ cofrajul în care va fi \ printr-o mobilizare susţinută, gajamentelor asumate în în-,
betonul
pe­
nu poale fi egalat uşor, sebite evenimentul de pro­ dă Gheorghe Voican, Petru mensiuni calitative şi - can­ turnat staţiei, pentru ne-a \ în următoarele 2—3 zile lu- trecere.
reţii
abia
spunea un vechi miner din comuniştilor, cărora nu le funde semnificaţii pentru Popa, Gheorghe Teşa, trac­ titative. spus cum îl cheamă : An­ \
noi
întreaga
ţară,
pentru
Uricani. place să se audă vorbind toţi, eveniment ce se chea­ toriştii Ion Ciolocoi şi Pe­ Dincolo, peste apa Mure­ drei Fogoroş. Aflăm de la
tru
me-
fasonatorii
Oancea,
— Rămîne o realizare a- şi care, cind totuşi împre­ mă Conferinţa Naţională a . canici Mihai Nasta şi. Gheor­ şului, la sectorul Orăştie, alţii că Fogoroş lucrează \ In pagina a ll-a
muncesc oameni la fel de
nonimă, miine poate o de­ jurările ii obligă să o facă, partidului". ghe Năsui, funiculariştii Va- destoinici, hotărîţi să în­ la asemenea construcţii de \
păşesc alţii — a adăugat Cîteva cifre laconice, cî- sile Botiş şi Iosif Paşca, scrie noi fapte de aleasă la vîrsta de 17 . ani. ’ Şi o \
un alt miner. I. M. teva cuvinte ce alcătuiesc Virgil Olaru, şeful atelieru­ GH. I. NEGREA MARIN NEGOIŢA Concentrarea eforturilor la obiectivele
Nu, această merituoasă fraza unui angajament. As­ lui mecanic de întreţinere, \ importante, scurtarea termenelor
faptă minerească nu se tăzi cifrele nu mai sînt a- maiştrii forestieri Mihăilă (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) \
pierde în anonimat: ea se (Continuare in pag. a 2-a) \ de execuţie, calitatea, gospodărirea
\ judicioasă a materialelor
O TEMA PENTRU- UN DECENIU: Adică voi şti să pun pe no­
te şi să scriu şi textul unui
program artistic care să lu­
sufletul
mineze
localnicilor,
„Cu ce am contribuit la înflorirea voi şti să le vorbesc despre
ştiinţei,
despre
adevărurile
scumpei noastre patrii V înţelepciunea politicii noas­
tre.
— Vedeţi, noi ştim că tre­
buie să fim folositori satu­
Nu cred să fi întâlnit căli. Promoţia de educatori pentru acasă: „Cu ce am tema dată, a . mărturisit: lui — îşi exprimă convinge­
vreodată o temă dată „pen­ ai anului • 25 — anul aniver­ contribuit la înflorirea scum­ — Prin fapte. Ca să poată rea Eva Horvath, din anul
tru acasă" mai bogată în sar al Republicii. Participau pei noastre patrii ?". Aveţi- vorbi ele despre mine. Ve­ V B învăţători. Munca poli-
conţinut, mai încărcată de la ultimele ore de di- la îndemînă 10 ani pentru deţi, eu sînt legat cu întrea­ tică-ideologică, activitatea
frumuseţe, de răspundere şi rigenţie. La anul V A în­ a o pregăti, • pentru a vă pre­ ga mea fiinţă de satul natal cultural-artistică sînt atri­
de îndemn ca cea de la ora văţători, o absolventă ţinu găti. Aştept încă de pe acum. — Sarmizegetusa. Doresc din bute de care învăţătorul e
educativă a anului V A adîncul inimii să mă întorc legat prin însăşi formaţia sa
învăţători de la Liceul pe­ acolo, ca dascăl. învăţătoarea şi, deci, are obligaţia să le
că
nu
ne
dovedească.
Ştim
dagogic din Deva. Era în zi­ 185 de viitori învăfătorl şi educatoare mea — care mi-a fost pri­ vor ocoli greutăţile, inerente
ua cînd absolvenţii acestui mul învăţător — mă aşteap­
liceu — învăţători şi edu­ întîmpină cu optimism confruntarea cu viaja tă să-i fiu... coleg. Dar chiar dealtfel oricărui început,
catori — trăiau intens nos­ de nu voi fi repartizat aco­ dar sîntem pregătiţi cu op­
vîrstei,
încrede­
timismul
cu
talgia despărţirii de şcoală, lo, ştiu că voi merge la ca­
dar şi emoţia şi bucuria pă­ să amintească dirigintei Eu­ cu emoţie şi cu încredere, tedră undeva, într-un sat. re în capacitatea, în puterea,
în dragostea noastră de mun­
şirii lor în viaţă. Era clipa genia Rusu : răspunsul vostru. M-am pregătit şi mă voi pre­ că să le învingem. Doar am
cind acordurile vigurosului — Ştiţi, aceasta este cea Se poate, oare, o mai fru­ găti continuu pentru aceas­ crescut la flacăra dragostei
salut al tinereţii plenare — de-a 161-a oră educativă pe moasă şi mobilizatoare temă tă misiune. Da, misiune ! U- faţă de oameni.
Gaudeamus — răsuna maies­ care o facem cu dumnea­ dată acelor tineri care acum na din cele mai nobile. Eu încrederea despre care ne
tuos în sălile de cla­ voastră... păşesc în viaţă, celor ca­ aşa o văd, aşa o simt. Mă vorbea Eva Horvath am în-
se împrospătate de par­ — Dar ne vom întîlni, dra­ re şi-au ales nobila, preţioa­ voi dărui ei cu toată pute­ tîlnit-o la toţi absolvenţii
fumul şi policromia flo­ gii mei, la cea de-a 162-a sa sarcină de a educa vlăs­ rea şi priceperea mea. Aş intervievaţi în acea zi de
rilor, cînd 185 de tineri oră educativă, în ultima săp- tarele de mîine ale societă­ vrea să se simtă în sat c-a sfîrşit şi început ,de drum.
scrutau calea deschisă spre tămînă a lunii mai 1982, ţii ! ? Cînd l-am întrebat pe mai venit un cărturar al zi­
împliniri, trăind bucuria ro­ sîmbătă, la ora 10 — răspun­ absolventul Gheorghe Dră- lelor noastre. Să simtă nu LUCIA LICIU In primăvara aoeasta centrul oraşului Haţeg a îmbrăcat liaine noi şi ae bun gust.
dului cunoaşterii cules în cei se diriginta, stăpînindu-şi cu gănescu cum se va pregăti numai copiii, ci şi sătenii. Foto: V. ONOIU
5 ani de eforturi. 185 de das­ greu emoţia. Notaţi-vă tema pentru a putea răspunde la M-am pregătit şi pentru el. , (Continuar« in pag. a 2-a)