Page 6 - Drumul_socialismului_1972_06

——MB— eheeseeees
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 411 ® VINERI 2 IUNIE 1972

Concentrarea eforturilor la obiectivele

importante, scurtarea termenelor

INSUFLEŢITOAREA DEVIZA de execuţie, calitatea, gospodărirea

A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE
judicioasă a materialelor

CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! an de an de un program deo­ tinde ca pînă la sfîrşltul a- cităţi de producţie. De ase­
nostru
beneficiază
Judeţul
redă
agitaţia
vizuală
menea,
global
acordul
se
nulul
să
sută
\ s sebit de susţinut de investi­ extindă la 70 la este din angajamentele colectivelor de
muncă, pînă la cele mal mici
totalul
util
lucrărilor,
şi
ţii
industriale
social-cul-
nTrniiîfi^jjjMpg 1 turale — expresie a politicii să fie cunoscute şl generali­ formaţii, cu termene pe faze
ferme a partidului nostru de zate metodele folosite de or­ de lucrări. De mersul lucră­
¡ liígajáiiieiste eonereîe.■ Realizări le prestigie îiiiîative valoroase ■ fapte erele# ¡ dezvoltare dinamică a potrivit ganizaţiile de partid ale şan­ rilor se ocupă cu insistenţă
forţe­
şl gazetele de perete şi sati­
tierului I construcţii din De­
lor
producţie,
de
i i , .■. ........................................' ..... il' ..i H ! *-1 1 principiilor şl sarcinilor sta­ va. Aici, au fost organizate rice j aceasta făcînd, la fel,
I y w bilite de Conferinţa Naţio­ dezbateri, mese rotunde, con­ obiectul dezbaterilor săptă-
nală din 1967, de Congresul vorbiri în grup sau de la om mînala dintre maiştri şl for­
Acolo unde, aparent, nu se Infîmplă fapte eroice Simfonia hărniciei străbate munţii al X-lea al P.C.R. Sînt în la om pe tema Importanţei maţiile din subordine, pe te­
construcţie obiective siderur­ şi avantajelor acordului glo­ ma i „Muncă colectivă, ţel
(Urmare din pag. 1) semnătate istorică pentru 1 gice de o mare importanţă bal. Agitaţia vizuală este în unic — realizare exemplară
li Aparent, într-o cooperativă Iută. Prima etapă a întrece­ tehnicianul de ramură Du­ noi toţi — Conferinţa Na- ţ la C.S. Hunedoara şi U. V. mare parte axată pe popu­ a sarcinilor de plan de către
? meşteşugărească» nu se în- rii, cea pînă la 1 Mai, a gă­ mitru Filip, secretarul orga­ ţională a partidului şi cea j Călan, noi mine de cărbune larizarea acestei forme de fiecare salariat* — o valo­
\ tîmplâ ¡fapte eroice. Produc- sit pe ţesătoarele de covoare nizaţiei de tineret pe coope­ laudă în cartea înfăptuiri­ de a 25-a aniversare a pro- i şl minereuri, fabrici de ma­ organizare a muncii, iar o roasă iniţiativă care merită
1 ţla ei se realizează din pres- cu angajamentul pe trei rativă, sînt nume cunoscute lor cu care am umplut anii clamării Republicii. , teriale de construcţii, com­ temă din discuţiile finale în să fie luată în atenţie de
1 ţări de servicii şi din execu- sferturi realizat. tuturor cooperatorilor de la noştri. Dintre ei, şeful sec- / Tumultul muncii rodnice, j plexe agricole, baraje şi_ a- învăţămîntul de partid a fost toate organizaţiile de partid
' tarea unor comenzi de serie Au căutat comuniştii din „Drum npu", respectate de ei torului, Gheorghe Susan/ pline de abnegaţie, întrece- ^ limentări cu apă, aşezăminte consacrată acordului global. de pe şantiere.
pentru fondul pieţei. Şl to­ secţie toate rezervele de care pentru hărnicie, pentru ho- şefii de brigăzi, Ioan Pa- rea care cuprinde ţara din- l şcolare şl de deservire, circa Muncitorii constructori au In cadrul grupului de şan­
tuşi cSte eforturi creatoare dispuneau şi le-au găsit. In tărîrea de a-şi respecta cu- honţu, Napoleon şi Stelian tr-un hotar în altul, hotă- ) 4 500 apartamente şl multe îmbrăţişat cu interes această tiere de construcţii social-
nu se fac într-un astfel de adunarea generală angaja­ vîntul dat. Negru — fraţi gemeni! — rîrea fermă a clasei munci- j alte lucrări. metodă. Oarecum mal re­ culturale din Valea Jiului,
colectiv ! mentul lor a fost îmbunătă­ Intr-o cooperativă meşteşu­ Gheorghe Hazotă, maiştrii de toare, a poporului întreg de ^ Volumul mare de investiţii fractar s-a dovedit persona­ munca politică pentru scurta­
— Am venit să scriem ce­ ţit în cinstea Conferinţei gărească pare că nu se în- parchet Gheorghe Ceauşescu din acest an, amploarea şi lul tehnlco-administrativ, in- rea termenelor de execuţie şl
va despre oamenii din coo­ Naţionale a partidului cu a- tîmplă fapte eroice. Pare 1 şi Ioan Iermilă, trac­ a ridica la noi cote de efi- ţ diversitatea lucrărilor, dis­ vocînd diminuarea cîştiguri- dare în folosinţă s-a axat pe
perativa dumneavoastră. Ce proape un sfert faţă de cel toriştii Ioan Lugojan şi Ioan cienţă hărnicia în muncă ţ persarea lor în judeţ ridică lor în cazul nepredării îna­ realizarea unei consultări
ziceţi, am venit bine ? între­ asumat iniţial. Hotărîrea cu cărei oamenii Moise sînt mereu pilde primeşte şi a adeziunea ne- 1 probleme mal deosebite în inte de termen a obiective­ continue cu constructorii, cu
strămutată
şi
»
muncitorilor
grăitoare
dintr-un astfel de colectiv se
abnegaţie
de
barea am adresat-o secreta­ Covoarele noastre româ­ dăruire totală în muncă. forestieri din sectoarele de ţ faţa organizaţiilor de partid lor (mai aproape de adevăr cei ce participă la realizarea
rului organizaţiei de partid neşti culeg elogii în lumea angajează şi-şi respectă an­ Organizaţia de partid a sec­ exploatare ale U.E.I.L. O- l de pe şantiere în conducerea este faptul că acordul glo­ obiectivelor, pe cooperarea
de la cooperativa meşteşugă­ întreagă. Am văzut covoare­ gajamentul, generozitatea cu torului, după ce a analizat politică a activităţii, în mo­ bal nu este compatibil cu dintre formaţiile de lucru şi
de
rească „Drum nou" din Hu­ le care ies de pe gherghefu­ care şi l-au suplimentat in cu clarviziune posibilităţile răştie. Colectiv lungul muncă ’ \ bilizarea colectivelor de neajunsurile din aproviziona­ pe asigurarea cunoaşterii te­
anilor,
fruntaş
de-a
nedoara, Aurel Bălăşoiu. rile cooperatoarelor de la cinstea marelui eveniment de la toate locurile de mun­ oamenii aceştia dîrzl ce l muncitori constructori. Dar rea tehnlco-materială şl din meinice a lucrărilor care
— Avem rezultate bune la „Drum nou". Fantezia unui politic din viaţa partidului, că, a stabilit că planul poa­ muncesc la pădure au făcut ? ele au şl capacitate organi­ asistenţa tehnică şi că apli­ trebuie efectuate.
(1 toate capitolele. Zilele tre- pictor e egalată în ele. Şi care e Conferinţa Naţională, te fi depăşit substanţial la legămînt să adauge noi a- 1 zatorică şl experienţă ; cele carea lui cere o responsa­ Asemenea preocupări este
} cute am avut adunarea ge- pictorul lucrează cu. penelul. situează faptul pe orbita ce­ toţi indicatorii, comuniştii corduri simfoniei ce stră- l peste 100 organizaţii de ba­ bilitate mai mare). Comitetul necesar să-şi facă mai preg­
il nerală a comuniştilor din co- Dar aici modelul iese din lor demne de toată cinstirea s-au angajat plenar, toţi ca bate munţii — simfonia 1 ză şi comitete de partid din nant loc şl în activitatea or­
\ operativă. Am analizat felul mii şi zeci de mii de noduri noastră. unul, să muncească cu for­ hărniciei, a împlinirii cu- J unităţile de construcţii cu­ ÂS. ganizaţiilor de partid de la
7 in car® s-au realizat la noi pe metrul pătrat. Numai v£ţ- ţe înzecite pentru a cinsti vîntului dat în faţa parti- ţ prind peste 4100 de comu­ In arSa muncii T.C.M.M. şl loturile de la
il în cooperativă prevederile zînd munca aceea migăloasă TH. MARCUŞ cele două evenimente de în­ dului. i nişti. Rezultatele din primele Călan ale I.C.S.H. (la Călan,
) Conferinţei Naţionale din îţi dai seama cîtă generozi­ ) 4 luni — îndeplinirea şl de- politice pe activitatea de partid a con­
l noiembrie 1967 a partidului tate e în suplimentarea an­ t păşirea sarcinilor aferente structorilor o coordonează
nostru. Am făcut paşi mari, gajamentului la acea propor­ / perioadei, realizarea a 28,4 şantierele de comitetul orăşenesc).
importanţi de la trecuta Con­ ţie, pentru a cinsti apropiata 1 la sută din planul anual, pu-
ferinţă Naţională şi pînă Conferinţă Naţională a par-' I nerea în funcţiune la terme- construcţii UN DOMENIU IN CARE SE
i
( azi. tidului. E generozitatea Ele­ Oameni care scriu epopeea unui colos siderurgic nele stabilite a tuturor obi- ACŢIONEAZĂ INCA
} Ne oprim la două din ac- nei Moise, a Ludovicăi Ber- > ectivelor prevăzute, unele NECONCLUDENT —
\ tlvităţile „născute" de atunci ceanu, a Ioanei Codreanu şi (Urmare din oaa. 1) * II III pot să fac deosebire... crărllor de finisare, vom { chiar înainte de termen — de partid, sindicatul au se­ ECONOMISIREA
METALULUI
l încoace — producţia de co- Anei Codrea, a Alexandrinei Toate sînt la fel de grele, ridica schelele şi-i vom t confirmă acest lucru. sizat această tendinţă şi au
; voare şi confecţii de serie Gugeamanis, şefă de secţie, întîmplare : în urmă cu la fel de uşoare şi la fel pofti pe... furnalişti! ; Cea mai mare parte a sar- Bilanţul pe 4 luni a scos
consfătuiri,
1 pentru fondul pieţei. Lăsăm a Emiliei Dobra, a Emiliei cîtva timp, la miezul nop­ de importante ! E o bucurie să simţi că II cinllor, ponderea lor stă în- organizat personalul T.A., discu­ în evidenţă o seamă de re­
ţii
^
să de acum înainte în faţa
ară-
cu
i mai departe să vorbească ci- Moise, a tuturor harnicelor ţii, şeful de lot a venit la Un răspuns enigmatic ? oamenii care lucrează cu i organizaţiilor de partid, a tîndu-i-se, pe bază de calcu­ zultate şi în direcţia folosi­
1 frele. Ele vorbesc frumos ţesătoare de covoare . între Fogoroş acasă şi la ceilalţi Nu ! Vorbele Iul Gavril lemnul pădurilor vor fi în­ I colectivelor de muncitori con- le, că introducerea acordului rii mai intensive a utilajelor
1 despre modul în care ţesă- care multe poartă înaltul ti­ dulgheri din echipă şi i-a exprimă, de fapt, ideea locuiţi de către cei care \ 6tructori. De aceea, se cere global nu diminuează sala­ din dotare, precum şi la e-
\ toarele de covoare de la tlu de comunist. chemat la serviciu. Era care îi stăpîneşte pe toţi lucrează cu metalul incan­ I ca munca politică să crească riile (în cazul unor eventuale conomii. Prin introducerea
l „Drum nou" şi-au respectat Şl angajamentul croitorilor nevoie atunci noaptea de dulgherii : de a face lu­ descent şl cu focul I } In intensitate, conţinut şi o- neîndepliniri integrale a o- lucrului în 2-3 schimburi a
/ angajamentele luate. Se an- de la confecţii de serie a construirea unei schele crurile durabile, de cali­ Există o adevărată am­ > rlentare pe toate şantierele bligaţiilor reciproce asumate) crescut simţitor gradul de fo­
1 gajaseră să realizeze o pro- fost sporit cu 25 la sută în pentru zidarii din schim­ tate şi înainte de termen. biţie în muncă în rîndul l| judeţului. cu acelaşi cuantum ca şi în losire al macaralelor turn,
'l ducţie de covoare peste plan cinstea Conferinţei Naţionale. bul trei. Schela a fost ridi­ Cunoscînd bine meseria, dulgherilor, dublată cu o condiţiile obişnuitelor nerea- excavatoarelor, buldozerelor
^ în valoare de 50 mii lei va- Ilie Udrea, Elena Munteanu, cată în cîteva ore. Dar, folosind bine timpul de înaltă conştiinţă muncito­ b O MAI GENERALIZATA llzări de plan. (I.C.S.H., şantierele de con­
dulgherii au rămas în con­ muncă, toate lucrările ce rească. Numeroase pilde strucţii social-culturale din
tinuare la serviciu... le fac dulgherii trebuie argumentează acest lucru. \ PREOCUPARE PENTRU In prezent, pe şantierul I Valea Jiului), scutului pen­
La estacada buncărelor privite, într-adevăr, „la Una dintre pilde se refe­ ) EXTINDEREA acordului construcţii, cuvîntul de ordi­ tru săparea .turelelor, (şgnţie;ţ<. :
} Record în muncă şi... modestie II întîlnim pe Iuliu Szlla- fel de grele, la fel de u- ră chiar la ultimul nostru II GLOBAL ne este ca toate loturile să rul 71 C.F. Pgţroşani).
lucreze în acord global.
ghi, alt dulgher fruntaş. şoare şi la fel de impor­ interlocutor şi este înscri­ ( .. Sînt cunoscute avantajele Ca forme folosite- pentru-
(Urmare din pag. 1) poveşti. Cu poveşti nu faci Macedon Pop lucrează la tante" I să pe o pancartă : „Urmaţi pe care le oferă organizarea SCURTAREA TERMENELOR stimularea interesului pentru
planul, cu poveşti nu se a- cofraje pentru fundaţiile La cele ce ştiam noi exemplul tovarăşului Lász­ 1 muncii pe şantiere în acord — OBIECTIV DE MARE gospodărirea mai judicioasă
sigură o linie de front co­ interioare din sala maşini­ despre „pionieratul" dul­ ló Francisc I, care; timp global — cointeresarea mun­ ÎNSEMNĂTATE ECONOMICA a materialelor evidenţiem,:
se simt timoraţi, mai bine respunzătoare sarcinilor, cu lor şi anexa social-indus- gherilor, în construcţiile de 21 de ani, nu a avut citorilor constructori la folo­ consultaţii pe profesii cu
ar da nu ştiu cîte tone de poveşti nu cîştigi 250—260 trlală, Gheorghe Gavril — siderurgice, s-au adăugat nici o absenţă nemotivată I sirea cît mal completă a tim­ In perioada scursă din a- maiştrii, şefii de brigăzi şi
cărbune sau metri de gale­ lei pe un post de 6 ore... la centrala termoelectrică cele spuse de către şeful Pancarta respectivă este pului de lucru şl la scurta­ cest an, au fost date în fo­ de echipe privind metodele
rie — şi-a dat părerea in­ Constantin Grădinaru nu III Nord şi la turnul de unei echipe, Franclsc Lasz- aşezată pe o construcţie, rea termenelor de execuţie, losinţă, după cum s-a mai noi folosite în construcţii şi
ginerul Nicolae Nicorici, a luat cuvîntul. Au vorbit răcire de 5000 mc. Gavril, lo I: la nivelul unde dulgherii realizarea unei mai mari arătat, toate obiectivele pre­ reducerea consumului de ma­
directorul minei. Unul este însă faptele. A închinat re­ un moldovean mai „dezle­ — Dacă dulgherii au fost montează cofrajele pentru stabilităţi în cadrul formaţii­ văzute, cîteva chiar în de- teriale, critici despre gospo­
Constantin Grădinaru, altul alizarea brigăzii sale Con­ gat" la limbă, ne-a răs­ primii care au păşit pe ziduri. După turnarea beto­ lor. Sînt cunoscute şl cerin­ vans. Organizaţiile de par­ dărire la gazetele satirice
Constantin Trifan, a cărui ferinţei Naţionale a parti­ puns la o întrebare : locul de aşezare al noului nului, dulgherii urcă mai ţele care Ie implică pentru tid, colectivele de muncă (I.C.S.H.) : introducerea pre­
brigadă a obţinut o înainta­ dului. Şi vor vorbi încă, t- Ce lucrare mi se pare furnal, ei vor fi şi ultimii sus şi fac alte cofraje. Iar reuşită — convingerea oame­ şi-au prevăzut ca şi în con­ luării materialului lemnos pe
re de 192 metri liniari in pentru că un asemenea co­ mai grea, dintre toate la care vor părăsi acest te­ pancarta o mută cu ei, nilor, asigurarea condiţiilor, tinuare să fie scurtate ter­ bază de fişe de inventar de
cărbune. Mulţi au spus la munist, la locul lui, nu poa­ care am participat ? Nu ren. După tewaisAcea lu- spre înălţimi... o asistenţă tehnică foarte e- menele de execuţie la unele către maiştrii şi şefii de for­
adresa acestei realizări 1 te sta in anonimat! xlgentă în ce priveşte cali­ obiective. Se impune însă maţii, muncă politică pentru
tatea. precizarea : angajamentele folosirea în mai mare măsu­
Există în acest an o pre­ luate sînt destul de minima­ ră a produselor locale de
T'------ ocupare mai deosebită din le, vizează obiective care nu balastieră la lucrările la care
partea organizaţiilor de par­ ridică probleme tehnice şi se pretează (şantierele de
tid şl conducerilor unităţi­ organizatorice mai deosebite, construcţii social - culturale
lor de construcţii pentru ex­ în timp ce la altele, de o din Valea Jiului) ; convorbiri
tinderea acordului global, mare importanţă, s-au acu­ ale agitatorilor (şantierul I
dar nu peste tot la fel de mulat întîrzierl (furnalul nr. Deva) şi altele.
insistentă. Astfel, la I.C.S. 9 şi banda nr. 3 de aglome­ O acţiune frontală, de lar­
Hunedoara, ponderea salaria­ rare de la C.S. Hunedoara, gă amploare se cere între­
ţilor care lucrează în acord unele obiective de la U. V. prinsă pentru economisirea
global a crescut de la 14,4 la Călan şl altele). metalului. Este de-a dreptul
sută în luna ianuarie, la 52,4 Comitetul de partid de la îngrijorător faptul că la
la sută în prezent, la şantie­ î.C.S. Hunedoara este con­ I.C.S.H. s-a depăşit consumul
rul I construcţii Deva a a- ştient de situaţia mai deo­ de metal în primele 4 luni
juns Ia 69,1 la sută, iar la sebită din 1972 în ce pri­ cu 1371 tone, din care 915
grupul de şantiere de con­ veşte respectarea termenelor tone oţel beton. Şi în alte
strucţii social-culturale din de punere în funcţiune sau unităţi există părerea că e-'
Valea Jiului la 60,2 la sută. dare în folosinţă. Pentru a conomisirea metalului s-ar
In acelaşi timp, la şantierul mobiliza colectivul la res­ face în detrimentul rezisten­
■iilia s ses« „Valea Jiului“ al T.C.M.M., pectarea acestor termene a ţei construcţiilor. Or, cu o
-
numai 46 la sută din totalul organizat mitinguri la nivel asemenea optică, lucrurile
Cinei harnici cooperatori şi mecanizatori din Geoagiu. Comuniştii Klisabeta Bozeşan, do 11 ani brigadier de cimp la C.A.P., mecanicul Ioan Fiore» de efectivelor care lucrează în de întreprindere şl pe obiec­ vor fi lăsate să se desfăşoa­
Ia S.M.A., care lucrează la ferma legumicolă a C.A.P., mecanicul de secţie Gheorghe Popa, un exemplu de disciplină şi conştiinciozitate, Leontlna Urcloa, de 8 ani tive, cu toţi salariaţii, în ca­ re la întîmplare.
Îngrijitoare la ferma de vaci a cooperativei şi Ioan Curuţ de 12 ani brigadier zootehnist. Abnegaţia de care el dau dovadă, capacitatea lor de a mobiliza oa­ acord aplică această formă
Ü muncii. ţîndu-se în coordonatoare, necesi­ Organizaţiile de partid, co­
menii sînt cunoscute tuturor cooperatorilor din Geoagiu. superioară de organizare a drul cărora s-au prelucrat ic
sco-
graficele
evidenţă
Cum pe toate şantierele se
tatea realizării la termene şl muniştii de pe şantierele hu-
vor
dezbate,
în
a-
nedorene
înainte de termene a obiec­ ceste zile, modul cum au
social-
şl
tivelor
industriale
„Cu ce mcontribuit le înflorirea scumpei noastre patrii?“ Azi» la Hunedoara culturale. O atenţie deosebi­ ţională din 1967, de Congre­
în
viaţă
transpus
măsurile
Conferinţa
Na­
de
stabilite
tă s-a dat şi se dă intensifi­
Demonstra}!! de virtuozitate
la
o-
al
X-lea
al
partidului,
sul
biective
siderurgice
în
(Urmare din pag. 1) tretului dînsei alte chipuri din făptura mea, din ceea ce fesia — cred eu — care ia automobilistică cării muncii la politice aflate (noul de Conferinţa pe ţară a ca­
C.S.H.
construcţie
pe care mi le-am ales ca am eu mai de preţ : dragos­ dintr-un suflet şi dăruieşte Astăzi, după-amiază, orele 17,30, pe stadionul furnal de 1000 metri cubl şi drelor de conducere din în­
Lidia Herlea, şefa promoţiei, model : bogăţia sufletească a tea de muncă, dragostea de altor suflete, că ceea ce pri­ „Corvinul" din Hunedo ara, reputatul grup do casca­ banda de aglomerare). Aici' treprinderi, centrale indus­
vorbindu-ne despre ceea ce au tovarăşei profesoare Silvia oameni". In clasa Iri- meşte de la un suflet por­ dori automobilişti ai Televiziunii franceze, aflat în­ s-au organizat discuţii pe triale şi de construcţii. Cu
însemnat pentru ea anii de Floca, energia, spiritul orga­ nei am întîlnit-o şi pe Di- neşte spre altele. Şi asta mă tr-un lung turneu demonstrativ In ţara noastră, va grupe de brigăzi şi echipe, siguranţă activitatea va fi
privită
faţa
analitic
şi
cu
şcoală, mărturisea că sursa nizatoric al tovarăşei diri­ dina, una dintre cei 9 copii va face mai mult să-mi res­ evolua în faţa amatorilor şi profesioniştilor din lo­ în cadrul cărora agitatorii la sarcinile mari care trebuie
de tărie, imboldul dat__________in gintă Titania Dascăr". Şi, ai familiei Poenaru din sa­ pect, prin. muncă plină de calitate. cei mai pregătiţi au explicat
muncă a fost încrederea ce­ vorbindu-ne despre ceea ce tul Laz. „Ce-mi doresc de dăruire, profesia aleasă“. Este un prilej de întîlnire cu aşi ai volanului şi ce înseamnă pentru econo­ înfăptuite neabătut în acest
al doilea an al cincinalului.
lor din jur. „E mare lucru aşteaptă de la munca ei cu la drumul pe care păşesc a- — Dascălii au o fizionomie curajului, adevăraţi virtuoşi pe patru roţi. mia naţională punerea în
să simţi că oamenii au în­ preşcolarii, mărturisea : ,.Pri­ cum ? — ne întreabă, răs- a lor, spunea profesoara L_ funcţiune a acestor noi capa­ I. MIRZA
credere în tine ! Cred că a- ma mea satisfacţie o voi a- punzînd: Să confirm dorin­ Maria Toma, diriginta anului
ceasta a constituit întreaga vea atunci cînd prima gene­ ţa noastră din timpul cît am V B învăţători, Ia ultima oră
mea angajare în munca de raţie crescută sub ocrotirea ¡fost eleve — de a semăna educativă. O fizionomie con­
pregătire. Faptul că din pri­ mea va intra în şcoală, iar cu educatorii noştri şi mal cu stituită prin contactul zilnic
mul an am fost .apreciată, că învăţătorul va fi mulţumit seamă cu diriginta noastră, cu cea mal fragilă, mai fria­ Examenele bat la uşă ORE DE PREGĂTIRI INTENSE
mi s-a acordat încredere, a de felul în care am pregă­ tovarăşa profesoară Florica bilă, mai preţioasă materie
însemnat enorm pentru tot tit-o“. Saveta Pîrvan era în­ Corlnda. Niciodată n-a ridi­ primă a omenirii — sufletul Pentru elevii anilor IV Arad, Cluj, Sibiu ş.a. au lor nu numai obiecte admi­ lierele şcolii, fie la amena­
drumul parcurs în şcoală. credinţată că reuşita meseriei cat tonul la noi, nu ne-a copilului de vîrstă şcolară. de la Liceul „Avram Ian- fost destinate aceleiaşi des­ rate pentru îndemînare şl jarea bazei Sportive (tere­
Aici, în liceul pedagogic, va depinde „în mare măsură speriat, ne-a convins întot­ Pentru întîlnirea cu această cu“ din Brad, ideea absol­ chideri de orizonturi spre frumuseţe, delicateţe şi fan­ nurile de volei şi tenis de
m-am format. Pedagogia a de dragostea ce trebuie s-o deauna de necesitatea lucru­ vîrstă vă cerem să vă pregă­ virii şi-a găsit materializări tainele meseriilor, spre dru­ tezie, ci şl solide deprin­ cîmp, handbal şi patinaj),
însemnat mult pentru mine. avem pentru micii copii şi rilor. Rezultatul 7 In anul I tiţi. Pentru că, aş zice, res­ încă de la începutul anului murile vieţii. Acţiunea vas­ deri şi opţiuni. Din mîinile la plantaţii şi înfrumuseţări
Vedeţi, fetele trebuie să se de pregătirea noastră profe­ media pe clasă a fost nota piraţia începe de la părinţi, şcolar. După cum aflăm de tă, grupată sub titlul „Cu­ lor s-au desprins frumoase au format deprinderi nece­
pregătească şi ca viitoare sională, politică şi ideologi­ 6 şi ceva şl am încheiat a- iar drumul în viaţă de la în­ la directorul liceului, profe­ noaşteţi meseriile", în care garnituri de mobilă din fier sare organizării procesului
mame. Psihologia copilului, că", iar Rodica Faur ne nul V cu o medie pe clasă văţători. El, învăţătorul, îl sorul Zamfirache Popa, în au fost încadrate şi aceste forjat combinat cu lemn, muncii, disciplinei, vieţii în
pedagogia e o foarte bună mărturisea că dacă va reuşi de peste 8. Sînt bucuroasă face pe om să zboare...“. fiecare sîmbătă elpvii au imperative, îşi va dovedi a- cuiere pentru vestiarele colectiv. Toate aceste cîşti-
şcoală pentru fete. Liceul să obţină în muncă — şi se că am ajuns să-mi văd în Cît de înaripat îndemn beneficiat de consultaţii, cum, la startul opţiunilor, şcolii, o presă de furniruit, guri morale, transferuri ale
pedagogic m-a învăţat să lu­ va strădui intens pentru a- dumneaei modelul de via­ pentru munca celor ce şi-au susţinute de profesorii de greutatea valenţelor educa­ bancuri pentru ateliere, au materialului spre spiritual
crez cu oamenii într-o pri­ ceasta — rezultatul realizat ţă". ales nobila misiune de edu­ la Institutul de mine Pe­ tive investite în ea. contribuit Ia amenajări şl îşi găsesc acum un cîmp
mă fază. Şi asta e temelia în practica din timpul liceu­ Modelul de viaţă ! Cîţi din­ care şi modelare a semeni­ troşani, prilej de familiari­ Dar în toată această te­ lucrări de zidărie la atelie­ fertil de afirmare. La ore­
solidă pentru întregul meu lui, atunci va fi mulţumită. tre absolvenţii liceului peda­ lor lor! Şi cîtă mîndrie în­ zare cu exigenţele presupu­ nacitate şi dorinţă de a cu­ rele, laboratoarele şi cabi­ le pregătirilor intense, în­
urcuş spre viitor". Mai tîrziu am aflat, de la gogic nu pornesc la drum cearcă ei, ştiind că drumul se de studiul din învăţă­ noaşte încordarea studiului netele şcolii, fetele şi-au tr-un ritm şi o amploare
Cornelia Lungeanu e nu­ diriginta Bucura Ţîrlea, că avînd un model de viaţă, spre împlinire le-a fost des­ mîntul superior, de cunoaş­ se citesc ecourile proaspete subtilizat înclinaţiile native deosebită, dîrzenia şi perse­
frumos,
tere
a
ale muncii, ale acelei or­
perspectivelor profe­
spre
realizînd
pi­
mai lumină, numai zîmbet Rodica trecuse examenul dorind' să dăruiască un mo­ chis în anul Conferinţei Na­ sionale deschise de acest ganice apropieri de viaţă la verenţa formate de munca
cînd vorbeşte despre profesia practic cu nota maximă. Iri- del de viaţă. ,,Mi-am ales ţionale a partidului, în anul institut, unic în ţară şi atît izvoarele vitalităţii ei, mun­ toreşti costume naţionale şi productivă vor da noi roa­
miniaturi, brodind, croind sau
ei de educatoare. „Mi-am na David e crescută în ora­ profesiunea de învăţător poa­ al 25-lea al Republicii, treap­ de bine implantat prin tra­ ca creatoare de valori. Ate­ de. Pe cele ale cunoaşterii
împlinit visul pe care l-am şul reşedinţă de judeţ, dar te din dorinţa de a continua tă de pe care lş vine mult diţii meleagurilor hunedore- lierele şcolii : de lăcătuşe- gătind. Au avut la dispozi­ şi pregătirii temeinice, pe
purtat în suflet de cînd am n-o sperie... satul. „Oriunde munca învăţătorului meu mai uşor să se pregătească ne. Excursiile, la care au rie, construcţii metalice, ţie un cerc de dactilografié, cele care se aşteaptă să fie
iar mai de curînd un cerc
tot atît de bogat revărsate,
întîlnit-o pe prima mea e- sînt copii ne putem îndepli­ care mi-e şi tată — se con­ pentru ca, la. ora educativă participat şi elevii claselor tîmplărie, de broderie, me­ auto. asemeni primăverii în care
ducatoare — tovarăşa Maria ni profesiunea dacă o în­ fesează absolventul Nicolae din 1982, răspunsul lor la a VlII-a, organizate la naj, artizanat şi croitorie, Stăruinţa şi pasiunea în se culeg.
Barbu de la Aninoaşa. Aici, drăgim. In ce mă priveşte Novac. Atunci însă nu mi-am tema dată „pentru acasă" să Mintia, Deva, Hunedoara, au creat prin nîunca elevi- muncă dovedite, fie în ate- ILEANA LASCU
în şcoală, am adăugat por­ aş vrea să le dăruiesc ceva dat seama că aceasta e pro­ fie însăşi replica timpului.