Page 2 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 2

DRUMUL SOCIALÎSMULUI @ Nr. 5462 © MARTI 1 AUGUST 1972
                                                                                                                                                                                                           MBBHflgBBBBPEBB3BBHBMM8IHraBHWMBB5glBG^^

                                           in cinstea zilei de 23 Âugusi şi

                                  iKt-5wv^mr_L .   —. .. ■   ............ ■  ■ iţii .................. riiMiiin îmi «ii ii iiiiiii i|i i -rrnTiirrn '  1  nri i nrr«iinii imn n i mintiri ■ ■ immir.... m-rm « ■in > nni a i, M | WM ni„iLii i |in r .——■ir B mii ■ m W ,ini,n,im'» —iim  I0ATE FOOT

                    a ceiei de-a XXV-a aniversări a Republicii




                               ANGAJAMENTUL UNANIM AL                                                                                                                   (Urmare din pag. 1)     Marina  Babău,  S.anfin  Morar,   Sarmizegetusa,  Deoarece  aici

                                                                                                                                                                                                Lăscuţ  Morar  şi  alţii,  precum
                                                                                                                                                                                                                              pe  mal  mult  de  100  hectare,
                                                                                                                                                                                                şi  al  tractoristului  Micu  Mihu-   mai  trebuie  strînsă  recolta  de
                                                                                                                                                                    Interlocutorul   aprecia   şi                             era  bine  dacă  munca  nu  în­
                                                                                                                                                                  hărnicia  mecanizatorilor  ,  Ma­  ţoni,  care  a  lucrat  la  balota-   ceta  şi  se  lucra  cu-  toate  for­
                     OAMENILOR MUNCII HUN1DORENI                                                                                                                  rin  Dănciuloiu  şi  Mihai  Cor-   la  recoltat  şi  pe  ogoarele  co­  ţele pînă seara.
                                                                                                                                                                                                tul paielor.
                                                                                                                                                                                                  Cu  forţe  sporite  s-a  lucrat
                                                                                                                                                                  cioabă,  care  au  lucrat  la  ba-
                                                                                                                                                                                                                                Avînd  în  lan  trei  combine,
                                                                                                                                                                  lotatul  paielor,  arături  şi  se­
                                                                                                                                                                  mănat,  a  şoferului  Ion  Vîrves-   operatorilor  din  Ostrov.  La   conduse  de  Cornel  Ceuţă,  Ion
                                                                                                                                                                  cu  şi  a  cooperatorilor  Axente   această  unitate,  duminică  s-a   Drăghlcl şi Victor Davila, aju­
                                                                                                                                                                  Stănescu,  Miron  Viţionescu,   strîns  o  cantitate  de  20  de  to­  taţi  de  cooperatorii  Dorina
                                                                                                                                                                                                ne  cereale  şi  s-au  semănat  10
                                                                                                                                                                                                                              Drăghici,  Eugenia  Costinaş,
                                                                                                                                                                  Trandafir Ştefoni, Romuluţ To­
                Cincinalul în patru ani şi jumătate                                                                                                               ma,  Iosif  Vlăiconi  şi  alţii.   hectare  cu  porumb.  La  seceriş   Maria  Groza,  Eva  Decaş,  Ion
                                                                                                                                                                                                 au  lucrat  cu  spor  tractoriştii
                                                                                                                                                                                                                              Bîrcu  şi  alţii,  cooperatorii  din
                                                                                                                                                                  De  remarcat  este  şi  faptul  că
                                                                                                                                                                                                Moise Bojin, Ion Iosivoni, Cor­
                                                                                                                                                                                                                              Pui  au  strîns  duminică  recol­
                                                                                                                                                                  întreaga  producţie  de  grîu  s-a
                                                                                                                                                                  recoltat,  iar  depozitatul  se­  nel Niculescu şi Dumitru Bog­  ta  de  pe  12  hectare.  In  ace­
                                                                                                                                                                  minţei  s-a  făcut  în  cele  mai   dan,  iar  la  semănat  au  fost   laşi  timp,  mecanizatorul  Ion
                                                                                                                                                                                                 prezenţi  Axente  Dumulete  şi
                                                                                                                                                                  bune condiţii.                Ionaş  Opric.  Ca  un  aspect   Munteanu  a  balotat  paiele  de
                pppwife concrets ■ faizări de prestigiu Initiative valoroase a Fapte erales                                                                       rare,  la  C.A.P.  Clopotiva  acti­  negativ  am  notat  totuşi  faptul   pe  4  hectare.  Pînă  la  30  iulie
                                                                                                                                                                    Duminică,  aproape  de  înse­
                                                                                                                                                                                                                              a.c.,  ne  spunea  Dionisie  Ze-
                ? £SBW.! .liMHJ.TW)    i;.< i ■ mu »■1...11.1' i n i-»n.ii   y * . . . V . ; R T ^ . * ' y S - l i ^ ! Æ 8 a * r V B ' »     «III | »|.I|   Uliii.    'II.      vitatea  de  strîngere  a  recol­  că  dacă  brigadierii  Costică   ţa,  inginerul  şef  al  C.A.P.,  s-a
                                                                                                                                                                                                Brăila  şi  Pauliu  Lăpădătoni  au
                                                                                                                                                                   tei  continua.  Făcînd  un  suc­  fost  prezenţi  permanent  în   efectuat  secerişul  pe  aproape
                                                                                                                                                                   cint  bilanţ,  preşedintele  Ion   cîmp,  brigadierul  Cornel  Be-   90 hectare, din 130 planificate.
                                                                                                                                                                   Druţulescu  şi  inginerul  Cornel   da  s-a  eschivat  de  la  îndepli­  Concomitent  s-au  predat  Ia
                                                                                                                                                                   Groza  s-au  declarat  mulţu­  nirea obligaţiilor ce-i revin.  baza de recepţie 46 tone grîu.
                                                                                                                                                                   miţi  de  rezultatele  înregistra­                           Duminică  s-a  lucrat  intens
                                                                                                                                                                   te.  Ca  şi  în  ziua  precedentă,   In  cele  trei  cooperative  a-   Ia seceriş şi pe ogoarele
                                                                                                                                                                   s-a  lucrat  din  plin  în  lan,   gricole  din  comuna  Rîu  de   C.A.P.  Unirea,  Densuş,  Peştea-
                                                                                                                                                                   strîngîndu-se  mai  mult  de   Mori,  aprecia  tovarăşul  Gra-   na,  Livadia,  Sălaşu  de  Sus,
                                                                                                                                                                   20  000  kg  boabe.  Din  discuţii   tian  Jurca,  secretarul  comite­  Sălaşu  de  Jos,  Rîu  Alb,  Nuc­
                                                                                                                                                                   am  retinut  că  mecanizatorii   tului  comunal  de  partid,  sînt   şoara etc.
                                                                                                                                                                   Liviu  Strucăl,  Vasile  Vulcu  si   mobilizate  toate  forţele  pentru   Deoarece  într-o  serie  de  co­
                                                                                                                                                                   Ghedeon  Mihuţoni,  alături  de   a  se  încheia  grabnic  seceri­  operative  agricole  din  zona
                                                                                                                                                                   care  au  lucrat  Pamfil  Cepălău,   şul/  La  recoltat  s-au  folosit   Haţegului  mal  sînt  suprafeţe
                                                                                                                                                                   Pavel  Popa  şi  Simion  Nedel   şi  forţele  manuale,  executîn-   apreciabile  de  pe  care  trebuie
                                                                                                                                                                   (veniţi  în  ajutor  de  la  S.M.A.   du-se  astfel  secerişul  pe  mal   strînsă  recolta,  se  impune  ca
                                                                                                                                                                   Deva)  şi-au  făcut  pe  deplin   mult  de  60  de  hectare.  Ca  şi   şl  în  zilele  următoare  să  se
                                                                                                                                                                   datoria.  Merită  totodată  evi­  la  C.A.P.  Ostrov  şl  Clopotiva,
                                                                                                                                                                   denţiat  aportul  cooperatorilor   la  Rîu  de  Mori  duminică  s-a   facă  o  largă  mobilizare  a  for­
                                                                                                                                                                   Vîrvoni  Valentin,  Petru  To-   strîns  o  cantitate  de  25  tone   ţelor  şl  mijloacelor  la  seceri
                                                                                                                                                                   mesru,  Andrei  Strucăl.  Vaie­  cereale păioase.           eliberarea  terenului,  executa­
                                                                                                                                                                   rul  Muntean,  Petru  Filan,  Ion   Pînă  la  amiază  s-a  lucrat  Ia   rea  arăturilor  şl  însămîntarea
                                                                                                                                                                   Vîrvescu, Mărioara Pogan.     recoltat şl în cadrul C.A.P.  culturilor succesive.





                                                                                                                                                                          Proiectul Legii finanţelor


                           Echipa de mozaicari condusă de Vasile Chlorcanu din Iotul nr. 1 al X.C.S. Hunedoara 8-a angajat ca piuă Ia data dc 10 august să termine pardoselile de
                    Ia blocul D1-4. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv nu trebuie scăpat nici un amănunt. Iată-1, împreună cu membrii echipei stabilind planul de acţiune.
                                                                                                                                                                        (Urmare din pag. 1)      economico-socială  constituite   tă  în  întregime  şi  cit  mai  re­
                                                                                                                                                                                                la  nivelul  unităţilor  adminis-   pede.
                                                                                                                                                                  podărire  a  resurselor  materia­  trativ-teritorlale, fondurile pro­  Aş  dori  ca  în  lumina  pre­
                                                                                                                                                                  le  şi  băneşti  pentru  sporirea   prii  de  dezvoltare  economico-   vederilor  proiectului  legii  să
                                                                                                                                                                                                socială  a  unităţilor  econo­
                        Dinamică mai accentuată în                                                                                                                veniturilor.  O  noutate  de  im­  mice  de  stat  şi  fondurile  or­  re,  la  fel  ca  celorlalte  între­
                                                                                                                                                                                                                               evidenţiez  cîteva  sarcini  ca­
                                                                                                                                                                  portantă  deosebită  o  consti­
                                                                                                                                                                                                ganizaţiilor cooperatiste.
                                                                                                                                                                  tuie  obligativitatea  fiecărei  u-
                                                                                                                                                                  nităţi  economice  de  a  obţine   Fondul  central  de  dezvolta­  prinderi,   revin   şl   unităţii
                                                                                                                                                                                                                               noastre  de  exploatare  şi  in­
                                                                                                                                                                  asemenea  rezultate  financiare   re  economico-socială  urmea­  dustrializare  a  lemnului.  Mă
                                                                                                                                                                                                ză  să  fie  constituit  în  cadrul
                 creşterea productivităţii munci                                                        Timpul „caid“ s-apropie.                          □ B     care  să-i  permită  atît  restitui­  bugetului  republican  pe  sea­  gîndesc  în  special  la  măsuri­
                                                                                                                                                                  rea  într-un  termen  pît  mai
                                                                                                                                                                                                                               le  pe  care  trebuie  să  le  luăm
                                                                                                                                                                                                ma  veniturilor  acestuia,  iar
                                                                                                                                                                  scurt  a  sumelor  primite  din
                                                                                                                                                                                                                               pentru  a  asigura  o  depăşire
                                                                                                                                                                  partea  societăţii  cît  şi  consti­  fondurile  locale  se  vor  forma   permanentă  a  planului  sorti­
                                                                                                            (Urmare din Daci. 1)     construcţii   al   I.C.S.H.   Este   tuirea  propriului  fond  de  dez­  în  cadrul  bugetului  fiecărei  u-   mental  de  lemn  Industrializat
                 (Urmare din pac?. 1)   !  metodă  de  exploatare  a  fost   telierele  C.M.N.  Deva  —  şi                         o  lucrare  de  mari  dimensi­  voltare,   participarea   într-o   nitSţi administrativ-teritoriale.  precum  şi  pentru  îmbunătăţi­
                                           introdusă  şi  la  sectorul  Mun-   întreţinerea  optimă  a  maşini­  ®  Grinda  skipului  a  fost   uni,  complexă,  solicită  un  a-   măsură  din  ce  în  ce  mai  mare   Tot  ca  o  prevedere  nouă  b   rea  în  continuare  a  calităţii
                                                                                                                                                                                                                                               :
              Productivitatea   muncii   la   celu  Mic,  unde  urmează  a  fi   lor  ,şi  utilajelor.  Trebuie,  de   terminată   integral,   astjel   că   preciabil   volum   de   muncă   la  formarea  fondurilor  centra­  constituie  evidenţa  avuţiei  na­  produselor  noastre,   în  depli­
             exploatare  se  înscrie  într-o   adoptată  în  funcţie  de  rezul­  asemenea,  evidenţiat  şi  faptul   electricienii  au  început  mon­  fizică.  La  întoarcerea  de  la   lizate  ale  statului.  Prin  aceas­  ţionale  care  va  da  posibilita­  nă  concordantă  cu  respectarea
            dinamică  pozitivă.  Faţă  de   tate.  La  mina  Deva,  existînd   că  maşinile  da  încărcat  sînt   tarea   instalaţiilor   de   forţă   Conferinţa  Naţională  a  par­  ta  se  legiferează  principiul   tea  cunoaşterii  situaţiei  tutu­  necesarului  de  mijloace  cir-,
             1970,  în  anul  curent  se  preco­  condiţii  de  zăcămînt  favora­  utilizate  mai  bine.  Muncitorii   necesare.     tidului,   prima   grijă   a   fost   potrivit  căruia  orice  sumă  a-   ror   bunurilor   materiale   da   culante  stabilit  prin  normati­
            nizează,  pe  baza  rezultatelor   bile,  se  preconizează  să  fie   ,  din  atelierul  nostru  s-au  spe­  ©  La  suflanta  de  la  C  T  3   să   iau   pulsul   lucrărilor..   vansată  de  societate  pentru   care  dispune  societatea  noas­  ve.  Cînd  afirm  asta  am  în
            obţinute  pe  primele  şase  luni,   extinsă  la  toate  abatajele  pî-   cializat,  execută  reparaţii  de   a  fost  încheiată,  în  ziua  de   Mi-am  dat  seama  că  s-a  lu­  acţiuni  cu  caracter  productiv   tră,  să  furnizeze  elemente  asu­  vedere  necesitatea  ca,  în  ac­
            ca  nivelul  productivităţii  mun­  nă  la  sfirşitul  anului  viitor.   calitate  şi  în  timp  scurt.  De   26  iulie,  turbina  de  12  MW   crat  intens,  dar  şi  că  se  poa­  trebuie să fie restituită.  pra  creşterii  avuţiei  naţionale   tualul  stadiu  de  dezvoltare  a
            cii  să  crească  cu  peste  10  la   Pe  parcurs  va  fi  adoptată  o   pildă,  fată  de  1970  imobiliza­  —  lucrare  deosebit  de  impor­  te  lucra  mai  intens.  Conferin­  Pentru   dezvoltarea   bazei   pe  ramuri  de  activitate  şl  for­  economiei  noastre,  îndeplini­
            sută.  Luînd  ca  bază  de  com­  schemă optimă de perforare-  rea  unei  maşini  de  încărcat  în   tantă  —  care  a  necesitat  un   ţa  Naţională  ne-a  jalonat  cu   tehnico-materiale  a  societăţii   me  de  proprietate.  Aceste  da­  rea  şi  depăşirea  sarcinilor  de
            paraţie  aceleaşi-  repere,  ran­                           reparaţie  capitală  s-a  redus   mare volum de muncă.       claritate   direcţiile   spre   care   o  mare  importantă  capătă  fon­  te  vor  da  posibilitatea  mai   plan  să  se  realizeze  prin  fo­
            damentul  muncii  fizice  expri­                            cu peste o treime.               @  Succes  deosebit,  înregis­  să   mergem   în   anii   viitori.   dul  naţional  de  dezvoltare  e-   bunei  fundamentări  a  planuri­  losirea  unui  volum  cît  mai
            mat  în  tone  pe  muncitori  a                               —  La  creşterea  gradului  de   trat  la  28  iulie:  punerea  in   Partidul  ne-a  pus  în  faţă  sar­  conomico-socială  care  se  va   lor anuale şi de perspectivă.  redus  de  fonduri  băneşti,  pen­
            sporit  cu  15,3  la  sută.  Aceeaşi                        utilizare  contribuie  şi  prelun­  funcţiune  cu  10  zile  mai  de­  cini  mari,  mobilizatoare.  Tre­  forma  pe  seama  cotei  reparti­  Prin  adoptarea  acestei  legi   tru  accelerarea  continuă  a  vi­
            dinamică  se  menţine  şl  pe  se­  La E. I. Deva           girea  duratei  de  folosire  a  an­  vreme  a  podului  rulant  din   buie  să  le  onorăm  exemplar.   zate  din  venitul  naţional  cu   fiecare  conducător  de  Între­  tezei  de  rotaţie  a  mijloacelor
            mestrul  I  al  acestui  an  cînd                           velopelor  la  maşinile  de  în­  hala  de  turnare  a  furnalului,   Constructorii  noştri  ştiu  acest   această  destinaţie  precum  şi   prindere,  fiecare  colectiv  de   circulante,  a  economisirii  va­
            acest  important  indicator  a                              cărcat  —  ne  relata  tovarăşul   o  contribuţie  esenţială  avind-o   lucru  şi  nu-şi  precupeţesc  e-   dir  amortizare.  Din  punct  de   oameni  ai  muncii  din  unităţi­  lorilor  încredinţate  întreprin­
            fost  realizat  în  proporţie  de                           Dionisie  Pintican,  director  ad­  electricienii   din   echipa   lui   forturile.  Furnalul  nr.  9  va   vedere  financiar  fondul  naţio­  le  economice  şl  sociale,  lucră­  derii.  De  aceea,  consider  că
            peste  106,5  la  sută.  Efectul  i-                        junct  al  E.  M.  Deva.  Au  fost   Iosif  Fleischer.  In  felul  aces­  funcţiona  la  vreme.  Este  vo­  nal  de  dezvoltare  economico-   torii  din  aparatul  flnanctar-   este   binevenită   precizarea
            mediat  al  acestor  creşteri  s-a   puşcare  a  găurilor  de  mină,   confecţionate  în  atelierul  nos­  ta,  constructorii  au  posibili­  inţa   partidului,   este   voinţa   socială  este  format  dintr-un   bancar  au  la  îndemînă  un  In­  conform  căreia  la  stabilirea
            reflectat  în  obţinerea  pe  pri­  se  va  stabili  un  mod  de  sus­  tru  bandaje  de  otel  pentru   tatea  să  folosească  podul  la   noastră a tuturor.  sistem  unitar  de  fonduri  bă­  strument  care  le  permite  —   necesarului  de  fonduri  tre­
            mele  şase  luni  ale  anului  cu­  ţinere  optim  In  lucrările  do   roţi,  timpul  lor  de  folosire   lucrările  lor  de  cofraje,  ar­  O  rafală  scurtă  dar  puterni­  neşti  astfel:  fondul  central  de   şi-i  obligă  în  acelaşi  timp  —   buie  analizată  activitatea  rin
            rent  a  unei  producţii  supli­  pregătire  al  căror  sistem  va   crescînd  cu  70  la  sută.  De  a-   mături  şi  turnare  în  această   că  de  ploaie  —  cum  n-au  fost   dezvoltare  economico-socială,   să  gospodărească  cu  mai  mul­  ansamblu  a  unităţii,  urmînd
            mentare  în  valoare  de  3,6  mi­  fi,  de  asemenea,  mai  bine  de­  semenea,  productivitatea  a  în­  hală,  unde  se  lucrează  cu  ma­  puţine  in  ultimul  timp  —  i-a   fondurile locale de dezvoltare  tă chibzuinţă avuţia naţională.  ca  volumul  fondurilor  aloca­
            lioane  lei,  concretizată  în  spo­  terminat  şi  stabilit.  Aşadar,   registrat  sporuri  şi  datorită   re zor.      minat  pe  oameni  la  adăpost.                                                           te  să  fie  corelat  cu  sarcinile
            ruri  de  13,58  la  sută  la  mine­  noua  metodă  IşP  va  răsfrînge   unei  aprovizionări  ritmice  cu   Multe  lucrări  sînt  în  sta­  Ei  s-au  întors  apoi  la  posturi   ObSsgafiviîafea resfifissrsl de căfsre   de  plan,  astfel  îneît  să  fie  sti­
            reu  extras  şi  3,43  la  sută  la   şi  mai  mult  efectele  asupra   materiale  a  sectoarelor  pro­  diu  de  finalizare,  la  altele  se   mai  hotăriţi,  pentru  a  recu­                                   mulată  şi  mai  mult  folosirea
            cupru în concentrate.         creşterii randamentelor.      ductive.                       acţionează  intens.  Voinţa  una­  pera  timpul  „furat"  de  facto­  foaie întreprinderile a fondurilor                eficientă  a  mijloacelor  mate­
              —  Resursele  de  creştere  a                                                            nimă   a   constructorilor   este   rii  atmosferici.  Lucrările  tre­                                                  riale  şl  băneşti,  pentru  evita­
            productivităţii  muncii  au  fost   —  O  altă  rezervă  fructifica­  Comitetul  de  partid  al  ex­  ca   furnalul  să   fie  dat  în   buie  finalizate  conform  date­  avansate de soeîefafe                   rea  imobilizărilor  de  fonduri
            multiple.  La  sfirşitul  anului   tă  din  plin  la  E.  M.  Deva  o   ploatării,  analizînd,  —  cu  cî-   funcţiune în timp optim.  lor  din  grafice,  furnalul  tre­                                          şi  asigurarea  restituirii  în  ter­
            trecut  la  mina  Deva  a  fost  in­  reprezintă  creşterea  gradului   teva  zile  în  urmă  —  activita­  —  Marea  bătălie  se  dă  a-,   buie   să   producă   şarjă   in   Procesul  perfecţionării  eco­  să  contribuie  într-o  măsură   men  a  creditelor.  Se  înlătură
            trodusă  metoda  de  exploatare   de  mecanizare  —  a  declarat   tea  de  aprovizionare  a  ajuns,   cum   la   estacada   buncărelor   timp   optim.   Numărătoarea   nomiei  noastre  naţionale  cu­  mai  mare  la  aşezarea  întregii   gstfel   unele   carenţe   pe
            cu  surpare  în  subetaje.  Pînâ   inginerul  Emil  Giurcă  de  la   intr-adevăr,  la  concluzia  că  în   şi  la  cele  de  cocs  mărunt  —   inversă   continuă.   Pîrîă   la   noaşte  în  această  etapă  o   activităţi  economice  pe  crite­  care  le-a  creat  vechea  lego,
            în  prezent  a  fost  extinsă  în   serviciul  mecanic.  S-au  făcut   anul  1972  •  aceasta  s-a  desfă­  spunea  tovarăşul  Toma  Bră-   data   finalizării   obiectivului   pregnantă  accentuare  ca  ur­  riile  unei  Înalte  rentabilităţi,   şi  care  s-au  resimţit  chiar  şi
            proporţie  de  45  la  sută.  Noua   paşi  mari  în  această  privinţă.   şurat  corespunzător,  înlăturîn-   gău,   secretarul   organizaţiei   au  mai  rămas  doar  47  de   mare  a  noului  impuls  pe  care   să  ducă  la  întărirea  şi  perfec­  în cadrul unităţii noastm^
            metodă  duce  la  creşterea  ran­  In  prezent  încărcarea  şi  trans­  du-se  perioadele  de  „vîrf"  şi   de bază a şantierului nr. 1  zile.         Conferinţa  Naţională  a  parti­  ţionarea  continuă  a  gestiunii   Doresc  să  menţionez  lap-
            damentului  în  abataje  cu  60   portul  minereului,  pe  întreaga   munca  in  „asalt"  cu  implica­                                                 dului  l-a  generat  activităţii   economice.               tul  că,  pornind  de  la  experi­
            ia  sută  —  arăta  inginerul  Ioan   exploatare,  sînt  complet  meca­  ţii  defavorabile  asupra  pro­                                               social-economice  •  a  ţării.  In   Derivînd  din  această  idee,   enţa  pozitivă  acumulată  pînă
            Băieşu,  şeful  serviciului  teh­  nizate.  Parcul  de  maşini  de   ductivităţii  muncii  şi  asupra                                                  acest  context,  publicarea  pro­  mi  se  pare  deosebită  prevede­  acum,  {inînd  seama  de  cerin­
            nic.  Ea  mai  are  multiple  alte   încărcat  a  crescut  cu  încă  14   menţinerii  constante  a  capaci­  Sâptâmînol o zi de producţie mărită       iectului  Legii  finanţelor  se   rea  din  proiect  conform  că­  ţa  obiectivă  de  întărire  în
            avantaje.  Permite  un  sistem   fată  de  1970.  La  sfirşitul  anu­  tăţii de muncă a minerilor.                                                     înscrie  ca  o  măsură  deosebi­  reia  fiecare  unitate  socialistă,   continuare  a  rolului  şi  func­
                                                                                                                     fiecare
                                                                                                                 „In
                                                                                                         BARZA.
                                                                                                                           săptămlnft
            nou  de  susţinere  în  abataj,   lui  trecut  au  fost  introduse  în   Căile  de  sporire  a  produc­  o  zi  de  producţie  mărită.“  este   Vasile  Huştiuc,  Ioan  Faur,  Ale­  tă,  menită  să  acţioneze  siste­  organizată  pe  principiul  ges­  ţiunilor  finanţelor,  de  perfec­
                                                                                                                                               şi
                                                                                                                                                  alţii,
                                                                                                                                    xandru
                                                                                                                                          Sicoe
                                                                                                                                                       care
                                                                                                                                                           au
             reducîndu-se   la   jumătate   abataje  perforatoare  de  tip   tivităţii  muncii  sînt  departe  de   o  nouă  iniţiativă  lansată  de  cei   înregistrat   depăşiri   de   plan   de   matic  în  direcţia  mobilizării   tiunii  economice  trebuie  să-şi   ţionare  a  activităţii  finan­
             consumul   de   lemn:   mic­  greu,  capabile  să  dea  găuri   a  fi  epuizate.  Colectivul  Ex­  mai   destoinici   comunişti   cie   Ia   15-20 la sută.  unităţilor  socialiste,  îndeosebi   desfăşoare   astfel   activitatea   ciare  şi  bancare,  noul  proiect
             şorează  efortul  fizic,  cre­  de  mare  adîncime,  crescînd,   ploatării  miniere  Deva  este   sectorul  I  Musariu  al  I.  IVI.  Bar­  a   In  dinamizarea  de  la  zi  la  zl   a  celor  din  sfera  producţiei   îneît  să  asigure  acoperirea   de  lege  se  înscrie  ca  o  etapă
                                                                                                                                       iniţiativei
                                                                                                                                                        deosebit
                                                                                                                                                   aport
                                                                                                                                               un
                                                                                                        za.
             ează   condiţii   de   sigu­  prin  aceasta,  volumul  de  mi­  hotărît  să  acţioneze  în  viitor   Acţiunea  —’  iniţiată  iu  cinstea   şi-l   aduce   colectivul   nostru   de   materiale,  pentru  folosirea  in­  cheltuielilor  proprii  de  pro­  nouă  în  aşezarea  pe  criterii
            ranţă  in  lucru  mai  bune  şi   nereu  dislocat  •  la  o  puşcare.   cu  consecvenţă  sporită  pentru   Conferinţei   Naţionale   a   partidu­  agitatori.   Ioan   Purcel,   Avram   tegrală  şi  cp  randament  spo­  ducţie  şi  de  circulaţie  pe  sea­  ştiinţifice  a  activităţii  econo­
                                                                                                                                              Duna,
                                                                                                                                                    Mircea
                                                                                                                                                           Mi-
                                                                                                                                          Ioan
            creşte  capacitatea  de  produc­  Există  o  intensă  preocupare                            lui  —  şi-a  găsit  un  larg  ecou   Pleşa,  depun   multă   stăruinţă   pen­  rit  a  potenţialului  economic   ma  veniturilor  ce  le  realizea­  mice  —  sarcină  deosebită  pe
                                                                                                                                    heţ
                                                                                                        în  rfndul  minerilor  noştri  şi  ea
            ţie a abatajului cu 30 la sută.  pentru  repararea  —  atit  în   valorificarea  acestor  resurse   continuă  cu  succes  şi  acum  du­  tru   explicarea   precisă,   fiecărui   de  care  dispun  pentru  înde­  ză,  să  obţină  rezultate  finan­  care  Conferinţa  Naţională  a
              Experimental,  această  nouă  atelierul propriu cît şi în a-  în  scopul  realizării  sarcinilor   pă   încheierea   lucrărilor   Confe­  miner, a scopului iniţiativei.  plinirea  şi  depăşirea  sarcini­  ciare  care  să-i  permită  resti-'   partidului  o  trasat-o  tuturor
                                                                        izvorîte  din  lucrările  Confe­  rinţei  Naţionale.  In  cea  mai  re­                                                  tuirea  într-un  termen  cît  mai   domeniilor  noastre  de  activi­
                                                                        rinţei  Naţionale  a  P.C.R.,  pen­  centă   zi   de   producţie   mărită,                 lor  de  plan,  creşterea  aportu­
                                                                                                        colectivul  nostru  a  extras  supli­  IOSIF TOMA          lui  lor  la  crearea  şi  sporirea   scurt  a  fondurilor  băneşti  a-   tate
                                                                        tru  atingerea  obiectivului  că­  mentar   118   tone   de   minereu.   secretarul comitetului de partid   rapidă  a  venitului  naţional.   locate,  potrivit  principiului  că
                                                                        tre  care  tinde  întreg  poporul  :   S-au  evidenţiat  formaţiile  dc  lu­  al sectorului Musariu I   Cu  alte  cuvinte,  în  actualul   orice  sumă  avansată  de  so­  GHEORGHE VESA
                                                                        realizarea  cincinalului  înainte   cru  conduse  de  către  comunişţii   al I. M. Barza   cadru  de  dezvoltare  a  econo­  cietate  sub  forma  finanţării   contabil şef la U.E.I.L.
                                                                                                        Gheorghe Adam, Florian Alba,
                                                                        de termen,                                                                                 miei, finanţele sînt chemate  sau  creditării  trebuie  restitui­     OrăşTie
                                                                                            NTEGRAI m VUIA COLECTIVITĂŢII
                                                                                                                         7
                                                                              Manevrantul  principal  La­  laminate  şi  a  realizat  1  800   tul  de  comandă  B.  urmă­
                                                                            zăr  Ciocoiu,  cel  care  ne-a   tone  laminate,  adică  cu  400   rind   desfăşurarea   procesu­
                                                                            reprezentat   la   Conferinţa   tone   mai   mult.   economiile   lui  de  producţie  şi  calcu-
                                                                            Naţională   a   partidului,   ca   la preţul de cost aiingînd  lind turaţiile de laminare.
                                                                            mesager   al   gtndurilor  co­                           —  La  noi  se  munceşte  în
                                                                            muniştilor,   ale   întregului                         aşa  fel  incit  mai  devreme
                                                                            colectiv  al  secţiei  noastre  —                      sau  mai  tîrziu  nimeni  să  nu
                                                                            laminorul  de  profile  uşoare                         ne  poată  reproşa  nimic  —
                                                                            din  C.S.H.  —  este  un  om                           ne-a  declarat  el.  Aceasta  în­    File din jurnalul de bord
                                                                            călit  şi  format,  la  tempera­                       seamnă   hotărîrea   fermă   a
                                                                            tura  înaltă  a  muncii.  Bio­                         colectivului  de  muncă  de  la
                                                                            grafia  sa  se  identifică  cu  a                      laminorul  de  profile  uşoare   SAVtRŞIN  :  Prin  telefon  ele  Ia   jului  verifică  jurnalul  de  bord  şi   bătut  cea  de  a  doua  etapă  pre­
                                                                            secţiei  —  ne-a  declarat  iny.                       de-a.  traduce  în  fapt  hotărî-   echipajul expediţiei :   Odatâ  cu  impresiile celorlalţi.  văzută  in  judeţul  Arad  :  Sâvlişin-
                                                                                                                                                                                                           porţiunea
                                                                                                                                                                                                        că
                                                                                                                                                                                                                      urmează
                                                                                                                                                                                                                   ce
                                                                                                                                                                                                  Pentru
                                                                            Aurel   Pătraşcu,   adjunctul                          rile  Conferinţei  Naţionale  a   păsările   de   apă   ne-am   trezit   şi   sâ  o  străbatem  se  anunţa  inai  di­  Birzava.   Am   navigat   plăcut,   dar
                                                                                                                                                                                                                               nu  fârâ  peripeţii.  Prima  —  la  lo­
                                                                                                                                                                   noi.  Ora  li,  30.  O  zi  frumoasă,
                                                                            şefului de secţie.                                     partidului,  care.  se  identifică   cum,  dealtfel,  au  fost  toate  zile­  ficila,   lansam   o   barcă   la   apa   cul  pe  care  „geograful"  l-a  numit
                                                                              Este   bun    organizator,                           cu gindurile noastre.           le   de   cind   ..navigam".   Bucătarul   pentru   recunoaştere.   Moş   Mariş   „Caracatiţa“,  unde  Mureşul  se  bi­
                                                                                                                                                                                    nu
                                                                                                                                                                                           laşă
                                                                            competent,  calm  şi  hotărît,                           Lazăr   Ciocoiu,   comunistul   şi   musul   echipajului   masa,  ne  spălăm   Traian   este   optimist,   bine   dis­  furcă   în   patru   braţe   înşelătoare,
                                                                                                                                                                                                 pus.  Sacul  cu  poveşti  nu  l-a  de­
                                                                                                                                                                      lenevim.
                                                                                                                                                                   .sa
                                                                                                                                                                                                                               ca  nişte  reptile,  cu  multe  obsta­
                                                                                                                                                                             Gătim
                                                                            exigent,   necruţător  faţă  de                        distins   cu   Medalia   Muncii   puntea,   stringem   corturile   şi   a-   şertat   nici   pe   jumătate.   Astâzi   cole.  Noroc  că  moş  Mariş  Traian
                                                                            lipsuri  şi  capabil  să  le  aju­                     şi  cu  9  steluţe  de  „Fnintaş   ranjâm   lucrurile   pe   plută.   La   ne-a   lăudat,   numindu-ne   adevă­  recunoaşte   locurile   cu   ochii   în­
                                                                            te  aricind.  Niciodată  nu  se                        in  întrecerea  socialistă“,  o-   ora  9,  conduşi  de  pionierii  local­  raţi plutaşi. In sfirşit !...  chişi  iar  cei  doi  pionieri  cirmaci
                                                                                                                                                                                                  Am străbătut cu bine cea mai
                                                                                                                                                                                                                                             meseria.
                                                                                                                                                                                                                               îşi
                                                                                                                                                                                                                                  cunosc
                                                                                                                                                                                                                                         bine
                                                                                                                                                                                                                                                     Trecem
                                                                            mulţumeşte  cu  ceea  ce  a                            mul  care  de  12  ani  lucrează   nici  şi  de  primarul  comunei  vizi­  periculoasă parte a Mureşului —   cu   bine.   Pe   toată   porţiunea   ră­
                                                                                                                                                                   tăm  Zamul.  La.  şcoala  din  sat  or­
                                                                            făcut.   Totdeauna   este   „în                        la  laminorul  de  profile  u-   ganizăm   jocuri   pioniereşti,   cin-   locul cu stînei din capătul Ilteu-   sar  din  ape  mici  insuliţe  pe  care
                                                                                                                                                                                                                                             „Insula
                                                                            ofensivăvrea   mai   mult,                             şoafe,  de  4  ani  fiind  secre­  tâm   împreună   cu   noii   noştri   ’ lui. Sintem salutaţi de muncitorii   le   botezăm   :   de   aur“,   peştilor“,
                                                                                                                                                                                                                               „Insula
                                                                                                                                                                                                                                     păsărilor
                                                                                                                                                                                                                                                     „Ador­
                                                                                                                                                                                                 carierei de la xiteu.
                                                                            mai bine.                                              tar  al  comitetului  de  partid,   prieteni   cintece   vesele.   De   locul   Din  nou  plutim  in  ape  liniştite.   mirea  Mus  ului“  ş.  a.,  fixînd  plă­
                                                                                                                                                                                   despărţim
                                                                              Are  mult  simţ  de  răspun­  cifra  de)  400  000  lei.  La  aces­  n-a  vrut  să  ne  vorbească   fiecărui   popas   ne   din   Zam   cu   Facem   o   baie   zdravănă,   mincăm   cuţe.
                                                                                                                                                                                            ne
                                                                                                                                                                   nostalgie.
                                                                                                                                                                           Pionierii
                                                                                                                                                                                                 pe  plută,  continuăm  cu  plaja  (nici
                                                                                                                                                                                                                                Ancorarea  la  Bîrzava  nu  a  fost
                                                                            dere  si  dezbate  cu  comba­  te   rezultate,   o   contribuţie   deloc   despre   propria   per­  roagă   sâ   mai   răminem   aici   o   la  mare  nu  prinde  soarele  ca  pe   uşoară,  deoarece  nu  am  găsit  un
                                                                            tivitate  problemele  de  pro­  deosebită  şi-a  adus  schim­  soană.  A  preferat/  să  se  in­  noapte.   Dar   căpitanul   nostru   nu   Mureş)  şi  la  orele  li),00.  sintem   loc  potrivit  decît  după  multe  în­
                                                                            ducţie.  luînd  poziţie  faţă  de   bul   A,   numit   „schimbul   tegreze  in  viaţa  colectivită­  poate   fi   înduplecat.   Are   răspun­  la Săvirşin.  cercări.  Dar  aşa  se  ■  leagă  şi  se
                                                                                                                                                                                                                  bine.
                                                                                                                                                                                                                       Fieca­
                                                                                                                                                                                                             simte
                                                                                                                                                                                                  Echipajul
                                                                                                                                                                                                          se
                                                                            cei  ce  se  abat  de  la  disci­  fruntaşilor",  in  care  lucrea­  ţii,  să-şi  subordoneze  bucu­  derea . întregului program.  re  se  străduieşte  să  fie  util  ce­  îmbogăţeşte   şirul   intimplârilor
                                                                                                                                                                                                                               noastre
                                                                                                                                                                    La  ora  12  ridicăm  ancora.  Fie­
                                                                            plina muncii.               ză    manevrantul   Lazăr   ria  alegerii  ca  delegat  la   care   membru   ai   echipajului   işi   lorlalţi-  Mai  avem  destule  zile  şi   Astăzi   vom   pluti   pină   la   Na-
                Şeful  echipei  de  zidari,  Zoltan  Kispal,  cu  o  parte  din  colegii  de   Secţia  noastră  s-a  anga­  Ciocoiu,  titlu  pe  care-l  men­  conferinţă   bucuriei   genera­  începe   misiunea   :   căpitanul   cal­  deja   proiectăm   viitoarele   expe­  deş   fără   bătrinul   şi   pricepiţtul
             [   mancă   moniind   pnourile   la   etajul   unui   nou   bloc   din   cartierul   jat  ca  in  cinstea  Conferin­  ţine de 10 ani consecutiv.      culează   timpul   necesar   pînă   la   diţii  :  Mureşul  de  la  izvoare,  Ol­  nostru   cîrmaci,   care   s-a   înapo­
                                                                                                                                                                                                 tul,  Şiretul  şi  —  de  ce  nu  ?  —
             ! Aeroport—Petroşani.                                                                                                 le.                             Săvirşin,   revede   programul.   Cir-   Dunărea.           iat   la   Tisa.   Mureşul   a   devenit
                                                    Foto: ION LICIU         ţei   Naţionale   a   partidului     Pe comunistul Lazăr          IOAN VLAD            maciul  verifică  şi  unge  jugul  cir-   J                 mai   bun,   mai   prietenos.   Singuri
                                                                            să dea peste plan 1 400 tone     Ciocoiu l-am găsit la pos­   corespondent voluntar    melor   :   hidrologul   face   măsură­   'rf               pină   la   Lipova   !   Aventura   aste
                                                                                                                                                                   tori   :   adîncime,   -curenţi,  configu­  BlRZAVA  :  Prin  telefon  de  la   mai tentam â. Revenim cu ştiri.
                                                                                                                                                                   raţia, malurile. „Scribul“ echipa­  echipajul   expediţiei,   ieri   am   stră­  29—30 iulie 1972.
   1   2   3   4   5   6   7