Page 3 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5462 © MARTI 1 AUGUST 1972

„In tot ce s-a realizat este reflectată şi femeilor

aşa cum problemele pe care urmează să le soluţionăm

în continuare privesc în egală măsură şi femeile“

(NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa
Naţională a partidului)

PAREMIE ACTIVE LA TIMIT1IASA VIATĂ Chemarea pentru „Gel mai ză cartea de vizită a cură­ în apartamente o nouă fizio­ că dincolo de interiorul ca­ colţişor / Din flori să împle­
frumos balcon, cea mai cu­
locuinţei. Multe, foarte mul­
tru frumos, se realizeaă o
te şi mulţi gospodari care
rată scară, cele mai valoroa­ ţeniei, ordinii şi armoniei nomie. Ne mîndrim cu mul­ sei, ordinea şi interesul pen­ tească un natural covor“.
Cei care fac din balcoane
se iniţiative ale locatarilor", te femei din oraşul nostru ştiu să-şi înfrumuseţeze ambianţă, o armonie plăcută adevărate oficii de depozitat
ECONOMICĂ, POLITICĂ Şl SOCIALĂ A JUDEŢULUI lansată în cinstea Conferin­ au primit cu dragă inimă în­ viata, înfrumusetînd oraşul, în Întreaga familie a blocu­ lăzi, cărucioare etc., etc. sau
lui.
trecerea şi n-au stat prea
deşi avem încă mult de
ţei Naţionale a partidului şi
de uscat rufe au fost satiri­
a aniversării Republicii de
Acţiunea pentru „Cel mai
către Comitetul judeţean al mult pe gînduri. întreprinză­ muncit. Pentru că mai sînt frumos balcon, cea mai cu­ zaţi prin versuri ca i „La al­
toare şi harnice, ele au
ţii pe balcoane vezi toată
locatari care înţeleg mai
Judeţul nostru s-a prezentat la Conferinţa cii politice stabilite pentru această perioadă. femeilor în colaborare cu prins să dea viată întrecerii greu necesitatea unei con­ rată scară, cele mai valo­ garderoba, / Privind-o de a-
NationalS a partidului cu un bogat bilanţ de Prin specificul judeţului nostru, în condiţiile Consiliul judeţean al Organi­ pentru frumos. Numărul bal­ vieţuiri Intr-o ambianţă es - roase iniţiative ale locatari­ proape, eşti la curent cu mo­
-
realizări In Înfăptuirea hotărîrilor precedentei in care majoritatea bărbaţilor sînt ocupaţi in zaţiei pionierilor, a găsit în coanelor Încărcate de poli­ tetică plăcută. Blocurile lor" merge cu paşi siguri da / Ba vezi şi rufărie pe
Conferinţe Naţionale şi ale Congresului al diferite sectoare industriale, se evidenţiază mai rîndul gospodinelor din ora­ cromia florilor a sporit, ca- C x 31, C x 27, C x 26, Cx36 spre Împlinire. Comitetul o- sfoară aruncată / Ce nu s-a­
X-lea al P.C.R. Au fost raportate realizări de mult ca oriunde contribuţia femeilor în agri­ şul Brad un cald ecou. Noua rată lumii cînd este îmbră­
prestigiu in domeniul economic şi social, s-au cultură, unde peste 65 la sută din braţele de întrecere pentru frumos cată".
evidenţiat creşteri calitative in activitatea po­ muncă active din C.A.P. le reprezintă femeile. şi curat, care cheamă
litică şi educaţională, ceea ce constituie o ga­ Alături de femeile cuprinse în industrie şi toate gospodinele, pe fieca­ Desigur, popularizarea şl
ranţie sigură a îndeplinirii cu succes a noilor de harnicele cooperatoare, un aport deosebit, re locatar să facă din locul, satirizarea îşi au rolul şi lo­
obiective pe care marele sfat al comuniştilor în întreaga viată economică, politică şi socia­ din zona în care trăiesc un CEL Mâl FRUMOS BAU», CEA MAI cul bine ştiut şi ele au cîşti-
ni le-a pus in fată In opera de făurire a so­ lă, îl aduc intelectualele judeţului, prin parti­ colţ vesel, plăcut, odihnitor, gat un merituos teren în a-
cietăţii Înaltei civilizaţii şi bunăstări. Femeile ciparea activă la locurile de muncă din fa­ s-a integrat armonios în e- ceastă întrecere. Cel prinş
CURATĂ SCARĂ, CELE MAI VALOROASE
hunedoreno au adus partea lor de contribuţie brici, laboratoare, şcoli, unităţi sanitare etc., fortul muncii creatoare des­ o dată In satira epigramei
îa creşterile înregistrate în activitatea econo­ dar şi prin activitatea depusă în cele peste 130 făşurate în toate domeniile sau în obiectivul fotografic
mică, politică şi socială, au fost şi sînt parti­ comitete de sprijin de pe lîngă instituţiile de de activitate din oraşul nos­ nu va mai aştepta altă Invi­
cipante active la tot ce se realizează pentru ocrotire, în echipele de control obştesc, în con­ tru. Pentru cunoaşterea de taţie la muncă.
înflorirea patriei şi fericirii fiecărei familii. ducerea lectoratelor cu femeile şi a cercurilor către fiecare locatar a obiec­ La noi, în oraşul Brad, în­
trecerea
Nu poate decît să ne bucure constatarea că de citit. Cele 518 comisii ale femeilor din car­ INIŢIATIVE ALE LOCATARILOR pentru frumos a
un număr însemnat de femei sînt alese şi mun­ tiere şi sate desfăşoară o activitate deosebită tivelor întrecerii s-a făcut o pornit bine. Ea a sporit preo­
cesc cu‘ competenţă în conducerea organizaţi­ pe linia gospodăririi şi înfrumuseţării localită­ largă popularizare a acesteia cuparea locuitorilor pentru
ilor de partid, a organizaţiilor de masă şi ob­ ţilor, a amenajării locurilor de joacă pentru co­ prin toate mijloacele adecva­ casa, pentru zona în care
şteşti, precum şi ca deputate în consiliile popu­ pii, a supravegherii acestora, cit şi prin parti­ te. Mii de exemplare cu te­ trăiesc, pentru strada, car­
lare. De asemenea, a crescut aportul femeilor ciparea la formele muncii educative: lectora­ matica întrecerii au fost di­ tierul lor. Se descifrează o
la creşterea şi perfecţionarea producţiei, fiind te, cercuri de citit, „Sfatul gospodinei" şi „Şcoa­ fuzate locuitorilor, iar la ni­ sele scărilor de la multe nu se integrează în armo­ răşenesc al femeilor o spri­ antrenare meritorie în aceas­
totodată mai bine reprezentate în organele de la mamei". vel de oraş a avut loc o blocuri au luat înfăţişare no­ nia majorităţii clădirilor pe jină prin diverse forme. Co­ tă activitate benevolă de în­
conducere economică, participînd activ Ia lua­ Purtăm, deopotrivă, răspunderea, alături de consfătuire la care au parti­ uă, iar zonele din împreju­ care frumosul şi-a pus vigu­ misia organizată pentru a- frumuseţare a oraşului în
cipat toţi factorii competenţi
rea deciziilor, mai ales in acele unităţi unde ceilalţi factori, în procesul de creştere şi edu­ rimi şi-au împrospătat fru­ ros amprenta. Mai sînt şi azi cest concurs popularizează care trăim. Pentru că ima­
ele reprezintă majoritatea salariaţilor, Exem­ care a copiilor şi tineretului. De aceea, -un loc — împuterniciţii asociaţiilor museţile. Azi ne mîndrim cu unii care spun s „Dincolo de cele mai reuşite acţiuni în­ ginea exterioară a blocu­
de locatari, reprezentanţi ai
plele sînt elocvente, gîndindu-ne doar la co­ central în activitatea comisiilor şi comitetelor I.G.C.L., ai cooperativei meş­ locatari ca Veronica Iga, S. pragul uşii mele nu mă a- treprinse, cele mai harnice lui, Imaginea zonei, a străzii
lectivele de muncă ale F.F.A. „Vîscoza" Lu- de femei l-a ocupat îndrumarea maselor de fe­ teşugăreşti „Moţul“ şi alţii. Florica, Elena Man, Ioana mestec, nu ştiu nimic, nu mă gospodine, dar şi pe cei ce reflectă, de fapt, viaţa noas­
peni, „Vidra“ şi Fabricii chimice Orăştie, fa­ mei în vederea sporirii contribuţiei lor la edu­ Balint, Elisabeta Filip, Con­ interesează". E drept, sînt nu se simt îndemnaţi să se tră. Ne-am antrenat în a-
bricilor de conserve Deva şi Haţeg şi ale uni­ carea copiilor în spiritul dragostei şi respectu­ Am căutat ca în această stantin Filip, Pavel Slovac, puţini, dar sînt. Ei n-au a- încadreze alături de cei ceastă întrecere şi vrem ca
tăţilor cooperaţiei meşteşugăreşti la ale căror lui fată de munca productivă, al sentimentului mare şi frumoasă acţiune să Carol Honic, Vasile Ştefan, juns la înţelegerea adevăra­ mulţi. La gazeta satirică a prin puterea noastră de mun­
rezultate bune femeile contribuie din plin. A- demnităţii şi corectitudinii, al simţului răs­ antrenăm în primul rînd fe­ Traian Muntean, Eliza Ief- tă a convieţuirii sociale, a oraşului publicăm aspecte că, prin dragostea pentru fru­
ceastă creştere a gradului de participare a fe­ punderii. O deosebită contribuţie o aduc, în meile, pentru că ele au un fzensky, Maria Tudor, Emi­ respectului ce trebuie să-l desprinse din această nouă mos şi trainic să dăm ora­
meilor la activitatea de conducere se datorea­ această direcţie, acele femei angajate în pro­ dezvoltat spirit gospodăresc, lia Cioflică, Carolina Luca, poarte fată de bunul obştesc întrecere. Iată ce se spunea, şului în care trăim chipul
ză, în primul rînd, măsurilor luate de partid cesul de educare a copiilor, reprezentînd pe­ gust pentru frumos, pentru Elena Grigoriu, Eliza Cîrja dincolo de pragul aparta­ de pildă, despre cei harnici,
în aplicarea principiilor muncii colective şi a ste 60 la sută din totalul cadrelor didactice din ordine şi curăţenie, ele pot şi mulţi alţii, iar gospodi­ mentului. Cu aceştia avem evidenţiaţi în înfrumuseţarea pe care-1 merită el şi oame­
intervenţiilor repetate ale secretarului general judeţ. face din blocul, din cartie­ nele şi gospodarii din blo­ mai mult de muncit, dar şi balcoanelor: „La blocuri, pe nii lui.
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de Ceea ce om făcut ne bucură, iar ceea ce a- rul în care locuiesc adevă­ curile B21, Cx33, Cx34, aici femela are un mare rol. balcoane, la zeci de locatari /
a se avea în vedere reprezentarea echitabilă şi vem de făcut ne mobilizează. Aşa cum subli­ rate podoabe ale oraşului. Constaţi dintr-o privire cît DOINA TILIANU
activă a femeilor în comitetele şi consiliile oa­ nia secretarul general al partidului, tovarăşul Şi, după cum ştiut este, fe­ C 2 bis au zugrăvit casa Dacă ea încearcă — şi poa­ sînt de gospodari, / Cum preşedinta Comitetului orăşenesc
menilor muncii, promovarea cu încredere a a- Nicolae Ceauşescu, în raportul prezentat la meile sînt cele care semnea­ scărilor dînd acestor intrări te s-o facă— să prelungeas- ştiu să-mpodobească oricare Brad al femeilor
cestora în funcţii de răspundere. Conferinţa Naţională, „în tot ce s-a realizat
Alături de sindicate şi organizaţiile U. T. C., este reflectată şl munca femeilor, aşa cum pro­
sub conducerea organelor de partid, comitete­ blemele pe care urmează să le soluţionăm în
le şi comisiile de femei din întreprinderi, con­ continuare privesc în egală măsură şl femeile".
strucţii, comerţ şi cooperaţia meşteşugărească Partidul, poporul — din care reprezentăm mai Integrarea matură a fetelor
îşi intensifică, zi de zi, preocupările îrn vede­ bine de 50 la sută — au de soluţionat, pentru
rea desfăşurării unei susţinute munci politice a construi societatea celei mai înalte bună­
în rîndul salariatelor privind realizarea anga­ stări, probleme de o Importantă cardinală pen­
jamentelor luate în întrecerea socialistă, creş­ tru viitorul României. în activitatea economică
terea calităţii muncii şi a serviciilor către popu­ însufleţite de perspectivele măreţe şi preci­
laţie. Sporeşte continuu preocuparea în vede­ se pe care le-a conturat Conferinţa Naţională
rea întăririi simţului de răspundere fată de în­ a partidului, femeile judeţului nostru, la locul Pregătirea pentru muncă şl tele lor mîndrindu-se întregul mod deosebit activitatea depu­
deplinirea obiectivelor încredinţate, a educării lor de muncă şi în activitatea obştească, vor viaţă a fetelor, formarea unei colectiv. să de tinerele Ana Duma, Ma­
femeilor în spiritul dragostei pentru meseria consacra energia şi capacitatea creatoare pen­ atitudini înaintate fată de ac­ ria Sicon, Rodica Mignea, Cor­
aleasă şi ataşamentului pentru locul de muncă tru a contribui din plin, alături de toţi oame­ tivitatea de producţie, educa­ Incorporîndu-se în ritmul nelia Cristea, Maria Balog ca­
pe care-1 ocupă. nii muncii, la înfăptuirea programului partidu­ rea lor moral-cetătenească, intens de lucru al colectivului re ştiu să-şi folosească ener­
„cinstei, demnităţii şi onoa-
Numeroase iniţiative pornite din rîndul co­ lui, de înflorire economică şi socială a Româ­ estetică şi sanitară sînt preo­ gia şl timpul, atît în munca
lectivelor de femei sau cu participarea lor, ca niei, de făurire a societăţii socialiste multila­ cupări de majoră responsabi­ rei“ de la Fabrica chimică productivă cît şi în pregătirea
cea de la Deva „Pentru cel mai frumos loc de teral dezvoltate. litate ale Comitetului judeţean Orăştie, tinerele operatoare intelectuală.
muncă" sau cea de la Fabrica chimică Orăş­ al U.T.G. Studiind integrarea de la secţia mase plastice s-au
tie „In muncă, familie, societate: conştiinţă ILEANA BlRJAN - ifr în producţie a tinerelor fete, angajat cu priceperea minţii Dacă am urmări munca ti­
socialistă, demnitate, onoare" au constituit ex­ preşedinta Comitetului judeţean comitetul nostru a iniţiat în şi hărnicia mîinilor pentru nerelor de la „Avicola“ Min­
tia , cele care şi-au făcut re­
presii concrete de afirmare a obiectivelor mun- al femeilor folosirea la maximum a maşi­
cadrul organizaţiilor U.T.G. nilor, reducerea consumului nume din meseria de îngriji­
numeroase acţiuni, cele mal specific şi ridicarea indicilor toare de păsări, dacă am po­
eficiente dovedineţu-se a fi calitativi ai produselor. Ute- posi doar cîteva minute în
preajma fetelor meşteşugare
discuţiile şi dezbaterile pri­
cistele Domnica Vaida, Elisa-
ie simţim mai găzduit un fructuos schimb vind necesitatea participării . beta Munteanu, Silvia Borza, de la Hunedoara sau a „ţesă­
BRAD. Oraşul nostru a
toarelor" covoarelor din bla­
Maria Aldea, Maria Samson
femeii în procesul de produc­
de experienţă la care am
avut cinstea să invităm pe ţie. Expunerile pe tema „Ro­ şi-au depăşit zi de zi norme­ nă ale secţiei „Vidra", dacă am
fi în preajma muncitoarelor
lul femeii In societatea socia­
le, iar produsele ieşite din
tovarăşa Mia Groza, vice­
angajate ca oricînd preşedintă a Consiliului Na­ listă contemporană" au tratat mîinile lor poartă cu cinste de la Fabrica de conserve din
Haţeg sau a celor de la
atît probleme privind partici­
emblema calităţii. Aici s-a
ţional al Femeilor. Organi­
zat de Comitetul judeţean parea femeilor în producţie cît sudat trainic colectivul celor I.C.I.L. Simeria, ne-am da
seama cît de substanţial şi de
al femeilor, schimbul de ex­ şi Îndatoririle acestora pe tă- 35 de ucenice din anul întîi
Cu mîinile, cu mintea şi ini­ forlul de care au dat dovadă. perienţă a evidenţiat moda­ rîm obştesc sau ca cetătene care, ajutate de oamenii sec­ frumos e aportul tinerelor la
ma femeile îşi fac tot mai Şi, într-o după amiază, în pre­ lităţi noi şi forme intere- şi mame. ţiei, s-au încadrat în discipli­ viata economică a judeţului.
mult simţită prezenţa în via­ zenţa tuturor muncitoarelor de Prin toate acestea s-a ur­ na muncitorească, adueîndu-şi Peste 2400 de tinere coopera­
ta economică, politică şi so- aici, am organizat un program mărit, odată cu ridicarea o contribuţie meritorie la re­ toare sînt prezente în aceste
cial-culturaiă a patriei, aduc anume pentru ele. Le-am profilului moral al tinerelor alizarea angajamentelor între­ zile la marea bătălie a recol­
un spor de frumuseţe vieţii mulţumit pentru dragostea cu fete, dezvoltarea dragostei şi gului colectiv. Lia Pop, Doina tei, în legumicultură sau la
noastre de azi, fac să fie mai care au muncit, le-am felici­ responsabilităţii lor fată de Erdei, Ecaterina Dee, Rodica cultura mare sau îşi îndepli­
plăcut locul de muncă, învă­ tat, le-am oferit flori, iar un Schimb de muncă, fată de îndeplinirea Posteucă, Ana Bocşa, care a- nesc cu respect munca în fer­
luiesc tainic luminile din o- grup de tineri le-au dăruit sarcinilor profesionale şi ob­ bia au împlinit 18 ani, s-au mele zootehnice.
chii copiilor. Prezenţa femeii cele mai îndrăgite cîntece şi şteşti. Roadele acestor activi­ ancorat prestigios în munca Metamorfozînd chimicale în
în muncă, în activitatea ob­ versuri. Cînd, spre exemplu, tăţi s-au concretizat în modul pe schimburi, lucrînd direct fire şi fibre ori în variate pro­
ştească, în acţiunile cultural- tînărul solist de muzică popu­ de angajare şi responsabilita­ pe maşini, iar rodnicia mun­ duse de uz casnic, confectio-
educative e tot mai meritorie, lară Munteanu Drăgan a anun­ experienţă te socială a tinerelor fete, în cii lor este mîndria colectivu­ nînd articole din blană ori
găseşte tot mai mult ecou în ţat că va interpreta melodia pasiunea şl priceperea dovedi­ lui. mînuind mistria la înălţarea
rîndul participanţilor. „M-am gîndit mamă să-ţi cînt“ te în muncă. Integrîndu-se or­ In celălalt capăt al judeţu­ noilor edificii social-culturale,
Activităţile cultural-educati­ pentru tovarăşa Valeria Ivan- ganic în eforturile colective­ lucrînd la planşetă sau cu a-
ve iniţiate de noi, sub condu­ cov, muncitoare fruntaşă, par­ lor în care muncesc, fetele lui, la Fabrica de fire şi fibre paratul de sudură, la catedră
sintetice „Vîscoza“ Lupeni, fe­
cerea comitetului municipal ticipantele au trăit emoţii de sânte de muncă pentru ridi- i şi-au adus o contribuţie în­ tele din secţia filatură, con­ sau pe cîmpul plinii, mai mult
de partid, s-au adresat în înaltă tensiune. Au fost mo­ carea conştiinţei femeilor, j semnată la realizarea angaja­ stituite în brigăzi de produc­ de 25 000 de tinere membre
mod diferenţiat multiplelor ca­ mente care au entuziasmat, pentru afirmarea lor în via- j mentelor luate de unităţile e- ţie şi conduse cu pricepere şi ale organizaţiei U.T.C. îşi în­
tegorii de femei din munici­ care au dat nou imbold mun­ ţa politică, economică şi j ¿0 -à * conomice din judeţ în cinstea competentă de secretara co­ scriu personalitatea în viaţa
piul Deva şi au avut, prin cii. social-culturaiă a Hunedoa- j ! 1 Conferinţei Naţionale a par­ mitetului U.T.C., Rodica As- materială şi spirituală a aşe­
modul lor de organizare, un Multe dintre tinerele fete IU tidului. In perioada premergă­ cunseanu, lucrează sub deviza zărilor noastre hunedorene.
specific cu adevărat feminin. din întreprinderi, instituţii, rei. Dezbaterile din cadrul i ' % • v % toare acestui eveniment şi în „Fibre mai multe — rezisten­ Participarea lor abnegată, en­
f ,c %
In cartiere, spre exemplu, s-au cartiere au participat la acţi­ schimbului de experienţă au timpul conferinţei tinerele fe­ tă mărită". Cantitatea fibre­ tuziastă la viata economică a
popularizat noile legi apărute, uni dedicate lor în vederea dezvăluit carenţe din acti '••• mm lor creşte de la o zi la alta, judeţului cîştigă noi valenţe
mai cu seamă cele privind pregătirii pentru viată. .La vltatea unor comitete şi co­ -A. mmm te de la Fabrica „Vidra" din iar odată cu rezistenta lor prin aprecierea şi imboldul pe
controlul obştesc, organizarea I.P.B. Bîrcea, spre exemplu, Orăştie, constituindu-se în Cresc gîndurile şi năzuinţele care lucrările Conferinţei Na­
comerţului şi altele. La fabri­ s-a vorbit muncitoarelor de­ misii şl au jalonat căile ca­ * brigăzi de producţie ale tine­ fetelor de a contribui prin ţionale a partidului —
din
Maria
Comunista
Chlfor
făcut
şî-a
de
îndeletnicirea
îngri­
ca de conserve, în cooperati­ spre „Ţinuta vestimentară a re să ridice pe o treaptă su­ jitoare de păsări un titlu de mîndrie. Harnică, model de corectitu­ retului, au obtinut cele mai muncă sîrguincioasă la reali­ personal tovarăşul Nicolae
vele agricole de producţie de tinerei fete în diferite ocazii“, perioară activitatea educa­ dine, conştiinciozitate şi abnegaţie in muncă, Maria Chifor arc in frumoase rezultate din acest zarea progresului societăţii. Ceauşescu — le-au dat muncii
pe raza municipiului Deva, la P.T.T.R. s-a discutat de­ ţională în rîndul femeilor îngrijire peste 6 300 de păsări. Roadele de prestigiu pe care co­ an: Ana Stoica, Elena Cont, lor, aportului deosebit pe ca­
in
raportat
le-a
am organizat simpozionul spre „Ţinuta morală a femeii lectivul Combinatului avicol Mintia încorporat şi munca cinstea Con­ Ana Szabo, Margareta Opri­ Deşi în condiţii de lucru re femeile din tara noastră îl
Naţionale
a
ferinţei
dezinteresa­
au
partidului
„Femeia, participant activ la la muncă, în familie şi soci­ din judeţul nostru. tă a Măriei Chifor. ta, Marinela Bistrian de la mai grele, fetele de la I. M. ’ aduc în opera de făurire a
păstrarea şi dezvoltarea avu­ etate". Aceeaşi temă a fost Apreciata lucrătoare de la ferma nr. 3 a combinatului recoltea­ secţia mănuşi, dînd dovadă Barza au reuşit să se înca­ noii societăţi.
tului obştesc“. Intîlnirile cu dezbătută şi la cooperaţia ROZALIA BENEA ză zilnic 4 800—5 000 de ouă. de pricepere, hărnicie si abne­ dreze în procesul muncii, adu-
arhitecţi pe tema : „Să sporim meşteşugărească, pe şantierele casnică Foto: V. ONOIU gaţie în zilele declarate „re­ cîndti-şi o contribuţie merito­ NATALIA PASALIUC
continuu frumuseţea locului de construcţii, în comerţ. Toa­ cord în producţie", s-au între­ rie la realizarea sarcinilor activistă la Comitetul judeţean
unde muncim şi trăim" s-au te activităţile organizate . s-au cut pe ele însele, cu rezulta­ economice. Se evidenţiază în al U.T.C.
bucurat de multă atenţie în desfăşurat în colaborare cu
cartierul gării, la fabrica de comitetul municipal al U.T.C.,
conserve si în alte întreprin­ comitetul municipal de cultură
deri şi instituţii. La sala „Ar­ şi educaţie socialistă şi consi­ Marile şi responsabilele sarcini ror prezenţă în viaţa educativă e
însemnat Intelectualii an
ta“ am organizat o întîlnire liul local al sindicatelor. statuate în programul educaţional modestă. Intr-un sondaj făcut în
al
partidului,
care
pe
Conferinţa
am
aflat
că
economice,
unităţile
cu tovarăşa Maria Creţu, se­ Comitetele şl comisiile de Naţională şi l-a însuşit ca pro­ misiun să dea care pu­
cadre
multe
inginereşti,
cretar al Comitetului munici­ femei au contribuit continuu priul său program, au teau să-şi aducă o contribuţie de
oraşul
pal Deva al P.C.R. Prin cuvin­ la mobilizarea muncitoarelor • pentru o intelectualitatea a din activităţii seamă în variata activitate de e-
nostru
revitalizare
muncitoarelor
între­
a
din
ducare
te calde, invitata ne-a vorbit şi a celorlalte categorii de fe­ obşteşti, o participare matură, de prinderile respective, n-au făcut
despre participarea femeilor mei la acţiunile cultural-edu­ prestigiu, a profesorilor, medici­ nimic. E adevărat că nici n-au
la
viaţa
de
fe­
antrenate.
din municipiul nostru la dez­ cative organizate, şi-au adus, lor, inginerilor, juriştilor diversificat, n&i valori vieţii spirituale a oraşului fost din aceste Comisiile au făcut
spirituală
aşezării.
a
Formele
unităţi
mei
voltarea şi înfrumuseţarea prin prezenta şi însufleţirea muncii educative s-au foarte puţin pentru a mobiliza
continuă a aşezărilor, iar fil­ lor, dovada ataşamentului fa­ iar prezenţa femeilor la activită­ intelectuali în activitatea educa­
mul „19 fete şi un marinar', tă de patrie şi partid, fată de ţile educative a sporit. Pentru cu­ tivă a salariatelor.
număr
femeilor
prinderea
în
cit
Conferinţa
a
partidu­
Naţională
oferit cu acest prilej de comi­ realizările prezentului socia­ mai mare în diferitele forme e- deleanu), „Răspunderea ambilor ta României socialiste", „Dezvol­ Zdrenghea, Silviu Stăneasă. 57 lucrîndu-se articole educative din lui ne-a deschis noi Căi de per­
tetul municipal pentru cultură list. ducative, împreună cu consiliul părinţi in educarea copiilor“ (înv. tarea personalităţii femeii“ şi al­ de femei de la fabrica chimică reviste, sfaturi gospodăreşti etc. fecţionare a muncii în întreaga
teorii
„Noi
Florean),
cu
in
şi educaţie socialistă, venea Acum, cînd înflăcăratul în­ local al sindicatelor, comitetul o- Margareta cauzelor bolilor reumatice tele, susţinute oraşului, competenţă de au urmat cursul cadrul universităţii La cercurile de i cturâ din cartie­ viaţă materială şi spirituală, a dat
răşenesc al U.T.C. şi casa orăşe­
„Pagini
glorioase
iar
intelectualii
împreu­
asupra
populare
să demonstreze tăria morală, demn la muncă, adresat de nească de cultură am ^rganizat şi mijloace de prevenire a lor“ nă cu conducerea casei de cul­ din istoria românilor“, condus de rele 3, 5, 6 au fost invitate cadre roiului şi locului femeii în socie­
vorbit
medico-sanitare
care
au
tatea
noastră
o
deosebi­
atenţie
forţa şl perseverenta unor fe­ secretarul general al partidu­ 4 lectorate la fabrica chimică, la (dr. Ioan Ivaşcu), „Meseria,, bră­ tură ne-am preocupat de cuprin­ prof. Nicolae Cienciu, trăind mo­ femeilor despre consecinţele avor­ tă. Proiectul de norme ale vieţii
(ing.
oferite
turilor,
cooperativa
„Vidra“,
înălţătoare
su­
copiilor
la
alimentaţia
mei în împrejurări grele. Ce­ lui la tribuna înaltului forum gărească şi în cartiere. meşteşu­ ţară de aur" părinţilor Ioan Iancu), derea feţneilor la cursurile uni­ mente atît de bogată în de cro­ a gari, necesitatea folosirii plante­ şi muncii comuniştilor, ale eticii
„Răspunderea
versităţii populare. Astfel, la I.I.L.
în
educa­
nica
fapte
Temele
le peste 400 de participante al partidului, ne este viu în fixate in aceste lectorate, organi­ rea copiilor (prof. Elisabeta Văi- s-a organizat un curs special pen­ pămîntului românesc. începind cu lor naturale in medicină, cura a- şi echităţii socialiste, ce este su­
pus unei largi dezbateri, ne chea­
au apreciat cu căldură întîlni- minte şi inimi, acum cînd în zate numai pentru femei, au vi­ dean), „Apărarea proprietăţii ob­ tru femei cu tema : „Medicina luptele strămoşilor geto-daci şi în­ pelor minerale la domiciliu. mă şi pe noi femeile mai mult
profilactică“ în cadrul căruia me­
în­
cu
rea de la sala „Arta . uzină, pe şantiere, pe ogoare zat diferite laturi ale muncii şteşti, sarcină primordială a fie­ dicii Clara Covalschi. Ioan Ivaş- cheind cu profundele mutaţii ma­ Fără îndoială că activitatea lec­ ca oricînd să participăm devotament
de
spirituale
cărui om al muncii" (jurist Eu­
teriale
şi
înfăptuite
De
politico-educative.
te­
pildă,
treaga
capacitate,
ou
Aş sublinia o acţiune fe­ oamenii muncii au pornit o mele „Făurirea societăţii socia­ gen Zdrenghea), „Omul în mun­ cu, Traian Nistor, Pascu Arde- eroii de azi ai României, sub în­ toratelor, simpozioanelor, diverse­ şi abnegaţie la traducerea în
lor cercuri şi forme educative or­
leanu
conducere
a
multilateral
minină cu puternice valenţe şi mai intensă activitate pen­ liste Avram Loleanu), dezvoltate“ că, familie şi societate“ (prof. dialoguri. au organizat interesante ţeleaptă Printre formele partidului ganizate pentru femei, la a căror fapt a programului de educaţie
educative
Iulia Manughevici), „Ce sînt sec­
nostru.
„Trăsătu­
(prof.
probitate
răspuns
educative, organizată la Fa­ tru a răspunde faptic acestei rile morale ale vieţii de familie tele religioase“ (prof. Remus Dă- La cooperativele de consum şi îndrăgite se numără şl cele 18 realizare şi au profesională cu mulţi in­ socialistă. Ne vom strădui să an­
operă
în
această
trenăm
nobilă
politică
brica de nasturi din Deva. chemări, ne simţim mai anga­ în socialism“ (prof. Aurel Ursu), nilă). „Ce ştim despre alcătuirea meşteşugărească s-au organizat cu cercuri de lectură pe care le-au telectuali, se simte în întreaga pe toţi intelectualii oraşului nos­
cu
Colectivul acestei întreprin­ jate, cu întreaga fiinţă, ală­ „Munca familiei cu şcoala in pro­ pămintului“ (prof. în Ioan Istrate), femeile cursuri de educaţie cetă­ organizat bibliotecii colaborarea colecti­ viaţă spirituală a oraşului nostru. tru, care pot şl au misiunea de
„Portul
con­
cetăţi­
zona
orăşeneşti,
vului
românesc
cesul de educare a copiilor" (prof.
ţenească. Peste 120 de femei au
a-şi face simtită prezenţa în via­
pentru
deri, în majoritate femei, a re­ turi de soţii şi fraţii noştri, în Lucia Preda), „Despre drepturile lor dacice“ (sculptor Nicolae A- aflat lucruri noi despre etica lu­ duse. în majoritate, de cadre di­ Ne bucurăm revitalizate reuşita aces­ ţa spirituală a aşezării.
forrhe,
în­
tor
prin
alizat în cinstea Conferinţei prestigioasa operă de făurire şi îndatoririle fundamentale ale dam) s-au bucurat de o largă crătorului din comerţ, despre mij­ dactice. Sînt cercuri care îşi con­ demnul pe care ni l-a dat pro­
asigură
apărarea
pro­
al
partidului,
Naţionale a partidului depă­ a societăţii înaintate de mîine. cetăţenilor patriei“ (jurist Aurel audienţă, multe din ele transfor- loacele ce obşteşti, prin cursurile tinuă activitatea şi în timpul ve­ gramul nu educaţional mulţumiţi. Pen­ VA5ILICA ADAM
prezentîndu-se
rii,
materiale
mindu-se în vii dezbateri.
in­
prietăţii
dar
sîntem
şiri de plan de peste 30 la su­ Lupşor), „Igiena locuinţei şi a Au fost organizate şi simpozi­ lunare ce au avut ca dascăli pe formative asupra evenimentelor tru că în Orăştie mai sînt multe preşedinta Comitetului orăşenesc
tă. Am ţinut să mulţumim, Prof. ZOE ZAHARIA locului de muncă" (dr. Rafila Ar- oane pe teme ca „Femeia în via­ juriştii George Micjea, Eugen politice interne şi externe, pre- cadre cu studii superioare a că­ al femeilor Orăştie
într-un fel, tovarăşelor noas­ preşedinta Comitetului municipal
tre pentru hărnicia, pentru e- al femeilor Deva