Page 10 - Drumul_socialismului_1972_12

BPBBHBBMgMMHWaasglgEHai iKUÆiiiaMg
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 568 ® DUMINICĂ 3 DECEMBRIE 1972

OBIECTIVUL PRINCIPAL AL . > i > X» -J ' ţm

DEZBATERILOR-ÎNDEPLINIREA DE CĂTRE

TINERI A SARCINILOR PROFESIONALE

Zilele trecute a avut loc a- cele mai multe ori — au tlnut — Chiar eu mă aflu în a- unui concurs pentru desemna­
'dunarea de dare de seamă şi însă să precizeze — deplasări­ ceastă situaţie — a afirmat rea „celui mai frumos şi mai
alegeri a organizaţiei U.T.C. le după scule sau materiale Constantin Moroşan — deşi bine gospodărit loc de mun­
de la Şantierul 2 Deva al constituie un pretext pentru lucrez de cinci ani pe şantier. că".
..... • •••'••
Trustului judeţean de con­ că un muncitor bun ştie în­ Aş fi vrut să învăţ meseria de Pentru a creşte aportul ti­ M Ai ¿0 -- * M \
strucţii. Dezbaterile s-au axat totdeauna ce-i trebuie pentru fierar-betonist. M-am adresat nerilor la realizarea sarcinilor
esupra unei teme de impor­ o lucrare fără a se deplasa de comitetului U.T.C. cu această de plan, adunarea de dare de
tanţă majoră pentru organiza­ 10 ori la magazie. rugăminte dar nu mi s-a dat seamă şi alegeri a evidenţiat ...E drept că mai sînt unii care tn ’10—20 de ani de
ţiile U.T.G. i Îndeplinirea de Alţi vorbitori au scos In e- nici un ajutor. De un an mi necesitatea perfecţionării pre­ meserie n-au realizat mare lucru. Şi-au plimbat sa­
marul de colo-colo, nu le-a plăcut să muncească, să
către tineri a sarcinilor profe­ videnfă faptul că unii tineri se tot promite că se va or­ gătirii politico-ideologice a a- ajungă oameni demni. Dar el nu-i dintre aceia. El
sionale. Nu intimplâtor a fost nu manipulează cu atenţie ganiza un curs de calificare, cestora, subliniind că cei doi vine din detaşamentul lui Mărculescu, Covaliov, Bră-
abordat cu prioritate acest su­ materialele, degradîndu-le sau însă acesta n-a început încă. factori se află într-o legătură gău, Neagu, Tănase, al altora care, acum 20 de ani,
biect i în primele 10 luni ale pur şi simplu le fac dispărute Desigur, nu cade în sarcina indestructibilă. Toate acţiunile işi înscriau numele in primul catalog al brigadieri­
anului, colectivul şantierului de pe şantier. comitetului U.T.C. deschiderea întreprinse trebuie să vizeze F lor Hunedoarei. Cîţi dintre brigadierii de ieri ai Hu­
2 — care cuprinde peste 100 — Era de aşteptat — a de­ unor astfel de cursuri, dar da­ acest obiectiv, chiar şi mani­ nedoarei se află şi azi pe meterezele marii vetre de
de ntecişti — a realizat doar clarat Ilie Croitoru, instalator toria lui este să insiste pe lin­ festările cultural-dislractive şi metal ? Nu ştiu precis. In orice caz mulţi. El este
78 Ia sută din planul anual, la lotul 23 — ca astfel de fe­ gă conducerea şantierului ca sportiv turistice care, pe lin­ doar unul dintre ei. Unul foarte bun.
7
acumullnd restanţe care cu nomene să primească replic# să fie organizate, să-i depis­ gă rolul lor recreativ-distrac- Se spune că strungăria este — Păi... cît îl îngrijeşti! Da­ Acestea le-am citit in privirea maistrului Iosif Bo-
greu vor putea fi recuperate. tiv, trebuie să capete un pro­ una din cele mai frumoase că strungul e curăţat la timp, can, secretarul comitetului de partid al şantierului
Atit darea de seamă cit şi nunţat caracter formativ. Vor­ meserii. O „brăţară" care uns, ţine şi-o viaţă I II montaj-instalaţii din cadrul T.C.M.M.H., cînd ni l-a
.vorbitorii au arătat că una bitorii au apreciat că din a- cere din partea purtătorului recomandat pentru aceste rînduri pe sudorul Vasile
7
din cauzele care au determi­ Alegeri în organizaţiile U.T.C. cest punct de vedere- organi­ nu numai o cunoaştere apro­ La o altă maşină lucrează Potcovel. El nu deţine o funcţie înaltă în nomencla­
nat această situaţie este ne- zaţia dispune de condiţii pri­ fundată a ei, ci multiple alte ucenicul Nicolae Mitrea. N-a tura şantierului. Este însă unul dintre muncitorii cei
folosirea integrală a timpului elnice. Aproape toţi uteciştii cunoştinţe din diverse dome­ trecut cu mult de 16 ani. Cu mai buni. N-a ajuns nici maistru, nici tehnician, nici
de lucru. In perioada aminti­ locuiesc în cămine, benefici­ nii tehnice şi ştiinţifice. Ar­ Nicuşor e o poveste... De un inginer. Şi nu pentru că n-ar fi avut condiţii. Dar
tă, tinerii au făcut peste 4 000 cuvenită din partea comitetu­ teze şi să-i propună pe tinerii ind de serviciile unui club şi gumentele în acest sens sînt an a fost mutat disciplinar din s-a simţit întotdeauna bine la temperatura înaltă a
ore absente nemotivate şi în­ lui U.T.G., Iar tinerii indiscl- cei mai buni. ale bibliotecii. Există, deci. re­ invincibile, mai ales cînd ele altă secţie în echipa lui Du­ arcului voltaic — chiar dacă condiţiile atmosferice
voiri, ceea ce a diminuat sim­ plinati să fie traşi la răspun­ Criticile au fost făcute în ale posibilităţi pentru iniţie­ vin din partea... strungarilor! ma. In acest răstimp, Mitrea i-au fost adesea vitrege —, i-a plăcut să privească
ţitor indicele de utilizare a dere pe linie de organizaţie. spirit constructiv, fiind înso­ rea unor activităţi interesante a devenit un băiat remarcabil, prin geamul mat al măştii de sudură cum metalul
fondului de timp (pe şantier Nu s-a Intîmplat însă aşa. ţite de recomandări concrete, care să satisfacă pe deplin ...Secţia producţie industria­ şi-a luat treaba în serios. Să se topeşte şi se recompune, dînd unitate, tărie şi e-
el este de numai 94 la sută). Membrii vechiului comitet au de propuneri şi sugestii inte­ gusturile şi exigenţele tineri- lă a Trustului de construcţii fii strungar nu-i lucru de glu­ leganţă valorilor industriale. Munca aceasta perse­
şi montaje metalurgice Hune­
mă ! La o probă de lucru, Mi­
— Intreprinzlnd un raid dat dovadă de pasivitate, de resante, menite să contribuie ior. doara, atelierul de întreţinere trea împreună cu colegul său verentă, pasionantă, i-a oferit atîtea bucurii incit a
prin cămipelo tinerilor — a toleranţă. Nici birourile orga­ la îmbunătăţirea activităţii de La adunarea de dare de sea­ şi reparaţii. Aliniate lîngă de secţie, Ionel Vasiloni, au
arătat In cuvîntul său Aurel nizaţiilor de bază U.T.G. nu viitor. Alăturîndu-se celorlal­ mă şi alegeri a organizaţiei peretele cu ferestre largi, cî- fost printre cei mai buni.
Mănescu, şeful serviciului or­ s-au dovedit mai ferme în #- te prevederi ale programului U.T.C. au participat ca invi­ teva strunguri funcţionează în
ganizarea muncii, invitat la ceastă privinţă. Cu totul spo­ de activităţi, ele jalonează cu taţi un mare număr de comu­ plin. Strungarii manipulează In atelier — desigur, din LA TEMPERATURA
adunare — ani descoperit cu radic #u fost puşi în dezba­ claritate direcţiile în care tre­ nişti şi cadre tehnico-ingine- întîrhplare — strungarii sînt
surprindere că Ia orele 8 di­ terea adunărilor generale ti­ buie să acţioneze noul comi­ reşti: secretarul comitetului cu atenţie manete şi roţi lus­ aşezaţi după vîrstă. Dacă ar
mineaţa, In timp ce pe şantier nerii care absentează de la tet. Pentru ca tinerii să poată de partid, şeful şantierului, truite. Cuţitele muşcă din exista un „podium al hărni­ ARCULUI VULTAIC
activitatea era în toi, în dor­ program, care execută lucrări desfăşura o activitate exem­ şefi de loturi, secretarii orga­ metal. In afara sunetelor pe ciei", toţi ar trebui să urce
mitoare se aflau peste 40 de de calitate necorespunzătoare, plară în producţie s-a hotărît nizaţiilor de bază pe loturi, care le provoacă acest „ron­ pe el.
ţăit" şi căderile spiralelor de
tineri. Situaţia se repetă a- fac risipă ori sustrag materia­ amenajarea, la fiecare punct maiştri. Aceştia au apreciat — Pe ultjma lună — ne-a
proape zilnic. Foarte putini le. S^a aşteptat ca împotriva de lucru, a unui panou pe ca­ spiritul constructiv în care şpan, în atelier domneşte li­ spus comunistul Duma — vrut să rămînă el însuşi, să se mindrească cu bră­
niştea. Ne apropiem de un
dintre cei care întîrzle mai acestora să se ia măsuri ad­ re să se înscrie termenul de s-au desfăşurat dezbaterile, a- ne-am depăşit planul cu 1,321a ţara lui de aur — meseria de sudor.
merg la lucru, profitînd de ministrative deşi firesc era dare In folosinţă a obiectivu­ titudinea critică şi autocriti­ strungar mai vîrstnic. Este sută. Toţi oamenii muncesc Comunistul Vasile Potcovei se destăinuie:
şeful
comunistul
echipei,
bunăvoinţa maiştrilor, care nu ca întîi să fie traşi la răs­ lui şi angajamentul colectivu­ că a vorbitorilor, interesul pe cu abnegaţie, acordă atenţie — Ca pe atîţia alţi copii de vîrsta mea, mai mari
fac cu regularitate pontajele. pundere de către organizaţia lui ; organizarea unor întîl- care tinerii îl acordă desfăşu­ Gheorghe Duma. nu numai cantităţii, dar şi sau poate mai mici, acum vreo 20 şi ceva de ani
Referindu-se la un alt mod U.T.C. niri ale tinerilor muncitori cu rării normale a producţiei, en­ — Lucrez în cadrul acestei calităţii... Mai ales că acum m-a minat de acasă sărăcia. Am apucat drumul
de a pierde timpul — plim­ Critici la fel de «spr« au cadre din conducerea şantie­ tuziasmul şi dăruirea cu care secţii din anul 1953 — ne lucrăm şi o serie de piese care Bucureştiului, cum făceau mulţi. Am lucrat greu. La
bările dintr-un loc într-altul fost adresate comitetului rului şi a trustului pentru toţi cei prezenţi s-au angajat spune Duma. necesită o precizie deosebită. un patron, la altul... Pînă cînd ne-a chemat partidul
•—, uteciştii Gheorghe Acatri-* U.T.G. pentru că nu a mani­ discutarea cifrelor de plan pe să pună umărul la redresarea — Tot ca strungar ? Părăsim atelierul şi în fa­ la muncă ordonată, cinstită, demnă. S-a făcut să vin
nei şi Gheorghe Dobrescu au festat suficientă preocupare 1973 şi. a măsurilor tehnico- activităţii. Acest fapt l-a de­ — Tot! ţa unor conducte întîlnim un la Hunedoara şi nu în altă parte. Am îndrăgit sudu­
relevat că uneori aceasta se pentru îmbogăţirea cunoştin­ organizatorice ce se vor lua ; terminat pe Nicolae Marcu, — De ce Iubiţi aşa mult muncitor. Comunistul Gheor­ ra, m-am calificat, am muncit cu plăcere şi am ră­
datoreşte organizării necores­ ţelor profesionale ale uteciş- iniţierea unei consfătuiri în­ secretarul comitetului de par­ ghe Raşca, instalator, de mulţi mas aici. Trebuia să construim un oraş nou, să-i
punzătoare a producţiei. Ma­ tilor. La ora actuală şantierul tre cei mai tineri muncitori şi tid pe şantier, să spună, cu strungăria ? Ce are ea deose­ ani salariat al trustului. Deşi, împlinim industria. Am început să înălţăm furnale,
bit de alte meserii ?
gazia cu scule şl materiale — duce lipsă de muncitori cali­ elevii din ultimul an ai şco­ vădită satisfacţie: „Avem o deocamdată, e singurul insta­ cuptoare, linii de laminoare, blocuri de locuinţe. îmi
au specificat el — se află la ficaţi. In acelaşi tirap însă — lii profesionale: Îndrumarea forţă pe care ne putem bizui Are multe 1 E o meserie lator pe toată secţia, reuşeş­ răsună şi acum în urechi ritmul acela sacadai de
mare distantă de locurile de paradoxal — există tineri care tinerilor necalificati înspre întotdeauna! Trebuie însă să frumoasă, îmi e drag s-o prac­ te să întreţină în bune’ condi- hei-rup, ecoul cîntecelor acelea calde de brigadieri.
muncă. Pentru orice fleac, lucrează pe şantier de ani de o folosim în mod corespunză­ tic. Am fost îndrăgostit de ea ţiuni toate instalaţiile — de Eram minări să ne numim brigadieri. Eram minări
muncitorul este nevoit să se zile dar nu li s-a oferit încă meseriile de instalatori, izola­ tor”. de prima dată şi aşa am ră­ apă, aer^ gaz, încălzire etc. de misiunea noastră. După cum mîndru sînt şi azi
deplaseze rut« d« metri. De posibilitatea să se califice. tori şi electricieni ; iniţierea AL. SANDULESCU mas. Este unul din brigadierii pre­ de ceea ce am realizat c o meserie frumoasă — ale
— Dacă ati avea din nou zenţi în 1952 pe şantierele cărei trepte spre cunoaştere le-am suit mereu, cu
16 ani, ce ati vrea să deve­ Hunedoarei. Din pură curiozi­ hotărire şi pasiune —> un cămin fericit, un aparta­
niţi? tate, îi punem aceleaşi între­ ment modern, doi copii ascultători, adică fericirea.
După patru ani de la venirea pe şantier a fost pri­
— Strungar I bări ca ?î strungarilor. mit în rindul comuniştilor, i s-au încredinţat sar­
La următorul strung lucrea­
— Mie ca instalator îmi re­
Metodă eficientă la pupitrul de comandă - ză tînărul Llviu Marina, năs­ vine în mod deosebit sarcina cini de răspundere pe linie de partid şi U.T.C., pe
BARZA. Amenajarea ros- ss cut la 30 noiembrie 1947. Cu de a lupta împotriva risipei care le-a înfăptuit cu conştiinciozitate.
La temperatura arcului voltaic, comunistul Vasile
togoalelor cu piatră rezul­ alte cuvinte, face parte din de gaz, abur, apă, de energie, Potcovel îşi descoperă azi amprentele muncii pe
tată din sterilul filoanelor ceea ce numim „generaţia Re­ în general. De pildă, dacă se multe din obiectivele industriale ale Hunedoarei:
este o metodă care şi-a do­ conştiinţa s publicii". pierde abur, nu se usucă la C.T.E. 2, furnalul 5, fabrica de aglomerare, noile li'-'-
vedit pe deplin eficienţa — Meseria de strungar, pe timp panourile prefabricate nii de laminoare, fabrica de oxigen, suflanta C.T.E.-
într-o practică destul de care o practic în această sec­ din poligon şi se risipeşte şl 3, furnalul 9. Şi nimeni n-a avut vreodată cuvinte
îndelungată. Folosind aceas­ ţie de 5 ani, îmi dă deosebite munca altor sectoare de acti­ de reproş la adresa lucrărilor executate de el.
tă metodă, sectorul Brădlşor satisfacţii. Pot lucra la strung vitate ale secţiei. Inutil să mai spunem că sudura este o meserie
al I.M. Barza a realizat nu (Urmare din pag. 1) Ioan Hula, operatorii de la ţiile date de tovarăşul felurite piese pentru dotarea frumoasă dar grea. Inutil să mai amintim ce calita­
numai o importantă creşte­ camera de comandă bloc, Nicolae Ceauşescu la recen­ secţiei. Acum, de pildă, file­ Ne oprim aici cu investiga­ te trebuie să întrunească lucrările de sudură la fur­
re de productivitate, ci şi Un fapt notabil: in acest Emil Ene, Szep Ştefan şi ta plenară a C.C. al P.C.R., tez suporţi pentru termome­ ţiile, dar nu putem încheia nale, la cuptoare, unde înalta temperatură şi presiu­
un volum însemnat de eco­ an, la termocentrala Mintia Stelian Ene, alţi muncitori oamenii din această secţie trele ce se vor monta pe con­ fără să spunem că strungarul, ne îşi certifică cu maximă exactitate dacă ai lucrat
nomii la preţul de cost nu s-a înregistrat nici o a- ai secţiei. obţin zi de zi succese în ducta de abur care usucă instalatorul şi sudorul, alături bine sau rău. Dar sudorul de înaltă calificare Vasile
prin diminuarea consumului varie din vina . personalului muncă, dovedind că şi aici plăcile prefabricate din be­ de atîţia şl atîţia alţii, au cele Potcovel n-a avut surprize neplăcute.
lemnului de mină. — ceea ce dovedeşte, nu în ® Inteligenţa tehnică conştiinţa socialistă este bi­ ton. mai frumoase meserii I
ultimă instanţă, creşterea ne dirijată. Astfel, din Ini­ a. DINU
nivelului de pregătire al sa­ în acţiune ţiativa şi sub conducerea — Cît „trăieşte" un strung ? MARIN NEGOIJA
lariaţilor, gradul lor ridicat maistrului principal Gheor­
1 — Pînă nu da mult — ne ghe Huh a fost construită
Importante economii de conştiinţă. Pentru mai spunea tovarăşul inginer o sondă cu apă pentru de-
buna gospodărire a instala­
colmatarea
de
buncărelor
de combustibil ţiei de ulei, aferentă turbi­ Mircea Bădărău, director al * cărbune. Prin acest proce­
termocentralei Mintia — re­
nelor cu aburi, uleiul se fo­
loseşte mai judicios; de cu- paraţiile planificate cu des­ deu de decolmatare a bun­
PETROŞANI. Colectivul chidere de turbină şi echi­ cărelor de cărbune se
autobazei din Petroşani a- rînd s-a trecut la experi­ librarea rotoarelor genera­ asigură o mai mare si­
cordă o mare atenţie gos­ mentarea uleiului'de turbi­ toarelor le efectua între­ guranţă în exploatarea
podăririi judicioase a com­ nă aditivat care prezintă ca­ prinderea energoraparaţii morilor, continuitate în
bustibililor. Ca urmare a a- lităţi superioare. In întreaga din Bucureşti. Cîtiva dintre funcţionarea cazanelor, mă­
cestui fapt pe primele 10 activitate, salariaţii secţiei cei mai buni meseriaşi de rirea capacităţii de depozi­
luni ale anului s-ău econo­ termomecanice îşi onorează la Uzina zonală de reparaţii tare a cărbunelui în buhcă-
mist peste 230 000 litri ben­ chemarea la întrecere către Mintia s-au strîns la sfat, rele de alimentare.
zină. colegii lor din celelalte sec­ s-au consultat cu matură — La nivelul întreprinde­
De asemenea, a crescut ţii. La pupitrul de comandă responsabilitate muncitoreas­ rii no-astre, atît în munca
considerabil cota benefici­ se află doar conştiinţa so­ că şi au hotărît ca de acum politică, dar şi în activitatea
ilor suplimentare. Angaja­ cialistă ! Iar printre cei care să execute ei asemenea re­ de producţie s-au obţinut în
o dirijează cu pricepere şi
mentul colectivului este ca paraţii. Ştiau că în felul a- acest an succese frumoase,
pînă la finele anului acestea responsabilitate se numără cesta vor economisi timp, aprecia tovarăşul Gheorghe Constructorii din fotografie sînt doar o parte din harnicii m uncitori care formează brigada de fierari-betonişti condusă de
maiştrii principali de. ex­
să ajungă Ia 150 000 lei. bani, muncă, erau conştienţi Dumitrache, secretarul co­ comunistul Vasile Pascu. Această brigadă s-a remarcat In construcţia noului colos siderurgic hunedorean, fiind prezentă la furnalul
ploatare Mircea Fîrtat şi
de valoarea lor, erau încre­ mitetului de partid pe C.E.T. propriu-zis, la estacada buncăre lor, la epurarea brută şl epura rea fină, la tumul de răcire... Nu numai zona de acţiune a fost
zători în reuşită. Primul a- Mintia. Iniţiativa „La pupi­ mare, dar şl munca fiecărui con structor in parte, pentru Înălţa rea furnalului nr. 9 care azi pro duce din plin fontă.
gregat „atacat" de meşterii trul de comandă — conştiin­
de la U.Z.R. Mintia, fără a- ţa socialistă" a găsit teren
sistenţă din afară, a fost fertil în toate secţiile, a fost
turbogeneratorul nr. 3. S-a îmbrăţişată de toate colecti­ T“
lucrat cu cea mai mare a- vele de muncă. Documente­
tenţie. Rezultatul a fost foar­ le Conferinţei Naţionale a
te bun. Au urmat la rînd partidului, indicaţiile deose­
turbina nr. 4 şi cele două bit de preţioase pe care ni Oamenii virtuti ai munţilor
generatoare (echilibrarea ro­ le-a dat tovarăşul Nicolae
toarelor). Inteligenţa tehni­ Ceauşescu chiar la noi în
că, munca pasionată, dorinţa întreprindere, ca şi reco­
în izbindă ale şefului de e- mandările pe care le-a făcut
chipă Petru Popa, maistru­ secretarul nostru general la O ploaie rece de toam­ poi iar o sloboade vîrtos la derea oamenilor cînd eşti două luni mai devreme fa­
lui Tiberiu Haiec, tehnicia­ recenta plenară a C. C. al nă, deasă şi sîciie- drum. Pe măsură ce pă­ cinstit şi drept cu fiecare, ţă de termenele stabilite.
nului Iosif Mate şi ingine­ P.C.R., ne sînt jaloane sigu­ toare cernea de zile trundem în inima munţilor, le spui adevărul curat în Aceasta a făcut să putem
rului Ioan Trînc, şeful sec­ re în muncă, ne orientea­ în şir peste Munţii Orăş- perdelele de nori sînt tot faţă şi primeşti acest ade­ ataca din timp alte lucrări,
ţiei reparaţii turbine, n-au ză efectiv şi eficient spre tiei. Covorul de nea, ce a mai coborîte, învăluind pă­ văr cu inima deschisă, sin­ pentru crearea de stocuri
dat greş. progresul şi prosperitatea încercat sfios să albească durea de pe creste. cer... pentru primul trimestru al
Un succes deosebit s-a patriei. Sîntem conştienţi de coamele munţilor cu cîteva La Anineş oprim. Nici ţi­ e aici din creierul anului viitor — ne spune
obţinut şi la secţia combus­ sarcinile noastre, de menirea nopţi în urmă, aproape nu penie de om prin apropie­ D munţilor porneşte zil­ inginerul Gavrilescu.
tibil. Hotărîti să materialize­ noastră socială, de aceea se mai vedea. Ici, colo, in re. In sus, spre parchetul de nic la vale masă lem­ ameni ca maistrul
ze prevederile Conferinţei vom menţine mereu în prim- cite o văgăună, abia mai ză­ la Tîmpu, îl întîlnim pe noasă. 250—300 metri cubi O Vasile Dînşoreanu,
Naţionale a partidului, să plan „La pupitrul de coman­ rim urmele primei zăpezi a inginerul Silviu Gavrilescu, pe zi. Pînă la locurile de şefii de brigadă
transpună în practică indica­ dă — conştiinţa socialistă". anului. Urcăm spre secto­ şeful sectorului de exploa­ încărcare lemnul se apropie Ion Pahonţu şi Gheor­
rul de exploatare a lemnu­ tare de la Grădiştea de de la alţi zeci de kilometri. ghe Voican, maistrul Mihăi-
lui de la Grădiştea de Mun­ Munte. Se întoarce de la un In condiţii grele. Pe vreme lă Herban, secretarul orga­
te şi ne pare rău, in sinea parchet, dintre oameni. Se urîtă, prin noroaie, altă da­ nizaţiei de partid, tăietorii
noastră, că am ales o ase­ cluce la alt parchet, între tă prin nămeţi şi geruri Ion Baidoc, Ion Popescu,
Cel mai de frunte gospodari menea zi. Cine iese la lu­ alţi oameni. Cizmele-i din năpraznice. Dar cei 62 de Gheorghe Davidoiu, funicu-
cru, în pădure, pe o vre­ picioare sînt pline de noroi, comunişti ce muncesc aici laristul Gheorghe Rîstei,
La sfîrşitul anului de muncă patriotică 1971—1972, me. ca asta ? şuba din spate grea de a- mobilizează întregul colec­ bolinderistul Gherasim Dîn­
pe baza rezultatelor concrete obţinute în vasta activi­ La halta de la Valea Rea, tita apă. Şi plouă într-una. tiv la îndeplinirea exempla­ şoreanu sînt cîţiva dintre
tate edilitar-gospodărească, de înfrumuseţare continuă şoferul drezinei, un tînăr Mărunt şi îndesat. Dar oa- ră a sarcinilor de fiecare cei mai destoinici bărbaţi
a satelor şl comunelor judeţului nostru, au fost sta­ înalt şi uscăţiv, frinează. menii-s sus, la pădure. Mun­ zi. Cîteva cifre întăresc a- ai colectivului din munţi,
bilite comunele fruntaşe, cel mal de frunte gospodari De la Costeşti pînă aici n-a cesc !... firmaţia noastră. La deru- oameni care nu dau nici­
din judeţ. scos o vorbă, n-a privit în — Ce să aşteptăm de-a- laj fag s-au realizat, pe 10 odată înapoi, care răzbat
Locul întîi şl un premiu !n valoare de 70 000 lei a dreapta ori in stînga. A cum ? Vara ? — ne priveş­ luni, 4 300 metri cubi; la întotdeauna tn încleştarea
fost obţinut de comuna Baia de Criş ; locul doi şl fluierat tôt timpul şi s-a te mirat inginerul. Aşa-i la gater răşinoase — 502 mc, cu pădurea munţilor.
premiul de 50 000 lei a fost atribuit comunei Pui, iar uitat numai înainte. pădure, în munte. Ploaie, faţă de planul anual de — Ne-am dat seama că
locul III şi premiul de 35 000 lei comunei Ghelar. Un lucrător de la calea zăpadă, frig, viscol. Dar 100 mc; la gater diverse — vremea asta vitregă nu vă
ferată forestieră, cu stegu- munca-i muncă, datoria 617 mc, faţă de planul de împiedică să vă faceţi cu
leţul galben ridicat, ne dă noastră-i datorie! 400 mc, la derulaj diverse cinste datoria, că forestie­
liber spre Anineş. Omul acesta, inginerul, e planul de 50 mc a fost în­ rii din colectivul dumnea­
N O TA — Trenurile cu lemn au încă un flăcăiandru. A ter­ deplinit la din luna fag aprilie voastră sînt nişte oameni
a.c;
celuloză
—
minunaţi, plini de abnega­
trecut. Aveţi liber. Drum minat facultatea la Braşov,
bun ! — ne urează dinsul, acum doi ani. Şi de doi 2 950 mc, faţă de planul de ţie şi devotament. Spune-
Salvafi băncile! întocmai ca la calea fera­ mii e aici. La scurtă vreme 2 850 mc —; la lobde in­ ţi-ne, tovarăşe inginer Ga­
vrilescu, ce greutate învin­
a
planul
dustriale,
anual
tă.
a fost numit şef de sector.
Aproape că nu-ţi vine să Colectivul de forestieri l-a fost de 900 mc, iar realiza­ geţi dv. mai greu ?
Edilii oraşului Brad s-au gindit, cu bună intenţie, să crezi : Pe vremea asta, „tre­ adoptat repede la sinul său. rea pş 10 luni este de 3 000 — O dată la o săptămî-
aşeze bănci în diferite locuri de recreere şi odihnă. nurile cu lemn au trecut". înainte de orice, inginerul mc. nă. două. cobor acasă, la
familie. Cel mai greu îmi
I Dar, după cum se poate constata la vechea autogara Aşa cum trec în oricare zi. colectivul acesta unit şi pu­ ză în ele destoinicia colec­ vine cînd trebuie să plec
acestea
înglobea­
Cifrele
vorbeşte
Gavrilescu
despre
şi în parcul copiilor, acestea au fost pur şi simplu
Cu punctualitate şi regula­
tivului de forestieri de la
înapoi la pădure. Mă des­
distruse. De ce ? Din simplul motiv că respectivii au­
tori, după cum se vede treaba, au avut nevoie de ritate, coborînd lemn din ternic, harnic şi destoinic : Grădiştea de Munte, colec­ part greu de feciorul meu.
munte...
— Toţi sînt oameni de is­
scîndură, că din picioare (făcute din beton) a rămas tiv condus de tînărul ingi­
Jn secţia unde se produc oxi zi de fier, de ia Uzina chimică rezina urcă. înghite pravă. Mă bizui pe ei şi ei Vrea să vină şi el cu mi­
Orăştic, operatorul Petru Tume re este un exemplu de conduită doar flerul. D kilometri prin ploaie. pe mine. Ne sfătuim întot­ ner Silviu Gavrilescu.
— aşa cum o cere calitatea sa de tînăr U.T.C.-ist. Rămîne ca cel în drept să-i depisteze pe vinovaţi, Şoferul cel tînăr flu­ deauna la bine şi la necaz. — Am brigăzi care şţ-au ne. Dar încă nu se poate...
nu de alta, dar „acţiunea" în ultimul timp a primit
Foto ! V, ONOIU ieră. La curbe frinează, a- Numai atunci clşligi încre­ lichidat parchetele şi cu GH. I. NEGREA
proporţii.