Page 6 - Drumul_socialismului_1972_08

ammtiammBBBxaumimammBmmmBBmiimsmxmMBaiBammBÉmíttmmmtBmmBmmmnamcsBmiESBBBKmmMsam
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 463 © MIERCURI 2 AUGUST 1972
n
r \

In cinstea zilei de 23 August şi

a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii

ANGAJAMENTUL UNÂNSM AL

OAMENILOR MUNCII HUNEDORENI

Planificarea n profil teritorial, factor

CINCINALUL ÎN PATRU Ai ŞI JUMĂTATE determinant ii dezvoltarea armonioasă

a tuturor zonelor ţării
' ‘ '"jft"''" * 1 ''•*-* l '" , "' > ‘ 1 ""' *' J " " ' 1 rrr<l 'A"" iii umil"" unui m»«ii.i.ii».ni iiiiiiiii.iiiBiiniii «¡w»»«wmmS^uintiii mm i<»r.«iii11>wiiwiiri»iiirww11 w'WitripmW?!
anflajapeate ioosrefe a Realizări de prestigiu ■ Isiiţiative valoroase ■ Fapte eroice prognoză şt elaborarea studii­ le, combustibili şl energie
Edificarea societăţii socialis­
te multilateral dezvoltate im­ lor de dezvoltare în perspec­ pe baza normelor de con­
pune ca o condiţie obiectivă tivă a judeţelor, crearea di­ sum şl a normelor de sto­
fundamentală orientarea între­ recţiilor teritoriale de planifi­ curi cu fundamentare teh­
gii dezvoltări economlco-socia- care, cu precizarea principa­ nică şi în concordanţă cu
Deviză şi obiectiv central de acţiune la faminoareie le într-o direcţie unică, in lilor indicatori al dezvoltării sarcinile do producţie şi
sensul unic al creşterii impe­ şi a atribuţiilor şi competen­ prestaţii". Referitor la ar­
tuoase a forţelor de producţie telor organelor locale în ela­ ticolul 90, prin care comitete­
pe baza cuceririlor revoluţiei
bluming-semifabricate de ¡a Hunedoara tehnico-ştiinţifice, ridicarea ac­ borarea planului şi urmărirea le executive ale consiliilor
populare orăşeneşti şi muni­
executării lui, constituie, după
celerată a venitului naţional părerea mea, factori meniţi să cipale au sarcina de a ela­
şi a nivelului de trai al po­ determine identificarea şi va­ bora planul in profil teritorial,
inclusiv pentru întreprinderi­
porului. lorificarea superioară a tutu­ le de interes republican, pro­
utilizare. tor, ce se desfăşoară pe baza judeţelor, creşterea aportului pun ca pentru aceste
ror resurselor economice ale
Acest proces atotcuprinză­
unităţi să se stabilească un
lor la accelerarea progresului
cunoaşterii şi aplicării crea­
toare a legilor obiective ale economico-social al tării. La număr mai restrîns de in­
aceasta contribuie colaborarea
progresului social, este puter­ unităţilor economice cu consi­ dicatori, ca : volumul valo­
ric al producţiei şi presta­
nic reflectat în întreaga stra­
producţie sporita tegie a partidului nostru cu liile populare în încadrarea ţiilor, principalele produse
în expresie naturală, volu­
optimă a planurilor în cerin­
privire la mersul înainte al
mul exportului şi livrările
ţele dezvoltării de ansamblu
vieţii economice şi sociale a
ţării, constituie elementul că­ a comunelor şi oraşelor, in­ la fondul pieţei, forţa de
lăuzitor al proiectului de Le­ vestirea consiliilor populare muncă, volumul investiţii­
Sarcinile izvorîte din lu­ de t o v a r ă ş u l Nlcolae mite încălzirea unui număr ge cu privire la dezvoltarea cu dreptul de control al lor şl principalele capaci­
tăţi ce urmează a fi puse
crările Conferinţei Naţionale Ceauşescu în Raportul său sporit de lingouri în unita­ economico-socială planificată a activităţii de dezvoltare din în funcţiune, precum şi ra­
unitatea
administrativ-terito-
a partidului cu privire la ri­ la înaltul for al comunişti­ tea de timp, determinînd o României, Acest document rială, dreptul de decizie ta rentabilităţii.
dicarea pe noi trepte canti­ lor, ca în actualul cincinal încărcare sporită a laminoa­ consfinţeşte locul şi rolul pri­ asupra utilizării fondurilor De asemenea, pentru
tative şi calitative a produc­ sporurile de producţie să relor. mordial al planului naţional realizarea prevederilor cu­
ţiei de metal a ţării slnt pri­ fie realizate în special prin Cînd punem în discuţie unic în progresul general al constituite din beneficii şl prinse în articolele 87-94
alte resurse suplimentare.
vite de coleclivul nostru de folosirea mal deplină a ca­ astfel de aspecte, plecăm de ţării, în înfăptuirea liniei po­ Pentru o mal bună preciza­ propun să se creeze cadrul
laminaturi cu un deosebii pacităţilor de producţie, prin la considerentul că în secto­ litice generale a partidului de re şi delimitare a atribuţiilor, organizatoric necesar, în­
simţ al responsabilităţii. utilizarea intensivă şi ex­ rul nostru de activitate o făurire a societăţii socialiste competenţelor şi răspunderi­ trucît ai actualul personal
Sîntem hotărîţi să amplifi­ tensivă, încărcarea corespun­ preocupare majoră trebuie multilateral dezvoltate. lor privind planificarea în pro­ existent la oraşe, munici­
căm rezultatele înregistrate zătoare a maşinilor şi utila­ să constituie ridicarea per­ Imbrătişînd In mod organic, fil teritorial, consider necesar pii şi judeţ nu se pot rea­
pînă acum, să facem să spo­ jelor. manentă a indicilor de utili­ unitar toate laturile vieţii eco- liza în bune condlţiunl sar­
rească necontenit producţia Pornind de la această ce­ zare la agregatele şi utilaje­ nomico-sociale a tării, proiec­ să se tină seama de unele ob­ cinile de elaborare a pro­
de laminate de înaltă calita­ rinţă, cu toate realizările lor în funcţiune. Noi am tul de lege defineşte cu cla­ servaţii ce rezultă din propria punerilor de plan, precum
te, prin folosirea cu indici de pînă acum trebuie să re­ făcut calcule în urma cărora ritate obiectivele şi principiile noastră experienţă şi din stu­
şi cele referitoare Ia ur­
diul documentului supus dez­
înalţi a capacităţii producti­ cunoaştem că mai avem rezultă că prin reducerea o- de bază ale conducerii planifi­ baterii publice. Astfel, la ar­ mărirea şl controlul înde­
ve a agregatelor. foarte mult de făcut. Deşi de pririlor accidentale putem cate, atribuţiile şi responsabi­ plinirii lor.
Sînt cunoscute succesele la an la an indicele de utili­ obţine anual un spor de cî- lităţile factorilor de decizie şi ticolul 56, care se referă la
noastre de pînă acum. Prin zare a laminoarelor a cres­ teva mii de tone de lamina­ execuţie în Ierarhia socială, a- caracterul şi modul de re­ Consider, în acelaşi timp,
punerea în funcţiune a la­ cut, el se menţine încă la te. In acest sens considerăm ducînd în acest sens îmbună­ partizare pe trepte organi­ că realizarea practică a e-
minorului bluming de 1300 niveluri scăzute fată de cel că ar fi imperios necesară tăţiri structurale, în lumina zatorice a planurilor cinci­ laborăril şi fundamentării
mm, prîntr-o mai bună orga­ realizat de alte ţări dezvolta­ corelarea mal judicioasă a ideilor cuprinse în Raportul nale şl anuale, propun ca prevederilor de plan, ur­
nizare a muncii am reuşit ca te şi fată de propriile noas­ activităţii oţelăriei cu cea a tovarăşului Nicolae Ceauşescu alineatul ,,a" să se comple­ mărirea şi controlul Înde­
între cele două conferinţe tre posibilităţi. La lamino­ căilor ferate uzinale, a stri- la Conferinţa Naţională a teze că „sarcinile ce revin plinirii planului, îndruma­
naţionale ale partidului să rul de „750“ am ajuns să părulul şi cu capacităţile de partidului. din planul unic naţional de rea metodologică a unităţi­
ridicăm considerabil indicii laminăm în prezent peste încălzire de care dispunem noi, In acest amplu cadru, con­ dezvoltare economico-socia­ lor etc. trebuie să se exe­
extensivi şi intensivi de uti­ 300 tone pe oră, dar aceas­ obiectivul principal constitu- sider de o însemnătate deo­ lă a ţării se transmit con­ cute de către un aparat
lizare şl, pe această bază, să tă cifră nu reflectă posibili­ indu-1 scurtarea la maximum sebită creşterea considerabilă siliilor populare şi în pro- care să prezinte comitetu­
sporim cu peste 53 la sută tăţile noastre reale, pentru posibil a timpului de la ela­ a rolului planificării teritoria­ iil teritorial", întrucît din lui executiv analizele şi
producţia de laminate. In a- că uneori indicele de utili­ borarea şarjei pînă la lami­ le a dezvoltării economico-so- formularea articolului nu re­ propunerile tn vederea a-
cest sens noi am luat nume­ zare a fost mult mai mare. narea lingourilor. De aseme­ ciale, prevederi prin care se zultă de unde primesc comi­ doptărli deciziilor necesare.
roase măsuri, printre care Cauzele care fac ca acest nea, este necesară îmbunătă­ asigură repartizarea armonioa­ tetele executive planul în pro­ Pe această linie, proiectul de
menţionăm organizarea şi e- indice să nu depăşească o ţirea în continuare a activi­ Comunistul Nicolae Boiţ de la atelierele I.M. Barza este şeful să a forţelor de producţie pe fil teritorial. lege nu precizează atribuţiile
xecutarea lucrărilor de repa­ aşa-zisă barieră constau în tăţii de întreţinere şi repa­ unei echipe de lăcătuşi. Dcpunind multă pricepere In repararea va- teritoriul tării, accentuarea ro­ La articolul 77, propun şl răspunderile direcţiilor ju­
lunar
goneţilor
comunist
destoinicul
îşi
realizează
mină,
de
planul
raţii după metoda drumului primul rînd în numărul încă raţii, organizării muncii şi cu o depăşire de 15-20 la sută, în condiţiile executării unor* lucrări lului social al clasei munci­ completarea conţinutului deţene de planificare şi nici
critic, fapt ce permite creş­ mare al staţionărilor acci­ pregătirii personalului. In a- de înaltă calitate. astiel : „Unităţile socialls- sarcinile Comitetului de Stat
terea timpului efectiv de lu­ dentale. Intre acestea mai rest fel vom avea garanţia toare în toate judeţele, reali­ te au obligaţia să asigure al Planificării privind indrul
cru, determinînd un spor deţin o pondere ridicată ce­ că putem răspunde sarcini­ zarea unor condiţii tot mai prin planurile cincinale şl marea metodologică şl spriji­
de producţie anual de circa le provenite din alimentarea lor mobilizatoare din 1973, bune de muncă şi de viată anuale aprovizionarea teh- nirea activităţii acestora.
6 300 tone de laminate. In neritmică cu lingouri calde, că vom putea raporta înde­ pentru oamenii muncii de pe nico-materiaiă, dimensionînd
întrecerea în cinstea Confe­ defecţiuni mecanice şi elec­ plinirea înainte de termen a cantităţile necesare de LAURENŢIU LUCACI
rinţei Naţionale, eforturile trice. prevederilor acestui cinci­ tot cuprinsul patriei. Consti­ directorul Direcţiei judeţene
noastre au fost înzecile ast­ Existenta unor astfel de nal. tuirea comisiilor judeţene de materii prime, materia­ de planificare
fel îneît prin sporirea pro­ aspecte a făcut ca . fată de a- întregul colectiv al secţi­
ductivităţii muncii planificate ceeaşi perioadă a anului ei noastre este pătruns de
cu 30 tone pe muncitor în­ trecut timpul efectiv de lucru o nouă optică, îşi priveşte (Urmare din pag. 1) fn neorînduială, îngreunînd
registrăm la bluminguri un să fie mai mic cu 163 de ore mai autocritic rezultatele şi căile de acces. Sînt cazuri Hofărîrea Consiliului de Miniştri o» privire la majorarea salariilor
spor de producţie de aproa­ la laminorul de 1000 mm şt abordează cu mai multă răs­ Despre un succes al elec­ puţine, desigur izolate, dar
pe 12 000 tone laminate. cu 40 ore mai mic la lamino­ pundere problematica activi­ tricienilor — punerea în trebuie ca toţi lucrătorii de
Dacă aceste realizări deri­ rul de 1300 mm. Este vorba tăţii productive a secţiei funcţiune cu 10 zile mai de­ pe şantier să se conecteze mici—primită ou deosebită satisfacţie de oamenii muncii
vă din dăruirea totală în aici si de Implicaţiile pe tocmai din convingerea şi vreme a podului rulant din energic la pulsul general al
muncă a laminat orilor noş­ ( are io generează capacitatea deosebita adeziune cu care hala de turnare a furnalu­ muncii, pentru a aduce con­
tri, trebuie să spunem că e- insuficientă a sectorului de am îmbrăţişat sarcina rle a lui — am amintit în numă­ tribuţii sporite la finaliza­
forlurlle noastre actuale sînt încălzire a lingourilor pen­ folosi ia maximum capacită­ rul trecut al ziarului. rea obiectivului. toiii răsplăti prin muncă susţinută toate eforturile
îndreptate spre obţinerea u- tru blumingul „1300". ţile de producţie, de a trans­
nor creşteri mult mai mari De asemenea, nu întotdea­ pune în fapte toate holărî- Aşadar, eforturi susţinute Zilnic, au loc operative de
în folosirea capacităţii agre­ una lingourile vin la o tem­ rile înaltului for al comu­ pe toate planurile pentru lucru. In cadrul lor, între pentru sporirea nivelului nostru de trai
gatelor, pentru a conferi o peratură optimă necesară niştilor din patria noastră. Încheierea la timp a lucră­ multe alte probleme, trebuie
grabnică şi temeinică mate­ scurtării duratei de încălzire rilor îneît marele obiectiv aduse în discuţie şi cele con­ (Urmare din pag, 1) toate beneficiare ale acestei de mulţumire adresat parti­
siderurgic să ■ intre în func­
rializare devizei ce ne însu­ a lor. Calculele arată că da­ GHEORGHE ŞERBAN semnate în rîndurile de mai majorări de salarii, şi ne-am dului la gîndurile tuturor,
fleţeşte : cincinalul în 4 ani că ar creşte la circa 70 la locţiitorul secretarului comitetului ţiune la termenul prevăzut, sus. Este numai în folosul îl vom realiza eu şi soţul în- sfătuit să muncim cu mai ca şi legămîntul meu şi al
ba chiar mai înainte cu cî-
muncii, al accelerării lucră­
şi jumătate. sută procentul de lingouri de partid teva zile. Sarcinile sînt cla­ rilor. De altminteri, ingine­ cepîncl de luna viitoare va multă sîrguinţă pentru a ne tovarăşelor mele din echipă
Pentru înfăptuirea acestui calde ce vin de la otelărie, Ing. PETRU LAZAR îndeplini cît mai bine toate de a spori rodnicia muncit
scop primordial, colectivul am scurta durata de încălzi­ adjunct de şef de secţie la re pentru toţi constructorii, rii, maiştrii, şefii de echipă, spori substanţial. îmi dau şi a contribui cu toate pute­
secţiei bluming-semifabrirate re în cuptoarele noastre cu laminoarele bluming-semi- dar... Căci mai există şi cî- ceilalţi oameni ai şantieru­ perfect de bine seama că a- îndatoririle. rile noastre la înflorirea pa­
te un „dar".
cestei griji permanente pe
porneşte de la sarcina dată circa o oră, fapt ce ar per­ fabricate ale C. 5. Hunedoara lui cunosc aceste probleme. Sînt sigură că aşa gîndesc
Nu de puţine ori, unii Trebuie doar să le aibă mai care ne-o poartă partidul va toţi cei peste 1 160 000 de triei iubite — România soci­
muncitori prelungesc mult mult în atenţie. trebui să-i răspundem prin­ salariaţi ale căror salarii vor alistă. Este recunoştinţa ct.
peste limitele admise pauza Prin eforturi conjugate, tr-o muncă mai spornică. De­ creşte începînd cu luna vi­ mal mare pe care o putem a-
de masă de la ora 11,00 ; al­ prin pasiune şi dăruire pa­ altfel, am stat de vorbă cu
FAPTE Dl MIMCA Moi cadre ţii nu folosesc integrai tim­ triotică, printr-o îndrumare tovarăşele mele de muncă, itoare. Eu alătur gîndui meu dresa partidului.
pul efectiv de lucru iar o tehnică susţinută la fiecare
medicale Ia tacru altă categorie — infimă, ce-i loc de muncă, noul furnal
TĂRÂM COOPERATORI drept — lucrează uneori cu hunedorean va fi împlinit la Si trăite azi, le vom
Zilele acestea au fost re­ încetinitorul. In multe punc­ vreme, spre mulţumirea ?
partizaţi la locurile de mun­ te de lucru, materialele stau constructorilor, spre folosul
SI A MECAHIZATORILOR că noi absolvenţi ai şcoli­ economiei naţionale. transforma mii ne în fapte de cinste
lor profesionale sanitare şl
postliceale. Numărul total
© Activitatea depusă de tandrei, Geoagiu, Căstău, To- al acestora trece de o su­ ’—!
ţăranii cooperatori şi meca­ teşti, Lăpuşnic, Boz, Sîntă- tă. Calificaţi în specialită­ încă nici n-am ajuns să pentru creşterea şi educarea pentru a răspunde acestei
griji. Eu, aici, ca operatoare
lor. Lucrez în fabrică împreu­
nizatorii de la C.A.P. Bîrcea măria Orlea, Unirea ş.a. ţile asistenţi medicali, pe­ Sătenii muncesc la modernizarea parcurgem pe îndelete docu­ nă cu soţul meu, care e me­ în secţia de oxizi de fier, am
Mică, pentru a smulge pă- @ Ferma zootehnică a diatrie, stomatologie, surori mentele pe care le-a pus în canic de întreţinere. In peri­ un salariu de 898 lei. Am înţe­
fata tării Conferinţa Naţiona­
mîntului rod cit mai bogat, C.A.P. din Pricaz şi-a înde­ de ocrotire, moaşe, asistenţi lă a partidului şi iată că ho- oada scurtă — aproape doi les că începînd de la 1 , sep­
s-a concretizat în depăşirea plinit şi depăşit prevederile de farmacie şi altele, noii i tărîrile acestui înţelept sfat al ani — de cînd muncesc aici, tembrie salariul meu va creş­
producţiei planificate la orz de plan la carne. Faţă de 47 absolvenţi au fost reparti­ comuniştilor au şi prins să se am simtit ce înseamnă bucu­ te la peste 1 000 de lei. Cum
cu 1 350 kg la hectar şi la capete tineret bovin cu 14,1 zaţi în unităţile sanitare din BRĂNIŞCA. Drumul ce duce au muncit 127 de cetăţeni din traducă în viată. Bucuria pe ria pe care ti-o dă munca har­ aş putea răspunde acestei bu­
grîu cu 200 kg. tone, s-au îngrăşat şi livrat principalele centre indus­ în satul Tîrnava, din comuna sat. ’ care am trăit-o ieri, cînd am nică şi cinstită. Am simţit şi curii dacă nu printr-o muncă
în prima jumătate a anului triale ale judeţului: Hune­ Brănişra, era îngust şi nu per­ In fruntea acţiunii au fost
© Cele patru cooperative doara, Valea Jiului, Deva, înţeles că peste o lună mă aprecierea oamenilor în mij­ harnică ? Cum aş putea mul­
agricole de producţie din ra­ 72 capete cu 21,6 tone. De a- Brad, Călan, precum şi în mitea o circulaţie corespunză­ Gheorghe Ungur, Petru Ursa, voi număra printre cei căro­ locul cărora muncesc. Dar a- ţumi partidului, dacă nu prin
toare. Sătenii, în frunte cu co­
Traian Ungur, Traian Josan,
za comunei IIia au transpor­ semenea, această fermă şi-a mediul rural. muniştii şi deputaţii, au hotă- precum şi buldozeristul Emi- ra li se va majora salariul, nu cum, cînd văd că partidul îşi fapte? Şi nu voi precupeţi
tat şi predat la bazele de re­ realizat planul anual la Numărul total ai lucrăto­ rît să-şi modernizeze drumul. lian Zlegan şi şoferul Simion poate fi redată prin vorbe. îndreaptă cu atîta grijă aten­ timp şi nici efort pentru ca
cepţie peste 260 tone grîu şl brînză de oi şi lînă. rilor sanitari cu pregătire In prima fază de lucru au tre­ Popa. Vorbele nu pot cuprinde sim­ ţia către familiile cu venituri faptele, roadele muncii mele
0 Secţia de mecanizare a
91 tone orz. De asemenea, C.A.P. din Pricaz — şef de medie, inclusiv al asistenţi­ cut la lărgirea lui pe o por­ In zilele următoare, lucrări­ ţămintele pe care le încearcă mai mici şi cu un număr mai să fie ofranda modestă dar si­
cooperativele agricole de pro­ lor de farmacie, care-îşi des­ ţiune de peste 3 km. Intr-o le de modernizare a drumu­ o ’ mamă în faţa unei bucurii mare de persoane, înţeleg mni gură pe care o aduc grijii ce
ducţie din Deva, Cristur şi secţie Ioan Udrea — şi-a de­ făşoară activitatea în jude­ singură zi au dislocat cu uti­ lui se vor încheia. care va aduce mai multă lu­ bine cît de adevărat şi de ni se poartă.
Bîrcea Mică au predat la ba­ păşit planul de venituri la ţul nostru este în prezent laje mai bine de 2 700 metri mină în căminul ei. drept e telul pentru care
zele de recepţie, peste 370 lucrările agricole pe primul de peste 2 750, cu toţii an­ cubi de pămînt şi au aşternut CONSTANTIN MURARI Am trei băieţi şi, în aceşli AGNETA IVAŞCU
tone grîu, achitîndu-şi în în­ semestru al anului cu 28 000 gajaţi In munca de ocrotire 400 tone de piatră pe supra­ secretarul Consiliului popular ani, am simtit mereu ajutorul luptă, şi cît de îndatoraţi ne operatoare la Fabrica chimică
tregime obligaţiile faţă de lei. a sănătăţii oamenilor. faţa drumului, lucrări Ia care al comunei Brânişca pe care partidul ni-1 poartă simţim noi, cei ce muncim, Orăştie
stat. © Cooperativa agricolă de
producţie din Lăpuşnic a
@ Cooperativa agricolă de realizat în prima jumătaie a
producţie din Leşnic, datori­ acestui an o producţie glo­
tă hărniciei cooperatorilor şi bală de 701 170 lei, din care
mecanizatorilor, a depăşit aproape 300 000 lei la produc­ 31(11 time ie cărbune peste plan
producţiile medii planificate ţia vegetală, peste 350 000
pe hectar cu 600 kg la orz lei la producţia animalie­
şi 600 kg la grîu.
ră şi mai bine de 50 000 (Urmare din Daa. 1) — Aceste recorduri le-am riu Ciungan a tinut să adauge:
@ Utecistul Emil Suciu. lei din activităţile anexe. închinat Conferinţei Naţionale — Sînt oameni harnici, pri­
mecanizator fruntaş, lucrînd In acest fel prevede­ Gheorghe Munteanu a fost a partidului. Acum, cînd între­ cepuţi, conştiincioşi. Rezultate­
la recoltarea griului pe o- rile planului au fost depăşi­ doborît de schimbul III, con­ gul popor a trecut cu hotărî- le lor din zilele Conferinţei
goarele C.A.P. Deva şi-a a- te cu aproape 130 000 lei. Nu­ dus de Gheorghe Vîslă, care re şi entuziasm la transpune­ Naţionale a partidului sînt
dus o contribuţie deosebită la mai din zootehnie s-au li­ a realizat 47 de tone peste rea în viaţă a hotărîrilor fo­ amplificate din ce în ce mai
încheierea secerişului. El vrat aproape 19 tone carne plan. Scurtă viată au recordu­ muli, acum în preajma ,.Zile
:
singur, lucrînd pe o combină şi 467 hectolitri lapte. rile minereşti! Dealtfel, acea rumului nostru comunist, ne minerului" şi sărbătorii lui
„Gloria", a reuşit să strîngă ® Forma zootehnică a zi a fost o adevărată zi a re străduim să extragem cit mai 23 August".
peste 200 tone grîu. îndepli- C.A.P. din Geoagiu a livrat, cordurilor: schimbul I, al că mult cărbune, să ne onorăm
nindu-şi în .acest fel sarcini­ fată de 30.9 tone carne plani­ rui şef este Constantin Neac exemplar angajamentele, pen­ Dovadă stă şi faptul că, zi­
le ce-i reveneau în această ficate în primul semestru, şu, a dat peste pian 40 tone tru a ne putea înscrie în efortul lele trecute, într-un singur
-
campanie. schimbul II, al lui Gheorghe schimb, ortacii Iui Vasile Mo-
42.5 tone. general de a realiza cincinalul reută au trimis la lumină 52
@ Numeroase cooperative Munteanu — 42 de tone, iar de vagonete cu cărbune. Este
Colectivul secţiei de me­
agricole de producţie şi-au canizare din Gurasada — şef schimbul iui Gheorghe Vîslă înainte de termen. Am în bri­ un record pe care inginerul
realizat încă de pe acum pla­ de secţie Ioan Sorinca — — 47 de tone. gadă oameni harnici, ’price­ Constantin Florea, şeful secto­
nul anual la efectivele de a- Caracterizând omogenitatea puţi, muncim în armonie şi rului III, î] apreciază ca un
nimale Intre acestea se nu­ şi-n depăşit, planul de veni­ schimburilor şi hărnicia mem­
turi la lucrările agricole pe bună înţelegere. Acesta este aport deosebit la creşterea
mără cele din Spini, Turdaş, primul semestru al acestui brilor brigăzii sale, Vasile secretul rezultatelor noastre. continuă a producţiei de căr­ La C.A.P. Foit, mecanizatorul Traian Paşca execută, după seceriş, arături pentru lnsăminţarca
Pricaz, Rapoltu Mare, Sîn- an cu 75 000 lei. Mereuţă spunea : Iar maistrul miner Dezide- bune. culturilor succesive.